INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

Biroul executiv

DECIZIA NR. 14, din 18 aprilie 1986

PRIVIND APROBAREA ,,INSTRUCTIUNILOR TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ŞI MONTAREA GEAMURILOR ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCŢII"

INDICATIV C 47—86

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii;

Având în vedere prevederile art. 5, litera "d" din Decretul nr. 170/1976, cât şi avizul CTE — ICCPDC nr. 54 din 24 ianuarie 1986;

În temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi functionarea Institului Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii, cât şi Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea

DECIZIE:

Se aprobă ,,Instructiunile tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticlă în construcţii" Indicativul C 47—86.

2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica şi în normative şi instrucţiuni.

La aceeaşi dată încetează valabilitatea urmatoarele documente tehnice: — Instructiuni tehnice pentru folosirea şsi montarea geamurilor în construcţii, indicativ C

47—79, aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 130/19.VI.1979; — Instrucţiuni tehnice de folosire la pereţi a profilelor U din sticlă, indicativ C 207—81,

aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 75/9.VI.1981.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL

Ing. VALERIU CRISTESCU

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ŞI MONTAREA

GEAMURILOR ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCŢII

INDICATIV C 47 — 86

Elaborate de :

INSTITUTUL DE CERCETARI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC

Director adj. ştiinţific: Dr. ing. R. Constantinescu şef laborator: Dr. ing. I. Brînzan Responsabil lucrare: ing. M. Stănescu

ing. N. Ocoleanu Arh. R. Stoenescu

Responsabili din partea ICCPDC: Arh. Claudiu Popeştianu ing. Victor Cristescu

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ŞI MONTAREA GEAMURILOR

ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCTII

indicativ C 47—86 înlocuiesc C 47—79

şi C 207—81

1. OBIECT

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc modul de folosire şi montare a urmatoarelor sortimente de geamuri şi a altor produse din sticlă în construcţii:

— geamuri trase; — geamuri şlefuite, polizate; — geamuri cristal; — geamuri plane securizate; — geamuri armate; — geamuri ornament; — geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate); — geamuri termoabsorbante (trase); — geamuri termoizolante cu chit; — geamuri emailate securizate; — oglinzi de geam tras; — oglinzi de geam şlefuit; — foi de geam pentru uşi din geam securizat; — geamuri prelucrate pe margini; — profile din sticlă; — caramizi presate de sticlă cu goluri.

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETARI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA

CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC­

Aprobat de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,

PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII – ICCPDC – cu Decizia nr. 14

din 18 aprilie 1986

2. TIPURI Ş1 DOMENII DE FOLOSIRE

2.1. Geamuri transparente : a) Geamuri trase conform STAS 853.

Geamurile trase se livrează în şase calităţi rezultate prin sortare, notate cu S, 1, 2, 3, 4, 5, care se utilizează în construcţii astfel :

— geam calitatea 1­a, la clădiri reprezentative şi vitrine; — geam calitatea 2­a, la locuinţe; — geam calitatea 2­a şi 3­a la clădiri industriale şi agro­zootehnice; — geam calitatea 4­a şi 5­a la construcţiii provizorii sau de mică importanţă. Dimensiunile maxime ale geamurilor trase, folosite în constructii, sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1 Grosime (mm)

nominală efectivă Lăţime (mm) Lungime

(mm)

2 3 4 5 6 8

1,8 ... 2,2 2,8 ... 3,2 3,8 ... 4,2 4,6 ... 5,4 5,6 ... 6,4 7,6 ... 8,4

280 ... 800 280 ...1600 280 ... 2200 280 ... 2200 500 ... 2200 500 ... 2200

pâna la 1800 pâna la 2100 pâna la 2500 pâna la 2500 pâna la 2500 pâna la 3500

În cazuri justificate din punct de vedere tehiiico­economice se pot livra pentru construcţii şi geamuri cu dimensini în afara celor indicate în tabelul 1.

Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri trase pentru ferestre şi uşi care se folosesc la construcţii de locuinţe social­culturale şi industriale sunt date în capitolul 4.2.

b) Geamuri slefuite, polizate, conform STAS 9041. Geamurile slefuite, polizate se produc in doua tipuri :

— tip A, destinat în principal confecţionării oglinzilor şi geamurilor securizate; — tip B, destinat în principal confecţionării vitrinelor şi geamurilor securizate.

Ambele tipuri se livrează în două calităţi, I şi II. Geamurile şlefuite de tip A se fabrică în dimensiunile prezentate in tabelul 2. Dimensiunile maxime ale geamurilor şlefuite de tip B folosite în construcţii sunt prezentate

în tabelul 3.

c) Geamuri cristal conform N.I. 93.363—84. Geamurile cristal se produc în cinci calităţi: AO; A; B; C; D.

În domeniul construcţiilor civile şi industriale se folosesc numai geamurile cristal calitatea D, care se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 4.

Tabelul 2 Grosime (mm)

nominală efectivă

Lăţime (mm) Lungime (mm)

4 5 6 7

3,8...4,2 4,8...5,2 5,8...6,2 6,8...7,2

400...2100 400...2100 400...2100 400...2100

500...2800 500...3200 500...3600 500...4500

Tabelul 3 Grosime (mm)

nominală efectivă Lăţime (mm) Lungime (mm)

5 6 8 101215

4,8 ... 5,1 5,8 ... 6,2 7,8 ... 8,2 9,8 ... 10,2 11,8 ... 12,2 14,8 ... 15,2

400...2500 400...2500 400...2500 400...2500 400...2500 400...2500

500 ... 3000 500 ... 3500 500 ... 4500 500 ... 4500 500 ... 4500 500 ... 4500

Tabelul 4 Grosime (mm)

nominală efectivă Lăţime (mm) Lungime (mm)

3 4 5 6

2,8...3,0 3,8...4,0 4,8...5,0 5,7...6,0

400 ... 1240 400 ... 1500 400 ... 1600 400 ... 1600

pâna la 2300 pâna la 2300 pâna la 2300 pâna la 2300

Cu acordul parjilor se pot livra geamuri si cu dimensiuni in afara celor indicate in tabelul 4. d) Geamuri plane securizate conform STAS 1853. Geamul securizat se fabrica in doua tipuri : — tip S, executat din geam slefuit polizat sau din geam cristal ; — tip T, executat din geam tras. Geamul securizat se folose§te la ferestre, usi si glasvan­duri pentru : — spitale, birouri, laboratoare, hoteluri, muzee, magazine, construct industriale ; — cladiri publice pretentioase, cu public numeros, care l.rebuie sa fie protejat in

cazul spargerii unor geamuri de dimensiuni mai mari. Geamurile plane securizate folosite in construct se fabrica in dimensiunile prezentate in

tabelul 5.

Tabelul 5 Grosimea (mm)

nominală efectivă Lungime (mm) Lăţime (mm)

4 5 6 8 10

3,8... 4,2 4,8... 5,2 5,6... 6,4 7,6... 8,4 9,5...10,5

350... 1500 350... 1800 350...2000 350...2000 350...2000

200... 1200 200... 1200 200... 1200 200... 1200 200... 1200

Dimensiunile geamurilor se vor stabili prin comandă, în limitele înscrise în tabelul 5, iar forma se stabileşte pe baza şablonului prezentat de beneficiar.

Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri plane securizate pentru ferestre, uşi şi luminatoare, care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.

2.2. Geamuri translucide. a) Geamuri armate conform STAS 949—86. În funcţie de culoare, geamurile armate se produc în trei tipuri : — tip A, incolore ; — tip B, colorate în masă ; — tip C, colorate prin peliculizare.

Dupa aspectul suprafeţei, geamurile armate pot fi : — geamuri lise ; — geamuri ornamentate în diferite modele.

Geamul armat se foloseşte : — în locuri expuse lovirii, unde un geam nearmat ar da loc la eventuale accidente, prin

caderea spărturilor provocate de şocuri mecanice sau la pereţi exteriori de hale peste cota + 5 m faţă de cota pardoselii finite ;

— pentru luminatoarele de la acoperişuri, la constructii industriale, la hale şi peroane de gări, la expoziţii şi la hale alimentare ;

— la plafoanele interioare suspendate ; — la balcoarie şi scări unde se recomandă a fi şi colorat, conform nevoilor de cromatică ale

proiectului respectiv. Dimensiunile de fabricate ale geamurilor armate, folosite in construcţii sunt date în tabelul 6.

Tabelul 6 Grosimea (mm)

nominală efectivă

Lăţime max. (mm)

Lungime max. (mm)

7 6,3...7,3 2000 3000

Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri armate pentru ferestre, uşi şi luminatoare, care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.

În cazul utilizării geamurilor colorate, culoarea acestora va fi stabilită de proiectant.

b) Geamuri ornament, conform STAS 3515—86. În functie de culoare, geamurile ornament se produc in. doua tipuri : — tip A, incolore ; — tip B, colorate. Geamurile tip A se livreaza într­o singură calitate, iar geamurile tip B în două calitaţi,

rezultatc prin sortare si notate cu I şi II. Geamul ornament se foloseste ca element de inchidere în cadrul timplariei, în scopuri

decorative, pentru locurile unde este necesar geam translucid (uşi şi glasvanduri la birouri, holuri, expoziţii, case de scări) şi în general în locurile unde este necesară o lumina difuză.

În cazul utilizării geamurilor ornament colorate, modelul şi culoarea acestora vor fi stabilite de proiectant.

Geamurile ornament folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7 Grosime (mm)

Lăţime (mm)

Lungime (mm)

nominală efectivă tip A tipB tip A tip B

3 4 5 6

2,9...3,3 3,8...4,2 4,7...5,3 5,7...6,5

500...2500 500...2500 500...2500 500...2500

500...1800 500...1800 500...1800 500...1800

500...4000 500...4000 500...4000 500...4000

1500...3000 1500...3000 1500...3000 1500...3000

Cu acordul parţilor se pot executa geamuri ornament cu forme speciale.

c) Geamuri prelucrate­mate, muslin, givrat, conform N.I.I. 93558—84. Geamurile prelucrate se fabrică într­o singură calitate.

Geamurile prelucrate folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8 Denumirea formatului

Grosime mm

Lăţime din 100 în 100 mm

Lungime din 300 în 300 mm

Fîşii normale şi combinate 3 500... 1000 1000... 1900

Măsuri libere 4,5,6 400... 1000 1100... 1900

Geamurile prelucrate se folosesc la : — uşi, ferestre şi glasvanduri la clădirile civile şi industriale, în scopuri decorative; — la plafoane luminoase, la care dimensiunile reduse ale ochiurilor nu necesită geam armat; — la mascarea diferitelor corpuri de iluminat amplasate în firide la plafon sau pereţi şi în

general în locuri în can vizibilitatea nu este necesară sau trebuie împiedicată printr­un geam translucid.

2.3. Geamuri termoabsorbante trase, conform STAS 11552—80. Geamurile termoabsorbante se livrează în 6 calităţi, rezultate prin sortare, simbolizate cu: S

; 1 ; 2 ; 3 ; 4 şi 5. Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor termoabsorbante folosite în construcţii sunt date în

tabelul 9.

Tabelul 9 Dimensiuni Valori nominale (mm) Abateri (mm) Grosime Lăţime Lungime

3,4,5,6 400... 1400 1000... 1600

±0,3 ±2±2

Geamurile termoabsorbante se folosesc ca în< construcţii civile şi industriale, acolo unde este neccesară o protejare faţă de efectul termic al razelor solare. Dat find coeficientul lor de transmisie termică şi luminoasă mai redus, ele trebuiesc folosite la faţadele cu orientare spre razele incidente ale soarelui.

2.4. Geamuri termoizolante cu chit, conform STAS 11553—86 şi 12183—84. Foile de geam utilizate la confecţionarea geamurilor termoizolante folosite în construcţii pot

fi din : — geam tras de 3 ; 4 şi 6 mm grosime, cal. 2 sau 3 conform STAS 853; — geam cristal de 6 mm, calitatea D, conform N.I.I. 93363—84; — geam şlefuit de 6 mm, tip B, cal. I şi II, conform STAS 9041; — geam armat cal. 2 de 7 mm şi reţeaua de 12 sau 24 mm, conform STAS 949—86. La alcătuirea geamurilor termoizolante cu chit se folosesc două foi din acelaşi fel sau

combinaţii ale acestora din geam tras, şlefuit sau geam armat, în gama de grosimi, ilform tabelului 10.

Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor termoizolante cu chit folosite în construcţii sunt date în tabelul 10. Geamurile termoizolante cu chit se livrează la măsuri în limitele dimensionale prevăzute în tabelul 10.

Aceste geamuri se utilizează la : ­ magazine, vitrine, birouri, spitale; ­ construcţii de locuit ; ­ clădiri din complexe industriale (hale, grupuri sociale, li taro) şi în general în locurile

unde este indicat ca suprafeţe vitrate să asigure o bună izolare termică.

Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri termoizolante cu chit, pentru ferestre, uşi şi luminatoare, care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.

2.5. Geamurile folosite în scop funcţional sunt geamuri emailate securizate, conform STAS 8572—78.

2.5.1. Geamurile emailate securizate sunt geamuri colorate netransparente utilizate în special pentru realizarea faţadelor şi interioarelor, la placarea pereţilor etc.

Tabelul 10 Grosimea foii de geam

(mm)

Distanţier (mm)

Lungime mas. (mm)

Lăţime max. (mm)

Suprafaţa max. (m 2 )

3 4 6 7

6 1000 2000 2400 2400

1500 2000 2400 2000

1,15 2,00 3,40 3,40

3 4 6 7

9 1500 2500 3000 3000

1000 2200 2400 2000

1,30 2,50 4,50 4,50

3 4 6 7

12 1500 2500 3000 3000

1000 2200 2400 2000

1,44 3,57 6,04 6,04

Geamurile se fabrică în diferite culori, conform înţeV gerii între părţi. Cu acordul părţilor, geamurile emailate securizate se pot executa şi cu mai multe culori pe aceiaşi foaie de geam.

Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor emailate securizate sunt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 11 Grosime (mm)

nominală efectivă Lăţime (mm) Lungime (mm)

4 5 6 8 10

3,6 ... 4,4 4,6 ... 5,4 5,6 ... 6,4 7,6 ... 8,4 9,4 ... 10,6

200 ... 1200 200 ... 1200 200 ... 1200 200 ... 1200 200 ... 1200

350 ... 1500 350 ... 1800 350 ... 2000 350 ... 2000 350... 2000

Cu acordul părţilor se pot executa şi geamuri emailate securizate cu alte dimensiuni decît cele prevăzute în tabelul 11 şi cu alte forme decât cele rectangulare.

2.5.2. Oglinzi din geam tras, conform STAS 10323—86. În funcţie de calitatea geamului folosit, oglinzile din geam tras se execută în două tipuri : — tip A, din geam tras calitatea S şi 1 conform STAS 853. — tip B, din geam tras calitatea 2 sau 3 conform STAS 653.

Oglinzile de tip A se execută într­o singură calitate, iar oglinzile de tip B în două calităţi, rezultate din sortare şi notate cu I şi II.

Dimensiunile de fabricaţie ale oglinzlior din geam tras sunt prezentate în tabelul 12. Cu acordul părţilor se pot executa oglinzi din geam tras cu alte forme şi dimensiuni decât

cele prezentate în tabelul 12. Pentru construcţii tipizate, oglinzile din geam tras se livrează în formă dreptunghiulară cu

dimensiunile de 400 x 500 mm şi 500 x 600 mm. Oglinzile de dimensiuni mari se folosesc în scop funcţional la magazine de confecţii,

saloane de coafură şi cosmetică sau ca element de decoraţie în holuri, săli de recepţie de hoteluri, restaurante.

Tabelul 12 Grosime (mm) Oglinzi argintate Oglinzi aluminizate

nominală efectivă lăţime (mm) lungime (mm)

lăţimi minime (mm)

lungimi minime (mm)

3 4 5 6

2,8 … 3,2 3,8 … 4,2 4,6 … 5,4 5,6 … 6,4

400...2000 400...2000 400...2000 100...2000

500... 1800 500...2500 500...2500 500...2500

600 1140

1600

Oglinzile de dimensiuni mai mici (oglinzi pentru grupuri sanitare şi băi) se utilizează la locuinţe, spălătoare comune, WC­uri publice etc.

2.5.3. Oglinzi din geam şlefuit, conform STAS 9042—83. Oglinzile din geam şlefuit se livrează în trei calităţi : I, II, III. Oglinzile argintate din geam şlefuit se produc în dimensiunile prezentate în tabelul 13. Oglinzile aluminizate din geam şlefuit se produc în dimensiunile maxime 1600 x 600 mm

sau 1600 x 1100 mm cu grosimile 3, 4, 5, 6 şi 7 mm. Oglinzile din geam şlefuit se folosesc în construcţii în scop funcţional, ca elemente de

decoraţie în holuri şi grupuri sanitare. 2.5.4. Uşi din geam securizat, conform STAS 9250/1. 2 ­ 80 şi 9250/3—86. În funcţie de sensul de închidere, uşile din geam securizat se realizează în două tipuri : — tip B, uşi batante ; — tip F, uşi cu închideri pe falţ.

Tabelul l3 Oglinzi argintate Grosime

nominală (mm) lungime (mm) Lăţime (nun)

5 6 7

3 5

3 4 5 6

Oglinzi din geam şlefuit .500... 3200 500... 3500 500... 3500

Oglinzi din geam float 500...2500 500...2500

Oglinzi din geam cristal 500...2000 500...2500 500...2500 500...2500

400...2100 400...2100 400...2100

400...1600 400...1600

400...1000 400...1400 400...1400 400...1400

Ambele tipuri se execută în două variante : — varianta 1, într­un singur canat ; — varianta 2, în două canaturi. În funcţie de accesoriile metalice folosite, foile de geam sînt prevăzute cu găuri şi decupaje

în trei variante : — varianta I, foi pentru uşi cu mâner, balamaje, fără broască, cu dispozitiv de blocare ;

— varianta II, foi pentru uşi cu mîner, balamale, broască la partea inferioară şi fără dispozitiv de blocare ;

— varianta III, foi pentru uşi cu balamale, broască laterală la nivelul minerului şi cu dispozitiv de blocare.

Dimensiunile de fabricaţie ale foilor de geam pentru uşi din geam securizat montat în panouri sunt date în tabelul 14.

Uşile de geam securizat sînt folosite ca uşi de exterior (intrări principale) şi ca uşi de interior (pe holuri) la clădiri civile, industriale şi social­culturale.

Tabelul 14 Grosime ± 0,2 mm Lăţime ± 1,5 mm înălţime + l,5mm

750 800 850 900 950 1000

2000

750 800 850 900 950 1000

2100 10

750 800 850 900 950 1000

2200

2.5.5. Geamuri prelucrate pe margini, conform N.I.I. 29388—76. Dimensiunile limită de fabricaţie a geamurilor prelucrate pe margini sunt date în tabelul 15.

Tabelul 15 Lungimea la formate dreptunghiulare (mm)

Lăţimea la formate dreptunghiulare (mm)

min. 100 max. 1500

min. 100 max. 1000

Geamurile prelucrate pe margini sunt utilizate în construcţii ca poliţe la băi.

2.6. Alte produse din sticlă. 2.6.1. Profile din sticlă, conform STAS 11554—86 şi STAS 12454—86. Profilele din sticlă se produc în două sortimente: — profile din sticlă cu secţiune deschisă; — profile din sticlă cu secţiune închisă.

Dimensiunile de fabricaţie ale profilelor din sticlă, folosite în construcţii, sunt date în tabelul 16. Cu acordul părţilor se pot livra profile din sticlă şi cu alte lungimi decât cele prevăzute în tabelul 16.

Tabelul 16 Dimensiuni Nr. crt. Denumirea

produsului Lăţimea mm

înălţimea mm

Grosimea mm

Lungimea mm

1 Profile deschise

250; 300

40 5,5 1200; 1500 1800; 2100 2400; 2700 3000; 3600

2 Profile închise

250; 300

50 5,5 1200; 1500 1800; 2100 2400; 2700 3000; 3600

Profilele de sticlă, armate sau nearmate, incolore sau colorate, se utilizează ca elemente de construcţii pentru pereţi exterior şi interiori pentru hale industriale, magazine, pavilioane de expoziţii, hangare, garaje, staţii de alimentare cu benzină, construcţii de locuit etc.

2.6.2. Cărămizi presate din sticlă cu goluri, conform STAS 10690—80. Funcţie de dimensiuni, cărămizile din sticlă se produc în trei tipuri: 1, 2, 3. Funcţie de aspect (defecte admise), cărămizile din sticlă se sortează în trei calităţi: I, II, III. Feţele interioare pot fi cu model (marmorate, cu nervuri etc.) modelul stabilindu­se pe bază

de înţelegere între părţi. Dimensiunile de fabricaţie ale cărămizilor presate din sticlă cu goluri sunt date în tabelul 17.

Tabelul 17 Mase kg/buc Tip Dimensiuni (lxbxh) mm

nominală minimă 1 2 3

190 X 190 x 80 240 X 115x80 240 x 240 X 80

2,5 2,4 4,0

2,2 1,8 3,5

Cărămizile din sticlă cu gol interior sunt folosite la executarea pereţilor neportanţi interiori şi exteriori, la clădiri de locuit, social­culturale şi industriale.

3. MATERIALE FOLOSITE

3.1. Geamuri, conform capitolului 2 din prezentele instrucţiuni tehnice. 3.2. Materiale auxiliare. 3.2.1. Materiale pentru etanşare. 3.2.1.1. Chit de geam, conform NTR 8216—81 ; — C 101­1, tip I şi II din cretă pentru montarea geamurilor în cercevele de lemn ;

— C 351­1, tip I şi II din cretă cu miniu de plumb sau oxid roşu de fier pentru montarea geamurilor în cercevele metalice sau de beton armat.

3.2.1.2. Chit Romtix 1200, pentru montarea geamurilor în tîmplărie metalică şi a pereţilor din profile de sticlă şi cărămizi presate din sticlă cu goluri.

3.2.1.3. Chit elastic în două componente pe bază de polimeri polisulfidici (Alutchit), conform NII 7398—78, pentru montarea geamurilor în tîmplărie metalică şi a pereţilor din profile de sticlă.

3.2.1.4. Chit Romalchid conform NTR 9409—75, pentru montarea pereţilor din profile din sticlă.

3.2.1.5. Email alb perclorvinil seria 4070, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate de sticlă cu goluri, conform F.T. 47—81.

3 2.1.6. Lac perclorvinil seria 4070, pentru realizarea pe reţilor din cărămizi presate de sticlă cu goluri.

3.2.1.7. Diluant D 004—70, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate de sticlă cu goluri.

3.2.1.8. Adeziv Romeltex 200, conform N.I. 10568—81, produs de Anticorozivul. 3.2.2. Ţinte, ştifturi, şuruburi, buloane şi bolţuri. 3.2.2.1. Ţinte albe, conform STAS 2111—65. 3.2.2.2. Ştifturi din sîrmă OB 37. Se confecţionează pe şantier şi au dimensiunile: grosimea

0 1,5 mm şi 3 mm lungimea după necesităţi. 3.2.2.3. Şuruburi pentru lemn cu cap înecat, conform STAS 1452—76 cu dimensiunile:

grosimea Ø 2—3 mm, lungimea 20—30 mm. 3.2.2.4. Buloane de Ø 6 şi 8 mm şi 40—50 mm lungime sudate pe elemente metalice de

sprijinire a geamurilor. Buloanele sunt prevăzute cu cîte o piuliţă şi şaibă zincată. 3.2.2.5. Şuruburi cu cap înecat crestat : — semiprecise, conform STAS 2571—69 ; — precise, conform STAS 7518—71. 3.2.2.6. Şuruburi cu cap cilindric crestat : — semiprecise, conform STAS 3954—69 ; — precise, conform STAS 7517—73. 3.2.2.7. Bolţuri M 6­C.20/50, împuşcate cu pistolul tip P.I.B.­I sau P.I.B.­II pentru fixarea

profilelor metalice de elementele de beton ale structurii. 3.2.3. Baghete şi garnituri pentru montarea geamurilor. 3.2.3.1. Baghete din lemn sau PVC. Se confecţionează de atelierul care realizează tîmplăria

respectivă conform proiectului. 3.2.3.2. Garnituri: — din cauciuc cu secţiunea profilată în formă de U conform STAS 3230—74, sau

confecţionate pe şantier din fâşii de cauciuc de cea. 1,5 mm grosime ; — garnituri din PVC plastifiat stabilizat, produs de ITMPCMP—Buzău, conform

catalogului de tâmplărie din PVC ; — cordoane de garnitură din bandă de cauciuc neopren, cu dimensiuni la comandă ; — garnituri din PVC plastifiat sub formă de profil, de 1...1,5 mm grosime, de 7 mm

deschidere interioară.

3.2.4. Profile, fîşii, distanţieri, pentru montarea pereţilor din profilit. 3.2.4.1. Profile metalice U din bandă de oţel conform STAS 7835/1—80, profile cornier cu

aripi egale şi inegale conf. STAS 7836/1, 2—80 şi respectiv STAS 8250—80. 3.2.4.2. Fâşii din plăci moi din fibră de lemn, conform STAS 7848—78 şi plăci

fibrolemnoase dure, conform STAS 6986­80 în loc de fîşii fibrolemnoase se pot utiliza fîşii din deşeuri de polistiren, cînd acestea sunt disponibile la constructor.

3.2.4.3. Distanţieri din bandă de cauciuc de 20X20X3 mm. 3.2.5. Materiale auxiliare pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri. 3.2.5.1. Mortarul folosit are următoarea compoziţie în volume: Ciment M 30............................................1 p Nisip.........................................................3 p din care 1—3 mm 70%, sort 0—1 mm 30% var............................................................0,25 p 3.2.5.1. Oţel­beton OB 37 conform STAS 438/1—80. Oţel­beton laminat la cald. Condiţii

tehnice generale de calitate.

3.2.5.3. Profile metalice U. M. Iaşi Ui 100X45X3 şi Li 45X45X3 STAS 7835—80 şi STAS 7836—80.

3.2.5.4. Vată minerală G 80 sau G 100 conform STAS 5838/1—76 şi carton bitumat conform STAS 138—80.

3.2.6. Profile, agrafe, etc, pentru montarea pereţilor de compartimentare din foi de geam armat, şlefuit, cristal sau securizat la hale industriale.

3.2.6.1. Profile cu pereţi subţiri tip TM 02, TM 03 pentru montanţi şi rigle metalice, conform STAS 9142—80.

3.2.6.2. Profile cu pereţi subţiri Li 20X22x1,5 conform STAS 8250—80. 3.2.6.3. Tablă zincată 0,6 mm şi 0,8 mm conform STAS 10896—80. 3.2.6.4. Tablă neagră 0,6 mm şi 0,8 mm conform STAS 9724—80, protejată anticoroziv. 3.2.6.5. Agrafe metalice din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticoroziv,

confecţionate în ateliere de şantier, de 15X0,6X30 mm şi 15X0,75X30 mm. 3.2.6.6. Şuruburi autofiletante, conform STAS 11161—79.

4. DATE DE PROIECTARE ŞI ALCĂTUIRE A VITRAJELOR

4.1. Geamuri folosite la ferestre, pereţi vitraţi şi luminatoare. 4.1.1. Stabilirea încărcărilor pentru dimensionarea geamurilor. 4.1.1.1. Încărcările din acţiunea vîntului în funcţie de zona climatică, amplasament şi

înălţimea construcţiei, se calculează cu relaţia : v n v

n g c p × × = β p n v — componenta normală a acţiunii vîntului la suprafaţa expusă, în daN/m 2 β — coeficientul dinamic = 1,3 cn — coeficientul componentei normale a acţiunii vântului.

Coeficientul cn se calculează conform STAS 10101/20—78 "Acţiuni în construcţii ­ Acţiunea vîntului", după cum urmează :

— pentru pereţi interiori :

cn = ± 0,4 (pentru pereţi care împart complet spaţiul interior) cn = ± 0,2 (pentru pereţi care împart incomplet spaţiul interior) — pentru pereţi exteriori vitraţi şi luminatoare : cn = n c ± 0,2 (pentru închideri cu permeabilitate normală)

cn = n c ± 0,5 (pentru închideri cu goluri mai mari de 15% din suprafaţă)

Valorile coeficientului n c pentru diferite scheme de construcţie se iau conform STAS 10101/20—78, tabelul 3.

