Fontes Historie Daco-Romanorum

download Fontes Historie Daco-Romanorum

of 131

  • date post

    05-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    301
  • download

    9

Embed Size (px)

description

Fontes Historie Daco-Romanorum

Transcript of Fontes Historie Daco-Romanorum

  • G. POPA-1../SSEANU

    IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

    www.dacoromanica.ro

  • FONTESHISTORIAE DACO 0 ROMANORUM

    FASCICULUS IV

    SIMONIS DE KEZA

    CHRONICON HUNGARICUMEDIDIT

    G. POPA,LISSEANU

    TIP. (BUCOVINA BUCURE$TI1935

    www.dacoromanica.ro

  • IZVOARELEISTORIEI ROMNILOR

    VOLUMUL IV

    CRONICA UNGURILORDE

    SIMON DE KEZATRADUCERE DE

    G. POPA.LISSEANU

    TIP. 4BUCOVINA BUCURESTI1935

    www.dacoromanica.ro

  • Amico dilecto

    Georgio CioriceanuRerum historicarum amantissimo

    d. d. d.

    www.dacoromanica.ro

  • PREFATA.

    Ar fi trebuit, poate, sa publicam aceste Fontes historiaeDaeo-Romanorum, Ara' de comentarii i Ara de introducerilece le insotesc. S'ar fi dat atunci aparenta unei mai miari obiec-tivitati. Zicem aparenta, fiindca cetitorul, lipsit de dei pre-oncepute, va putea, prin el insui, st constate din lectura tex-

    telor absoluta noastra obiectivitate.Daca insa am socotit, totui, necesar sa facem ca aceste

    carti ale noastre sa fie precedate de cate o introducere i safie insotite, din cand in cand, de comentarii, am facut aceasta,In pritnul rand, pentruca sa atragem luarea aminte a publicu-lui romartesc asupra pasagiilor ce se refer la istoria noastranationala intrucat noi publicam nilte lucrari ce privesc inspecial Lstoria Ungariei i, in al doilea rand, pentru ca sascoatent in evidenta felul tendentios, in care istoricii maghiaristaruesc mnca, pe langa toate dovezile ce li s'au adus, mn ve-chea lor prejudecatac Romeinii nu sunt autohtoni in regiu-nile pe care le ocupa, i ct s'ar fi infiltrat in plaiurile Carpati-lor, malt in urma, dupa venirea Ungurilor.

    Din lectura chiar a cronicilor ungureti se va putea vedeauor c atunci can' d Maghiarii au sosit Ln noua lor patrie, nunumai a nu au gasit o tara pustie i nelocuita, dar a au datpeste populatiuni Cu organizatiile lor pro prii, primitive ce edrept, dar cu organizatii ce s'au impus chiar cuceritorilor carile-au adoptat pentru trebuintele lor proprii.

    Din aceasta lectura se va putea, apoi, constata nu nu-mai numeroasele incuscriri intre Unguri i localnici n'antavea idecat sa amintim ca fiul lui Arpad, Zoltan, a luat In casatorie pe fiica lui Menumorout, ca, mai teirziu, voivodul Ardea-lului Apor s'a insurat cu o grecoaica, adeca Cu o ortodoxa. etc.

    dar i nenumarate absorbriuni de elemente incloeuropene in

    www.dacoromanica.ro

  • 8

    straul natiunii de rasa turanica, a Maghiarilor. Aceste absorb-fiuni au lost at& de dese ca au modificat Cu totul caracterulparticular al poporului unguresc care, spre a se putea menfine,a fost obligat s'ii adopte o cultura straina, cultura popoarelorcu cari a venit in atingere.

    Din lectura textelor ce publicam se va putea vedea, maideparte, adevarul adevarat asupra misiunei istorice ce auavut, timp de un mileniu, urmolii celar apte triburi ale luiArpad i asupra rolului de conducator ce au avut Ungurii indomeniul cultural i economic. Walorile>> pe cari ei le-au da-ruit Europei sunt, in foate domeniile, valori, in cea mai mareparte, imprumutate, din mijlocul popoarelor cu cari au traitimpreuna i pe cari, in urma unor fatalitafi istorice, au izbu-tit sa le asimileze. lar pavaza cretinatatii, mai ales impotrivaSemilunei, se tie ca nu a lost la Dunarea de mijloc, ci la Du-narea de jos.

