Fontes Historie Daco-Romanae vol. III

download Fontes Historie Daco-Romanae vol. III

If you can't read please download the document

  • date post

    26-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    531
  • download

    157

Embed Size (px)

description

Izvoare privitoare la istoria romanilor

Transcript of Fontes Historie Daco-Romanae vol. III

  • .\t.1,%

    ',I

    www.dacoromanica.ro

  • IZVOARELEISTORIEIROMANIEI

    III

    www.dacoromanica.ro

  • ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIUM ET POLITICARUMINSTITUTUM HISTORICUM NICOLAE IORGA,i

    INSTITUTUM STUDIORUM EUROPAE MERIDIONALIS-ORIENTALIS

    FONTES HISTORIAEDACO-ROMANAE

    III

    SCRIPTORES BYZANTINI

    SAEC. XIXIV

    EDIDERUNT :

    ALEXANDRU ELIANet

    NICOLAE-ERBAN TANASOCA

    IN AEDIB US A CADEIMIAE REIPUBLICAE SOCIALIS ROMANIAEBIICURESTIIS - MCMLXXV

    www.dacoromanica.ro

  • ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE 1 POLITICEINSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"INS TITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

    IZVOARELEISTORIEI ROMANIEI

    III

    SCRIITORI BIZANTINI

    (SEC. XI-XIV)

    PUBLICATE DE:

    ALEXANDRU ELIANi

    NICOLAE-ERBAN TANAOCA

    EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIABucuREm 1975-

    www.dacoromanica.ro

  • CUV Tl'AT IN AIN TE

    Al treilea volum din seria Fontes Historiae Daeo-Romanae cu-prinde izvoare literare bizantine privitoare la istoria poporului roman si a te-ritoriului locuit de el in secolele .11 XI V. Ele acopera perioada cuprinsti intreprima atestare a romanilor ca entitate etnica net individualizata in constiinlacontemporanilor strain, sub numele de vlahi (la Kedrenos) fi cea dintii con-semnare bizantina a existentei 7,' arii Romanesti ca fot maliune statala propriea romanilor la nord de Dunare (la loan Cantacuzino). Au fost lasate de o parteizvoarele dipolntatice ; ele vor fi publicate impreunci cu sursele bizantine li-terare referitoare la perioada urmatoare constituirii celor trei state feudaleroma,nesti in volumul al patrulea din aceeasi serie, aflat in pregatire la Insti-tutul de studii sud-est europene din Bucuresti.

    La originea volumului de fats sta un corpus de traduceri de texte din atttoriibizantini privind istoria romiinilor, realizat in urnuf eu mai bine de 15 ani,in cadrul Institutului de istorie Nicolae Iorga" de prof. Alexandru Elian.Marea majoritate a autorilor din prezentul volum figurau si in acest corpus,la care 8-au adaugat acum textele indicate mai jos. La alcatuirea corpusuluiau contribuit prof. Nicolae Beinescu si poi. P. P. Panaitescu, care an pro-pus si unele ada'ugiri. P. $. Nei sturel a tradus fragmente din Ana Comnenasi Mihail Psellos. Textele traduse erau insolite de note si notice introduc-tive redactate de prof. Alexandru Elian.

    Hotarind sa publice volumul, Institutul de istorie Nicolae lorga",de acord cu Institutul de studii sud-est europene din Bucuresti, a inscircinatcu pregatirea lui pe Nicolae-&rban, Tanasoca, cercetator la acest din urmainstitut, coordonator al lucrarii fiind prof. Alexandra Elian.

    Conducindu-se dupa criterii de selectie mai largi, Nicolae-&rban Tana-soca a parcurs din nou textele autorilor bizantini inclusi in vechiul corpus, aextras fi tradus not fragmente din aceiasi auto, i referitoat e atit la tomani sila teritoriul locuit de ei, cit fi la popoarele migratoare care an strabatut melea-gurile noastre (pecenegi, cumani, Mari etc.). S-au adaugat, de asemenea, frag-mente din alte opere ale autorilor amintili (Discursurile ha Nichita Choniates,Scrisorile lui Demetrios Kydones), ramase in afara vechii culegeri, precum sitextele unor autori neinclusi deloc in aceasta, anume : Ioan Illauropus, loanOxites, Nikolaos Kataskepenos, Eustathios al Tesalonicului, Sergios Kolyvas,Euthimios Tornikes, Georgios Tornikes, Maximos Plawudes, loan Katrares,Pseudo -Kodinos, Malik Nasir Muhammed, Constantin Man asses, Epigrameanonime din Codicele _211arcian 524. Acelasi autor a redactat din nou notiteleintroductive, cercetind bibliografia mai recenta, precum fi toate notele explica-tive ce insoles textele.

    Coordonatorul volumului, prof. Alexandru Elian a revizuit in totali-tatea for textele, traducerile si notele, aducind prelioase imbunataliri atit ver-siunii romanesti, cit si, pe alocuri, textelor grecesti la care a sugerat uneleemendari.

    Potrivit principiilor care stau la baza seriei Fontes Historiae Daco-Romanae, notele care insoles textele nu-si propun sa prezinte, in amcinunt,stadiul problemelor de interpretare pe care le tidied ele, nisi sa ofere cititoruluio bibliogt afie completa a lucrarilor istorice in care ele sint folosite. Scopul

    www.dacoromanica.ro

  • VI

    for este de a inlesni inielegerea fragmentelor date fi de a trimite pe cititor, pecit e posibil, la cele mai not publicalii de specialitate, unde izvoarele sintdiscutate.

