Fofa besericésca si scolastica.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/foiabeser...Fofa...

20
Fofa besericésca si scolastica. —•— Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni Abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze la tipografi'a seminariului gr. catolicii in Blasiu. Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la redactiuni. Anulu I. Blasiu 15 Novembre 1887. Nr. 4. Partea besericésca. Documente istorice. Multu onoratulu domnu Joatm Ardeleanu profesoru p. o. la gimnasiulu românii gr.-catolicu din Beiusiu cu datulu 15 Octobre a. c. a avutu bunavointi'a de a ne tramite spre publicare in acest'a foia doue epistole de ale lui Georgiu' Sincai, pre cari mai susu laudatulu profesoru le decopiase de pre epistolele originale aflatorie in archivulu colegiului de Propaganda Fide acum suntu 12 ani candu densulu studia in Rom'a câ alumnu alu colegiului Atanasianu. In acelaşi tempu Multu stimatulu domnu Joanu Ardeleanu ne imparta- siesce, câ are la dispusetiune multe scripte de ale lui Gregoriu Maioru referitorie la abdicerea lui de episcopia, precum si alte scripte inedite de ale monaciloru basilitani dili Blasiu scrise in limb'a latina si italiana si adresate colegiului de Propaganda Fide. Consiliulu dirigentu cu plăcere dâ si va da locu in colonele acestui organu provincialii ori-carui actu de ceva interesu pentru istori'a particulare a besericei romane unite pre lenga remunerarea determinata in §. 12 alu statutului pentru redactarea foiei besericesci si scolastice ori cu altu pretiu convenabile. Epistolele lui Georgiu Sincai mai susu amentite ne suntu bine venite, pentru-câ din acelea ese la lumina, Georgiu Sincai ore-candu monacu in monastirea Blasiului a remasu porurea alipitu de credinti'a besericei din Rom'a, câ elu a portatu unu interesu viu facia de actele mai însemnate petrecute in sinulu besericei romane unite, si câ elu a lucratu cu mare zelu la propagarea sântei uniri in Transilvani'a: fapte, pre cari biografii academici nu le potu trece cu vederea, fora de a detrage din meritele marelui cronicariu. Deca fericitulu A. Papiu Ilarianu ar' fi avutu la dispusetiune aceste epistole, de securu ca. in discursulu seu de receptiune in sinulu societatei academice romane, pronuntiatu in siedinti'a publica din 14 Septembre an. 1869 la punctu III pag. 29 despre ideile lui Sincai, ori catu de preocupaţii era de idea unirei naţionale, nu ar' fi potutu afirma cu dreptu cuventu: Sincai nu s'a intorsu din Rom'a spre a propaga unirea cu Rom'a", pentru-câ Sincai in epistol'a din 28 Martiu 1804, din contra dice câ elu a intorsu la sinulu mamei beserici nu pucine opide si sate intregi, si dela credinti'a catolica si dela principiele primite in Rom'a nu s'a abatutu nece dupa-ce s'a intorsu in dieces'a Fagarasiului; si totu in aceea epistola exceptiu- neza se nu fia judecaţii de vice-comitele Albei-inferiore Alesandru\Gyujto, tiendu acest'a omu ereticu. Ca Georgiu Sijicai a fostu barbatu provediutu cu cele mai sanetose principie religiose, se vede si din funtanele produse de Al. Papiu Ilarianu la finea discursului seu, in cari se dice lui Sincai i-au fostu patroni si protectori nunciulu apostolicu din Vien'a Garampi, Ignatiu Darabant si Samoila Vulcanu episcopii Oradei mari si in acelaşi tempu cei mai zeloşi propagatori ai s. uniri, precum si Georgiu Farcasiu prepositulu capitulariu dela Oradea mare, despre ale cărui opuri teologice scrise in limb'a romana, Sincai dice deca se-ar' pote tipări: An non sacra etiam TJnio ocyus acceleraretur lectione harum subsecuta con- victis de Veritate tot millium rudium animis. Librorum lectio certissimum exstitit semper propagandae con- servandaeque religionis adminiculum". De acolo, ca Sincai a avutu neplăceri cu episcopulu Bobu ori cu alţii si ca elu se plânge in scrierile lui asupr'a unoru

Transcript of Fofa besericésca si scolastica.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/foiabeser...Fofa...

  • Fofa besericésca si scolastica. — • —

    Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia si Fagarasiu.

    Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni

    Abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze la tipografi'a seminariului gr. catolicii in Blasiu.

    Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la redactiuni.

    Anulu I. Blasiu 15 Novembre 1887. Nr. 4.

    Partea besericésca. Documente istorice.

    Multu onora tu lu domnu J o a t m Ardeleanu profesoru p . o. la gimnasiulu românii gr . -catol icu din Beiusiu cu da tu lu 15 Octobre a. c. a avu tu bunavo in t i ' a de a ne t r a m i t e spre publ icare in aces t ' a foia doue epistole de ale lui Georgiu ' Sincai , p re cari mai susu lauda tu lu profesoru le decopiase de p re epistolele originale aflatorie in archivulu colegiului de P r o p a g a n d a F ide acum suntu 12 ani candu densulu s tudia in R o m ' a câ a lumnu alu colegiului Atanas ianu . In acelaşi t empu Multu s t imatulu domnu J o a n u Ardeleanu ne i m p a r t a -siesce, câ a re la dispuset iune mul te scr ipte de ale lui Gregor iu Maioru referi torie la abdicerea lui de episcopia, p recum si a l te scr ip te inedite de ale monaci loru basi l i tani dili Blasiu scrise in l imb'a lat ina si i ta l iana si ad resa te colegiului de P r o p a g a n d a F ide .

    Consiliulu di r igentu cu plăcere dâ si va da locu in colonele acestui o rganu provincialii or i -carui ac tu de ceva interesu pen t ru i s tor i ' a pa r t i cu la re a besericei romane uni te pre lenga r emune ra rea de t e rmina ta in §. 12 alu s ta tu tu lu i pen t ru r edac ta rea foiei besericesci si scolastice or i cu al tu pre t iu convenabi le .

    Epistolele lui Georgiu Sincai mai susu ament i t e ne suntu bine veni te , pen t ru -câ din acelea ese la lumina, câ Georgiu Sincai ore-candu monacu in monas t i r ea Blasiului a remasu poru rea al ipi tu de c red in t i ' a besericei din R o m ' a , câ elu a po r t a tu unu interesu viu facia de actele mai însemnate pe t recute in sinulu besericei romane uni te , si câ elu a luc ra tu cu m a r e zelu la p r o p a g a r e a sântei unir i in T r a n s i l v a n i ' a : fapte, p re cari biografii academici n u le potu t r ece cu vederea , fora de a de t r age din meri tele marelui c ron icar iu .

