AAuuttoottuurriissmmon lineon line

TrimestrulTrimestrul1 - 20161 - 2016

PRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA PRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA FONDAT~ |N FONDAT~ |N 1904,1904,REEDITAT~ DIN 1969REEDITAT~ DIN 1969PP esteeste 45 45 de ani de ex is ten]`de ani de ex is ten]`

www.acr.ro

A N I V E R S A R E A N I V E R S A R E 5 5 Aprilie - Aprilie - Ziua automobilistuluiZiua automobilistului

SUMARSUMAR

• • Editor ia l :Editor ia l : Constantin NICULESCU, Pre[edintele ACR: Automobil Clubul Român la 112 ani de existen]`Automobil Clubul Român la 112 ani de existen]`

•• Primirea de c`tre Papa Francisc a Pre[edintelui FIA, Primirea de c`tre Papa Francisc a Pre[edintelui FIA, dl. Jean Todtdl. Jean Todt

•• Omagiu adus Zilei Automobilistului 2016 Omagiu adus Zilei Automobilistului 2016 •• Laurii Pilotajului Auto 2015Laurii Pilotajului Auto 2015•• Siguran]a Rutier` la ordinea zilei:Siguran]a Rutier` la ordinea zilei:

• Siguran]a Rutier` în România: eterna tranzi]ie c`tre • Siguran]a Rutier` în România: eterna tranzi]ie c`tre mai binemai bine• Poli]ia Rutier` o mai fi interesat` de siguran]a • Poli]ia Rutier` o mai fi interesat` de siguran]a rutier`?rutier`?

•• Bilan] îngrijor`tor al Comisiei Europene privind Bilan] îngrijor`tor al Comisiei Europene privind siguran]a rutier` în 2015. România continu` s` fie siguran]a rutier` în 2015. România continu` s` fie coda[a Europeicoda[a Europei

•• Asisten]` rutier` na]ional` [i interna]ional` ACRAsisten]` rutier` na]ional` [i interna]ional` ACR•• Documente interna]ionale eliberate de ACRDocumente interna]ionale eliberate de ACR•• Loca]ia ACR Ol`ne[ti î[i a[teapt` oaspe]iiLoca]ia ACR Ol`ne[ti î[i a[teapt` oaspe]ii•• Sportul auto la el acas`Sportul auto la el acas`•• Salonul Auto de la Geneva 2016 Salonul Auto de la Geneva 2016

COLEGIUL REDAC}IONALCOLEGIUL REDAC}IONAL

SENIOR EDITOR:Ing. Constantin NICULESCU

Director:Dr. Ilie GABRA

Secretar de redac]ie:Florin JUMUG~

Art Director: Florin ZAGONEANU

Colaboratori: Alin DROSUAlexandru VASILESandra CHIVUMihai G~LE{ANUIoan OLARUNicu APOSTOLMirela TUDOR

Tehnoredactor: Dan CÂRSTOIU

«Autoturism»Anul XLVI I - Nr . 1 - 2016 (508)Anul XLVI I - Nr . 1 - 2016 (508)

Autoturism onlineTrimestrul 1 - 2016

AUTOMOBILCLUBUL ROMÂN- fondat \n anul 1904 -

Membru al Federa]iei Interna]ionale a Automobilului (FIA)

[i al Alian]ei Interna]ionale de Turism (AIT)

Publ ica] ie edi tat` de

Adresa redac]iei:Str . Take Ionescu nr. 27, Bucure[ti , sector 1

Telefon: 021.317.82.51 E-mail: autoturism@acr.ro

COMITETUL EXECUTIVCOMITETUL EXECUTIVACRACR

P r eP r e [[ e d i n t ee d i n t ell Constantin NICULESCUConstantin NICULESCU

D i r e c t o r G e n e r a lD i r e c t o r G e n e r a lll Georgiana MOGAGeorgiana MOGA

M e m b r iM e m b r ill Ilie GABRAIlie GABRAll Sorina R~DULESCUSorina R~DULESCUll Ioan OLARUIoan OLARUll Alin DROSUAlin DROSUll Alexandru VASILEAlexandru VASILEll {tefan DUMITRANA{tefan DUMITRANAll Mihail G~LE{ANUMihail G~LE{ANUll Victor JUCUVictor JUCUll Ion POPIANUIon POPIANUll Nicoleta C~Nicoleta C~LINOILINOIUUll Costic` TUDORCostic` TUDOR

Secretar - Lucia GHINJASecretar - Lucia GHINJACons. juridic - Carmen F|NARUCons. juridic - Carmen F|NARU

AutoturismAutoturismon lineon line

Datorit` dezvolt`rii specta -culoase a Internetului [i a flu -en]ei tot mai evidente a citito-rilor spre acest univers infor-ma]ional mo dern, inclusiv caurmare a evo lu]iei tot mai ac -cen tuate a sistemului de co -mu nicare în cadrul Auto mo bilClubului Ro mâ n, [i ca ur marea solicit`rii unui num`r impor-tant de membri ACR, în cepândcu anul 2010, revista „Auto tu -rism“ apare on-line, pe site-ulwww.acr.ro [i poa te fi acce-sat` gratuit.

P r i m u l n u m ` r P r i m u l n u m ` r - f e b r u a r i e 1 9 6 9 -- f e b r u a r i e 1 9 6 9 -

3

ed i to r ia lau to tu r i sm

Automobil Clubul Român reprezint`,ast`zi, la cei 112 ani, o asocia]ie im -portant` a Societ`]ii Civile, un unicat înRomânia zilelor noastre, prin faptul c`, înzorii secolului XX, s-a înscris, la 5 aprilie1904, printre primele 10 cluburi auto -mobilistice din Europa [i primele 14 dinlume. În ace[ti 112 ani de exis ten]`, co -loana sa vertebral` nu a putut fi distrus`,a r`mas la verticalitatea ei precumColoana Infinit` a lui Brâncu[i, de[i atraversat dou` r`zboaie mon diale, maimulte regimuri de dictatur` [i cincidecenii de agresiune comu nist`. IstoriaACR confirm` sintagma c`, cu cât ostânc` este mai veche, cu atât este mairezistent` peste decenii [i secole în fa]aintemperiilor de orice fel.

Automobil Clubul Român reprezint`, dea semenea, un unicat în România [i prinfaptul c` în întreaga istorie a celor 112ani de via]` a dezvoltat rela]ii de colabo -rare [i parteneriat cu toate cluburileautomobilistice din Europa [i de pe altecontinente, în cadrul Fe dera]iei Interna -]io nale a Automobilului [i Alian]ei Inter -na ]ionale de Turism.

Ra]iunea de a fi a Automobil Clu buluiRo mân nu const` doar în existen ]a sasecular`, ci mai ales prin ar monizareatradi]iei cu re sursele de modernitate ne -în trerupt`. Ast`zi, ACR reprezint` con[tiin -]a treaz` a siguran]ei rutiere din ]aranoastr`, sprijinul [i protec torul automo -

bilismului [i auto mo bili[tilor, formatorulde opinie al acestora, [coala de perfec -]ionare [i înv`]are a de prinderilor auto,locul în care tineretul, prin sport auto [ide karting, î[i consum` suplimentul deadre na lin`, locul în care iubitorii automo -bilismului afl` toate nout`]ile despre„copilul teribil” denumit auto mobil [imulte altele, într-un concept multi dimen -sional.