    Pentru documentarea cetitorului roman am crezut nece-sar sa dam nu numai traducerea, dar i textul acestor tradu-ceri. Felul cum infelegem noi sa se faca o traducere, l-am ex-pus alta data in lucrarea noastra oStutlii pedagogice>>.

    G. POPA-LISSEANU

    www.dacoromanica.ro

  • INTRODUCERE

    Asupra vietii i persanalititii cronicarului Simon de Kezane lipseac datele aproape cu desivirire. Putinul ce-1 tim sereduce la ceeace ne spune el fnsui despre sine.

    Ca mai toti cronicarii unguri, de asemenea i Simon deKeza a fost un cilugir, avind titlul de magistru, dupi cumehiar el ni-o arati, 1 functiunea aa cel puTin se parede canonic al Capitlului Episcopiei din Oradia.

    Nu Etim precis cnici data and a triit. Cronica sa, Simonde Keza dedici regelui Ladislau al III, dupi cum se poatevedea din codicele ce ni s'a pistrat, ca Bind clericus fidelisal aceluia. In istoriografia maghiari insi se confundi, de multeori, regalitatea lui Ladislau al Ill (1204-1205) cu regalitatea luiLadislau al IV (1272-1290). Primul fiind numai un usurpatorde domnie, cronicarii nu-1 numiri intre regiiUngariei i atunciLadislau al IV, numit i Ladislau Cumanul, poarti numele deLadislau al Hl-lea. De altfel, intrucit Simon de Keza trateaziIn cronica sa evenimentele petrecute in Ungaria pini la sfir-itul rizbiului impotriva Comanilor din 1282, este evidentci el in/elege subt Ladislau al Ill-lea pe Ladislau al IV alistoriografiel maghiare de astizi i c deci el i-a compus operaintre anii 1282-1290.

    Si se numete Simon de Keza, fie ci s'a niscut in Chiza,un sat din Bihor, la citiva kilometri depirtare de Salonta, fieci era proprietarul teritoriului din Chiza 1).

    Satul, rimas astizi in Ungaria 2), este men/ionat de

    1) Dupi istoricul ungur Szab6 K., cronicarul Simon de Kza s'ar fi nscutchiar in satul Kza din Bihor, dup Pauler Jul., in localitatea DunaKeszk Cf.Pallas, Nagy Lexikona X, 483.

    2)fn conventia incheiat de L I. C. Britianu cu aliatii nostri, inainte deintrarea Romiltulor in morale dizboiu, atul Keza era trecut ca teritoriu rom-nesc ce ar fi tunnat si fad parte din Rominia.

    www.dacoromanica.ro

  • 10

    geograful I. Lipszky, in Repertoriul su din 1830 cu urma-toarele vorbe: Kza, valahice Kiza, praedium comitatus Biho-riensis. Satul acesta, ferma aceasta, ung. puszta, acum o suta

    mdi bine de ani, era deci locuit gi de populatinne ramanea-sea, teaci, altfel, Lipszky n'ar fi avut nici un motiv sa. ne deanumele gi in limba romana. Proportia numerica intre natio-nalitatile acestei ferrne, nu o cunoagtem gi nu gtim nici daciiastizi vor mai fi existand Romani, in aceasta localitate.

    Kiza este fermi numai dela a.nul 1660, cand vechiul sata fost nimicit cu totul de Turci cari au ocupat atunci Oradiagi au pustiit intreaga Biharie. Dela aceasta data gi pan astazi,satul Kiza s'a preficut intr'o simpla fermi, avand la un mo-me.nt dat, opt intravilane. Ca fermi, Kza apartine comuneiMez5-Gyn, in care, dupa statistica maghiara din 1910, seseau, la acea data, 67 Romani 2).