În cazul pereţilor exteriori vitraţi n c = 0,8. gv — presiunea dinamică de bază la înălţimea respectivă, în KN/m 2 . Presiunea dinamică de bază se determină conform STAS 10101/20—78, tabelul 1. În cazul pereţilor exteriori vitraţi, pentru construcţii de locuinţe având pînă la 15 etaje sau

pentru construcţii social­culturale şi construcţii industriale avînd pînă la 40 m înălţime, valoarea presiunii vîntului se determină conform tabelului 18.

Tabelul 18 Zonă climatică Zona A Zona B Zona C Zona D

Amplasament Extra vilan

Intra­ vilan

Extra ­vilna

Intra­ vilan

Extra vilan

Intra­ vilan

Extra vilan

Intra­ vilan

Înălţimea constr. Presiunea vântului KN/cm 2

De la 0­13,5 m (de la 0­5 nivele)

0,66 0,52 0,81 0,62 1,01 0,79 1,21 0,94

De la 14­27 m (de la 6—10 nivele)

0,86 0,70 1,01 0,83 1,24 1,01 1,46 1,20

De la 27,5­40 m (de la 11­15 nivele)

0,98 0,84 1,15 0,98 1,36 1,16 1,61 1,36

Datele din tabelul de mai sus au fost stabilite conside­Iiiid un procent de ochiuri mobile mai mare de 15%, deci cn = 1,3.

4.1.1.2. încărcările din acţiunea zăpezii în funcţie de zona climatică se determină cu relaţia : z z z

n g c p × = în care :

p n z — intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă, în KN/m 2 gz — greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, în KN/m 2 cz — coeficient de formă a suprafeţei construcţiei, expusă zăpezii. Greutatea de referinţă ă stratului de zăpadă "gz" se determină conform STAS 10101/21—78

„Acţiuni în construcţii, încărcări date de zăpadă", tabelul 1. Coeficientul de formă a suprafeţei construcţiei "c2" se determină în funcţie de mărimea

pantei luminatorului (fig. 1), astfel :

— pentru α ≤ 25 °C, respectiv β ≤ 25 °C, cz = 1

— pentru α ≥ 45°, respectiv β ≥ 45°, A a

c z

− =

2 1 1

în care : 3 2 2

1 1 2 ≤ +

− =

h a

a g h A z

— pentru 25° < α < 45° respectiv 25° < β < 45°, cz se interpolează liniar între cazul a = 25°, respectiv β = 25° şi cazul α = 45°, respectiv β

= 45°, în care : "a" şi "h" se exprimă în "m" iar "gz" în "KN/m".

4.1.1.3. încărcările din greutate proprie se determină in funcţie de grosimea foilor de geam respective, considerimi greutatea specifică a sticlei de 25 KN/m 2 .

4.1.1.4. Geamurile pentru ferestre şi pereţi vitraţi se dimensionează la încărcarea dată de vînt, exprimată în KN/m 2 .

v n p p =

4.1.1.5. Geamurile pentru luminatoare se dimensionează la sarcină uniform distribuită în următoarele ipoteze de încărcare :

ipoteza 1 : [ ] z n

z n

p n p p g p + + = α α 2 cos 9 , 0 cos

ipoteza 2 : α α 2 cos cos z n

p n p g p + =

4.1.2. Determinarea suprafeţei maxime a geamurilor simplu rezemate pe 4 laturi, folosite la uşi, ferestre şi pereţi vitraţi în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului.

Pentru dimensionare, geamurile înrămate pe contur, folosite la ferestre şi pereţi, sînt considerate rezemate pe patru laturi, raportul laturilor încadrîndu­se în limitele 1/1... 1/3.

Suprafaţa maximă a acestor geamuri, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, este dată în tabelele 19...24.

Valorile din tabele au fost obţinute pe baza rezultatelor experimentale, la care s­a aplicat un coeficient de siguranţă de 2,5 prin care s­a avut în vedere gradul mare de neomogenitate al structurii materialului.

4.1.2.1. Suprafeţele maxime ale geamurilor trase în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, sunt date în tabelul 19.

Tabelul 19 Suprafaţa maximă a geamului —m 2 — pentru grosimea

(mm) de: Presiunea vântului "p"

daN/m 2 2 3 4 5 6 8

0 1 2 3 4 5 6 5060708090 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 250 300 350 400 500

0,90 0,72 0,65 0,52 0,40 0,27­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

2,16 2,00 1,84 1,67 1,50 1,22 1,04 0,96 0,88 0,82 0,78 0,74 0,70 0,66 0,62 0,58­ ­ ­ ­ ­

2,68 2,53 2,30 2,21 2,05 1,87 1,69 1,50 1,38 1,25 1,12 1,00 0,97 0,94 0,91 0,88 0,71 0,53­ ­ ­

4,59 3,98 3,37 2,90 2,67 2,42 2,19 1,97 1,82 1,67 1,52 1,45 1,39 1,33 1,27 1,21 0,97 0,81 0,67 0,53­

6,32 5,66 5,00 4,33 3,94 3,55 3,15 2,87 2,58 2,29 2,00 1,92 1,84 1,76 1,67 1,59 1,34 1,08 0,99 0,90 0,71

8,32 7,66 7,00 6,34 5,68 5,00 4,72 4,44 4,16 3,88 3,60 3,30 3,00 2,87 2,74 2,60 2,00 1,50 1,33 1,16 1,01

4.1.2.2. Suprafeţele maxime ale geamurilor şlefuite, polizate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului, sunt date în tabelul 20.

Tabelul 20 Presiunea vântului "p" daN/m 2

Suprafaţa maximă a geamului ­ m 2 ­ pentru grosimea (mm) de:

daN/m 2 5 6 7 8 10 12 15 0 1 2 3 4 5 6 7 5060708090 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 250 300 350 400 500

5,12 4,50 3,89 3,34 2,92 2,72 2,53 2,32 2,12 1,97 1,90 1,82 1,75 1,62 1,60 1,52 1,15 0,78 0,48­ ­

6,45 6,00 5,55 5,10 4,20 3,72 2,36 3,00 2,87 2,74 2,61 2,48 2,35 2,22 2,09 1,97 1,63 1,28 0,93 0,59­

7,70 7,18 6,66 6,14 5,62 5,10 4,58 4,00 3,75 3,50 3,25 3,00 2,88 2,75 2,64 2,52 1,97 1,73 1,48 1,23 0,72

8,93 8,58 8,24 7,89 7,20 6,51 5,83 5,14 4,71 4,35 4,00 3,79 3,59 3,38 3,18 2,98 2,43 1,96 1,77 1,57 1,19

12,00 10,66 9,34 8,00 7,40 6,80 6,20 5,60 5,00 4,77 4,55 4,32 4,10 3,86 3,58 3,29 2,67 2,25 1,95 1,81 1,57

15,40 14,40 13,40 12,40 11,40 10,40 9,45 8,54 7,87 7,48 7,11 6,74 6,37 6,00 5,62 5,25 4,23 3,51 2,93 2,61 1,98

25,40 23,66 21,92 20,16 18,30 16,13 13,90 13,05 12,20 11,35 10,50 9,65 8,80 1,91 7,73 7,48 6,25 5,04 4,40 3,83 2 95

4.1.2.3. Suprafeţele maxime ale geamurilor plane securizate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, sunt date în tabelul 21.

Tabelul 21 Suprafaţa maximă a geamului —m 2 —

pentru grosimea (mm) de: Presiunea vântului

"p" daN/m 2

4 5 6 8 10 50 100 150 200 250 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100

5,25 3,74 2,23 1,87 1,47 1,25 0,61­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

6,70 4,55 2,40 1,95 1,70 1,45 0,92 0,50­ ­ ­ ­ ­ ­

7,65 5,87 4,08 2,29 2,09 1,85 1,43 1,06 0,57­ ­ ­ ­ ­

11,20 9,49 7,78 6,07 4,36 2,62 2,06 1,77 1,52 1,11 0,71 0,36­ ­

13,88 12,60 11,32 10,04 8,76 7,48 4,92 2,34 2,06 1,78 1,50 1,08 0,78 0,50

4.1.2.4. Suprafeţei maxime ale geamurilor armate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, sunt date în tabelul, 22.

Tabelul 22 Suprafaţa maximă a geamului ­ m 2 ­ pentru

grosimea nominala de 7 mm Presiunea vântului "p" daN/m 2 cu reţeaua de

12 X 12 mm cu reţeaua de 24 X 24 mm

405060708090 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 250 300 350

5,63 5,20 4,77 4,34 3,91 3,48 3,03 2,74 2,45 2,16 1,87 1,58 1,47 1,36 1,25 1,14 1,02 0,5 ­ ­

5,67 5,25 4,93 4,61 4,29 3,97 3,62 3,30 2,98 2,66 2,34 2,00 1,90 1,80 1,70 1,60 1,50 1,00 0,75 0,50­ ­

4.1.2.5. Suprafeţele maxime ale geamurilor ornament, în funcţie de grosimea şi presiunea vântului, sunt date în tabelul 23.

Tabelul 23 Suprafaţa maximă a geamului —m 2 —

pentru grosimea (mm) de: Presiunea vântului "p" daN/m 2 3 4 5 6 7 5060708090 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 250 300 350 400 500

0,90 0,72 0,65 0,52 0,40 0,27 ———————————————

2,16 2,00 1,84 1,67 1,50 1,22 1,04 0,96 0,88 0,82 0,78 0,74 0,70 0,66 0,62 0,58 —————

2,68 2,53 2,30 2,21 2,01 1,87 1,69 1,50 1,38 1,25 1,12 1,00 0,97 0,94 0,91 0,88 0,71 0,53 — — —

4,59 3,98 3,37 2,90 2,67 2,42 2,19 1,97 1,82 1,67 1,52 1,45 1,39 1,33 1,27 1,21 0,97 0,81 0,67 0,53 _

6 32 5,66 5,00 4,33 3,94 3,55 3,15 2,87 2,58 2,29 2,00 1,92 1,84 1,76 1,67 1,59 1,34 1,08 0,99 0,90 0,71

7,32 6,66 6,00 5,34 4,81 4,27 3,94 3,65 3,37 3,08 2,80 2,62 2,42 2,31 2,21 2,10 1,67 1,29 1,16 1,03 0,86

4.1.2.6. Suprafeţele maxime ale geamurilor prelucrate (mate, muslin, givrate), în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului, sunt similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor ornament — tabelul 23.

4.1.2.7. Suprafeţele maxime ale geamurilor termoabsorbante trase, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului, sunt similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor trase — tabelul 19.

4.1.2.8. Suprafeţele maxime ale geamurilor termoizolatoare cu chit, în funcţie de natura foii de geam expuse (tras, şlefuit sau armat), grosimea ei şi presiunea vîntului, sunt similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor trase, şlefuite sau armate, respectiv tabelele 19, 20 şi 22.

4.1.2.9. Suprafeţele maxime ale geamurilor emailate securizate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului, similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor plane securizate — tabelul 21.

Tabelul 24 Suprafaţa maximă a geamului —m 2 —

prut iu grosimea (mm) de: Presiunea vîntului

daN/m 2

3 4 5 6

405060708090 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 250 300 350

2 55 2,38 2,20 2,02 1,84 1,65 1,34 1,14 1,06 0,97 0,90 0,86 0,81 0,77 0,73 0,68 0,63­ ­ ­

3,12 2,95 2,78 2,53 2,43 2,26 2,06 1,86 1,65 1,52 1,38 1,23 1,10 1,07 1,03 1,00 0,97 0,78 0,58­

5,75 5,12 4,50 3,89 3,34 2,92 2,72 2,53 2,32 2,12 1,97 1,90. 1,82 1,75 1,62 1,60 1,52 1,15 0,78 0,48

7,30 6,45 6,00 5,55 5,10 4,20 3,72 3,36 3,00 2,87 2,74 2,61 2,48 2,35 2,22 2,09 1,97 1,63 1,28 0,93

4.1.2.10. Suprafeţele maxime ale geamurilor trase cristalin funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, sînt date în tabelul 24.

4.1.3. Determinarea lăţimii maxime a geamurilor simplu rezemate pe două laturi paralele, folosite la uşi, ferestre şi pereţi vitraţi, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vin­tului.

Pentru dimensionare, geamurile fixate pe două laturi paralele şi geamurile înrămate pe contur, cu raportul laturiloi mai mic de 1/3, sunt considerate că lucrează ca plăci simplu rezemate pe două laturi.

Lăţimea maximă a acestor geamuri, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, este dată în tabelul 25. Valorile din tabel au fost obţinute pe baza rezultatelor experimentale la care s­a aplicat un coeficient de siguranţă de 2,5 prin care s­a avut în vedere gradul mare de neomogenitate a structurii geamului.

Tabelul 25 Sarcina totală pe care o poate prelua geamul

expus, simplu rezemat pe două laturi, în daN/m 2 , cu deschiderea (mm) de:

Nr . crt .

Tipul de geam expus

500 600 750 1000 1250 1

2

3

4

5

6

Geam tras de 4 mm grosime Geam tras de 6 mm grosime Geam tras de 8 mm grosime Geam armat de 7 mm grosime Geam ornament de 4 mm grosime Geam ornament de 6 mm grosime

150

215

385

240

110

185

100

180

325

200

70

145

60

120

235

145

­

95

­

75

100

65

­

60

­

­

70

­

­

­

4.1.4. Determinarea lăţimii maxime a geamurilor folosite în luminatoare în funcţie de grosimea lor şi încărcarea uniform distribuită din greutate proprie, din vânt şi zăpadă. Pentru dimensionare, geamurile fiind fixate pe două laturi paralele, sunt considerate că lucrează ca plăci simplu rezemate pe două laturi.

Sarcina capabilă pe care o poate prekfia geamul în funcie lungimea şprosului, momentul lui de inerţie şi distanţa dintre şprosuri este dată în tabelul 26.