În urm` cu cinci ani s-a lansat, la Bucu -re[ti, de c`tre Pre[edintele Fede ra]iei In -terna ]ionale a Automobilului, „DeceniulMondial al Siguran]ei Ru tiere 2011 –2020”, când, pentru prima dat` în istorie,siguran]a rutier` a primit dimensiuniplanetare, în scopul tran sform`rii [oseleiîntr-un spa]iu sigur de civiliza]ie [i dedemnitate uman`. În perioada care atrecut de la lansarea acestei campaniimondiale, ACR s-a afirmat ca un factor deino va]ie, prin participarea la ProgramulEURORAP SENSOR de evaluare a drumu -rilor din România prin care se anticiparedu cerea cu 10.700 acci den te a drame -lor de pe [osea in viitoarele dou` decenii.Totodat`, ACR a lansat campania„#seatbeltboobing”, consa crata pro mo -v`rii centurii de siguran]`, precum [icampania „THINK BIKES” destinat` pro -tec]iei în trafic a bici cli[tilor, scuteri[ti lor[i motocicli[tilor. În anul 2015 ACR alansat campania „Carte de Salvare laBord”, ca [i alte campanii închinate

Automobil ClubulAutomobi l ClubulRomân la 112 ani Român la 112 ani de existen]`de existen]`

Ü

4

salv`rii vie]ii pe [osea, pentru careACR a ob]inut Premiul FIA pentru

Inova]ie în Siguran]a Rutier`, Premiul deExce len]a în Siguran]a Rutier` al ComisieiEuropene, Trofeul „Leul de Bronz” laFestivalul „Cannes Lions” din 2015,Distinc]ia „Grand Prix”, precum [i altetrofee de aur [i de argint la numeroasealte festivaluri de profil. Toate acestea vins` confirme faptul c` ACR a fost premiat,tot în anul 2015, cu distinc]ia „Cel maicreativ client al anului” la Internetics2015, cel mai mare festival din Româniade publicitate online, marketing [i bran -ding.

Profesiunea de credin]` [i infuzia deini]iativ` a Automobil Clubului Româns-au manifestat cu pregnan]` în perfec -]ionarea sistemului de asisten]` rutiera înregim de urgen]`, asocia]ia noastr`având, de mul]i ani, pozi]ia de lider depia]` pentru automobili[tii autohtoni [istr`ini, atât prin amplificarea bazei ma -teriale [i modernizarea logisticii proprii deinterven]ie nonstop, pe întreg teritoriulna]ional, cât [i în str`in`tate prin parte -neriat cu cluburile membre ale FIA.

Asisten]a rutier` de înalt` perfor man]`a ACR asigur` managementul complet deservicii, de transport [i totodat` de sigu -ran]a integrit`]ii auto mobilului imobilizat,pân` la unit`]ile de service partenere,procurarea la ne voie a pieselor de schimbdin str`in` tate, oferirea unui autoturismde schimb, op]iuni de cazare a persoa -nelor implicate în evenimentul rutier, saude întoarcere în ]ara/localitatea de re[e -din]` a acestora, precum [i alte avantaje[i facilita]i specifice, racordate la standar -de europene si mondiale.

ACR este unicat [i prin faptul c` înultimii ani a reu[it modernizarea [i op ti -mizarea comunic`rii cu automobili[tiiprin folosirea la maxim a avantajelor deo -se bite oferite de spa]iul virtual, mai alesîn ceea ce prive[te volumul [i diversitatea

informa]iilor specifice auto mobilismuluiintern [i interna]io nal (legisla]ie, infor -ma]ii la zi despre trafic, pre]uri com -bustibili [i roviniete, contactul cu celepeste 200 de cluburi auto din lume, do -cumente interna]io nale necesare, etc.).Ne adres`m aces tora atât prin pagina deinternet a ACR [i trimiterea de informa]iila zi prin e-mail, cât [i prin alte medii desociali zare moderne cum sunt Facebook,Google +, YouTube, etc. În acela[i timpprimim permanent un feedback dinpartea automobili[tilor prin care sun temla curent cu nevoile [i aspira]iile lor.

Ast`zi circula]ia rutier` nu mai poate ficonsiderat` ca o aventur`, un auto -mobilist informat fiind întotdeauna maiprotejat [i mai în siguran]`, atât timp câto asocia]ie, ca ACR, îl are ca membrusocietar.

Prin vocea sa distinct` [i activit`]ilededicate membrilor s`i [i ap`r`rii drep -turilor automobili[tilor, oriunde ace[tia arcalatori, Automobil Clubul Român s-aimpus de-a lungul anilor printre cele maireprezentative organi za]ii nonguverna -mentale din ]ara noastr` [i în rândulcluburilor auto mobilistice din str`in`tate.Sunt sem nificative, în acest sens, cu -vintele domnului Jean Todt, Pre[edinteleFIA, potrivit c`rora „ACR este in intregimeun club modern [i oricine poate observaasta din lunga sa list` de activita]i [iservicii pe care ACR le furnizeaz` mem -brilor s`i”, precum [i din pozi]ia ACR „caun membru modern [i reformator alfamiliei FIA”. (interviu publicat în RevistaAutoturism nr. 1/2013).

Noi contemporanii acestor 112 anidorim via]` lung` [i verticalitate Auto -mobil Clubului Român!

CONSTANTIN NICULESCUPre[edintele

Automobil Clubului Român

ed i to r ia lau to tu r i sm

Ü

5

În ziua de 14 ianuarie2016, Pre[edintele Fede -ra]iei Interna]ionale a Auto -mobilului (FIA), dl. JeanTodt, a fost primit într-oaudien]` privat` de c`treSanctitatea Sa Papa Fran -cisc, în cadrul c`reia a fostdiscutat` problematica si -guran]ei rutiere a copiilor peplan mondial. Cu acest prilejmemorabil, Pre[edintele FIAa prezentat Sanctit`]ii Salefaptul c`, în fiecare an, 1,25milioane de persoane morîn accidentele rutiere,acestea constituind prin -

Primirea de c`tre Papa Francisc Primirea de c`tre Papa Francisc a Pre[edintelui FIA, a Pre[edintelui FIA,

dl. Jean Todtdl. Jean Todt

Ü

ACR interna]ional

6

cipala cauz` de deces înrândul tinerilor cu vârsta

între 15 – 29 ani. Risculimens al acestui flagel rutiereste ca, în perspectiv`, s`devin` [i principala cauz` dedeces a copiilor de 5 – 14ani, mai ales din rândulpietonilor, bicicli[tilor, scu -teri[tilor din ]`rile cele mais`race, cu venituri mici [imedii.

De asemenea, Pre[edin -tele FIA l-a informat pe PapaFrancisc despre derulareaCampaniei Mondiale#SaveKidsLives [i i-a pre -zentat filmul acesteia, carecon[tientizeaz` pe to]i con -duc`torii auto c`, pe dru -murile lumii mor zilnic, înmedie, 500 de copii.

Sanctitatea Sa a ar`tat unmare interes în sus]inerea

Campaniei FIA [i a sem -nat „Declara]ia Co piluluipentru Siguran]a Rutier`”,care va avea un impactdeosebit, în întreagalume, pentru r`s pândireamesajului pri vind preve -nirea [i reducerea tra -gediilor de pe [osea.

Pre[edintele FIA, dl.Jean Todt, ca Repre -zentant Spe cial al Se -cretarului General al ONUpentru Siguran]a Rutier`,a fost înso]it la aceast`întâlnire de excep]ie deAmbasadorul Global alONU pentru Siguran]a Ru -tier`, de SecretarulExecutiv al ComisieiEconomice a ONU pentruEuropa, precum [i dePre[edintele Auto mobilClubului Italian.

Georgiana MOGA nDirector General.

Corespondent de club pentru

Federa]ia Interna]ional` a Automobilului

Ü

ACR interna]ional

7

S`rb`torirea zilei de 5 aprilie 2016, ziuaautomobilistului [i a împlinirii a 112 ani deexisten]` a Automobil Clubului Român, afost [i continu` s` fie onorat` prin ma -nifest`ri jubiliere în sucursalele [i agen]iileAsocia]iei.