    Localitatea Keza a apartinut multi vreme domeniului E-piscopiei rom.-icat. din Oradia, dupa cum ne comunica Par..Episcop Tr. Frentiu.

    Scriitorul Jos. Podhradczky, in editia din 1833 a croniceilui Simon de Kza 2), sustine ca acetitt cronicar este de origineungur i incearci sa ne arate gi arg-umentele cari 1-au condusla aceasta convingere. Argumentele sale insa ca Simon deGza ar fi ungur, fiindca intrebuinteazi termini latini me-dievali frequentes idiotismi in dictione latina adhibiti

    avea cunogtinte temeinice despre lucrurile petrecute in Un-gana gi, mai ales, di avea dragoste mare pentru neamul sau,.nu aunt argumente concludente. Mai intai d. Iorga a aratat o se-rie de italienisme in limba lui Kza ca transpasaare, crapulati,lucta, fatiga, missitalius 5) cari 1-ar indica mai de grabi pentrunationalitatea italiana deck pentru cea ungureasci gi, apoi,scriitorii se identifica, in general, cu aspiratiunile tarii in caretriesc gi ale careia im.prejurari e natural si le cunoasei gi, de-ori ce nationalitate ar fi ei, gi dovada stralucita in aceastaprivinta ne d insugi italianul cilugar Rogerius orgoliul

    In aceasti comuni, dupi cum ne comunici Pr. Dr. G. Ciuhandu, sema; vedcau, la a. 1791, urmeie unc striivechi biserici, lu stil romfinesc. Cf. Bi-har Vrmegye s Nagyvrad, p. 114.

    Jos. Podhradczky, Magistri Simonis de Gza, De originibus et gestisHungarorum, Buda 1833 p. XX.

    N. Iorr,a, Bulletin de la Sect. hist, de l'Acadmie Rountaine a IX 1921p. 218. Noi mai putem adiuga pe scartabellis 'flatteries, cambi, bravium i altele-

    www.dacoromanica.ro

  • 11

    national i fac sa exalteze, de multe ori, faptele ce descriugi gloria tarii in care se gasese.

    Noi avem oarecari banueli asupra originei unguregti a luiSimion din Chiza gi aceleagi banueli ,pare a le avea, firas ile exprime pe fa, gi istoricul ungur Marczali 2).i, n'ar fiexclus ca i el, ca gi cei mai multi intelectuali gi oameni deseama din Ungaria, sa nu fi fost de obargie maghiara, ci maidegrabi un strain, de rasa arica, iar nu de rasa turanica dincare fac parte Maghiarii 2)

    De altfel, insugi Simon de Kza prea insista mult asupranobililor de obirgie nemaghiara din Ungaria, tara care celputin in timpul dinastiei Arpadiane era socotita mai mult caun stat eclesiastic, pus subt ocrotirea directa a Papilor delaRoma, din intiinile carora regii erau obligati sa primeasca, di-rect sau indirect, coroana regala, cleat ca un stat national ma--ghiar 3).

    Avern convingerea ca Simon de Keza a fost, daca nu un

    H. Marczali, Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, 1882,p. 49.

    Marcia% loc. cit. p. 49, atrigfuld atentia asupra italicismelor lui Si-mon de Keza, crede ci aceasta se datoreste eclucatiei sale italicne: Auffallendsind die vicien Italicismen, woraus man vielleicht auf italienische Bildungdes Verfasscrs folgern knnte.

    Titlul de nobil ungur al lui Simon de Keza, los. Podhradczky credea-I putea constata din urmitoarea noti ce reproduce in Introducerea cirtii sale:

    In Urbariul fortirctii Frakn, comunicat la a. 1701 de principele palatinPaul Eszterluizy stA scris: aFiindal prin moartea i lipsa de mostenitori de parteabrbiteasci a vech.li familii a ducilor Gilet, tortiireata Frakno, impreunii cucastelul Kis.Mrtony, a revenit toroanei, la moartea de curfind a lui LeonardCite, ultimul Gilet stins ffiri urmasi, Noi, Jonas de Keza, Benedictus Ariza.dus, Iacob al lui Tomas si Dionysius de Fok, din ordinal serenisimului don