Valorile din tabel au fost obţinute ţinând seama de rezistenţa la rupere a geamurilor, la care s­a aplicat un coeficient liguranţă de 2,5, precum şi de limitarea deformabilităţii şprosurilor la 1/180 din deschiderea lor.

Tabel 26 Sarcina capabilă (corespunzătoare exprimate în daN/m 2 pentru grupărilor de încărcări normate) şprosuri cu deschiderea de:

3 290 mm 2 230 mm 1 700 mm

Momentul de inerţie al şproaului — cm 4

Momentul de inerţie al şprosului — cm 4

Momentul de inerţie al şprosului — cm 4

Tipul de geam expus

Ix=7,8 Ix=9 Ix=10,6 Ix=12 Ix=7,5 Ix=9 Ix=10,5 Ix=12 Ix=7,5 Ix=9 Ix=10,5 Ix=12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12 a. Şprosuri dispuse la interax: 1000 mm ­ geamuri armate 7 mm ­ geamuri trase 6 mm

­ ­

­ ­

3535

4040

4640

4545

5050

6060

5555

6565

7575

8585

b. Şprosuri dispuse la interax: 750 mm ­ geamuri armate 7 mm ­ geamuri trase 6 mm

4040

5045

6055

7065

7065

8580

100 90

115 105

100 95

120 115

140 135

160 150

c. Şprosuri dispuse la interax: 600 mm ­ geamuri armate 7 mm ­ geamuri trase 6 mm

7055

8070

9080

105 90

100 90

120 110

135 130

160 145

140 130

170 155

195 180

225 210

d. Şprosuri dispuse la interax: 500 mm ­ geamuri armate 7 mm ­ geamuri trase 6 mm

7570

9080

105 95

120 110

120 110

140 130

160 150

185 170

170 160

205 190

240 225

270 255

4.1.5. Rezistenţa la transfer termic Ro şi coeficientul total de transfer termic. 4.1.5.1. Rezistenţa la transfer termic a geamului simplu de diferite grosimi şi coeficientul

total de transfer termic sunt date în tabelul 27.

Tabelul 27 Grosimea geamului

Rezistenta la K

transfer termic Ro

Coeficientul total de transfer termic, (K)

mm m 2 h°C/Keal m 2 K/W Kcal/ m 2 h°C W/m 2 K 3 0,198 0,170 5,051 5,875 4 0,199 0,171 5,025 5,843 5 0,201 0,173 4,975 5,785 6 0,202 0,174 4,950 5,756 8 0,205 0,176 4,878 5,672 10 0,208 0,179 4,808 5,591 12 0,211 0,182 4,739 5,510 15 0,216 0,186 4,630 5,384

4.1.5.2. Rezistenţa la transfer termic în cîmp (fără a ţine seama de ramele de pe contur) şi respectiv coeficientul total de transfer termic al geamurilor termoizolatoare sînl. date în tabelul 28.

4.1.6. Indicele de reducţie sonoră al ferestrelor din lemn cu unu, două şi trei rînduri de geam sau geam termoizolatoi este dat în tabelul 29.

4.1.7. Rezistenţa la foc a geamurilor simple, memontul în tâmplărie este de 3...8 minute. Pentru stabilirea limitei de rezistenţă la foc pe elemenlw de construcţie (ferestre, vitraje etc.)

se vor efectua încercui pe elemente la scară naturală conform STAS 7771/1—81 ,,Măsuri de siguranţă contra incendiului. Determinarea rezicteţei la foc a elementelor de construcţii".

4.1.8. Factorul de transmisie a luminii. Valorile minime ale factorului de transmisie a luminii se vor lua conform prevederilor din

standardele de produs.

Tabelul 28 Rezistenţa la trans fer termic (Ro) a

geamului termoizolatoi"

Coeficientul total de transfer termic (K) a geamului termoizolator

Grosimea primei foi

de geam mm

Grosimea celei de­a doua foi de geam mm

Distan­ ţier mm

m 2 h°C/ Kcal

m 2 K/W Kcal/ m 2 h°C

W/m 2 K

3 4 6 4 4 6

3 4 6 7 6 7 7

6

0,352 0,355 0,361 0,364 0,358 0,360 0,363

0,303 0,305 0,311 0,313 0,308 0,310 0,312

2,841 2,817 2,770 2,747 2,793 2,778 2,755

3,303 3,275 3,221 3,194 3,247 3,230 3,203

3 4 6 7 4 4 6

3 4 6 7 6 7 7

9

0,366 0,369 0,375 0,378 0,372 0,375 0,377

0,315 0,317 0,323 0,325 0,320 0,323 0,324

2,732 2,710 2,667 2,646 2,688 2,667 2,653

3,177 3,151 3,101 3,076 3,125 3,101 3,084

3 4 6 7 4 4 6

3 4 6 7 6 7 7

12

0,393 0,396 0,402 0,405 0,399 0,402 0,404

0,338 0,341 0,346 0,349 0,343 0,346 0,347

2,544 2,525 2,487 2,459 2,506 2,487 2,475

2,959 2,936 2,892 2,871 2,914 2,892 2,878

Tabelul 29 Nr. crt. Tip de fereastră

Indicele de reducţie sonoră

I f a (dB) 1

2 3

4

5

6

7

8

9

10

Ferestre simple, cu deschidere interioară sau exterioară, cu un geam de 3 mm grosime. Ferestre simple, cu un geam fix de 3 mm grosime. Ferestre simple, cu două geamuri fixe, de 3 mm grosime, având distanţa între geamuri d = 20...30 mm Ferestre simple cu două geamuri de 3 mm grosime, unul fix şi unul pe ramă mobilă, cu distanţe între geamuri d = 20...30 mm. Ferestre simple, cu deschiderea interioară sau exte­ rioară, cu un geam termoizolant din două foi de geam de 3 mm grosime şi distanţier de 9 mm. Ferestre simple cu un geam termoizolant fix din două foi de geam de 3 mm grosime şi distanţier de 9 mm. Ferestre duble, cu deschidere interioară, cu două rînduri de geam de 3 mm grosime şi distanţa dintre geamuri d = 100 min. Ferestre cuplate nefinisate, cu două rânduri de geam de 3 mm grosime şi distanţa dintre geamuri d = 40 mm. Ferestre cuplate finisate, eu 3 rânduri de geam de 3; 4 şi 4 mm grosime şi distanţele dintre foile de geam de 60 mm. (3 + 60 + 4 + 60 + 4 mm). Ferestre cuplate finisate, cu un geam termoizolant din două foi de geam de 3 mm grosime, cu distanţier de 9 mm şi un geam simplu de 3 mm gro­ sime cu distanţa dintre ele de 60 mm.

22

2225

24

24

24

30

24

34

27

4.1.9. Alcătuirea vitrajelor la hale şi încăperi industriali 4.1.9.1. Vitrajele laterale situate la înălţimi de maximum 5 m peste cota finită a pardoselii

încăperii vor fi realizate cu geamuri nearmate (trase, securit, termoabsorbante, termo izolante cu chit, profile din sticlă închise sau, deschise).

În cazul geamurilor securit, acestea vor putea fi prevăzute până la maximum 10m peste cota finită a pardoselii.

4.1.9.2. Vitrajele laterale situate la înălţimi peste 5 m, respectiv 10 m (în cazul folosirii geamului securit), vor fi realizate cu geamuri­plane armate sau profile din sticlă armate cu secţiune deschisă, sau cu geamuri nearmate (trase, profile deschise etc.) protejate cu plase din sârmă de oţel conform STAS 2542—76, cu ochiuri de maximum 25mm aşezate orizontal (eventual cu o înclinare de cca 30 cm faţă de orizontală) sau vertical în cazul protecţiei cu plase aşezate orizontal, acestea vor avea lăţimea de cel puţin 1/4 din înălţimea vitrajului, dar nu mai puţin de 1 m şi vor fi dispuse la intervale de maximum 5 m pe înălţime.

4.1.9.3. În cazul folosirii geamurilor nearmate la hale cu poduri rulante şi pasarele de circulaţie, se recomandă a se dispune plasă orizontală de protecţie la nivelul pasarelei, con­siderînd

că pasarela, dacă este realizată din tablă expandată sau în sistem fagure, poate participa la alcătuirea protecţiei orizontale.

4.1.9.4. În cazul vitrajelor cu geamuri duble la înălţimi de peste 5 m, dacă nu se iau măsuri de protecţie cu plase din sîrmă de oţel, se va utiliza geam armat sau profile din .sticlă armate pentru foaia interioară şi geam nearmat sau profile din sticlă nearmate pentru foaia exterioară.

4.1.9.5. Vitrajele verticale sau înclinate care fac parte din alcătuirea luminatoarelor se vor realiza cu geamuri armate sau cu geamuri termoizolante la care foaia interioară este din im armat, cu plăci translucide din PAS sau alte materiale plastice stabilizate la radiaţiile ultraviolete.

4.1.10. Condiţi privind forma şi alcătuirea falţurilor. 4.1.10.1. Falţurile ramei, în care urmează să se monteze geamurile, trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii : ­ fundul falţului trebuie să permită o poziţionare corectă a calelor şi prin intermediul acestora

o aşezare stabilă a geamului; ­ feţele verticale ale falţurilor şi ale baghetelor vecine trebuie să fie paralele cu feţele

geamului şi să nu prezinte ieşituri mai mari de 1 mm; ­ adâncimea minimă a falţului este dată de suma toleranţelor ramelor şi a vitrajului, a

jocurilor minime periferice şi de prindere propriu­zisă a falţului. Ea poate varia de la 11...20 mm, în funcţie de materialele utilizate (natura şi dimensiunile geamurilor, metal, lemn, PVC, chit etc), în corelaţie cu solicitările exterioare considerate;

­ lăţimea utilă a falţurilor (f) este determinată de grosimea geamurilor (g) şi trebuie să asigure jocurile laterale impuse pe considerente de etanşeitate :

f = g + (5... 6) mm în cazul rosturilor cu chit ; f = g (8... 10) mm în cazul rosturilor cu garnituri.

4.1.10.2. După formă, falţurile pot fi : a) falţuri deschise (fig. 2) având la exterior cordon din chit de cuţit. În acest caz

geamurile sunt fixate cu ţinte bătute în falţ sau agrafe. Acest tip de falţ se foloseşte la tîmplăria din lemn ;

b) falţuri închise, cu bagheta demontabilă, nepermiţând strângerea rostului de etanşare (fig. 3) ;

c) falţuri închise, cu baghete demontabile ce permit strîngerea rostului (fig. 4, 5).

4.1.11. Produse pentru etanşare. În vederea alegerii tipului de chit, baghetă sau garnitură, se va ţine seama de următorii

parametri: a) natura şi mărimea sarcinilor datorită presiunii vântului; b) mărimea deformaţiilor de dilatare­contracţii; c) temperaturile maxime şi minime în zona rostului; d) efectul însoririi (acţiunea ultravioletelor); e) natura microclimatului ; f) tipul şi dimensiunea suportului (lungimea montanţilor şi traverselor tîmplăriei) precum şi

rigiditatea lui; g) dimensiunile falţului ; h) tipul de vitrare (simplă, dublă, triplă) ; i) tipul de geam utilizat ; j) natura şi proprietăţile chitului: ­ alungirea maximă (variind de la 2% pentru chiturile cu ulei de in, la 100% pentru chiturile

pe bază de thiocol); permeabilitatea la vapori de apă (în anumite situaţii este necesar un strat de vopsea de

protecţie); ­ rezistenţa la compresiune.

4.1.12. Calarea geamurilor. 4.1.12.1. Calarea geamurilor se face pentru: ­ asigurarea unei poziţii corecte a geamului în ramă pe înălţime, lăţime şi grosime; ­ transmiterea la ramă, în anumite puncte judicios alese, a greutăţii proprii a geamului,

precum şi a încărcărilor pe care aceasta le preia (încărcarea din vânt); ­ evitarea unor deformaţii ale ramei; ­ evitarea contactului sticlă­ramă pe contur, în mod deosebit pentru cazul ramelor din metal

sau din beton. 4.1.12.2. Există trei tipuri de piese de calare : a) Calele de rezemare – C1 (fig. 6) sunt destinate poziţionării vitrajului în ramă şi asigură

transmiterea la ramă a greutăţii geamului, fapt pentru care sunt în permanenţă comprimate. Aceste cale sunt de natură imputrescibilă şi se dimensionează astfel încât să nu se deformeze exagerat.

b) Calelede poziţionare – C2 (fig. 6) sunt destinate asigurării stabilităţii geamului în planul său, permiţînd totodată mişcările datorate schimbărilor de temperatură.

c) Calele laterale sau distanţieri – C3 (fig. 6) sunt destinate asigurării stabilităţii geamului în plan normal, precum şi transmiterii efortului de la geam la suprafaţa perimetrală de rezemare.

Calele se pot realiza din lemn, impregnate cu ulei şi fungicizate, sau din cauciuc sintetic care pot fi sub formă de cale fixă sau din fâşii continue.

Calele de rezemare se recomandă în toate cazurile în care lăţimea geamurilor este mai mare de 60 cm, numărul calelor de rezemare fiind de max. 2.

4.1.12.3. Dimensiunile calelor de rezemare şi de poziţionare sunt următoarele : ­ lungimea calelor de rezemare este funcţie de duritatea şi de presiunea exercitată de

greutatea geamului, valoarea minimă a ei fiind următoarea : • cale din lemn dur: 1 (în cm) = 0,8 S (în m 2 ) corespunzătoare unei presiuni maxime pe

cală de 15 daN/cm 2 ; • cale din lemn moale: 1 (în cm) = 1,3 S (în m 2 ) corespunzătoare unei presiuni maxime pe

cală de 10 daN/cm 2 ; • cale din cauciuc sau produse similare: 1 (în cm) = 2,9 S (în m 2 ) corespunzătoare unei

presiuni maxime pe cală de 4,3 daN/cm 2 .

Presiunea pe cală P se poate calcula cu relaţia :

l S P

2 25

=

în care : P = presiunea pe fiecare cală, în daN/cm 2 ; S = suprafaţa vitrajului, în m 2 ; l = lungimea fiecărui calaj de rezemare, în cm; 25 = masa vitrajului, în kg/m 2 şi cm grosime de sticlă.