Pentru c` istoria ACR înseamn` o via]`secular` venerabil`, început` în zoriisecolului XX printre primele zece comu -nit`]i automobilistice din Europa [i printreprimele 14 din lume.

Pentru c` istoria secular` a ACR înseamn`un mesaj de cultur` [iciviliza]ie ro mâneasc` trans -mis de „copilul teribil” carepurta numele de „automobil”ap`rut pe arterele de circula]iedin România, care purta [inumele metaforic de „tr`sur`f`r` cai”, ap`rut [i la primacurs` de automobile din ]aranoastr`, tot în anul 1904, petraseul Bucure[ti – Giurgiu, înorganizarea Automobil ClubulRomân.

Pentru c` istoria secu lar` aACR înseamn` [i prezentulRomâniei 2016, cu cele Ü

ziua automobilistului

Omagiu adus Omagiu adus Z i le i Automobi l i s tu lu i 2016Zi le i Automobi l i s tu lu i 2016

Competi]ia interna]ional` de vitez` pe circuit din 26-27martie 2016 pe „Circuitul MOTORPARK România”

8

peste 5 milioane de automobile careasigur`, exprimarea libert`]ii de mi[care

a românilor pe arterele rutiere ale ]`rii [i înstr`in`tate.

Prezent`m, selectiv [i cu valoarea ad`u -gat` momentului, câteva expresii auto -mobilistice de omagiere a jubileului „112ani de existen]` secular` a ACR”.

Ilie GABRA n

Competi]ia „Rally Sprint Satu Mare”

Flota de asisten]` rutier` [i de [coal` auto a sucursalei Bucure[ti

ziua automobilistului

Vitrinele omagiale de la sucursaleleteritoriale ale ACR

Repeti]ie în vederea paradei ma[iniloristorice organizat` de „Clubul Vehiculelor

de Epoc`” din Bucure[ti

Ü

9

campionilorga la

În ziua de 19 februarie2016, Automobil ClubulRomân a organizat la AlbaIulia, potrivit tradi]iei con -sacrat` automobilismului [ikartingului sportiv, festivi -tatea „LAURII PILOTAJULUIAUTO 2015”, în cadrulcomplexului Mall dinmunicipiu, ca amfitrion alacestei festivit`]i oficiale.

Laurii Pilotajului Auto2015, desf`[urat sub au -spiciile ACR, ca AutoritateSportiv` Na]ional` FIA, amarcat [i celebrarea celor112 ani de existen]` aasocia]iei noastre. Au fostprezen]i un num`r recordde pilo]i licen]ia]i, pilo]i

debutan]i, din toate zonele]`rii, sportivi care bat lapor]ile consacr`rii, organiza -tori de competi]ii deautomobilism [i karting,oficialii Comisiei Na]ionalede Automobilism [i KartingACR, directori ai sucursalelorjude]ene ACR, precum [ifamiliile [i prietenii.

Participan]ii au fost sa -luta]i, în deschiderea festi -vit`]ii, de c`tre dl EmilCom[a, pre[edintele ono -rific al Consiliului de Con -ducere al Sucursalei ACRAlba, membru al Consiliuluide Conducere al AutomobilClubului Român [i pre -[edintele ANTREC Transil -

vania. La eveniment au fostprezen]i reprezentan]i aimass-mediei, atât de la nivelcentral cât [i din numeroasejude]e ale ]`rii.

Laurea]ii care au urcat pepodiumul acestei edi]ii, a26-a consacrat` sportului cumotor din România, au fostonora]i cu numeroase dis -tinc]ii: plachete, cupe [imedalii din partea Pre[e -dintelui Automobil ClubuluiRomân, domnul ConstantinNiculescu.

Men]ion`m faptul deexcep]ie c` cei prezen]i lafestivitatea Pilotajului Auto2015 [i-au înc`rcat rezer -voa rele autoturismelor

LAURII LAURII PILOTAJULUI AUTO 2015PILOTAJULUI AUTO 2015

Ü

10

pro prii cu combustibiliauto de la sta]ia Mol

Alba Iulia care, în baza par -teneriatului ACR – Com -pania Mol, membrii ACR be -neficiaz` de reduceri sem -nificative de pre] la to]icombustibilii auto, ac]iune

care este promovat` de maimul]i ani, gra]ie buneicolabor`ri de parteneriatîntre cele dou` institu]iina]ionale.

Recep]ia tradi]ional` aavut loc, de asemenea, încadrul salonului de festivit`]i

al complexului Mall AlbaIulia, oferit` de SucursalaJude]ean` ACR Alba, care ag`zduit, cu generozitate, anide-a rândul, festivitatea„LAURII PILOTAJULUI AUTOa ACR”.

Ioan OLARU n

Ü

campionilorga la

Organizatorii competi]iilor na]ionale [i zonale de automobilism [i karting - 2015

11

de bun` vederepuncte . . .

În precedentul articol, am scris despremodul iresponsabil în care este gestionat`siguran]a rutier` din România. Spuneamatunci, c` în România, rolul vital în coor -donarea tuturor activit`]ilor legate de sigu -ran]a rutier`, îi revine „Consiliului na]ionalde Siguran]` Rutier`”.

Accidentele rutiere sunt printre principalelecauze de deces în rândul tinerilor cu vârstecuprinse între 15 – 29 ani [i cost` guvernele]`rilor aproximativ 3% din Produsul InternBrut (GDP), devenind astfel o adev`rat`problem` în sistemele na]ionale de s`n` -tate.

În plus fa]` de decesele sur -venite în accidentele rutiere, pân`la 50 milioane de oameni suntr`ni]i în fiecare an în eveni -mentele rutiere, acestea avândconsecin]e asupra st`rii de s` -n`tate global`.

Anual, aproximativ 26.000 depersoane î[i pierd via]a în acci -dentele rutiere produse pe teri -toriul Uniunii Europene, me diafiind de 52 de persoane decedateraportate la un milion delocuitori, media în Ro mânia

S I G U R A N } A R U T I E R ~ S I G U R A N } A R U T I E R ~ L A O R D I N E A Z I L E IL A O R D I N E A Z I L E I

A[a cum se exprima Pre[edintele Automobil Clubului Român „SecolulXXI va fi sau nu va fi decât în m`sura amelior`rii siguran]eirutiere”.

Pe mapamond exist` peste un miliard de autovehicule, iar extinderealor este exponen]ial`. Avertismentul Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii c`dac` nu se intervine, în toate ]`rile, prin ac]iuni energice pentru im -punerea normelor rutiere [i responsabilizarea în reducerea accidentelorrutiere, cazuistica mortalit`]ii pe [osea va urca pe locul trei în lume fa]`de locul [apte la începutul acestui deceniu.

În primii cinci ani ai „Deceniului Mondial al Siguran]ei Rutiere 2011 –2020” definit de ONU ca strategie universal`, au murit, în medie anual înaccidente rutiere, 1,3 milioane de persoane. În România, potrivit unordate statistice, în acest interval (2011 – 2015) au decedat peste 10.000de persoane, iar aproape 50.000 de persoane au fost r`nite grav [i aur`mas cu sechele pe via]`, ]ara noastr` men]inându-se în frunteaclasamentului negativ la nivel european.

Ü

Siguran]a rutier` în România: eterna tranzi]ie c`tre mai bine

12

fiind de 91 persoane decedateraportate la un milion de locuitori. Trenduleste asem`n`tor [i în anul 2015, Româniacontinuând s` fie o ]ar` cu probleme înceea ce prive[te gradul de siguran]` rutier`.