    Deca fericitulu A. P a p i u I la r ianu a r ' fi avutu la dispuset iune aceste epistole, de securu ca. in discursulu seu de recept iune in sinulu societatei academice romane , p ronun t i a tu in s iedint i 'a publica din 14 Sep tembre an. 1 8 6 9 la punctu I I I pag . 29 despre ideile lui Sincai , ori ca tu de preocupaţi i e ra de idea uni re i na ţ ionale , nu a r ' fi po tu tu afirma cu d rep tu c u v e n t u : „ Câ Sincai nu s 'a in torsu din R o m ' a spre a p r o p a g a unirea cu R o m ' a " , pen t ru -câ Sincai in epis tol 'a d in 2 8 Mar t iu 1 8 0 4 , din con t ra dice câ elu a in torsu la sinulu mamei beserici nu pucine opide si sa te in t reg i , si câ dela c red in t i ' a catol ica si dela principiele p r imi te in R o m ' a nu s'a a b a t u t u nece dupa-ce s 'a in torsu in dieces 'a F a g a r a s i u l u i ; si to tu in aceea epistola except iu-neza se nu fia judecaţ i i de vice-comitele Albei-inferiore A l e s a n d r u \ G y u j t o , tiendu aces t ' a omu ere t icu . C a Georgiu Sijicai a fostu ba rba tu provediu tu cu cele m a i sanetose principie religiose, se vede si din funtanele produse de Al. Pap iu I la r ianu la finea discursului seu, in cari se dice câ lui Sincai i-au fostu pa t ron i si pro tec tor i nunciulu apostolicu din Vien ' a G a r a m p i , Igna t iu D a r a b a n t si Samoila Vulcanu episcopii Orade i mar i si in acelaşi t empu cei mai zeloşi p ropaga to r i ai s. uni r i , precum si Georgiu Fa rca s iu preposi tu lu capi tular iu dela Oradea mare , despre ale cărui opur i teologice scrise in l imb 'a romana , Sincai dice câ deca se-ar ' pote t i p ă r i : „ An non sacra e t iam TJnio ocyus acce le ra re tu r lectione h a r u m subsecuta con -victis de Ver i t a t e tot mill ium rud ium animis . L i b r o r u m lectio cer t iss imum exst i t i t semper p ropagandae con-se rvandaeque religionis admin icu lum" . De acolo, ca Sincai a avu tu neplăcer i cu episcopulu Bobu ori cu alţii si ca elu se plânge in scrieri le lui a s u p r ' a u n o r u

  • 50 F O I A BESEPJCESCA SI SCOLASTICA. Nr. 4 .

    n e d r e p t ă ţ i si ingerint ie s t ră ine in trebi le besericei uni te , nu urnieza, ca Sincai s i -ar ' fi schimbaţi i principíele lui religiose, séu ca dora a r ' fi fostu cont ra r iu s. unir i , p recum se pa re a ni lu presenta fíulu preotului un i tu d in Budiiulu de câmpia (Trans i lvani ' a ) in discursulu seu mai susu memora tu .

    Espress iuni le de nemul t iumire , ce obvinu in ch ron ic ' a lui Sincai si se reproducu cu ore ca re predi lec t iune in discursulu celebrului o ra to ru de odiniora nu suntu îndrep ta te in con t ra unirei religiose cá a t a r e , p recum se-ar ' pa ré ca le pr ivescu uni i .

    Sincai carele s 'a in torsu din R o m ' a i n a r m a t u cu u n u grandiosu a p a r a t u de scientia teologica si i s t o r i ca : t r a c t a n d u in ordu chronologicu evenementele si a jun-gundu la unele evenimente nefavori torie p ropagare i s. unir i precum a fostu a l t e r a rea metropol iei de Alb ' a -Ju l i a , apl icarea unui teologu la t inu lenga archiepiscopulu r o m a n u uni tu si altele a s e m e n e a : Sincai cá celu mai m a r e uni tu , nu a potu tu t rece pres te acele evenimente fora de a r ep roba relele si a e s c h i a m á : „ Ce folosu a m u avutu noi din to te ace s t ea" .

    Mai grele oftări si suspinur i facia de acele s tă r i nefavori tor ie s 'au audî tu din g u r ' a episcopului Inocent iu Clain si a demniloru sei u rmă to r i , si acele s 'au repe t i tu de una pa r t e pana in dilele preafericitului archiepiscopu Alesandru S t e r c ' a Siulutiu, candu prin bul l 'a de da tu lu 2 6 Novembre 1 8 5 3 s 'a rehabi l i ta tu met ropol i ' a de Alb ' a - Ju l i a , é r ' de a l ta pa r t e pana in dilele episcopului Gregor iu Maioru , sub care s 'a cassatu oficiulu teologului la t inu .

    Sincai cá m a r e romanu uni tu si cá profuudu cunoscutor iu de is tor ia si de ins t i tu t iuni le besericesci a r ep roba tu si impumna tu deschil initu încercăr i le de p redomni re a latin.iloru din t ie ra a sup ra romani loru gr . -catol ic i , sciendu din is tor ia cá asemeni încercăr i p re - to tendenea si in to te tempur i le au fostu spre impedeca rea si s t r i ca rea s. uni r i . Din as t a causa d u p a ce lasa se vorbésca Cserei despre Atanas iu si teologulu jesui tu pusu lenga densu lu : Sincai adauge déla s i n e : „Si acum se afla nebuni cá aceia, car i gândescu , câ greco-catolici i , pen t ru -câ se numescu uni ţ i , t r ebue se fia supuşi romano-catol ic i loru, ci int ielep-t iunea a r e t a , câ a fi uni tu cuiva a t â t a insemnéza , c a t u a fi lui asemenea si nu supusu. B a r e m u de s ' a r ' a r e t á si cu fapt 'a , ce a r e t a in t ie lep t iunea" A c e s t ' a e conceptulu lui Sincai despre un i re .