­ lăţimea calelor de rezemare şi de poziţionare trebuie să fie cel puţin egală cu grosimea vitrajului la care se adaugă grosimea jocului lateral;

­ lungimea calelor de poziţionare se ia egală cu lungimea calelor de rezemare; ­ grosimea calelor de rezemare şi de poziţionare trebuie să fie cel puţin egală cu jocul minim

din fundul faltului şi în orice caz suficientă pentru a împiedica geamul să vină în contact cu rama în orice punct.

4.1.12.4. Poziţionarea calelor. Calele de rezemare se vor dispune faţă de colţuri la distanţa de 1/10...1/5 din lăţimea ramei

(fig. 7). Posibilităţile de amplasare a calelor de poziţionare şi de rezemare sunt arătate în figura 8.

Calele laterale sau distanţierii se montează în general faţă în faţă la cca. 30...40 cm sau în situaţii speciale se realizează sub formă de calare continuă cu cordoane de garnitură din bandă de cauciuc sau neopren. Duritatea materialelor din care sunt confecţionate, dimensiunile calelor laterale şi modul de amplasare al lor se aleg în funcţie de intensitatea vîntului, consistenţa chitului şi jocurile laterale care se realizează.

4.1.13. Principalele metode de matarc a falţurilor (rosturi de etanjare). 4.1.13.1. Chit, cu cale bilaterale sau distanţieri (fig. 9). 4.1.13.2. Cordon preformat de chit + chit + cordon matare, cu cale unilaterale (fig. 10).

4.1.13.3. Cordon de matare + obturator, cu cale bilaterale (fig. 11). 4.2. Formate fixe de geamuri pentru ferestre, uşi şi luminatoare. La ferestrele şi uşile tipizate se vor folosi ochiuri de geam tăiate la mărimi fixe din fabrică. 4.2.1. Dimensiunile formatelor fixe de geamuri trase pentru ferestre şi uşi din lemn conform

NTR 3845—1983 "Ferestre şi uşi de balcon cuplate pentru construcţii de locuinţe. Formate, alcătuiri şi secţiuni", pentru construcţii de locuinţe şi construcţii social­culturale sînt prezentate în tabelul 37.

Tabelul 37 Grosimea (mm) Nr. crt.

Lăţime X lungimea (mm)

abateri limită (mm) Valoarea

nominală Abateri limită

0 1 2 3 4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 101112131415161718192021222324

2526272829303132

a) Ferestre

456 x 456 456 x 1056 456 x 1356 756 x 456 756 x 1056 756 x 1356 348 x 1056 348 x 1356 498 x 1056 498 x 1356 376 x 1056 376 x 1356 432 x 432 432 x 1032 432 x 1332 732 x 432 732 x 1032 732 x 1332 324 x 1032 324 x 1332 474 x 1032 474 x 1332 352 x 1032 352 x 1332

b) Uşi

510x 1033 510x 1333 710x 1033 710 x 1333 486 x 1021 486 x 1321 686 x 1021 686 x 1321

±1

±1

3 şi 4

3 şi 4

­0.4...0

­0.4...0

4.2.2. Dimensiunile formatelor fixe de geamuri trase, armate, securizate şi termoizolatoare cu chit pentru ferestre, uşi şi luminatoare din profile metalice de tip I. M. Iaşi, I.T.M.­Buzău şi IREMOAS Bucureşti, pentru construcţii industriale sunt prezentate în tabelul 38.

Ferestre din profile: Luminatoare din

profile Uşi din profile

I.M. Iaşi Buzău IREMOAS I.M. Iaşi ­Buzău I.M. Iaşi 600 x 600 ­ ­ ­ ­

900 ­ ­ ­ ­ 1140 ­ ­ ­ ­ 1450 ­ ­ ­ ­

840 x 1080 840 x 1080 840 x 600 ­ ­ 1390 ­ " — 840 x 1390 ­ ­ ­ 840 ­ ­ ­ 996 ­ ­ ­ ­ 1330 1140 ­

1080 x 1080 1080 x 1080 830 x 590 735 x 590 ­ 1390 ­ ­ ­ ­ 816 830 ­ ­ ­ ­

960 1115 1130 ­

­ 996 1130 1190 630 x 692 ­ ­ ­ 1225 985 ­ 1530 ­ 1500 ­ ­ ­ ­ 1525 ­ ­ 1390 x 688 ­ 1550 ­ ­ 730 762 x 762 1700 ­ ­ 990 ­ 1750 ­ 996 1062 1775 ­ ­ 1030 772 x 772 2066 ­ ­ 1330 x 688 ­ 2080 770 x 692 ­ 730 1072 2175 985 ­ 990 ­ 3000 ­ ­ ­ ­ ­ 780 x 692 ­ ­ ­ ­ 985 ­ 1140 ­ ­ ­ ­ 1164 ­ ­ ­ ­

900 x

­ ­ ­ ­

4.2.3. Pentru celelalte categorii de tâmplărie necuprinse la punctele 4.2.1 şi 4.2.2, cu acordul părţilor, se pot executa geamuri la mărimi fixe şi pentru alte formate.

4.2.4. Alcătuirea geamurilor termoizolante folosite la ferestre şi uşi din profile metalice pentru hale industriale este dată în tabelul 39.

Tabelul 39 Foaie interioară Foaie exterioară

Nr. crt.

Tipul geamului

Grosime (mm)

Tipul geamului

Grosime (mm)

Distan­ ţier (mm)

Grosime a

totală (mm)

Abaterea la gro­ sime (mm)

1 2 3

tras armat armat

4 7 7

tras armat tras

4 7 4

6; 9 6; 9 6; 9

14; 17 20; 23 17; 20

±0,4 ±0,8 ±0,8

4.2.5. Alcătuirea geamurilor termoizolante folosite la luminatoare din profile metalice pentru hale industriale este dată în tabelul 40.

Tabelul 40 Foaie interioară Foaie exterioară Nr.

crt. Tipul geamului

Grosime (mm)

Tipul geamului

Grosime (mm)

Distanţier (mm)

Grosime totală (mm)

l 2

Armat armat

7 7

armat tras

7 6

9 9

2322

4.2.6. Abaterile la dimensiuni pentru formatele fixe sînt date în tabelul 41. 4.3. Cărămizi presate din sticlă cu goluri folosite la pereţi vitraţi.

Tabelul 41 Abaterea la:

Tipul de geam Grosime (mm)

lungime (mm)

Lăţime (mm)

Geam tras de 3 şi 4 mm Geam tras de 6 mm Geam securizat de 4 mm Geam armat Geam termoizolant cu chit

­0,4 ... 0,0 ­0,6 ... + 0,2 ­0,4 ... 0,0 ­0,7 ... +0,3 ­1,0 ... +1,0

±1±2±3±3±3

±1±2±3±3±3

4.3.1. Pereţii sunt alcătuiţi din cărămizi presate din sticlă, separate între ele prin rosturi verticale şi orizontale conţinui, ne ţesute între ele, umplute cu mortar şi armate cu bare din oţel­ beton. Pereţii pot fi alcătuiţi din cărămizi de unul sau mai multe formate. Astfel, în alcătuirea pereţilor din cărămizi format 240X240x80 mm pot intra prin intercalare, în scopul de a se obţine efecte arhitecturale, cărămizile format 240X115X80 mm.

4.3.2. Legăturile dintre pereţi şi elementele structurii (stâlpi, planşee etc) se realizează astfel ca să fie asigurată deformarea liberă a pereţilor şi ca aceştia să nu preia nici un fel de solicitări de la structura clădirii.

4.3.3. Rosturile vor fi complet umplute cu mortar. Grosimea rosturilor la faţa lor va fi de 10 mm, admiţându­se o (batere de ± 2 mm. Pe faţa pereţilor expuşi acţiunii agenţilor atmosferici sau altor surse de umiditate, rosturile se vor etanşa obligatoriu cu materialele arătate la punctele 3.2.1.2, 8.2.1.5, 3.2.1.6 şi 3.2.1.7.

4.3.4. Armarea pereţilor exteriori (fig. 12) se face pe bază de calcul, în funcţie de încărcarea dată de vânt, cu bare continui din oţel OB 37. La nevoie barele pot fi înnădite pe o lungime de minimum 15 mm cu condiţia ca înnădirile să nu se facă în aceeaşi secţiune. Stratul de acoperire al armăturii cu mortar va fi de cca. 20 mm.

Armarea pereţilor interiori se va face cu câte 1 Ø 6 îni ire rost pe ambele direcţii.

4.3.5. Prinderea pereţilor la partea superioară de grinzi sau planşee se poate face ca în detaliile din fig. 13, cu profile de tablă U. M. Iaşi Ui 100X45X3 sau cornier Li 45X40X3 sau cu ajutorul unui prag prevăzut în elementul de beton armat. În toate cazurile la partea superioară a peretelui se prevede un strat elastic din vată minerală de 2 cm grosime protejat împotriva umezirii cu o fîşie de carton bitumat. Pe tot conturul peretelui se realizează o centură de mortar de ciment 1 : 3 (în volume). Armarea centurilor verticale şi orizontale se face analog cu armarea rosturilor.

Armăturile din rosturi se ancorează cu ciocuri de armăturile din centuri (fig. 12). 4.3.6. Rezemarea pereţilor exteriori pe soclu se poate face ca în fig. 14 a, iar rezemarea

pereţilor interiori ca în fig. 14 b, c. 4.3.7. Prinderea laterală a pereţilor exteriori şi interiori de stîlpi şi diafragme de beton armat

se face fie cu profile din tablă de oţel îndoită la rece produse de U. M. Iaşi (fig. 15 a), fie în şliţuri (fig. 15 b). Prinderea de pereţii de zidărie se face cu profile din tablă fixată în ghermele (fig. 15 c). Grosimea stratului elastic de vată minerală va fi de cea 15 mm.

4.3.8. Montarea tîmplăriei se face ca în exemplele din fig. 16. 4.3.9. Colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile se realizează prin intermediul unor montanţi din

beton armat ca în detaliul din fig. 17. 4.3.10. Conductorii electrici se montează în tuburi de PVC înglobate în mortarul centurilor

orizontale şi verticale odată cu turnarea acestora. Doza întrerupătorului se înglobează în mortar în timpul execuţiei (fig. 18) în care scop lăţimea centurii verticale se sporeşte corespunzător.

4.3.11. La proiectarea pereţilor din cărămizi de sticlă se va avea în vedere ca înălţimea şi lungimea lor să fie respectiv multiplul înălţimii şi lungimii cărămizilor, ţinînd seama totodată de grosimea rosturilor şi a centurilor de pe contur.

4.3.12. Dimensiunile pereţilor sunt limitate de condiţia ca aria lor să nu depăşească 14 m 2 , iar lungimea unei laturi să lepăşească 6 m.

4.3.13. Încărcările pe care trebuie să le preia pereţii sunt cele provenite din greutatea lor proprie şi cele produse de acţiunea vîntului. Totodată pereţii trebuie să reziste la acţiunea şocurilor accidentale moi şi dure.

În afara celor menţionate, pereţii din cărămizi de sticlă nu vor fi supuşi la nici un fel de alte solicitări;

4.3.14. Greutatea proprie a pereţilor se va lua în calcul cu următoarele valori: ­ pereţii din cărămizi format 240 X 240 X 80 mm ........... 80 kg/m 2 ; ­ pereţii din cărămizi format 190 X 190 X 80 mm ............ 85 kg/m 2 . 4.3.15. Încărcarea din acţiunea vântului, în funcţie de zona cliatică, amplasament şi

înălţimea construcţiei (p n v) se calculcază cu relaţia din STAS 10101/20­78, prezentată şi la punctul 4.1.1.1, cu precizarea că coeficientul dinamic β = 1.

4.3.16. Factorul de transmisie a luminii are valorile: ­ pereţi din cărămizi format 240X240X30 mm ............. 49...59%; ­ pereţi din cărămizi format 190x190X80 mm, cu striuri verticale şi orizontale 56...65%; ­ pereţi din cărămizi format 190x190X80 mm, cu striuri orizontale ......... 59...67%; ­ pereţi din cărămizi format 190X190x80 mm, cu striuri verticale ......... 62...64%; ­ pereţi din cărămizi format 240XH5X80 mm ............. 65...67%. 4.3.17. Caracteristicile higrotermice ale pereţilor, de care va ţine seama la proiectarea si la

stabilirea domeniului lor de folosire, sunt arătate în tabelul 42.

Tabelul 42 Caracteristici higrptermice Pereţi din

cărămizi 190x190x80 mm

Pereţi din cărămizi de:

240x240x80 mm Conductivitatea termică echivalentă

λech în Kcal/mh°C 0,44 0,43

Rezistenţa la transmisia termică Rc, m 2 h°C/Kcal

0,373 0,378

Coeficientul de transfer termic K, m 2 h°C/Kcal

2,68 2,64

Indicele inerţiei termice, D 0,33 0,32

Rezistenţa la transmisia termică corectată, Ro cor

0,310 0,315

4.3.18. Caracteristicile higrotermice ale pereţilor sunt similare cu cele ale ferestrelor duble. Pereţii exteriori pot fi folosiţi la clădiri din grupa V definiţi în STAS 6472­73 (în căperile clădirilor de producţii cu degajări însemnate de căi dură şi cu regim scăzut de umiditate ­ hale pentru preln crări termice) atunci când se poate asigura o umiditate relativă a aerului interior sub 35%.

4.3.19. Indicele de reducţie sonoră a pereţilor este de 36 dB (Ea = ­ 12 dB). 4.3.20. Caracteristicile pereţilor privind comportarea la foc sunt următoarele: ­ limita de rezistenţă la foc ­ izolare termică : 30'; ­ limita de rezistenţă la foc ­ etanşare iniţială şi finală :1 h 18'; ­ limita de rezistenţă la foc ­ stabilitate: 1 h 35'. Pereţii din cărămizi de sticlă se încadrează în categoria construcţiilor de gradul II de

rezistenţă la foc. 4.3.21. Comportarea la solicitări prin şoc a pereţilor cu armare minimă de 1 Ø 6 mm la

fiecare rost, pe ambele direcţii este următoarea : ­ sub acţiunea şocului moale cu intensitatea de 100 kgf peretele avînd aria maximă admisă de

14,4 m 2 nu suferă nici o degradare ; ­ sub acţiunea şocului dur, peretele rezistă la şocul produs de o bilă de oţel de 0,5 kg în

cădere fără viteză iniţială de la o înălţime de 0,75 m 0,375 kgf/m). 4.3.22. Rezistenţa la rupere prin compresiune a zidăriei din cărămizi de sticlă este de 15

kgf/cm 2 . 4.3.23. În vederea verificării pereţilor la încărcarea produsă de vânt, momentele

încovoietoare se calculează ca pentru o placă omogenă rezemată pe contur. În fig. 19 se dau valorile momentelor încovoietoare calculate pentru presiunea vântului de 100 kgf/m 2 .