Pentru reducerea deceselor din acciden -tele rutiere, este nevoie de ac]iuni simultanela nivel na]ional [i local privind siguran]avehiculelor, comportamentul utilizatorilordrumurilor [i un nou design al [oselelor.Lec]iile înv`]ate de statele dezvoltate,despre impactul pe care îl are infrastructuraîn siguran]a rutier`, trebuiesc transpuseurgent în bune practici în ]`rile slabdezvoltate [i în curs de dezvoltare, precumeste [i România.

Implementarea acestor bune practici,presupune o finan]are corect` [i o tran spa -ren]` a m`surilor menite s` reduc` povaraaccodentelor rutiere asupra sistemului des`n`tate din România, iar pentru o evaluarecorect` a acesteia este nevoie de o estimarea costurilor accidentelor rutiere din ]aranoastr`.

Revenind la organismul de siguran]` ru -tier`, acesta a fost înfiin]at în 1995 printr-ohot`râre de guvern, activitatea acestuia tre -buind s` fie una responsabil`, în con for -mitate cu cerin]ele legale [i în sprijinulcet`]enilor. De asemenea, conform legii,activitatea acestui consiliu trebuie s` fie unatransparent`.

Din p`cate, nu numai ca nu stie nimenicare este activitatea acestui consiliu, pewebsite-ul acestuia ultimele informa]ii da -tând din anul 2011, dar toate aceste lu crurise pot observa în siguran]a rutier` din Ro -mâ nia, unde accidentele ru tiere se întâmpl`frecvent, unele cu conse cin]e grave.

Accidentele rutiere sunt un fenomencomplex, greu de explicat dar, mai ales, greude previzionat. Tocmai de aceea, acest con -siliu, în atribu]iile c`ruia intr` [i „elaborareastrategiei na]ionale de siguran ]` rutier` [i aprogramului na]ional de ac]iuni prioritarepen tru implementarea acestei strategii,eva luarea impactului po li ticilor publice desiguran]` rutier` [i coordonarea cercet`rii [icomunic`rii privind siguran]a rutier`”, artre bui s` desf`[oare o activitate sus]inut` învederea cre[terii gradului de siguran]` ru -tier` pe [oselele din România [i a sc`deriinu m`rului de victime rezultate din acciden -tele rutiere.

Faptul c` infrastructura rutier` din Româ -nia este într-o stare precar` [i nesigur` numai mir` pe nimeni. Dup` cum bine secunoa[te, lipsa marcajelor rutiere, semna -lizarea defectuoas`, starea carosabilului sauiluminatul stradal sunt doar câteva riscurirutiere pe care le întâlnim mereu în depla -s`rile noastre.

Faptul c` nimeni nu se gân de[te s` eva -lueze riscul de v`t` mare ru tier` pe dru mu ri -

le din Ro mâ nia [i s` imple -menteze contra m`suri pen trupreve nirea accidentelor rutiere,trebuie s` dea de gândit mul -tora, în special celor care seocup` de buna func]ionare (saunefunc]ionare) a organismuluide siguran]` ru tier`.

Nu ne r`mâne decât s`a[tept`m ziua în care auto rit`]ilevor informa automo bili[tii dinRomânia c` vor privi siguran]arutier` ca pe o problem care ne -cesit` rezolvare cu prioritate.

Alin DROSU n

Ü

de bun`puncte . . .

13

În anul 1966 s-a inten -sificat circula]ia rutier` înRomânia [i a ap`rut De -cretul nr. 328/1966 cu pri -vire la circula]ia pe drumu -rile publice.

În acele vremuri, la Direc -]ia Rutier` din Mili]ia Româ -n` se rezolvau aproapetoate problemele legate deautomobil, respectiv: înma -tricularea, radierea, exame -nul pentru ob]inerea permi -sului de conducere, verifi -carea tehnic` a automo -bilului, eviden]a automo bi -lelor din România, furturilede automobile, educația ru -tier` [i supravegherea circu -la]iei rutiere.

Ast`zi, unele dintre acesteatribu]iuni au fost transmisec`tre alte institu]ii ale Statu -lui [i rezultatul este unul de -zastruos pentru automobi -li[ti, adic` ace[tia trebuie s`

se duc` în 5 – 6 locuri dife -rite [i s` pl`teasc` sumemult majorate, deoarece fie -care institu]ie a complicatbirocra]ia cu scopul v`dit dea avea mul]i func]ionari [imul]i bani! [i a[a bietulautomobilist trebuie s` steade mai multe ori la ni[te„cozi” interminabile [i s`întocmeasc` dosare cu zecide pagini, copii ale unordocumente, uneori inutile,dar care înseamn` bani [itimp pierdut! În zilele noas -tre exist` eviden]a automo -bi lelor din România la 3-4institu]ii [i totul se face pecheltuiala automobili[tilor [inu [tiu de ce acest exces dezel? O singur` eviden]` clar`[i profesionist întocmit` ar fidemn` de „o cauz` maibun`”!

Poli]ia Rutier` a mai r` -mas, în general, cu siguran]a

rutier` [i componentele a -cesteia: supravegherea [i e -duca]ia.

S-ar putea spune c` acestfapt ar fi benefic pentru cir -cu la]ia automobil`, dar re -zultatele sunt total nesa tis -f`c`toare, accidentele rutie -re nu s-au redus, r`mânândînc` destul de numeroase !!Pentru supraveghere, Poli]iaRutier` dispune de suficien -te automobile care prin Bu -cure[ti transport` agen]ii decircula]ie prin intersec]iipen tru a facilita trecerea co -loanelor oficiale sau pentruc`ratul verzei (v. foto), iar pe[o selele rutiere se ocup` dedepistarea vitezomanilor cunoile „pistoale radar”, careau fost prezentate ca „ul -tima inven]ie”, dar care pe[oselele Europei au ap`rutcu circa 10 – 15 ani în urm`[i care au o tole ran]` multmai mare în compara]ie cuaparatele radar fixate, pe au -tomobile. Dar ... sunt maifrumoase [i permit agen]ilors` se ascund` în spateleunui pom!

Circula]ia rutier` ilustrat`de calitatea infrastructurii [ia semnaliz`rii este [i aceas -ta în grea suferin]` [i nu cre -dem c` Poli]ia Rutier` semai ocup` de aceste aspec -te, deoarece pe [osele seg` sesc semne de circula]ie„uitate”, de la lucr`ri ter -minate, semne de circula]ielips`, la lucr`ri în derulare,iar întreaga sistematizare

POLI}IA RUTIER~ o mai fi interesat` de siguran]a rutier`?

Ü

de bun` vederepuncte . . .

O imagine din Bucure[ti cu... poli]ia în ac]iune

14

arat` ca în „vremuriuitate”. S` nu [tie Poli]ia Ru -tier` c` are în sarcinile sale[i supravegherea sem na -liz`rii rutiere!?

Despre educa]ia rutier`cred c` nu trebuie s` maiamintim deoarece aceastalipse[te cu des`vâr[ire, saunu am fost eu în stare s` odepistez! Pe vremuri existauemisiuni radio [i TV princare se încerca o oarecareeduca]ie rutier` a partici -pan ]ilor la trafic dar au dis -p`rut! Existau întâlniri aleparticipan]ilor la trafic cureprezentan]i ai serviciilorde circula]ie rutier`, dar [iacestea au disp`rut!

Am aflat c` ACR a în -cercat în urm` cu 4 – 5 anis` ree diteze un pro gramcomun de activit`]i educa -]ionale cu Poli]ia Rutier`,dar acesta a fost refuzat cutoate c` ne afl`m în plin„Deceniu Mon dial alSiguran]ei Rutiere 2011 –2020” proclamat de Orga -niza]ia Na]iunilor Unite.Tocmai de aceea v` scriuaceste câteva rânduri, c`poate vor avea darul de apune ceva în mi[care.