    ~ É r ' scr iendu despre uni rea romani loru de pres te D u n ă r e s i -esprima pă re rea de reu, câ romani i si bulgar i i s 'au lua tu de sub pa t r i a r cha tu lu Romei si s 'au da tu pa t r i a rcha tu lu i din Constant inopolu : „ B a r e m u

  • In epis tol 'a a dou ' a , de da tu lu B u d ' a 2 8 Mar t i u an. 1 8 0 4 i n d r e p t a t a érasi c a t r a nunciulu apostolicu din Vien ' a , care se va publica in al tu numeru alu acestui o rganu , Georgi u Sincai espune cà la anulu 1 7 7 5 fiendu in R o m ' a câ a lumnu alu colegiului Urbanu asia s 'a depr insu in p ie ta te , in moravur i bune, in c red in t i ' a catolica si in pr incipie sanetose , in catu si acolo a cas t iga tu aplausulu t o t u r o r a , a depusu doctora tu lu din filosofia si teologia si dela acele lucruri bune nece una da t a nu s 'a aba tu tu , uece dupa-ce s 'a in torsu in pa t r i a in dieces 'a F a g a -rasiului , ci din con t ra desi n ' a fostu o rd ina tu de preotu , in v i r tu tea detor int ie i a lucra tu in v ine 'a Domnulu i , a edatu mai an ta iu elu catechismulu romanescu si a l te câr t i romanesci , 14 ani a fostu inspectorii p res te scolele romanesci greco-catol ice din Trans i lvan i ' a , a ca techisa tu cu succesu, a in ta r i tu pre poporu in dogmele credint ie i , opide si nu pucine sa te in t regi a readusu la sinulu mamei beserici ; é r ' mai depa r t e se piange cà epis-opulu J o a n u Bobu la anulu 1 7 9 4 la amova tu din oficiulu de d i rec to ra tu , dora si din aceea causa , cà elu la alegerea de episcopu a s ta ru i tu pen t ru reesi rea si denumirea vicariului generalu Igna t iu D a r a b a n t , si in fine roga cu ca ldura pre nunciulu apostolicu câ se notifice sacrei congregat iuni de P r o p a g a n d a F ide s t a r ea lui p resen ta p recum si aceea, câ elu dupa a t â t e a fatal i tăţ i a pa ras i tu Trans i lvan i ' a si s 'a as iediatu la B u d ' a si de oda tă roga p re nunciulu apostol icu a midiloci câ s a c r ' a congregat iune de P r o p a g a n d a F ide se se i n t r e p u n a pen t ru densulu cu p r e p o t e n t ' a sa a u c -to r i t a t e la cur tea imperia le e tc .

    E p i s t o l ' a p r i m a in textulu lat inu este u rma to r i ' a :

    Excellentissime Illustrissime ac Reverendissime Domine Comes Archi-Episcope, et Nimtie Apostolice! Domine

    Domine mihi Patrone Granosissime! Post factam ab Excellentissimo Illustrissimo ac Reveren

    dissimo Domino Gregorio Episcopo nostro Fogarasiensi Episcopatus sui ultroneam resignationem, Clerus Graeco-Câtholicus yi Beniguissimi Caeo-Regii mandati Balâsfalvam convocatus'est ad duodecim diem currentis mensis Augusti, ut juxta antiquiim hujusce Dioecesis consuetudinem tria individua candidaret, et Sacratissimae Suae Maiestăţi pro denominatione unius ex illis in Episcopum submitteret. Quam candidationem qui peregrinus, pro mea in Excellentiam vestram devotione et veneratione, Eidem non perscribere, \ religioni mihi ducerem. Peracta est itaque haee trium subjectorum electio suffragiis Cleri tam saecularis quam Regularis cum tanta animorum conjunctione, ut a memoria hominum talis charitas inter Clerum saecularem et Regularem non fuerit, quod unice Reverendissimo Domino Ignatio Darabant referimus in acceptis, qui sua prudentia adeo cuncta moderatus est, ut contentiones et odia quae in similibus actibus plerumque nascebantur praesertim Clerum inter et Religiosos, penitus sopiverit.

    Subjecta ista fuerunt candidata: Reverendissimi: Ignatius Darabant vicarius noster Generalis cum votis 63, Jacobus

    Aron Praefectus VCollegii Graeco-Catholici Viennensis ad S. Barbaram cum votis 57 et Joannes Bab Archidiaconus et Parochus Liberae Regiaeque Civitatis Maros-Vâsârhely in Transilvania cum votis 37 : viri Episcopali dignitate dignissimi, vel maxime Ignatius Darabant, cujus merita, quae toto tempore duorum antecessorum Episcoporum nostrorum in vinea Domini indefesse diu noctuque laborando posuit, tanta sunt, ut (quae omnium dixerim) cunctos alios obnubilet. Hic pro eo, quo in Fidei Catholicae propagationem ducitur zelo, adeo sedulus extitit Semper in praedicando eandem veram fidem, ut paueae admodum couversiones fuerint factae apud nos, in quibus ille non laborasset, in defendendis autem juribus Ecclesiasticis inter tot Acatholicos, quibus haec nostra patria prae reliquis abundat ab octodeclm annis ferme solus atque unicus versatus est summis semper cum fatigiis : dignus est proiude, quin imo caeteris omnibus dignior, qui praesertim difficili hoc tempore, quo omni ex parte im-petimur ab Catholicae Fidei hostibus, nobis Episcopus praefi-ciatur, neque enim majus emolumentum Ecclesia Catholica ex alio, quam ex isto sperare potest. Propterea sustineo humillime supplicare Excellentiae vestrae, ut potentissimum et paternum suum Patrocinium, ubi opus fuerit, interponere non dedignetur, quo saepe fatus Dominus vicarius Ignatius Darabant, siculi plurium votis atque suffragiis est, expetitus, ita a. Sant iss ima Sua Maiestate etiam Episcopus Fogarasiensis denominetur. Quam Excellentiae vestrae Gratiam ille, et nos omnes aeterna recolere memoria, et Eidem semper referre in acceptis non cessabimus. Dum interea Sacras Praesuleas inanus humillime exoscularer, et me paternis, mihique expertissimis Excellentiae vestrae Gratiis atque Favoribus, filiali cum devotione commendarem

    Sum atque emorior Excellentiae Vestrae

    Balâsfalvae die 13-tia Augusti 1782. clientum et servor humillimus :

    Georg Gabriel Sinkai m. p.

    E r ' in vers iune r o m a n a :

    Excelentisimule Ilustrisimule si Beverendisimule Domnu Archiepiscopi/, si Nunţiu Apostolicu! Domnule si

    Patronule prégratiosu ! Clerulu greco-catolicu conformu graţiosului mandatu

    imperatescu fù conchiematu la Blasiu pre diu'a 12 a lunei Augustu, ca dupa daten'a vechia a acestei diecese se candideze trei individi si se i substerna Maiestăţii Sale, ca Maiestatea Sa prégratiosu se se indure a denumi pre unulu dintre ei de episcopu, deórace episcopulu nostru Gregoriu Maioru de buna voia abdîsese.

    Mi tienu de detorintia a ve descrie Eseelentisimule modulu cum a percursu candidarea. S'au alesu adecă trei individi cu consensulu unanimu atatu alu cleruhii seculariu catu si monachalu; atâta iubire crestinesca de multu DU s'a observatu intre clerulu seculariu si monachalu precum acum, ce potemu multiami siuguru Reverendissimului Domnu Ignatiu Darabant, care cu prudinti'a sa tote asia le a ordinatu, cà nu s'a ivitu neci certe neci ura, cari la atari ocasiuni de regula se intemplase.