4.3.24. În calculul momentelor capabile ale secţiunilor nervurilor se va considera că întregul efort de compresiune este luat de armătura comprimată, mortarul servind numai pentru transmiterea eforturilor dintre fibrele comprimate şi întinse.

În fig. 12 se arată detaliile de armare a rosturilor corespunzătoare cazului când peretele lucrează după două direcţii pentru Mx < My, Mx = My şi Mx > My (tipurile de armare A, B şi C) şi după o singură direcţie (tipurile de armare D1 şi D2).

4.4. Profile din sticlă folosite la pereţi vitraţi. 4.4.1. Pereţii din profile din sticlă se amplasează în faţa stâlpilor structurii sau între stâlpi şi

pot fi continui pe toată iln sau întrerupţi de ferestre metalice cu geam plan. În fig. 20 şi 21 se dau exemple de faţade pentru hale industriale realizate din profile din sticlă

montate în faţa stâlpilor.

4.4.2. Pereţii executaţi din profile deschise se pot monta simplu, într­un rând pe profile sau dublu, realizându­se din două rânduri de profile (fig. 22).

Pereţii executaţi din profile închise se montează într­un singur rând ca în fig. 23. 4.4.3. Înălţimea maximă a pereţilor exteriori şi interiori precum şi lungimea maximă a

profilelor din sticlă în funcţie de presiunea vântului, este arătată în tabelul 43. 4.4.4. Valorile coeficientului de transfer termic K şi al rezistenţei la transmisia termică Ro,

pentru pereţi executaţi din profile din sticlă, sunt arătate în tabelul 44. 4.4.5. În încăperile în care se pot produce vibraţii şi şocuri se vor lua măsuri constructive de

izolare a pereţilor de elementele de structură prin care se pot transmite vibraţiile şi de protecţie a pereţilor împotriva şocurilor.

4.4.6. Pereţii din profile din sticlă se pot monta în rigide beton precomprimat prevăzute cu uluc sau în profile metalice din tablă formată la rece, ca în fig. 24 şi 25.

4.4.7. Pereţii interiori realizaţi din profile din sticlă pot fi alcătuiţi în acelaşi mod ca pereţii exteriori. În funcţie destinaţia încăperilor, detaliile din fig. 24 şi 25 pot fi modificate pentru a corespunde diferitelor cerinţe estetice. De asemeni se poate renunţa la etanşarea cu chit a rosturilor verii cale şi orizontale.

4.4.8. Racordarea la colţuri a pereţilor executaţi din profile închise şi deschise montate simplu şi dublu, cu structura de rezistenţă, se realizează ca în fig. 26...30.

4.4.9. Un exemplu de îmbinare a pereţilor din profile din sticlă şi montarea tâmplăriei este arătat în fig. 31 şi 32.

Tabelul 43 înălţimea deasupra terenului ţm)

Zona A Zona B Zona C Zona D Fereţi exteriori şi interiori din profile din sticlă Extra

­ vilian

Intra ­

vilian

Extra ­

vilian

Intra ­

vilan

Extra ­

vilian

Intra ­

vilian

Extra ­

vilian

Intra ­

vilian Pereţi din profile deschise montate simplu, cu des­ chiderea între reazeme pînă la 180 cm max.

30 40 20 30 10 20 ­ 10

Pereţi din profile deschise montate dublu, cu des­ chiderea între reazeme pînă la 240 cm.

40 50 40 50 20 30 10 20

Idem, pînă la 300 cm. 40 50 20 30 10 20 ­ 10 Pereţi din profile închise cu deschiderea între rea­ 40 50 40 50 20 30 10 20

Zona A 0,45 KN/m2; Zona B 0,55 KN/m2; Zona C 0,70 KN/m2; Zona D 0,85 KN/m 2 . Conform STAS 10101/2­78 "Acţiuni in construcţii. Acţiunea vintnlui".

Tabelul 44 K R0

Tipul de perete Kcal/ m 2 h°C W/m 2 K m 2 h°C/Kcal m 2 K/ W

Perete din profile deschise montate simplu 4,914 5,714 0,203 0,175

Perete din profile deschise montate dublu 2,170 3,150 0,369 0,317

Perete din profile închise 2,739 3,185 0,365 0,314

5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR

5.1. Executarea lucrărilor de montare a geamurilor. 5.1.1. Lucrări premergătoare în vederea montajului. Montare geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor

de vopsitorii şi pardoseli. Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în : ­ curăţirea tâmplăriei metalice cu ajutorul periei de sârmă pentru îndepărtarea petelor de

rugină; ­ vopsirea cu grund pe bază de ulei a falţului, atât în cazul tâmplăriei de lemn, cât şi a celei

metalice; ­ aplicarea unui strat de vopsea pe întreaga tâmplărie metalică şi două straturi de vopsea pe

raliuri; ­ aducerea geamurilor în zona de lucru în cazul când acestea au fost procurate la mărimi tixe.

În cazul în care geamurile nu au fost procurate la dimensiuni fixe se va proceda, în prealabil, la tăierea lor pe şantier, pe o masă de lucru acoperită cu o pătură moale dimensiunilor măsurate la faţa locului. În acest caz operaţia de tăiere se va face cu diamantul, linia şi vinciul.

Înainte de tăiere, geamurile mai groase de 4 mm se vor unge de­a lungul liniei de tăiere cu petrol, aplicat cu o cârpă înmuiată şi bine stoarsă.

5.1.2. Calarea geamurilor Calarea geamurilor se face astfel încât să se limiteze deformaţiile şprosurilor, asigurând buna

funcţionare a ochiurilor mobile cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.12. 5.1.3. Montarea geamurilor la uşi şi ferestre. 5.1.3.1. Montar geamurilor pe tâmplăria de lemn se face în două variante prezentate în

planşa 1: a) varianta cu chit, obişnuit: ­ la geamurile montate cu chit se aplică pe falţul tîmplăriei patul de chil, care va l'i bine

nivelat ; ­ geamul tăiat la dimensiuni se aşează pe patul de chit astfel încât să se lipească bine de

acesta şi se fixează cu ţinte bătute în falţ la distanta de 20...30 cm una de alta; ­ geamul se apasă uşor cu mîna, astfel ca după baterea ţintelor să nu joace ; ­ se întinde chitul de­a lungul întregului contur, acoperind complet ţintele; după aceea chitul

se netezeşte cu cuţitul; ­ chitul se vopseşte odată cu tîmplăria. b) varianta cu baghete de lemn: ­ la geamurile montate cu baghete din lemn se aplică un pat de chit de­a lungul falţului, după

care se aşează geamul tăiat la dimensiuni, presându­se cu mâna astfel ca să se lipească bine de chit; ­ se fixează baghetele de lemn care au fost în prealabil tăiate şi potrivite; ­ baghetele se aşează pe geam şi se fixează cu cuie cu cap cilindric sau cu şuruburi cu cap

inecat, încât geamul să nu aibă joc.

5.1.3.2. Montarea geamurilor pe tâmplărie metalică se face: a) Cu agrafe şi chit cu adaos de miniu de plumb (pl. 2, 3):

­ pentru montarea geamurilor cu agrafe şi chit de miniu, şprosurile vor avea prevăzute pe inima profilului agrafe montate din atelierul de confecţionare a tâmplăriei metalice;

­ dacă dimensiunile ochiului de geam sunt mai mici de 30X30 cm, agrafele vor fi montate la jumătatea fiecărei laturi a cercevelei;

­ dacă ochiul de geam are dimensiuni mai mari de 30X30 cm, se vor amplasa agrafe la distanţa de cca 10 cm faţă de extremităţile fiecărei laturi, iar pentru distanţa rămasă la 25­30 cm ;

­ agrafele se confecţionează din tablă zincată de 0,5 mm prin tăierea acesteia la lungimea necesară;

­ succesiunea operaţiilor este următoarea: • se aplică un pat de chit de­a lungul falţurilor; • se aşează geamul, apăsându­l cu mâna pentru a se lipi bine de patul de chit; • se îndoaie agrafele peste geam; • se inunde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb de­a lungul întregului contur al

ochiului de geam, astfel încit să se acopere bine agrafele, după care chitul se netezeşte bine cu cuţitul;

• chitul se vopseşte cu miniu de plumb şi ulterior cu vopsea, odată cu tîmplăria. b) Cu baghete metalice cu garnitură de etanşare (pl. 2, 3): Se procedează în felul următor: ­ se demontează baghetele metalice fixate pe tîmplărie : ­ se aplică garnitura de etanşare din cauciuc pe muchia geamului; ­ se aşează geamul la locul respectiv şi se montează baghetele în poziţie definitivă prin

fixarea cu şuruburi; ­ strângerea baghetei se va face astfel ca să preseze suficient garnitura de etanşare pentru ca

geamul să nu aibă joc; ­ baghetele metalice vor fi vopsite odată cu tîmplăria. c) Cu cale şi chit elastic (planşa 2, 3). Se montează în prealabil baghetele metalice pe toate laturile ramei ochiului de geam, se

curăţă bine întreaga suprafaţă şi se grunduieşte cu vopsea de miniu de plumb. După confecţionarea, aşezarea şi fixarea calelor de rezemare, distanţare şi poziţionare într­un

pat de chit elastic aplicat pe falţuri cu pistolul special pentru chit, se montează pe acestea geamul, presându­l pe patul de chit până la nivelul calelor.

Ulterior se aplică un al doilea pat de chit elastic cu pistolul, în care se aşează al doilea rând de cale de distanţare.

Peste al doilea rând de cale de distanţare, după verificarea calelor de poziţionare, se fixează baghetele metalice cu şuruburile respective în locaşurile prevăzute special pe conturul ramei metalice.

Eventualul exces de chit se curăţă cu şpaclul, astupân­du­se şi eventualele goluri. 5.1.3.3. Montarea geamurilor pe tîmplărie din PVC ­ FLASTOLZ (planşa 4). În funcţie de alegerea tipurilor de profile, geamul poate fi montat de la interior sau de la

exterior.

Tipuri de geamuri utilizate: ­ geam tras de 3 mm grosime; ­ geam termoizolant de 18 mm grosime.

În ambele cazuri montarea geamurilor cu garnituri din PVC plastifiat stabilizat se face prin împănarea în baghetă a unui profil special.

În vederea montajului, garnitura pentru geam se introduce în locaşul special dintre toc şi baghetă, cumulând funcţia de calare laterală cu cea de etanşare.

5.1.3.4. Montarea geamurilor armate plane pe tîmplărie de beton armat. Operaţiile de montare a geamurilor în tâmplăria din beton armat sunt următoarele: ­ se aplică de­a lungul părţii profilate a şprosului pe care se fixează geamul, un strat de

vopsea pe bază de miniu de plumb pentru realizarea stratului de aderenţă pentru chit; ­ se întinde patul de chit cu adaos de miniu de plumb care se egalizează cu şpaclul; ­ se aşează geamul în ramă, apăsîndu­l cu mâna pe patul de chit; ­ se introduc ştifturile din sârmă de oţel de 3 mm grosime prin găurile lăsate în şprosuri; ­ se aplică chitul în falţ, astfel încât să acopere în întregime ştifturile. 5.1.4. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante la luminatoare. 5.1.4.1. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tîjmplărie metalică. Montarea geamurilor trebuie făcută astfel încât să se asigure o etanşeitate bună. La luminatoarele cu lungimea pantei mai mare de 3,00 m este admisă suprapunerea

geamurilor după sistemul "caplama". Suprapunerea se va face pe o distanţă de cel puţin 10 cm. Pentru a evita alunecarea geamurilor suprapuse se vor folosi la fiecare foaie de geam cîte

două agrafe din tablă zln cată sau din tablă neagră protejată anticoroziv, îndoite în formă de cîrlig, care pot fi confecţionate şi pe şantier.

În dreptul picăturii luminatoarelor se folosesc agrafe din tablă de înălţimea profilului pe care se sprijină geamul. Un capăt al acestei agrafe este prins de ultimul bulon de fixare de pe profilul metalic, iar celălalt capăt, sub formă de cârlig, susţine ambele geamuri care se sprijină pe elementul de susţinere respectiv.

Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea: ­ peste elementele metalice de susţinere a geamurilor prevăzute cu piese de fixare din 50 în

50 cm se montează colectorul de picături de apă din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticorosiv;

­ pe bulonul de capăt de la picătură se montează agrafele de capăt; ­ se aplică pe toată lungimea elementelor metalice de susţinere a geamurilor cordonul de

garnitură din bandă de cauciuc neopren de 30x6 mm sau fâşii de pînză, de carton sau împîslitură bitumată;

­ se montează plăcile de geam armat, începând de la picătură spre coamă, sprijinindu­se în cârligele agrafelor de capăt;

­ în caz de suprapunere a geamurilor în lungul pantei, se montează în dreptul suprapunerilor câte două agrafe de înnădire la fiecare geam, după care se montează geamurile în continuare;

­ după montarea celor două şiruri de geamuri armate care se sprijină pe acelaşi element metalic de susţinere, se chituieşte spaţiul dintre marginile geamurilor cu chit permanent elastic;

­ se aplică pe marginea şirurilor de geam, în lungul pantei cordonul de cauciuc sau straturile de fîşii de pînză bitumată (cordon de cânepă gudronată);

­ se montează dispozitivul de fixare "omega" din tablă zincată sau tablă neagră, protejată anticoroziv, prevăzut cu găurile necesare fixării;

­ se montează butonul cu rondelă, şaibă şi piuliţă care constituie garnitura de strîngere şi etanşare;

­ peste acestea se aplică un căpăcel de protecţie din lolietilenă; ­ la montare se va avea grijă ca distanţele ele la marginea geamurilor până la bulon să fie de

cea 5 mm.