În România num`rul victi -melor din accidente rutiereeste destul de ridicat, mormul]i oameni pe [osele, darde siguran]a rutier` [i deeduca]ia rutier` se mai ocu -p` Poli]ia Rutier` ca insti -tu]ie a Statului?

În România sunt multepoli]ii: rutier`, local`, jandar -meria, anti-tero, etc., dar denoi cet`]enii, contribuabili,cine se ocup` [i cine se

intereseaz` de securitateanoastr`, inclusiv rutier`?

Un împ`timit al volanului.Care [i-a dorit anonimatul.

Martie 2016

Nota redac]iei:Nota redac]iei:S` nu fi aflat Poli]ia Rutie -

r` c` la un sondaj efectuatde c`tre o institu]ie euro -pea n` independent`, multe[osele din ]ara noastr` aufost clasificate doar cu unasau dou` stele din cele cinciposibile? Prezent`m, înacest context, pentru auto -rul scrisorii de fa]`, care [i-aprezentat anonimatul dinmotive personale, câtevadate [i informa]ii semnifi ca -tive rezultate din evaluareaunor artere de circula]ie.

În anul 2014, AutomobilClubul Român, împreun` cuEuroRAP, organiza]ie inter -na ]ional` pentru evaluareasiguran]ei drumurilor, a rea -lizat un studiu complex pri -vind gradul de siguran]` a

câtorva drumuri din Româ -nia. De pild`, cu prilejulevalu`rii a unui num`r depatru c`i rutiere (DN2 Bucu -re[ti – Buz`u, DN5 Bucure[ti– Giurgiu, DN22 Babadag –Luncavi]a, precum [i auto -strada A2 Bucure[ti – Con -stan]a), s-a constatat c`acestea au fost clasificate, înmarea lor majoritate, cu osingur` stea, fa]` de 5 stelecât reprezint` maximul carepoate fi acordat unui drumfoarte sigur. Excep]ie a f`cutautostrada A2, care a primittrei stele, îns` doar pentruun singur fir de circula]ie,cel`lalt ob]inând doar dou`stele. Motivul depunct`riiautostr`zii A2 l-a constituitfaptul c` un fir de circula]ieera m`rginit de protec]iametalic` lateral`, iar cel`laltfir nu dispunea de o astfelde protec]ie. Rezultatele stu -diului au fost prezentate laMinisterul Transporturilor.Din p`cate, de[i au trecutdoi ani, lucrurile au r`mas înacela[i stadiu de dezinteres.

Ü

ACR se ocup`, pe bune, de educa]ia rutier` a elevilor

de bun` vederepuncte . . .

15

În data de 31 martie 2016,Comisia European` apublicat statisticile siguran ]eirutiere aferente anului 2015.

Potrivit acestor statistici,26.000 persoane [i-au pier -dut via]a, în 2015, pe[oselele din Uniunea Euro -pean`, înregistrând o cre[ -tere cu 1% fa]` de anul2014. Potrivit aprecierilorComisiei Europene, nuexist` nici o îmbun`t`]ire asistua]iei siguran]ei rutierela nivel european fa]` deanul 2014. Mai mult, potrivitacelora[i estim`ri, în 2015,aproximativ 135.000 per -soa ne au fost grav r`nite înaccidente rutiere, costurilesociale ale acestora ridi cân -du-se la 100 miliarde euro.

Din p`cate pentru ]aranoastr`, statisticile ComisieiEurope sunt îngrijor`toare.Num`rul persoanelor dece -date în accidentele rutieredin anul 2015 a crescut cu4% fa]` de anul 2014, ajun -gându-se la 95 persoanedecedate raportate la 1milion de locuitori, în timpce media UE este de 51,5persoane decedate la 1 mi -lion de locuitori. Cu altecuvinte, statisticile pun îneviden]` faptul c` Româniase situeaz` cu aproximativ85% peste media UniuniiEuropene.

Comisarul European pen -tru Transport a afirmat: ”Fie -care deces sau r`nire grav`reprezint` prea mult (...).Invit statele membre s`-[i

intensifice eforturile în ceeace prive[te impunerea legis -la]iei [i con[tientizarea. A -ces te lucruri ar putea aveaun cost, dar acesta nu re -prezint` nimic în compara]ie

cu costul social de 100 mi -liarde euro ale deceselor [ir`nirilor grave în accidentelerutiere”.

Alin DROSU n

Bilan] îngrijor`tor al Comisiei Europene Bilan] îngrijor`tor al Comisiei Europene privind siguran]a rutier` în 2015. privind siguran]a rutier` în 2015.

România continu` s` fie coda[a EuropeiRomânia continu` s` fie coda[a Europei

Informa]ii oferite de Comisia European`

european`s iguran]a ru t ie r`

16

Oriunde ve]ic`l`tori,indiferent de or` sau deanotimp, noilenoastre categorii demembru (ACRNa]ional ClubAssist [i ACREuropa ClubAssist) ofer`tuturor automo bili[tilorsiguran]a [ilini[tea de careau nevoie pearterele decircula]ie.

Prezent`m, în cadrul revistei noastre,noile beneficii,avantaje [ifacilit`]i incluseîn acestecategorii,care au fost lansate de c`tre ACR la începutul anului 2016.

de membri ACRno i ca tegor i i

Asisten]` rutier`Asisten]` rutier`na]ional` na]ional` [i interna]ional`[i interna]ional`ACRACR

17

PERMISUL DE CONDUCEREPERMISUL DE CONDUCEREINTERNA}IONAL (PIC)INTERNA}IONAL (PIC)

Dac` vrei s` ai deplas`ri f`r` griji înstr`in`tate, Permisul Interna]ional de Con -ducere este solu]ia. El asigur` deplina le -gitimitate în circula]ia rutier` inter na]ional`[i este eliberat de c`tre Automobil ClubulRomân, prin toate sucursalele [i agen]iilesale. Forma [i con]inutul s`u au fost stabiliteprin Conven]ia Interna]ional` de Circula]ieRutier` de la Viena din 8 noiembrie 1968,fiind identic în toate ]`rile. Automobil ClubulRomân elibereaz` aceste permise cet` ]e -nilor români, domicilia]i pe teritoriul Româ -niei, membri ai clubului, posesori de Permisde Conducere Na]ional, cu vechime de mi -nim un an.

Cet`]enilor str`ini li se poate elibera Per -mi sul de Conducere Interna]ional numai

dac` sunt reziden]i, au domiciliul în Ro -mânia [i dac` posed` permisul de condu -cere românesc.

Permisul de Conducere Interna]ional(PIC) scute[te pe posesorul s`u de a purtaasupra sa, pe teritoriul str`in, o traducerelegalizat` a Permisului Na]ional de Condu -cere, în 7 limbi de circula]ie interna]ional`(englez`, francez`, german`, spaniol`, rus`,greac` [i arab`) sau de transcriere a a ces -tuia în caracterele limbii na]ionale ale sta -tului respectiv. În caz contrar conduc`torulauto poate fi obligat de organele de poli]ies` caute un traduc`tor autorizat [i s` lega -lizeze aceast` traducere pe teritoriul statuluirespectiv, ceea ce complic` foarte mult de -plasarea în str`in`tate, implicând totodat`taxe considerabile.

Pentru eliberarea PIC se vor prezenta :copie a actului de identitate, cererea tip,carnetul de membru ACR, Permisul de Con -

DOCUMENTE INTERNA}IONALEDOCUMENTE INTERNA}IONALEELIBERATE DE ACRELIBERATE DE ACR

În mi[carea automobilistic` interna -]ional` s-au stabilit de peste un secol, re -la]ii intercluburi, în cadrul Federa]iei In -terna]ionale a Automobilului (FIA), iar încadrul Alian]ei Interna]ionale de Turism(AIT) de peste [ase decenii.