    Aceste persone au fostu candidate: Ignatiu Darabant vicariu generalu cu 63 de voturi, Jacobu Aromi prefectulu colegiului gr.-cat. din Vien'a dela s. Barbar 'a cu 57 de voturi, si Joanu Bab archidiaconu si parochu in Muresiu Osiorheiu cu 37 de voturi, toti barbati demai de episcopatu,

  • inse mai demnii e Ignatiu Darabant, care sub cei doi episcopi precedenti di si nopto neincetatu a lucraţii pentru propagarea credimi ei catolice si pentru ace'a meritele acestuia suntu asia mari, ca intuneca. pre toti ceialalti.

    Acestu barbata a fostu atatu de zelosu intru predi-carea cuventnlui lui Domnedieu, iucatu pucine treceri s'au intemplatu, in cari ehi n'ar ' li conlucratu, e r intru aperarea drepturiloru besericesci intre atati acatolici (de cari e piena patri 'a nostra) de 18 ani incóce mai cà singuru si unica elu este practicu si deprinsu, demnu este asiadara, in asemenare inse cu ceialalti este cu multu mai demnu se ni se denumesca de episcopu, mai alesu in tempuri asia critice, candii din tote partile suntemu atacaţi de inimicii credintiei catolice, si neci beseric'a catolica n'are se spereze mai mare folosii dela altulu câ dela acesta, Dreptu acea cu profunda umilintia cutezu a Ve roga Escelentisimule, câ se binevoiţi la locuri competente a nu intrelasâ a Ve intrepune câ Ignatiu Darabant se se denumesca de episcopu, care si de altumintrelea a castigati! mai multe voturi.

    Pentru care speciala gratia a Escelentiei Vostre atatu elu catu si noi totì de-a-pururea ne vomii aduce ameute si neci candu nu vomii incetâ a fi multiamitori.

    Sarutandu-ve santit 'a drépta si recomendatu gratiei Escelentiei vòstre remanu

    Alu Escelentiei Vòstre

    Blasiu 13 Augustu 1782.

    celti mai umilitu sierbu si clientu: Georgiu Gabrielli Sinoai m. p.

    Despre provederea morbosiloru cu ss. Sacraminte.

    de Dr. Victoru Szmigelski. (Fine).

    Dara se vedemu acum, déca u rmăr i le nel inis t i rei , ca re provine din provederea morbosului cu ss. Sac r a m e n t e , 'su chiaru asia de inspa imenta tó r ie ori periculóse, precum ele se paru ómeni lo ru?

    Déca vomu cerca fara p reocupare , vomu aflá, câ acestei temeri 'i lipsesce bas ' a mai cu deseversire . De ca te ori nu se intempla , ca morbosii au, se se supuna unoru opera ţ iuni medicale forte grele, ma cate oda tă c h i a r u si periculóse pen t ru v ia t i ' a l o r u ? De cate ori n u e de facia morbosulu , candu medicii se consultéza a s u p r ' a morbului si p re lenga tota is teţ imea loru nu-su in s t a r e , se ascundă pre deplinii convingerea loru despre măr imea periculului , in care se afla viét i 'a morbosulu i? D a r a cine a r ' sustiené, câ lucrur i de aces tea a ru nelinişt i si irita p re morbosi asia , incatu de aci le-ar ' u r m á m ó r t e a ? D a r a apoi candu caseniloru li e t a r e , ca morbosulu , p re care l 'au gr igi tu cu a t a t ' a desint e resa re si l 'au feritu cu a t a t ' a a ten ţ iune de ori ce emot iune s t r ica t iosa , se nu mora cum va fara de a le respla t i pr in unu t e s t amen tu gr igea loru cea desin-t e re sa ta , ore ret iene-i ceva dela ace 'a , câ se aducă morbosului amin te , câ ei a ru mer i ta , se li lase ceva? Si ore nu o facu densii acés t ' a destulu de adese or i , fara câ se crut ie p re morbosu si se-i indulcesca catu-si

    i de catu scirea amara , cà nior tea i e a p r o p e ? Si apoi totuşi cui i-a t recu tu vre o da ta pr in minte a p re t inde dela cei ce au poterea legislativa, câ ei se împiedece

    ! t e s tamentur i l e , pen t ru -câ ele a ru fi periculose pen t ru v ia t i ' a celoru morbos i ? Se mai i lustrezu ore lucrulu

    i si cu al te esemple? Dara é ta numai sosirea preotu lu i , .; numai amin t i rea ss. Sac ramin te au u rmăr i a t a tu de ! funeste ! Créda-o acés t ' a , cine potè .

    Temerea ace ' a esagera ta nu potè fi deci a l tu I ceva decatu unu prejudetiu vechiu si i n radac ina tu .

    Pas tor iu lu sufletescu a re asia d a r a , se-si dèe tò t a i! s i l int i 'a , câ se s t i rpesca prejudetiulu aces t ' a . M e s u r ' a ] cea mai de lipsa spre a ajunge la scopulu aces t ' a 'i va fi. câ densulu se va ingrigi , se aiba destulu de

    tempur iu scire despre ori ce morbu mai seriosu alu !| vre unui ' a d in t re parochiani i sei. Pen t ru câ aces t i ' a ¡1 se-i dèe astu-feliu de caşuri de scire t o tu -de -un ' a si

    fara a m â n a r e , densulu va vorbi ocasionalminte despre • lucrulu aces t ' a in couciunile sale, p recum si in con-j versat iuni le sale. Astu-feliu va deda p re poporeni i ! sei asia d icundu pre nesimţi te , se-i dèe m a n a de

    ajutoriu in o afacere a t a tu de momentosa , p e n t r u mân tu i r ea sufleteloru. È r a dèca poporeni loru lui le

    l s ta unu medicu la d ispunere , se iutielege de sine, câ parochulu va purcede forte corectu, candu si-va dâ si l int i 'a de a t r a i cu ace l ' a in re la t iuni bune . D o r a mediculu t rebue se scia mai bine câ ori si cine, iu ce s t a re se afla parochianulu morbosu .