5.1.4.2. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie din beton armat. Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea: ­ peste elementele de beton armat de susţinere a geamurilor prevăzute cu buloane încastrate

din 50 în 50 cm, se aplică o fîşie de carton bitumat (împâsl i tură bitumată) sau cordon de garnitură din bandă de cauciuc neopren, cu găuri în dreptul buloanelor;

­ se montează colectorul de picături de apă, din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticoroziv, prevăzut cu găurile respective în dreptul buloanelor;

­ restul operaţiilor de montare sunt identice cu cele indicate la luminatoarele metalice. 5.1.5. Montarea geamurilor la pereţi (planşa 5). Succesiunea operaţiilor de placare a pereţilor cu geamuri ornament, termoabsorbant, mat,

muslin sau givrat, este următoarea: ­ în funcţie de dimensiunile foilor de geam şi distanţele dintre golurile de fixare făcute în

fabrică, se trasează pe faţa peretelui, punctele în care se vor face prinderile; ­ în aceste puncte se montează diblurile; ­ peste dibluri se aşează, ţinută cu mâna, foaia de geam în poziţia exactă de fixare şi se

înseamnă gaura de fixare pe dibluri; ­ după îndepărtarea geamului, se dau găuri cu burghiul în locurile însemnate; ­ se aşează foaia de geam, verificându­se planeitatea şi făcând corecturi prin adăugiri de

garnituri de cauciuc; ­ se introduc şuruburile de lemn cu garnitura de cauciuc şi şaiba de tablă. 5.1.6. Montarea oglinzilor la pereţi (planşa 5). Montarea oglinzilor se poate face în mai multe feluri, astfel: a) Cu cleme pe suprafeţe de lemn: ­ se fixează locul de prindere al clemelor, ţinând seama de locul de montare a oglinzii; se

folosesc două cleme fixe

la partea de jos şi două cleme cu ciocul mobil la partea de sus; fiecare clemă se prinde de suportul de lemn prin doua şuruburi pentru lemn;

­ se fixează clemele de jos numai cu un singur şurub; ­ se aşează un dreptar în ciocul clemelor şi se potrivesc astfel încât dreptarul să se sprijine

uniform în ciocurile clemelor; se fixează şi al doilea rînd de şuruburi; ­ se fixează clemele de la partea de sus, astfel ca să fie aşezate cele omoloage pe o linie

verticală şi la distanţă egală cu înălţimea oglinzii, cu o toleranţă de 2 mm; ­ se montează oglinda pe clemele de jos cu o deosebită atenţie şi se potriveşte în poziţie

definitivă; ­ se potrivesc şi se fixează definitiv ciocurile clemelor de la partea de sus; ­ pentru asigurarea poziţiei se pot fixa cleme şi pe muchiile laterale, aşezate simetric. b) Cu ramă de lemn pe suprafeţele de lemn: ­ pe suprafaţa de lemn se fixează locul pe care­l va ocupa oglinda, ţinând seama de

dimensiunile ei; se confecţionează o ramă de lemn cu falţ egal de grosimea oglinzii; ­ se fixează cu şuruburi pentru lemn partea de jos a ramei ; ­ se montează oglinda pe această parte a ramei şi se potriveşte în poziţia definitivă; ­ se montează şi restul ramei, care poate fi complet încheiată şi se fixează cu şuruburi pentru

lemn. c) Cu cleme peste tencuială: ­ montarea cu cleme peste tencuiala pereţilor se face pe rame din lemn, prinse cu şuruburi

pentru lemn în dibluri de lemn, fixate în perete, conturul lor exterior urmărind exact conturul oglinzilor;

­ rama de lemn respectivă, confecţionată din şipci de 6­7 cm lăţime şi 2,2 cm grosime, este îngropată într­un şanţ care se face în tencuială astfel ca faţa ei să fie la nivelul finisajului;

­ înainte de fixare rama este băiţuită; pentru oglinzile mari ochiurile ramelor nu trebuie să depăşească 1,00 m 2 , pentru evitarea deformaţiilor;

­ diblurile sînt aşezate la o distanţă de cea 50 cm unul de altul şi în orice caz la fiecare intersecţie a şipcilor;

­ tencuiala din spatele oglinzii nu are stratul de faţă văzut, ci se compune din grundul respectiv, netezit cu drişca;

­ faţa acestei tencuieli se află la 5 mm de faţa ramei de lemn şi a tencuielii peretelui; ­ rama de lemn trebuie să fie astfel aşezată ca faţa ei să fie perfect plană; ­ pe toată lungimea ramelor, după montarea lor, există un interspaţiu de cca 1 mm între

şipcile ramelor şi tencuială; acest luft se realizează prin introducerea în timpul execuţiei a unei fâşii duble din tablă şi foloseşte la evitarea contactului între lemn şi tencuială.

­ fiecare oglindă se fixează cu patru cleme, două jos şi două sus, în aşa fel incât distanţa între cleme să fie de cea 50 cm;

­ pentru a depărta oglinda de rama din lemn şi a lăsa un spaţiu de circulaţie a aerului în spatele ei, se prind pe rama de lemn, din loc în loc, tampoane de postav de 1 mm grosime;

d) Cu butoni peste tencuială: ­ se folosesc oglinzi găurite la cele patru colţuri; ­ se fixează în perete dibluri de lemn pentru, locurile unde vor fi fixate şuruburile; ­ se confecţionează cu ajutorul unei bucăţi de carton, un şablon, pe care se punctează locul

găurilor oglinzii; ­ şablonul se aşează pe perete cu locurile de gaură în dreptul diblurilor pe care se transpun; ­ cu un burghiu de mână se fac locaşuri în vederea uşurării introducerii şuruburilor; ­ se montează oglinda fixînd mai întii şuruburile de sus şi apoi cele de jos;

­ se aşează peste şuruburi rozeta ornamentală, nichelată sau cromată, care acoperă complet locul găurilor;

­ la montare se vor prevedea, în spatele fiecărei găuri, rondele de postav de la 1 mm grosime, care să depărteze oglinda de perete lăsând în spate un spaţiu de circulaţie a

5.1.7. Montarea geamurilor în pereţi de compartimentare pentru construcţii industriale. Pereţii de compartimentare pentru construcţii industriale parter sau etajate, se pot realiza din

geamuri armate, securizate, trase, în următoarele condiţii: ­ până la înălţimea de 4,30 m se poate folosi toată gama de geamuri sus menţionată; în cazul

geamurilor securit, acestea vor putea fi folosite până la maximum 6,50 m peste cota finită a pardoselii;

­ în funcţie de înălţime, pereţii interiori vitraţi se pot alcătui în următoarele soluţii: • pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical şi fixate lateral pe montanţi metalici din

profile I. M. Iaşi, cu agrafe metalice şi chit, de max. 3 m înălţime; la partea superioară şi pe parapet, foile de geam se montează de asemeni în profile I. M. Iaşi (planşa 6);

• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical, în faţa unor montanţi din beton precomprimat la 3,00 m in­terax, pe rigle metalice din profile I. M. Iaşi. Rostul vertical este închis cu profile cornier, iar pe contur foaia de geam se fixează cu agrafe şi chit (planşa 7);

• pereţi de compartimentare cu înălţimea mai mică decât înălţimea utilă a halei la care foile de geam sunt fixate între montanţi metalici (planşa 8);

­ la nivelul parterului peretele se amplasează pe parapeţi realizaţi din materiale locale sau din beton armat prefabricat, iar la etajele curente pe parapeţi din blocuri de zidărie GVP;

­ pe verticală, peretele se amplasează sub grinzi longitudinale sau transversale, sub elemente secundare de planşeu sau acoperiş, sub fâşii cu goluri pentru planşeu sau sub fîşii din b.c.a. de acoperiş (numai longitudinal) ;

­ pereţii se pot amplasa între pereţii halei sau în câmp curent.

Fazele de realizare a pereţilor de compartimentare interioară din foi de geam, la construcţii industriale, sunt urmi toarele:

a) Se montează structura proprie a pereţilor interiori formată din montanţi metalici astfel: ­ pentru hale parter se montează stâlpii din beton precomprimat dispuşi la 3,00 m interax şi

riglele metalice dispuse la 1,50­2,00 m pe înălţimea stâlpului, conform detaliilor din proiect; între stâlpi se execută un parapet din zidărie din diferite materiale locale, de 20 cm grosime şi înălţime de 0,50—1,70 m, peste care se toarnă o centură de beton armai de 5 cm grosime şi sâmburi din beton armat în dreptul montanţilor;

­ pentru hale etajate se execută mai întâi parapetul de zidărie din blocuri GVP de 12,5 cm grosime şi înălţime de 0,40­1,00 m după care se montează montanţii metalici aşezaţi pe parapet şi dispuşi la 1,735 m interax.

b) Se montează profilele orizontale inferioare, superioare şi laterale din oţel cornier, cu bolţuri împuşcate sau piese din oţel cornier, se vopsesc falţurile cu grund pe bază de ulei şi 1­2 straturi de vopsea şi se aşează calele de rezemare.

c) Se aduce foaia de geam cu ajutorul unui scripete montat pe schelă şi a dispozitivului de montaj; se reazemă cantul inferior al foii de geam pe calele de rezemare.

d) Se menţine foaia de geam în poziţia anterioară de către doi muncitori şi se desprinde un inel de agăţare, din cârlig, cel de­al doilea capăt al chingii rămânând prins în cârligul dispozitivului de montaj. Capătul liber al chingii este tras prin rostul orizontal inferior, creat de cala de rezemare sau eventual geamul este ridicat pentru eliberarea chingii.

e) Foaia de geam este adusă în poziţie verticală de montaj prin rabaterea părţii superioare a geamului şi împingerea geamului în partea de jos, spre aripa verticală a cornierului.

f) Se introduc calele de poziţionare între foaia de geam şi cornierele laterale. g) Se fixează geamul cu agrafe metalice dispuse pe conturul geamului, la intervale de cea 50

cm şi se chituiesc falţurile şi rosturile. În cazul halelor etajate, succesiunea operaţiilor de montaj a geamurilor se păstrează (punctele

b...g), cu precizarea că ridicarea geamurilor la cota de montaj se face manual do pe podina de lucru a unei capre metalice de inventar.

Fazele şi operaţiile de montaj, cu ajutorul dispozitivului pentru montajul foilor de geam, sunt prezentate în planşa 9.

5.2. Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.

5.2.1. Lucrările pregătitoare în vederea executării pereţilorconstau din următoarele operaţii: ­ trasarea peretelui pe soclu sau pardoseală, precum şi pe elementele structurii (stâlpi,

diafragme, planşee, grinzi), între care se execută peretele respectiv; ­ hidroizolarea soclului sau pardoselii cu un strat de carton bitumat lipit la cald pe un strat de

bitum; ­ tăierea la dimensiuni, conform proiectului şi fixarea profilelor metalice, conform detaliilor

din fig. 13, 14 şi 15 cu bolţuri împuşcate M 6 — 20/50, cu pistolul PIB I sau PIB II. Se vor folosi numai profile metalice, protejate anticoroziv cu sisteme de protecţie care se vor stabili de la caz la caz în funcţie de condiţiile de exploatare date;

­ în interiorul profilelor metalice sau al şliţurilor prevăzute în stâlpii sau diafgramele de beton armat, se aplică prin lipire cu aracet sau prenadez, conform detaliilor din fig. 1­3 şi 15, un strat continuu şi uniform de vată minerală tip G 80 sau G 100 ; grosimea stratului de vată minerală se va lua cu cca. 5 mm mai mare decât cea indicată în detaliile menţionate. Peste stratul de vată minerală se aşează fâşii de carton bitumat, tăiate la dimensiuni şi îndoite în prealabil, conform detaliilor din fig. 13 şi 15;

­ se tnâsoară cu o ruletă metalică distanţele dintre profilele metalice verticale şi orizontale montate şi se stabileşte numărul de cărămizi din care va fi alcătuit peretele. Eventualele abateri faţă de cotele din proiect se compensează prin îngroşarea centurilor după conturul peretelui ; pe baza măsurătorilor făcute se taie barele de oţel­beton pentru armarea centurilor şi rosturilor şi se îndoaie la capete;

­ în profilele metalice se montează, conform detaliilor din proiect, armătura longitudinală a centurilor într­una din variantele arătate în fig. 12, alcătuită din una sau două bare de oţel­beton şi se fixează provizoriu, până la turnarea centurii, în care scop se leagă de profile, cu sârmă neagră;

­ pe profilele metalice se măsoară cu ruleta şi se în seamnă vizibil poziţia fiecărei cărămizi şi a rosturilor;

­ în dreptul rosturilor verticale se montează armătura verticală şi se ancorează cu ciocuri de armătura centurii în ferioare şi superioare, conform detaliilor din proiect; pentru poziţionarea corectă a barelor se leagă provizoriu, cu sârmă, de una sau două bare orizontale, la o înălţime corespunzătoare. Atunci când armarea rosturilor verticale se face cu cîte două bare, între ele se montează din loc în loc, distanţieri de lemn.

Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a armăturilor la cotele prevăzute în proiect şi realizării, grosimii de 2 cm a mortarului de acoperire;

­ în lungul uneia din feţele pereţilor se montează doi­trei popi de inventar de care se fixează un dreptar (dulapi de 4—5 cm grosime avînd lungimea peretelui). Dreptarul se aduce în planul feţei peretelui şi serveşte ca ghidaj pentru a asigura planeitatea acestuia. După terminarea unei asize, dreptarul se deplasează pe verticală la nivelul celei de a doua. În locul dreptarului, pentru verificarea planeităţii pereţilor şi orizontalităţii asizelor, se pot folosi sfori de trasat.