Drept consecin]`, Automobil Clubul Ro -mân dezvolt` rela]ii cu cluburile auto mo -bilistice na]ionale de pe toate continentele,ceea ce confer` Asocia]iei noastre o im -portant` di men siune interna]ional`.

În acest cadru, ACR pune la dis pozi]iamembrilor s`i importante servicii, avantaje[i facilit`]i care contribuie la dezvoltarea libert`]ii de mi[care pe toate continentele atâtîn interes de business, cât [i cultural sau turistic.

De o deosebit` audien]` se bucur` Permisul Interna]ional de ConducerePermisul Interna]ional de Conducere [iCarnetul de Trecere prin Vam`Carnetul de Trecere prin Vam`, emise în exclusivitate de Automobil Clubul Român.

Totodat` pe carnetul de membru ACR este inserat` o emblem`, care asigur` accesulla programul mondial de discount-uri „Show Your Card” [i identific` Automobil ClubulRomân ca o asocia]ie de larg` reprezentativitate mondial`.

businesstu r i sm

18

ducere Na]ional în original [i o copie xeroxa acestuia, 2 fotografii de tip pa[aport.

Ast`zi, o deplasare în str`in`tate poate ficonfruntat` cu multe provoc`ri, în planullibert`]ii individuale, cu schimb`ri [i r`stur -n`ri de situa]ii, cu constrângeri [i frustr`ri,datorit` fenomenului migra]ionist, tero ris -mului [i alte evenimente majore. PermisulInterna]ional de Conducere asigur` liberta -tea de mi[care necesar` în deplasarea cuautomobilul. Prin AIT, membrii cluburilorpar tenere pot beneficia de aceste serviciiapelând ACR,

CARNETUL DE TRECERECARNETUL DE TRECEREPRIN VAM~ (CPD)PRIN VAM~ (CPD)

Este un document vamal eliberat doar decluburile membre ale celor dou` organiza]iiinterna]ionale – AIT [i FIA. Scopul CPD esteacela de a facilita importul temporar deautovehicule, prin garantarea pl`]ii dreptu -rilor vamale [i a altor eventuale taxe în cazulîn care vehiculul nu este reexportat.

CPD-ul este eliberat, în majoritate, pentru]`rile din Asia, Orientul Mijlociu [i Oceania,Africa. Pentru unele ]`ri din America de Sud[i din Europa, CPD-ul este solicitat, în moddeosebit, pentru autovehiculele grele desti -nate transporturilor de m`rfuri.

Pentru detalii privind eliberarea CPD,apela]i la sucursalele jude]ene ACR [i aMunicipiului Bucure[ti.

„SHOW YOUR CARD!”„SHOW YOUR CARD!”

Un document interna]ional care se bucur`de o larg` utilitate pe plan interna]ional este„Show Your Card!”. Acest document este

configurat pe „Legitima]ia de Membru ACR”[i este identificat, printr-o valoare distinct`,prin legitima]ia care define[te calitatea demembru al ACR.

Documentul interna]ional „Show YourCard!” garanteaz` accesul la ProgramulMondial de discount-uri, program din carefac parte peste 29 de cluburi din Europa [ipeste 100 de cluburi la care au aderat 600de parteneri cu 25.000 de unit`]i cu valoareturistic`: hoteluri, restaurante, magazine,muzee, rent-a-car, etc.

Este de re]inut c` prin „Show Your Card!”membrii ACR pot beneficia, de asemenea,de partenerii acestui program mondial dediscount-uri din România: hoteluri din Bu -cure[ti, Arad, Timi[oara, Covasna, Su ceava,Cluj, Constan]a, etc.

Lista complet` a unit`]ilor din ]aranoastr`, pe sit-urile: www.ac r . r owww.ac r . r o [iwww.arceurope.comwww.arceurope.com.

Simpla prezentare la unit`]ile din str`i -n`tate, care au aderat la Programul Mondialde Discount-uri a carnetului de MembruACR, pe care se înscrip]ioneaz` sigla „ShowYour Card” asigur` accesul la aceste servicii.

Mirela TUDOR n

businesstu r i sm

19

ACRtur i sm

Automobil Clubul Român dispune, în renumitasta]iune B`ile Ol`ne[ti asemuit` cu Karlovy-Vary,de o loca]ie proprie, în centrul ora[ului, aflat` ladispozi]ia membrilor Asocia]iei.

Loca]ia ACR pune la dispozi]ia mem brilor s`i[ase camere duble moderne, nou mo bilate, do -tate cu televizor, frigider, aer con di]io nat [i baieproprie.

Membrii ACR [i ceilal]i automobili[ti pot be -neficia de toate facilit`]ile sta]iunii, precum [i debazinele de ap` sulfuroas` pentru b`i, re -cunoscute ca fiind printre cele mai eficiente dinlume.

Motivele s` alege]i pentru concediu B`ile Ol` -ne[ti sunt foarte numeroase:

l în prezent, centrul turistic, împreun` cualeea izvoarelor, din Sta]iunea B`ile Ol`ne[ti suntin tegral modernizate. Totodat`, recent au fost

deschise trei obiec -tive majore în Parculcentral (piscin` aco -pe rit` cu ap` ter -mal`, centru balnear,parcare supraetajat`de 200 locuri). Este de men]ionat [i

faptul c` sta]iuneadispune de celemai multe izvoaredin ]ar` (35) [inumeroase son decu ap` sulfu roas`pen tru b`i.

l apele izvoa re -lor din Ol`ne[ti aufost medaliate cuAUR la Expozi]ia Interna ]ional` de la Viena, da -torit` eficien]ei lor în tratamentele medicale.

l mediul inconjur`tor [i climatul permit urma -rea unei cure de climatologie ce are ca rezultatcalmarea, lini[tirea [i eliberarea de stres.

l sta]iunea se afl` într-o zon` montan` curezerva]ii naturale deschise vizitatorilor, precumRezerva]ia de Tisa si Rezerva]ia natural` Stogu (încadrul Parcului Na]ional Buila-Vânturari]a), pre -

cum [i rezerva]ia R`di]a – Mânzu din Mun]iiC`p` ]ânii, rezerva]ia Lacul Frumos din Mosoroasasi Rezerva]ia de Nuferi Albi [i Galbeni din B`ileOl`ne[ti.

l bisericile din Ol`ne[ti, precum [i schiturile [im`n`stirile din imediata apropiere, în primulrând: M`n`stirea dintr-un lemn, Biserica lui Ho -rea, str`mutat` din Albac, schitul Pahomie,schitul Iezer [i alte monumente intrate în patri -moniul na]ional [i universal reprezint` o foartebun` ocazie pentru turismul monahal.

Pentru detalii sau rezerv`ri puteti apela la:nn Sucursala ACR Vâlcea - tel. 0250/733.140,

0745.382.779 sau e-mail: acr_vl@acr.ro;nn Administra]ia Central` ACR - la telefon nr.

021/317.82.51, e-mail: organizare@acr.ro.

Loca]ia ACR Ol`ne[ti a[teapt` oaspe]i Loca]ia ACR Ol`ne[ti a[teapt` oaspe]i

20

la el acas`spor tu l au to

Duminic` 27 martie 2016,circuitul Motorpark România ag`zduit ultimele man[e aleprimei etape din CIVC ACR.

Ca și sâmb`t`, timpul a fostfavorabil desf`șur`rii curselorcare au oferit un spectacol deo -sebit. ”Turismele” și ”For mulaPredators” au oferit asisten]eiîntreceri de mare angajament,unde pilo]ii au luptat, pân` lafinal, pentru un loc cât mai bunîn clasament.