    Or i pre ce cale va afla parochulu , câ vre unulu d in t re poporeni i lui sufere de unu morbu mai ser iosu,

    i densulu nu va aş tep ta , se-lu chiame la acel 'a , ci si \ nech iamatu va g răb i , se-lu cerceteze. Cu ocasiunea I cercetare i pastor iulu sufletescu, care scie, se in t r e si i in aughiur i le cele mai ascunse ale inimei omenesci ,

    i nda ta va sci, se se or ienteze, si mai alesu dèca va potè, se si repet iesca cerce ta rea , nu-i va fi greu a

    ! cast iga încrederea morbosului si a-lu îndupleca, se pr imésca ss. Sacramin te si inca prega t i tu asia, p recum recere demni ta tea ss. Sac ramin te . Cu pr iv i re la purcederea preotului in caşuri le s ingura t ice se iutielege de sine, cà nu se potu s ta tor i regule generale . F a r a indoiela cea mai buna regula e cea a prudint ie i , care a re in vedere to tu -de -un ' a si p re to t indenea impregiurar i le , si amesura tu diferintiei, ce se afla i n t r e impregiurar i le aces tea aplica midîloce diferite, cari in caşurile s ingura t ice potu , se conduca la scopu. Astu-feliu pa rochu lu va ajunge in caşurile cele mai mul te destulu de

    i t empur iu la poporenii sei cei morbosi , si aceşt ia vo ru I primi ss. Sacramin te nu numa i in necesi ta tea e s t r ema ,

    ci si mai de tempur iu si la totu casulu cu o p regă t i r e mai cuviint iósa. E r a dèca purcederea acés t ' a se va preface in da t ina , a tunc ia de securu mult i d in t re cei provediu t i cu ss. Sac ramin te ale celoru morbosi se voru re insanetos iâ , si u r m a r e a va fi, câ acestea

  • ss. Sac ramin te voru p ierde pre incetulu faim'a ace ' a inspaimeii ta tor ia , ca re s 'a lipitu de ele pre la noi mai p re to t indeuea .

    Petrecerea Părintelui Radu la Bueiiresei. (Urmare si fiue).

    Deca d a r a păr inte le Radu in puset iunea, ce o ocupa la archiepiscopi 'a la t ina din Bucureş t i , a facutu si face si acum servicie frumdse neamului româuescu , urmeza de sine, câ au fostu fara de temeiu a tacur i le indrep ta te in con t ra densului de ca t r a p ress ' a roma-nesca. Cu a t â t u mai pucinu a fostu indrep ta t i tu insa unulu din diuariele nos t re mai de frunte din Trans i l -vani 'a a impu ta Escelent iei Sale P reasan t i tu lu i Domnu Metropol i tu din Blasiu, câ a gres i tu , cându a t ramisu pre păr in te le R a d u la B u c u r e ş t i * ) .

    P r e bas ' a celoru espuse pana acum noi avemu totu drep tu lu , se sust ienenui , câ Inal tu P r e a s a n t i ' a Sa Domnulu Met ropol i tu nu a r fi gresi tu , cându a r fi t ramisu elu insusi p r e păr in te le R a d u la Bucureş t i , insa in interesulu adeverului t r ebue se cons ta tâmu, câ numitu lu preo tu nu a t recutu f ront ier 'a in u r m ' a unei insarciriari p r imi te din Blasiu. Păr in te le Radu nici odată , nici chiar in „Revis ta ca to l ica" , la care se provoca numi tu lu diuar iu , nu a afirmaţii, câ inde-plinesce o misiune pr imi ta dela Capulu bisericei uni te din Trans i lvan i ' a si Unga r i ' a . M a deca considerâmu lucrulu din punctulu de vedere alu dreptu lu i , Me t ro -politulu din Blasiu, fhndu-câ nu a re jur i sd ic t iune de câtu in Archidieces 'a sa, nu a po tu tu nici de cum se dispună pre păr in te le R a d u la o misiune, ce se eserciteza nu numai afara de ter i tor iulu Provinciei met ropol i tane , ci chiar afara de ter i tor iu lu monarchie i aus t ro -hungare .

    Cine da ra a t r amisu pre păr in te le Radu la Buc u r e ş t i ? Respundemu, câ numai acel 'a Ta potu tu t r ami t e , a cărui ju r i sd ic t iune nu este l imi ta ta la o diecesa, ori P rov inc ia besericesca, ci in v i r tu tea poterei cape ta te dela Domnulu Chris tosu a re ju r i sd ic t iune spir i tuala pres te in t regu pamentu lu , si acel 'a este Capulu Bisericei catolice.

    Pdte câ nici cuvintele aces tea nu voru pote de-îa turâ nedumer i rea , ce o au unii d in t re că r tu ra r i i noş t r i facia de pe t recerea păr in te lu i R a d u la Bucu re ş t i . Sun t adecă mulţ i R o m a n i intel igenţi , pen t ru cari esis-t in t i ' a besericei uni te nu a re nice unu intielesu, si cari nu profeseza al tu cultu, de câtu cultulu românismului, carui-a dupa păre rea loru, se pnnu mar i piedece pr in ori ce d ivergent ia de convingeri religiose in t re Romani .

    Noi nu ne vomu incercâ a demus t râ , câ esis t int i 'a besericei uni te , tocmai câ in t recu tu , a re si as tadi mare intielesu, deore-ce ori ce omu nepreocupa tu , care

    *) Vedi Tribun'a Nr. 243—1886.

    cunósce s ta rea faptica a lucrur i loru, vede destulu de l impede, câ te meri te si-a cas t iga tu , si-si cas t iga aces ta beserica pent ru desvol tarea nós t ra cul tura la si na ţ iona la , nici nu vomu a re tâ , câ s ingurulu cultu alu românis mului, fara de convingeri adânci religióse, este o idololatr ia absurda , care pote deveni fatala neamulu i românescul, ci ne marg in imu numai a consta ta , câ pe t recerea Păr in te lu i R a d u la Bucureş t i pote va ave inr iur in t ia binefacatór ia chfaru si a sup ra besericei or todoxe din Român i ' a , deórece spa im 'a a l tu-cum neîn temeia ta de Pă r in t e l e R a d u va s térní pote mai mare zelu in Pas tor i i acelei beserice, si-i va face se se intereseze mai mul tu , de câtu pana acum de c u l t u r a religiosa a poporului si clerului incredint ia tu grigei loru. E r unu poporu religioşii si moralii este cea mai poternica g a r a n ţ i a pen t ru veuitoriulu mare alu unei t ier i .

    Totu diar iulu, despre care s 'a facutu amin t i r e mai ina in te , vorbindu despre pe t recerea Pă r in te lu i Radu la Bucureş t i , se espr ima in modulu u rma to r iu despre unii preoţ i greco-catol ici . „Ne seintîmu ore-cum s t remtora t i , candu vedemu, cum unii d in t re preoţi i români crescuţ i pr in seminariele catolice uita t r a d i -t iunile mar i loru fruntaşi ai besericei loru si se imbraca intocniai câ preoţi i romano-catol ic i , s i - radu b a r b ' a , ba se sémtu mângâ ia ţ i , candu potu servi la v re unu a l tar iu latinii a lă tu rea cu preoţ i i romano-ca to l i c i " .