5.2.2. Zidirea pereţilor constă din următoarele: ­ în profilul metalic inferior se toarnă şi se compactează bine mortar 1 : 3 (având

consistenţa 4 cm, determinată cu conul etalon) conform detaliilor din fig. 14; ­ pe stratul de mortar se aşează primul rând orizontal de cărămizi, între semnele trasate pe

profilul metalic, astfel ca grosimea rosturilor verticale dintre cărămizi să fie de 10 mm; ­ rosturile verticali dintre cărămizi se umplu complet, cu acelaşi mortar, însă cu consistenţa

10...11 cm, urmărind ca armătura să nu vină în contact direct cu sticla. Odată cu executarea fiecărei asize, se toarnă centurile din profilele metalice verticale, cu mortar cu consistenţa 4;

­ rândul următor de cărămizi se zideşte după ce mortarul din primul rând orizontal s­a întărit îndeajuns, pentru a se preîntîmpina tasarea sau expulzarea lui sub greutatea cărămizilor. Peste

primul rând de cărămizi se aşterne cu mistria un strat uniform de mortar cu consistenţa 4, în care se înglobează armătura rosturilor orizontale şi se ancorează cu ciocuri de armătura centurilor;

­ după zidirea ultimei asize, pe o faţă a peretelui, în dreptul rostului dintre marginea profilului metalic superior şi cărămizi se fixează o şipcă, apoi spaţiul dintre profil şi cărămizi se umple cu mortar având consistenţa 4. Şipca se îndepărtează după 2—3 ore, iar rostul se netezeşte şi se racordează cu mortar;

­ în timpul execuţiei pereţilor, mortarul prelins pe cărămizi se îndepărtează înainte de a se întări.

5.2.3. În vederea etanşării rosturilor cu chit, acestea sş lasă neumplute cu mortar, pe o adîncime de 4...5 mm pe faţa respectivă a peretelui. Chitul se aplică cu pistolul prevăzut cu o duză de 8 mm, după întărirea şi uscarea mortarului, sub formă de cordon uniform şi continuu, apoi se îndeasă în rost şi se netezeşte cu un şpaclu elastic (de exemplu PVC) profilat după forma rosturilor.

5.2.4. Etanşarea rosturilor cu email sau lac perclorvinilic se face, de asemenea, după întărirea şi uscarea mortarului, prin aplicarea cu pensula în 5 straturi, a emailului sau lacului la interval de cîte 4 ore. Consumul de lac sau email este de cea 150 gr/m 2 de strat. Primul strat, avînd rol de amorsa, va fi diluat cu diluantul D 0004—70 până la vîseozitatea de aplicare timp de scurgere 10 secunde, determinată cu cupa STAS 2096—61, Ø 5 mm. Următoarele straturi au timp de scurgere de cca. 20 secunde.

5.2.5. Montarea tîmplăriei de uşi şi ferestre se face conform detaliilor din fig. 16. 5.2.6. Executarea colţurilor, ramificaţiilor şi intersecţiilor de pereţi se face conform detaliilor

din fig. 17, prin intermediul unor montanţi de beton armat, ale căror dimensiuni şi armare vor fi stabilite prin proiect.

5.2.7. Pentru montarea instalaţiilor electrice în profilele metalice de la partea inferioară sau superioară a peretelui, precum şi în centurile verticale, îngroşate în mod corespunzător (fig. 18) se vor monta tuburi de PVC care se vor îngloba apoi în mortar. Dozele electrice se vor fixa, de asemenea, în centurile verticale.

5.3. Executarea pereţilor din profile de sticlă. 5.3.1. Lucrările pregătitoare la montarea pereţilor din profile din sticlă constau

din:verificarea poziţionării şi cotelor riglelor, stâlpilor, parapetului etc, executarea protecţiei anii corozive a elementelor metalice, confecţionarea distanţierilor, verificarea profilelor din sticlă care urmează a fi montate.

5.3.2. Montarea profilelor din sticlă la pereţi cu rigle de beton precomprimat se face astfel: ­ se aşează în rigla inferioară fîşia de PFL dur funcizat; ­ se lipesc cu Romeltex 200 câte doi distanţieri din fâşie PFL poros sau deşeuri polistircn la

cca 30 cm de capetele fiecărui profil de sticlă; ­ profilul din sticlă, curăţat de praf în prealabil, se introduce cu capătul superior în rigla

superioară, după care se aşează prin coborîre, pe fâşia de PFL dur din rigla inferioară; ­ se montează profilele următoare, apropiindu­se de profilul montat anterior, până la

realizarea unui rost de 4...5 mm, pe măsura montării profilelor din sticlă; acestea se fixează în rigle şi în montanţi cu ajutorul fâşiilor realizate din PFL poros sau polietilenă expandată;

­ înainte de montarea ultimelor două profile se măsoară spaţiul rămas până la montantul sau elementul de structură, în raport cu acest spaţiu se taie la dimensiunea corespunzătoare ultimul profil din sticlă sau se completează cu un profil şi o fâşie de tablă zincată de 0,75 mm sau tablă neagră protejată anticoroziv (fig. 30).

5.3.3. Rosturile verticale, dintre profilele din sticlă şi rosturile orizontale dintre profilele din sticlă şi riglele din beton armat sau profilele metalice, se realizează cu cordoane de chit ROMTIX 1502, Alutchit C sau chit Romalchid.

5.3.4. Montarea pereţilor în profile metalice (fig. 25) se face similar cu montarea profilelor din sticlă în rigle de beton precomprimat, ca în fig. 24.

5.3.5. În cazul pereţilor realizaţi din profile deschise, montate dublu, se montează mai întîi rîndul dinspre exteriorul încăperii. Pe faţa interioară a primei aripi a profilului se lipeşte cîte un distanţier din fâşie de PFL poros sau deşeuri polistiren. În rigla inferioară şi superioară, în dreptu mijlocului fiecărui profil de sticlă, se fixează un distanţier din PFL poros având lungimea de 100 mm şi lăţimea egală cu distanţa dintre cele două rînduri de profile din sticlă. Grosimea distanţierului este de minimum 20 mm la rigla inferioară şi 60 mm la rigla superioară.

După executarea acestor operaţii se trece la montarea la interior a rândului al doilea de profile din sticlă.

5.3.6. Montarea tîmplăriei metalice la pereţi din profile închise şi deschise, montate simplu şi dublu, se realizează ca în fig. 33, 34, 35.

6. SCULE ŞI DISPOZITIVE

Uneltele principale folosite la transportul, manipularea şi montarea pe şantier a gearnurilor şi a celorlalte produse din sticlă pentru construcţii sunt următoarele:

­ chingi pentru transport; ­ containere uşoare cu ramă şi talpă de lemn; ­ metru; ­ vinclu; ­ dispozitiv cu diamant pentru tăiat geamuri; ­ cleşte de geam; ­ foarfecă de tăiat tablă; ­ foarfecă de tăiat profile de cauciuc sau PVC; ­ cuţit sau şpaclu pentru aplicat chitul; ­ ciocan; ­ cleşte de cuie; ­ şurubelniţă; ­ chei mecanice fixe; ­ maşină de găurit; ­ pistol pneumatic pentru injectat chit în rosturi; ­ pistol manual pentru aplicat chituri, cu capacitatea de 350...400 cm 3 ; ­ şpaclu profilat din PVC, pentru chituirea rosturilor verticale; ­ dispozitiv cu diamant pentru tăierea profilelor din sticlă; ­ cuţit de tăiat chitul Romtix 1502; ­ mistrie; ­ cancioc; ­ fir cu plumb; ­ nivelă cu bulă de aer; ­ ramă fierăstrău cu pînză metalică pentru tăierea armăturilor; ­ dreptar; ­ sfoară; ­ dispozitiv pentru montajul foilor de geam în pereţi despărţitori.

7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE

7.1. Geamurile şi celelalte produse din sticlă trebuie să aibă grosimea şi calitatea prevăzută în proiect şi să nu aibă defecte mai mari decât cele admise de standard, pentru calitatea respectivă.

7.2. Înainte de începerea montajului se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor, montanţilor şi a celorlalte elemente metalice.

7.3. Tăierea geamurilor şi a profilelor din sticlă pe şantier se va face numai cu scule adecvate.

7.4. Se va verifica respectarea prevederilor referitoare la ctanşarea rosturilor: mărimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanşeităţi, prevederea tuturor tipurilor de cale, distanţieri şi garnituri elastice, umplerea cu chit a tuturor rosturilor fără întreruperi, cu cordon de grosime uniformă şi profilarea chitului din rosturi.

7.5. Linia chitului pe locul contactului cu geamul trebuie să fie dreaptă şi paralelă cu marginea faltului.

Din masa chitului nu trebuie să iasă capetele ţintelor sau ştifturilor cu care se fixează geamul.

7.6. În cazul fixării geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea trebuie să fie bine fixate în falţuri cu cuie sau şuruburi. Capetele cuielor sau şuruburilor de fixare a baghetelor vor fi la nivelul feţei superioare a baghetei.

Baghetele trebuie să fie vopsite în culoarea cercevelei iar vopseaua trebuie să acopere şi cepetele cuielor.

7.7. Umplerea rosturilor cu chit Alutchit sau Romalchid, se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic, neadmiţându­se folosirea altor mijloace.

7.8. La marginile luminatoarelor, suprapunerea geamurilor pe şprosuri trebuie să fie de min. 26 mm. Se va controla etanşeitatea geamurilor, aruncând apă. Nu se admite pătrunderea apei la aruncare.

7.9. Dispozitivele de tixare a geamurilor armate plane la luminatoare şi baghetele pentru tâmplăria metalică vor fi fixate cu toate elementele de prindere.

7.10. Buloanele vor fi sudate pe talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de beton, perpendicular pe planul în care se aşează geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piuliţelor şi rondelelor nu vor fi vopsite. Filetul bulonului nu trebuie să prezinte degradări. Şuruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul baghetei. Baghetele vor fi bine potrivite la colţuri şi vopsite odată cu tîmplăria.

7.11. Suprafaţa geamurilor montate trebuie să fie curată, fără urme de chit, pete de grăsime sau vopsea.

7.12. La recepţionarea lucrărilor se va controla respectarea de către constructor a documentaţiei tehnice de execuţie privitoare la: alcătuirea elementelor vitrate, realizarea detaliilor de racordare a pereţilor la colţuri, parapet, cornişe, rosturi de dilataţie etc.

8. TRANSPORT, DEPOZITARE

Conform standardelor şi normelor de fabricaţie menţionate la cap. 2 şi 3.

9. PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE PE TIMP FRIGUROS

9.1. Montarea geamurilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C 16—84.

9.2. La executarea pe timp friguros a pereţilor din profile de sticlă se vor lua următoarele măsuri:

­ riglele şi montanţii se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă ; ­ tăierea profilelor care au fost depozitate la temperaturi scăzute se va face numai după

păstrarea lor în încăperi încălzite. 9.3. La executarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie, din cărămizi de sticlă presate cu

goluri, se vor lua următoarele măsuri : ­ cărămizile din sticlă, înainte de punerea lor în operă, se vor păstra în încăperi încălzite; ­ se vor respecta toate măsurile pentru realizarea pe timp friguros a pereţilor de

zidărie din cărămizi şi blocuri ceramice prevăzute în normativul C 16—84.

10. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR

10.1. Se vor respecta prevederile din: ­ Normele republicane de protecţia muncii ­ aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975; ­ Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii­montaj ­ aprobate de M.C.Ind. cu

ordinul nr. 1233/D­1980; ­ Normele generale de protecţie împotriva incendiilor ­ aprobate prin Decretul 290/16 august

1977; ­ Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului ­ P l18­83 ; ­ Normele de prevenire şi stingere a incendiilor ­ aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.

742/D/1981. 10.2. În cazul manipulării lăzilor, plăcilor de geam sau profilelor de sticlă, cu macarale, se

vor respecta şi prevederile aferente instrucţiunilor nr. 68 ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor ­ Inspecţia de Metrologie.

10.3. Muncitorii care manipulează foile de geam sau profilele de sticlă, vor folosi ca materiale de protecţie palmare şi umerare, după caz, iar cei care lucrează la tăiat şi montare vor purta mânecuţe.

10.4. La montarea luminatoarelor metalice cu geam se vor lua următoarele măsuri: a) elementele de rezistenţă nu se vor încărca cu sarcini (oameni, materiale) mai mari decât

cele avute în vedere la proiectarea lor; b) nu se va circula direct pe geamuri, ci numai pe platforme, scări, podeţe fixate pe

elementele de rezistenţă; c) se va interzice circulaţia pe sub elementele la care se montează geamurile; d) muncitorii nu vor folosi încălţăminte cu tălpi alune coase şi dure ; e) muncitorii vor fi echipaţi cu căşti de protecţie. 10.5. În cazurile când produsele de sticla se montează la înălţime, locul respectiv va fi

semnalizat, pentru a nu intra în raza de lucru muncitorii străini de locul respectiv de muncă. 10.6. Muncitorii vor lucra pe schele, corespunzătoare locului şi înălţimii de montaj; legarea

cu centurile de siguranţă se va face pe elementele indicate de conducătorul tehnic al punctului de lucru.

10.7. Pentru lucru pe timp friguros se vor respecta prevederile aferente lucrărilor de montare a produselor din sticlă din normele în vigoare.

CUPRINS

1. OBIECT 2. TIPURI ŞI DOMENII DE FOLOSIRE 2.1. Geamuri transparente 2.2. Geamuri translucide 2.3. Geamuri termoabsorbante 2.4. Geamuri termoizolante cu chit 2.5. Geamuri folosite în scop funcţional 2.6. Alte produse din sticlă 3. MATERIALE FOLOSITE 3.1. Geamuri 3.2. Materiale auxiliare 4. DATE DE PROIECTARE ŞI ALCĂTUIRE A VITRAJELOR 4.1. Geamuri folosite la ferestre, pereţi vitraţi şi luminatoare 4.2. Formate fixe de geamuri pentru ferestre, uşi şi luminatoare 4.3. Cărămizi presate din sticlă cu goluri folosite la pereţi vitraţi 4.4. Profile de sticlă folosite la pereţi vitraţi 5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR 5.1. Executarea lucrărilor de montare a geamurilor 5.2. Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri 5.3. Executarea pereţilor din profile de sticlă 6. SCULE ŞI DISPOZITIVE 7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE 8. TRANSPORT, DEPOZITARE 9. PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE PE TIMP FRIGUROS 10. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR

Elaborate de : INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA

CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobate de : INSTITUTUL CENTRAL DE

CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

— ICCPDC — cu Decizia nr. 14 din 18 aprilie 1986