Iat` și clasamentele finaledup` prima etap`:

Cupa Lupo1. Bianca Anton –Willi Motorsport2. Marin Virgil –Century Team3. Mihai Tomescu –ToMa Racing

Cupa Logan1. T h e o d o r o sPerimenis – ExelixisMotorsport2. Aldrin Opran –JMS3. Sorin Popescu – Exelixis Motorsport

Grupa H Clasa 1 (Lupo +Logan)1. Bianca Anton – Willi Moto r -sport

2. Marin Virgil – Century Team3. Theodoros Perimenis –Exelixis Motorsport

”Formula Predators” – Debutan]iCursa 2

1. Cristi Cotan2. D o m e n i c oCavallaro

”Formula Predators”– Pro Cursa 21. Alex Mirea2. Corrado Cusi3. Eduard Anton

Odat` cu începe -rea acestui campio -nat, se concreti zea -

z` eforturile sus]i nu te depusede c`tre Automobil Clubului Ro -mân pentru diversificarea [idezvoltarea motorsportului înRomânia. În plus, întreaga coor -donare a cursei a fost asigurat`de c`tre oficialii AutomobilClubului Român iar trainerii ACRacredita]i FIA au asiguratinstrucajul arbitrilor ce particip`la acest campionat.

La festivitatea de premiere, cea avut loc la în încheierea celeide a doua zi de concurs,întreaga asisten]`, sportivi,oficiali [i spectatori, au aplaudatsuccesul startului reu[it alcampionatului. Ü

Prima etap` Prima etap` din Campionatul Interna]ional din Campionatul Interna]ional

de Vitez` pe Circuit - ACRde Vitez` pe Circuit - ACR

2121

DEBUT ÎN CAMPIONATUL DEBUT ÎN CAMPIONATUL REGIONAL AUTOMOBILISTIC ACR REGIONAL AUTOMOBILISTIC ACR

DE RALLY SPRINT 201DE RALLY SPRINT 20166

Start în campionatulStart în campionatuljude]eanjude]ean

de automobilism de automobilism [i karting Timi[[i karting Timi[

La 12 martie 2016, conform tradi]iilor sportuluiautomobilistic din ACR a început prima etapa aCampionatului Regional ACR de Rally Sprint 2016.Loca]ia inaugural` a fost Poligonul ACR Satu Mare,unde pilo]ii [i-au prezentat noile achizi]ii [i noileîmbun`t`]iri aduse ma[inilor de curse.

Dup` patru luni de pauz`, din nou s-au turatmotoarele, iar organizatorii [i concuren]ii au dus labun sfâr[it prima etapa de Rally Sprint din sezonulcompeti]ional 2016.

În organizarea ACR Sucursala Satu Mare,Clubului Sportiv Auto Karting Rider’s [i Primariei

Municipiului Satu Mare, prima etap` aaliniat la start 51 de concuren]i din BaiaMare, Livada, Carei, Zal`u, Cluj-Napoca,Oradea, Giroc/Timi[, Urziceni, MiercureaNirajului, Marghita, Satu Mare [i chiar [idin Ungaria, întrecerea adresându-seatât pilo]ilor debutan]i cât [i celoravansa]i.

Campionatul de Rally Sprint ediția2016 va fi compus din cinci etape îndiferite loca]ii printre care amintim:Centrul Mun. Baia Mare, Centrul Nou alMun. Satu Mare, Centru Mun. Carei.

Câ[tig`torii primei etape pecategorii, se pot g`si pe site-ulwww.acr.ro.

Campionatul de Automobilism [i Karting Timi[ aajuns, în 2016, la cea de-a XVII-a edi]ie. Prima etap`a campionatului jude]ean de automobilism a avutloc în zilele de 26 [i 27 martie, la Timi[oara.Întrecerea automobilistic`, denumit`, potrivittradi]iei, “Raliul M`r]i[orului Timi[oara – Metro2016”, a fost dedicat` în special automobilistelor, lacare au participat, îns`, [i echipaje masculine [imixte. Evenimentul a fost organizat` de Comisia deAutomobilism [i Karting Timi[ (C.A.K.) din cadrulsucursalei jude]ene ACR Timi[ [i a reunit la startpilo]i din întreaga ]ar`.

la el acas`spor tu l au to

22

Noul SUV compact Audi Q2 afost dezv`luit la salon cu marefast. Germanii au produs unvehicul de tip urban cu un designprogresiv, cu o multitudine desisteme de conectivitate[i asisten]` la un nivel declas` premium. Cel maimic motor din gam` îlreprezint` cel de 1.0 litricu trei cilindri TFSI, apoi îlurmeaz` motoriz`rile de1.4 [i 2.0 litri. Pe lâng`acestea mai exist` treimotoare diesel cu patrucilindri 1.6 [i 2.0 litri.Portbagajul Audi Q2 are ocapacitate de 405 litri,putând fi extins pân` la 1050 litriprin rabatarea sp`tarului ban -chetei. Cei care vor dori s`

achizi]ioneze acest model vortrebui s` a[tepte pân` în toamnalui 2016.

{i cum este o mod` acum,când majoritatea produc`torilor

au scos câte un SUV, a venit [irândul celor de la Maserati cunoul Levante, acest seg -

ment fiind unul destulde profitabil pentrumajoritatea construc -torilor. Acest model este,bineîn]eles, unul de lux,cu un sistem 4x4 propriu[i cu motoare fabricateîn Italia. Cele pe benzin`sunt concepute de Fer -rari iar cel diesel este de

origine VM Motori. Levante vaavea o bun` agilitate, mane -vrabilitate bun` pe z`pad`,aptitudini off-road competitive.Va dispune de o suspensie fa]`cu bra]e duble suprapuse [ispate multilink cu cinci bra]e.Levante va fi disponibil cu dou`motoare V6 bi-turbo pe benzin`[i un V6 turbodiesel. Toatemotoarele sunt cuplate cutransmisia automat` ZF cu 8trepte. Volumul portbagajuluieste unul impresionant de 580litri, accesul fiind unul u[ordatorit` g`rzii la sol minim`.

Skoda a prezentat [i noul eiconcept Visions, care pare s`prefigureze versiunile SUV Octviasau Superb deopotriv`. În

automobilisticun i ve rs

SALONUL AUTO - GENEVA 2016SALONUL AUTO - GENEVA 2016Prestigiosul salon in ter na]ional de la Ge neva, ajuns la a 86-aedi]ie (3–13 martie),a adunat peste 60 de premiere mondiale[i 30 de premiereeuropene, printre celemai fai moase num` rându-se MaseratiLevante, Alfa RomeoGiulia, Fiat 124 Spider,Audi Q2, Porche 718Boxster, Skoda ConceptSUV, Volvo V90, LexusLC 500h, Fiat Tipo Break[i Hatchback, BentleyMulsanne, Seat Ateca [i multe altele.

23

varianta de produc]ie, acestmodel este asem`n`tor cuOctavia, mizând pe un habitacludin care butoanele dispar, totulfiind ac]ionat digital. Interesanrteste faptul c` la salon a fostprezentat un model hibrid, dândde în]eles c` acest model va fiprimul echipat astfel dintre toatecele produse pân` acum deSkoda.

Modelul Giulia al produc` -torului italian Alfa Romeo a fostunul de succes la salonul auto de

la Geneva, vizitatorii putândadmira o adev`rat` bijuterie. Aufost expuse trei auto -mobile cu trei motoriz`ri.Dou` cu motoare dieselde2.2 litri de 150 CP [i190 CP, dar un automobilcu propulsor pe benzin`de 2.0 litri [i 200 CP.Modelul Giulia a r`mascu liniile agresive ladesignul caroseriei, iarinteriorul este conceputdin materiale de prim` calitate,f`când pe pasiona]ii acesteima[ini s` o aib` în garajul lor.