    Aceste cuvinte , in form'a in care suntu enunc ía t e , nu contienu adeveratulu adeveru . Noi desfidemu pre ori-si-cine, câ se ne a re te unu singurii casu, in c a r e mm preotu românii greco-catol icu a r ' fi ce lebra tu s ân t ' a l i turgia aci pre ter i tor iulu provinciei m e t r o pol i tane de Alb ' a - Ju l i a la unu al tar iu lat inu a l ă tu rea cu unu preotu romano-catol icu, séu a r ' fi adminis t ra ţ i i sântele sac ramin te si a r ' fi indeplini tu al te funcţ iuni besericesci impremía cu vre-uuii preotu de r i tulu l a t inu . Asia ceva este opri tu chiaru pr in canónele besericei catolice, si este o imposibi l i ta te , ce resul ta din insasi n a t u r ' a r i tului nos t ru greco-catol icu.

    D a r ' pote câ scri i tor iulu pasagiului c i ta tu nu s 'a espr imatu destulu de precisu in o mate r ia a t â tu de delicata, si asia to tu este ceva in lucru. Po t e câ elu intielege aci pa r t i c ipa rea unoru preoţi greco-catol ici la procesiunea, ce o făcu romano-catol ici i iu „ J o i ' a - v e r d e " . E s t e adecă cunoscuţi i , câ romano-catol ic i i au o ser-ba tóre , care in l imba vulgara se numesce J o i ' a - v e r d e , candu in orasiele romano-catol ice se face o procesiune cu sac ramentu lu cuininecaturei , despre care a t a tu r o m a n o -catolicii si greco-catolicii , ca tu si grecó-oriental i i credu, câ contiene t rupulu si sângele Domnului nos t ru Isusu Chris tosu. L a acesta procesiune iau pa r te , pre cum am audi tu , si unii preoţi greco-catol ici , pen t ru -câ pr in par t i c iparea loru se marésca s t ră luc i rea acelei procesiuni si se a re te , câ ei mar tur i sescu u u ' a si ace 'a-s i c red in t i a cu romano-catol ic i i si in ce 'a-ce privesce s ac ramen tu lu

  • r>4 FOFA BFSERICÉSCA SI SCOLASTICA. Nr. 4

    sânte i cuminecă tur i . Inse t r ebue se observaran, ca aces ta pa r t i c ipa re se in templa p re s t r ada , si nu la a l ta r iu , se face in o rna te or ienta le , si nu la t ine , si cu ocasiunea acés t ' a preoţi i noş t r i cetescu s. Evange l ia românesce , si nu lat inesce.

    Es te dreptu , câ unii preoţ i greco-catol ici s i - radu b a r b ' a . Ce-i va fi indetnnatu la acés t ' a , nu sciu, se po te inse, ca ei nu suntu de pă re re , câ tocmai iu j b a r b a ori in ha ina suntu a se cauta t radi t iuni le mar i lo ru || fruntaşi ai besericei greco-catol ice. A t â t ' a inse este fapta cons ta ta ta , câ unii d in t re preoţi i greco-catol ici , | cari-si r adu b a r b ' a , nu suntu mai pucinu zeloşi in 1 a p e r a r e a adevera te loru t rad i t iun i ale besericei r omâne j greco-catol ice, in păs t r a rea r i tului or ientalu, si in | p romovarea intereseloru naţ ionale românesci , decatu j ! ceilalţi p reoţ i cu ba rba , ma potemu dice, câ vre-o cât i-va ! d in t re ei se bucura in anímele Romani loru de mai m a r e s impat ie , deca tu mul ţ i preoţ i români cu b a r b ' a ! lunga si ha in ' a larga . É r ' déca cu r ade rea barbe i |j si cu schimbarea portului se face alusiune si la j păr in te le Radu , a tunci potu as igura pre ori-si-cine, |; câ densulu a re o b a r b a a ta tu de mare si o ha ina |j a t a t u de lunga si la rga , in catu pote s ta facia cu cehi mai infocatu apera to r iu alu barbi loru si por tur i loru .j t rad i ţ ionale . Dr. A. Bunea. i;

    Impresiunile basilicei monumentali din Strigoniu. de T. Bulcu.

    In t re ar i i le plastice ant ice si cele moderne se :| vede a fi o diferintia, care consis ta in acea, câ pana | ce ar t i ş t i i antici val idi tau in operile loru ar t is t ice !, frumsetia adevera ta , cei modern i apă ru a presentâ numai espresiunea frumosului. i j

    Deca a runcamu o scur ta pr ivire a supra progresului || a r t i loru plast ice, vedemu, câ p ic tu r ' a si scu lp tu r ' a unu tempu forte inde lungatu si-a alesu obiecte din rel igiunea creş t ina , asemenea si a rc l i i t ec tur ' a a im-bra t i s ia tu fasonulu goticii alu evului de midiulocu, ca pr in aces t ' a se esciteze cu mai mare pu te re simtiuri le de pie ta te in inimile celoru indiferenţi facia cu re l igiunea creşt ina. Da r ' ce se dicemu despre mersulu j ar t i lo ru plastice in tempulu n o s t r u ? —- cu dorere ) observamu, câ mai alesu p ic tu r ' a , nu a ra re -or i d i spare ,; in sensual i ta te , caci paras indu terenulu cehi maiestă ţ i cu alu religiunei 'si p raded ia poteri le cu obiecte de to tu profane. !

    Aces t ' a se pote observa mai inadinsu daca cer- !

    ce tamu pucinele galeri i de icone ce se afla in p a t r i ' a •! nos t ra . Am privi tu câteva din aceste si a t rebui tu se me convingu despre ace 'a , câ p i c tu r ' a cu repediune si parasesce te renulu p re care a s t ă tu leganulu ei si p r e care si-a cascigatu laur i de gloria si măr i r e , si

    t r ebue se mar tur i sescu , câ to tu deun ' a m ' a m u depa r -t a t u t a ra impres iune si emot iune . Nu m ' a m d e p a r t a t u inse asia din basi l ic 'a p r imat ia la de S t r igonu, — nu, — pen t ruca aici me aflamu in unu pan teonu , unde td t a pe t ra ' t i vorbesce cu elocint i 'a unui o ra to ru , unde la pr ivirea opuri loru clasice a p ic ture i si scu lp ture i ochiulu creşt inului adevera tu se delecteza, spir i tulu i-se inal t ia si in im 'a i-se imple de bucur ia si p lăcere ceresca.