    Astfel alccituit, volumul de fag nu va dispensa desigur pe cercetiltoride accesul la izvoarele bizantine ale istoriei noastre in forma for originals,integral& Adunind inset laolala, pentru prima data in istoriografie, cvasito-talitatea textelor bizantine cunoseute privitoare la istoria poporului romanin secolele XI XIV, date in originalul grec fi in traducere, el va reprezentatotusi, net dajduim, un instrument de lucru util medievistilor fi tuturor iubitoriloristoriei Inlesnindu -le contactul, vital pentru discipline noastra, cu sursele.In sfirsit, dar nu in ultimul rind, sintem convinsi ca prezentul volum entoate imperfecliunile fi omisiunile inerente unei asemenea culegeri, uneorichiar prin ele va pune Inca o datd in lumina necesitatea si importantaadincirii studiilor bizantinologice in Cara noastrd, al ecirei trecut medievalele sint chemate, aleituri de cercetarea altor marturii scrise fi materiale, set -1facet mai bine cunoscut.

    Ne facem o placutd Indatorire din recunoasterea ajutorului neprecupelitfi deosebit de util pe care ni 1-a acordat pentru realizarea acestei lucrdri Edi-tura Academiei Republicii Socialiste _Romania, care a colaborat efectiv sipermanent cu autorii. Sintem indatorati in egalit masura colectivului Intre-prinderii poligrafice Informatia" care a asigurat aparitia volumului de,fats in cele mai bone conditii.

    INSTITUTUL DE ISTORIE NIGOLAE IORGA"INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

    www.dacoromanica.ro

  • INTRODUCERE

    Volumul de fata apartine unei culegeri de izvoare privind istoria,Romaniei (Fontes Historiae Daco-Romance) din care primul tom a vazutlumina tiparului in 1964. intr-insul se cuprind numai izvoare istorice bi-zantine anume sursele narative redactate in secolele XI XIV. Dad,scrierile istoricilor i cronicarilor bizantini, anterioare acestei epoci, cuprindOM de netagaduita insenmatate asupra teritoriului pe care s-a formatpoporul roman s-a destkurat viata, sa istorica in Veacul de Mijloc, asu-pra popoarelor care an strabatut acest teritoriu, asupra formatiunilor poli-tice care s-au constituit in vecinatatea lui si au exercitat influente asupraviecii bak;tinailor, cele ce apartin perioadei sus-amintite aduc o nota noua.Amin, pentru prima oara, se mentioneaza fart) inconjur existenta vlahilorsud-dunareni, incepind cu a doua jumatate a veacului al X-lea i a romanilor

    ungrovlahii din nordul Dunarii, pentru prima jumatate a secoluluial XIV -lea'. Formatiuni politice, modeste dar semnificative, sint pomenitein regiunea Dunarii de Jos in ultimele decenii ale secolului al XI-lea 2.Vlahii balcanici, mai cu seama, sint pe larg infatiati in straclania for biru-itoare de a-i intemeia, alaturi de bulgari, la sfiritul veacului al XII -lea,un stat independent 3. Aceste simple indicatii explica indestul interesulpe care izvoarele istorice bizantine, incepind cu cele ce apartin secolului alXI-lea, 1-au trezit, de peste doua veacuri i jumatate, in rindurile invatatilorromani si straini care au dutat sa lamureasca problemele legate de spatiulgeografic pe care s-a format poporul roman i s-a inchegat limbaromana,de afirmarea acestui viguros grup etnic, de rolul sau politic in spatiul car-pato-dunarean si balcanic, in genere. Enigma miracolul" care, dupa, ex-presia cunoscuta, a unui istoric francez 4, le-au constituit existenta si moda-litatile de manifestare ale romanilor in evul mediu mai indepartat au fost,in mare masura, cercetate poinindu-se tocmai de la izvoarele bizantine.Oricit de lacunare sau de ambigue ar fi datele pe care be cuprind, acesteasint, in genere, cu mult mai bogate, mai coerente si mai veridice decit celefurnizate de alte surse narative contemporane, apusene, est-europene sauorientale. In lumina acestor izvoare, mai ales, s-a discutat problema conti-nuitatii poporului roman pe teritoriul pe care-1 ocupa ca deseendenti di-recti i statornici ai celor mai vechi oameni ai pamintului" 5 din acestspatiu geografic.

    1 Cf. Kedrenos, ed. Bonn, p. 435, loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. 1, p. 175.2 Cf. Ana Comnena, Alexiada, VI, XIV, (ed. Leib, vol. II, p. 81-82).3 Cf. Nichita Choniates, In volumul de WA p. 253 si urm.4 Une enigme el un miracle hislorique : le peuple roumain alcatuieste titlul unui capitol din

    volumul medievistului francez Ferdinand Lot, Les invasions barhares, Paris, 1937, p. 278:100. Lot, respingind once implicatii de ordin politic, relua totusi vechile teze ale form5rii poporu-lui limbii romane la sudul Dunarii. Reproducind formularea invatatului francez, GheorgheI. Bratianu, in lucrarea sa 0 enigma si un miracol istoric: pororul roman, Bucuresti, 1940, a apa-rat tezele traditionalc ale istoriografiei rotnanesti $i, implicit, drepturile romanilor asupra terito-riului pe care-I stapinesc, cu argumente de ordin istoric, lingvistic arheologic.

    6 Expresia este imprumutata din titlul vol. II din Isioria romanilor. Oamenii paminiului(pint) la anul 1000), Bucuresti, 1936, In care N. lorga cerceteaza conditiile plamadirii poporuluiroman $i a limbii romanesti In primul mileniu al erei noastre.

    si

    si

    si

    $i

    ei

    www.dacoromanica.ro

  • VIII AIL. ELMAIN

    Intr-o vreme in care filologii erau siliti sa lucreze pe materiale delimbs insuficiente si nesigure, cu metode de investigatie lipsite deseori derigoare, cind cercetarile arheologice sistematice erau inexistente si specula-tile se faceau pe ba