Noul Volvo V90 a surprinsprintr-un design inova tor, maiales prin luneta foarte înclinat`flancat` de stopuri înguste înpartea de sus [i late în partea de

jos. Chiar dac` suedezii aurecurs la un astfel dedesen al ma[inii, totu[iportbagajul a r`mas destulde generos, care are omultitudine de facilit`]ipentru separarea baga -jelor. Gama de motoareeste aceea[i de la modelulS90 cu unele diferențe,dar ca [i la S90 toatemotoarele au 4 cilindri [idoi litri cilindree. Sunt disponibiletrei motoare pe benzin`: T5/254

CP, T6 AWD/320 CP șiPlug-in Hybridul T8 AWDcu 408 CP.

Bentley s-a prezentat lasalon cu versiunea Mulsa -nne restilizat`. Ca ele -mente noi not`m zonafrontal`, cu o gril` maimare, elemente cromate,prize de aer suplimentare.La interior, constructorul

britanic pune la dispozi]iaclien]ilor peste 20 de nuan]e de

piele, un sistem multimediacompatibil cu Android Auto [iApple CarPlay, iar sistemul audiova fi compus de nu mai pu]in de20 de difuzoare de peste 2.000W în total.

Spaniolii de la Seat au pre -zentat primul lor SUV, denumit

Ateca, care, spun ei, vineechipat cu ultimeletehnologii, adic` tot ce ainevoie din partea uneima[ini care [i-a propuss` fie eficient` celor carec`l`toresc cu ea. To -tu[i,nu putem s` nuobserv`m câteva ele -men te împrumutate dela VW Tiguan. Acest SUV

compact, cu o lungime de 4,36metri, o l`]ime de 1,84 metri [i oîn`l]ime de 1,6 metri, va fi oferitîn versiunea de baz` cu trac]iunefa]`. Ateca se laud` cu faruri cutehnologie LED, haion ac]ionatelectric, sisteme de asisten]`Traffic Jam Assist, EmergencyAssist, Blind Spot Dedection, [imulte altele. Totu[i, credem c`cei de la Seat vor lua înconsiderare [i pre]ul de achizi]iea acestui model, având în vederec` au de luptat cu modele caredeja s-au impus: Mazda CX-5,Renault Kadjar, Ford Kuga, KiaSportage, Nissan Qashqai, etc.

Fiat Tipo este un model în careitalienii au pus multe speran]e.Totu[i, ace[tia nu au fostmul]umi]i doar cu sedanul, care,

de ce s` nu spunem, a avutsucces, [i au mai construit dou`variante: hatchback [i break.

În încheiere putem spune c` laSalonul Auto de la Geneva 2016am avut, ca de fiecare dat`, oavalan[` de premiere [i nout`]icare merit` aplauze pentruinova]iile propuse [i care, dinlips` de spa]iu, nu vi le-am pututrelata pe toate.

Florin JUMUG~ n

automobilisticun i ve rs

În ACR e[ti într-o mare familie! Fii cu noi în 2016 [i vei beneficia

de toate aceste oferte. Meritq!Oferta 1: Asisten]` rutier` non-stop pe toate [oselele din ]ar` (021/222.22.22)Oferta 2: 2 DEPAN~RI auto gratuiteOferta 3: 2 TRANSPORTURI auto gratuiteOferta 4: VERIFICAREA TEHNIC~ GENERAL~, Oferta 5: INSPEC}IA TEHNIC~ PERIODIC~; Oferta 6: {COALA DE {OFERI ACR;Oferta 7: ASISTEN}~ RUTIER~ ÎN STR~IN~TATE;Oferta 8: „ACCIDENT MANAGEMENT” în România [i str`in`tate;Oferta 9: REPATRIERE AUTOVEHICUL {I PERSOANE;Oferta 10: TRANSPORTUL PERSOANELOR ÎN CAZUL UNUI EVENIMENT RUTIER;Oferta 11: ÎNTRE}INEREA CURENT~ A AUTOMOBILULUI;Oferta 12: ACCES LA PROGRAMUL MONDIAL DE DISCOUNT-URI „SHOW YOUR CARD!”;Oferta 13: PERMISUL INTERNA}IONAL DE CONDUCERE (PIC);Oferta 14: CARNETUL DE TRECERE PRIN VAM~ (CPD);Oferta 15: CONSULTAN}~ JURIDIC~, AUTO {I MEDICAL~;Oferta 16: REDUCERE CU 10% a cotiza]iei anuale de membru ACR vechi pentru aducerea, de c`tre aces

ta, a unui membru ACR nou;Oferta 17: REDUCERE CU 15% pentru fiecare membru de familie adus în asocia]ie;Oferta 18: Servicii în BAZA TURISTIC~ ACR: Hotelul Nehoiu, Hotelul Alba Iulia, Motelul Ol`ne[ti, Motelul

de tranzit Arad;Oferta 19: SERVICII TURISTICE prin agen]ii de voiaj partenere;Oferta 20: VOUCHER PENTRU MOTORSPORT;Oferta 21: BANCA DE DATE {I INFORMA}II;Oferta 22: REVISTA „AUTOTURISM” (ON-LINE)Oferta 23: VOUCHER LA DISPOZI}IA DIRECTORULUI SUCURSALEI pentru unele servicii în plus;Oferta 24: VOUCHERUL TINERETULUI: pân` la 50% reducere la cotiza]ie;Oferta 25: OFERTA PENSIONARULUI: reducerea cotiza]iei cu 10%;Oferta 26: OFERTA SUPER FIDELIT~}II: la peste 5 ani vechime în asocia]ie, reducere cu 10% a cotiza]iei;Oferta 27: asigur`ri tip RCA, CASCO, locuin]e [i bunuri; sprijin în recuperarea daunelor Oferta 28: emitere ROVINIETE; Oferta 29: PARCARE, GARARE, ÎN SPA}II ACR, UTILIZARE POLIGON pentru perfec]ionarea conducerii auto;Oferta 30: PROCURAREA de piese [i echipamente auto la tarife avantajoase etc.Oferta 31: COMBUSTIBILI AUTO CU DISCOUNT prin MOL România;Oferta 32: SERVICE AUTO PRIN CARFIX TEAM;Oferta 33: Dup` o vechime de doi ani consecutivi ca membru ACR, se adaug`, în plus, urm`toarele ser

vicii, avantaje [i facilit`]i (potrivit categoriei PREMIUM):n Înc` o DEPANARE gratuit`;n Înc` un TRANSPORT gratuit;n DISTINC}IA „CONDUCERE AUTO EXEMPLAR~”;n CREDITARE ÎN CAZ DE INCIDENT AUTO ÎN ROMÂNIA – 300 euro.

Oferta 34: Dup` o vechime de 5 ani consecutivi ca membru ACR, se adaug`, în plus, urm`toarele servicii,avantaje [i facilit`]i (potrivit categoriei SENIOR):n Num`r nelimitat de DEPAN~RI AUTO gratuite;n Înc` un TRANSPORT AUTO gratuit;n Autoturism la schimb, în caz de accident auto;n Creditare în caz de incident auto la cluburile partenere din FIA – 500 euro;n Num`r nelimitat de Consultan]e gratuite: juridice, auto, turistice, medicale, în domeniulauto mobilismului;

Oferta 35: Organizarea de reuniuni de familie sau profesionale în re]eaua de hoteluri ACROferta 36: Consultan]` în ob]inerea „C`r]ii de Salvare la Bord”.Oferta 37: Noi categorii de membri: National [i Europa Assist, National [i Europa Club Assist.

M e n ] i u n e : S e r v i c i i l e s u n t p r e v ` z u t e \ n C a r n e t u l d e A s i s t e n ] `M e n ] i u n e : S e r v i c i i l e s u n t p r e v ` z u t e \ n C a r n e t u l d e A s i s t e n ] `