    î na in te de a in t r a in aces t ' a colosala basi l ica t rebue se arunci o pr ivire in giuru, unde vedi numa i decatu o p a r t e din ruinele cetăţ i i vechi, vedi mai in colo la polele munte lu i unu locu romant icu , ce t inde ochiloru o privelisce incan ta to r i a , vedi curgerea lina a undeloru blondine a Dunăr i i , mai in giosu del ta riului G a r a m , apoi munţ i i s tancosi ce se est indu pre t ie rmur i le s tangu alu Dunăr i i . P r iv indu to te aceste cufundatu in medi ta t iune ti se pa r e a spec tâ văile Je rusa l imulu i si t i e rmur i i pomposi ai Nilului . De aici u rcandu pre cupol 'a a cărei cruce se vede in azurulu ceriului, t r ebue se esclami cu cuvintele poe tu lu i :

    „Atunci sub greutatea ideiloru măreţie, Ce le-am culesu din pietra de josu si pana susu, Lasat 'am pre mâni capulu cuprinsu de o tristetia, Si o jelnica dorere de tempulu, ce s'a dusu"

    Despre in ter iorulu acestei basilice am se dicu pres te t o t u : câ aci te simtiesci a fi i n t r ' u n u adevera tu paradisu pamentescu , vedindu triumfulu splendidu alu spir i tului a s u p r ' a mater ie i , aici te afli sub impulsulu unei poter i sublime si a t r a g a t o r e .

    Omit iendu to te cele-lalte obiecte ce const i tuescu o rnamentu lu in ter ioru se ne ocupamu mai in deta iu cu triumfulu picturei val idi ta tu de penelulu pictorului i ta l ianu Grigolet t i in deosebi in t re i icone.

    De locu la i n t r a r e t i - incatenedia a ten ţ iunea g rand ios ' a icon 'a ce se afla de a s u p r ' a a l tar iu lu i principali i , ca re aducandu te in admira t iune t i - rapesce in im'a spre devoţiune si o imple de bucur ia si sem-tiuri pie. I con ' a acest 'a ne r ep res in ta ina l t ia rea la ceriu a P rea cura te i vergure M a r i ' a , p r imi rea de Domnedieu-Tata lu si sa lu ta rea de coruri le angeresci , si cum apostolii plini de uimire si bucur ia privescu unii in mormentu lu golii, alţii spre ceriu.

    Rafaelu a e tern isa tu in picturi le sale clasice p re P r e c u r a t ' a - Y e r g u r a ca mama, Muril lo a depins 'o in o maies ta te domnedieesca si p u r i t a t e angeresca , e r in icon 'a aces t ' a alui Grigolet t i pr iv imu in facia S. Vergure o subl imitate e ter ica ca si care numai inv ia ta ne-o potemu int ipui . Nu anger i i , ci v ic tor i ' a gloriosa asupra morţi i o rapesce spre c e r i u ; de p re facia-i p l ina de spi r i tu se reogl indeza a rmon i ' a gloriei, umi -lintiei si a fericirei.

    F r u m s e t i a pic tur i loru clasice culminedia in ace ' a , câ, de p re facia personeloru depinse pu temu ceti o

  • istoria in t rega . Asemenea observamu si in facia P r e a curatei Vergure , câ a suferitu mul tu , si câ dej 'a si p rea-cura t ' a primesce resp la ta suferintieloru. Facia- i suava, frumosa si inocenta e in t ru adeverii „pu r i s s ima" , caci p ro-ducandu o impres iune fa rmecator ia a supra specta torului "Iu incatenedia pre unu tempu mai îndelungaţi i spre devoţiune si p ie ta te crest inesca. Cu catu o pr iv imu mai intinsu cu a t a tu mai t a r e ni se edifica sufletulu si ni se incan ta an im 'a . Mul ţ i artişti- a numi t ' o de triumfulu coloritului in p ic tura . In genere e de ad-mira tu clasici tatea composi t iunei , de ore-ce g ra t i ' a , frumseti 'a , a rmon i ' a , cas t i ta tea , nobi l i ta tea si colori tulu, tote suntu uni te iu modu simetricii in icou 'a aces t ' a .

    Am disu, câ S. V e r g i n a e incunjura ta de chorulu anger i loru. Se ne ocupamu ])iicinu si de aceste fiintie inocente. A to tu s tâ se privesci undula t iuni le espresive a admira t iune i , bucur ie i , evlaviei copilaresci , — ma potu dice ca si a i lar i tă ţ i i inocente , ce se reoglindedia de pre facia loru. Doi angeri ce sbora lenga Dom-nedieu-Tata lu t ienendu in m a n a cate-o cununa ti-se pare câ a r ' voi se g r a e s c a : Pe rmi t ene se te hicu-nunamu, ca nime al tulu este mai demnu ca t ine de cunun ' a gloriei . Perrni te-ne se te dec la ramu de r eg in ' a ange r i lo ru !

    Pana -ce aceşt ia ca nesce fiintie neimitabi le a pur i tă ţ i i ceresci si a inocintiei fericite, unduleza in inal t ime cu o levi ta te spi r i tuala , apostoli i de desubtn apăsa ţ i de g rav i t a t ea passiuniloru omenesci si in t indu manile incles ta te spre ceriu, ca si candu a r ' dice : Nu merge d in t r e noi , nu ne paraş i , ca Tu ne ai fostu bucur i ' a si consolarea n d s t r a !

    Icon 'a a t â r n a t ă p re par ie te le din p a r t e a s t ânga repres in ta res t ign i rea Dlui Chr is tosu . Composi t iunea acestui chipu ne oferă r ep resen ta t iunea unei rea l i tă ţ i t r i s te , clasica pana si in cele mai mici păr t icele . Mântu i to r iu lu lumei e mor tu , cu capulu put inu plecatu, facia-i splendida e incun jura ta de radiele gloriei . Langa cruce vedemu pre P . V. M a r i ' a , M a r i ' a M a g -dalena, M a r i ' a m a m ' a lui J acobu si S. J o a n u , mai suntu inca si cat iva bă rba ţ i , car i au fostu de facia. As t ' a asemenea e o concept iune sublima si e levator ia de an ima, pre care pr ivindu-o mai de aprope ti-se pare ca vedi figurile miscanduse .

    în d ivers i ta tea sent iur i loru , afectiuniloru si posi-t iuniloru espr imate domnesce o rea l i ta te su rp r ind ia to r i a si o a rmonia bine facutor ia . Regiunea nu se observa bine fiindu nopte pres te in t rega i c o n ' a ; asemenea nopte , t r i s te t ia si dore re cupr inde si in im 'a pr ivi tor iului .

    P . V. M a r i ' a si S. J o a n u pă ru ca nu potu plânge, —• nu pen t ru -câ m a m ' a lui Domnedieu-omulu sub g rav i t a t ea suferintieloru sfasietore de an ima se vede a fi cufundata in medi ta t iunea despre chinuri le Mantu i tor iu lu i . Magda len ' a este un ic ' a care mai a re lacremi.

    j Alu trei lea capu de opera alu pictorului Gr igole t t i i in basilica aces t ' a 'lu const i tue icon 'a a t â r n a t ă p re :, purietele din p a r t e a d rep ta . Aici P . Vergura t ienendu

    in b ra t i e pre „divino b a m b i n o " privesce g ra t iosu a sup r ' a familiei regesci a S. Ştefanii. Tipulu Maicei

    : sân te de si a p a r e a fi motivulu Madonei lui Rafaelu I; to tuşi e de o reuşi ta independenta . Desemnulu finu, ; co lor i tu r ' a splendida, g r a t i ' a dulce si adeverulu religiosu

    Sunt insusiri le sublime ce carac ter i seza picturi le lui Grigolet t i .

    Ochi umani nici candu au pr ivi tu cu mai m a r e I dulcet i 'a ca ochii grat iosi a P . Ve rgu re . Undu la t iunea || anger i loru , mai vertosu aceluia ce duce coron 'a r ivali lisedia cu levi ta tea angeri loru lui Muri l lo . ;| P r iv i r ea acestoru trei cap de opere a p ic ture i i | moderne a produsu a s u p r ' a mea impresiuni p e r m a n e n t e . !: L e - a m privi tu si a m remasu uimitu, emot ioua tu si ¡1 a t insu de o impresiune adevera tu pia si e s t r ao rd ina r i a . ij Ca condeiulu meu debilii n ' au fostu in s ta re a descr ie J tr iumfulu picturei religiose din basi l ic 'a aces ta in ; tocmai , servesca-mi de scusa impre jura rea , ca nu sum

    art iş t i i , ci sum si eu unu mori tor iu care se in tereseza si insufletiesce facia cu totu ce e bunu, frumosu si nobilii.

    Cerce tandu cutare le d in t re On. lectori cap i ta l ' a t ieri i nu pregetedia a escurge pre vaporu si p a n a la

    ' S t r igoniu , unde va afla ar t i le frumose puse in servit iulu si glorificarea mamei loru adecă a religiunei creş t ine , si pote fi convinsu, ca cele vediute aici voru fi p r e deplinii sa t isfacator ia asceptare i si gustului estet icu si nobilu.

    D i n v i é t i ' a pas tora la , îndrumări pentru pastorii sufletesci.

    dupa Dr. A. K e r s c h b a u m e r de Titu Budu.

    | S inguru is te ţ imea si a cu ra t e t i ' a nu e destula . ¡ Si desi e de lipsa si is teţ imea si acu ra te t i ' a , to tuş i

    unulu care se lauda numai cu esac t i ta tea sa, o r e dobândi-va la j u d e c a t a i n d u r a r e a lui Domnedieu déca va

    I d i c e : . ,Dómne in t ru umil in t i ' a animei mele cate in t ru unu anu am avutu in protocolulu meu cate 5 — 6 0 0

    ¡ de numer i , am scrisu forte acuraţ i i tote mat r icú le le , i si am facutu si sus te rnu tu la tempulu seu to te actele j¡ oficióse! Ore nu se voru deschide a tunc i al te câr t i , in ¡[ car i va ti p u s a ' î n t r e b a r e a : cum ai pascutu t u r m ' a m e a ? !¡ P r e s t e to tu déca cene-va n ' a r ' ave voca t iune . !! nu-i r emane al ta mângâ ie re decatu : ,, Si non es vocatus , ¡' fac ut v o c e r i s " ; adeca se nisuiésca asi insusí sp i r i tu lu i ! celu clericale.

    :¡ Spir i tu lu clericale e spir i tulu jertfirei de s ine. | j A se jertfi e a t â t ' a câ tu a lucra. — A gra i e us ioru, |¡ din fapte se j u d e c a ba rba tu lu . — Acés t ' a adeca j e r t -

  • firea de sine se potè invet iâ din s. sc r ip tu ra si din invet ia tur i le besericei.

    Spir i tulu clericale, jertf irea de sene si discipl in 'a clericala potu produce fapte mar i . Discipl in 'a ne unesce si ne in taresce .

    Clerulu bene disciplinaţii e potere morala , a cărei pa rech ia nu vei afla in lumea larga . — Clerulu se supune disciplinei de b u n a voia, ostasiuhi de sila.

    Ce a r ' potè se produca spir i tulu clericale, disci-p l in 'a si unirea pe t runsa de spir i tulu jertfirei de sine a celoru aprope 1 7 0 0 de preoţ i romani numai gr . catolici din Aus t ro -Ungar i ' a ? ! . . .

    Celu ce t ra iesce dupa i nve t i a tu r ' a besericei si pazesce ordinat iuni le mai mar i loru sei besericesci, acel 'a posiede spir i tulu clericale.

    Nu e destulu a impleni numai mechanice oficiulu preot iescn, ci debue se fia pe t runse to te agendele preotului de spiritulu clericale.

    Spir i tu lu dà viétia. Inse acestu spir i tu adeve ra tu clericale se potè

    cas t iga numai pr in lupte si suferintie. — Usioru se potè da ra esplica pen t ruce infloresce beser ic 'a sub persecut iuni si lancediesce in dilele line a pacei.

    Pas tor i i sufleteşti si capulu loru episcopulu debue se fia in contielegere, consonant ia , câ cy the r ' a cu s t runele . S t rune suntu mai mul te , da r ' cy the r ' a numai u n ' a . — Vointiele 'su mai mul te , da r ' ascul tarea , supunerea e un ' a .

    F i indu oda tă cer ta in t re concionatori i reformaţi , unu catolicii dîse câ t r a unu s u p e r i n t e n d e n t e : „acum va fi g rea s ta rea D . - T a l e " .

    R e f o r m a t u l u : „Oh de a r ' ti si la noi asia cum e la D. -Vosra se ascul te tot i de episcopi" .

    C a t o l i c u l u : „ L a acés t ' a se potè a j u t a " . R e f o r m a t u l n : „ Cum ? " C a t o 1 i c u 1 u : ., Face t i -ve catolici ". — Medicina

    s igura , da r ' amara . Unu concionatore reformatu a ingropa tu in lipsa

    de rabinii pre o evreica, preotulu catolicii acés t ' a nu o potè face.

    L a noi dispune beser ic 'a , er ' nu voint i 'a individuala .

    F a r a spir i tu clericale, preotulu nu e preotu . Insemnamu cumcâ spiri tulu clericale nu e con t ra r iu

    ascul tare i legiloru civile. „Sun temu dator i a ne supune s ta tu lui , — dice

    unu scr ietor iu, — ori ne dà l iber ta te , ori ne apésa. Acés t ' a adeveresce is tor i 'a . Inse i s tor i ' a a re t a to tu oda tă , cumcâ mai usioru supor ta beser ic 'a domni ' a lui N e r o n e , câ acolo dobandesce mar t i r i , decâ tu al te domnie , unde se crescu ba rba t i fàra ca rac te ru .

    I In dilele de acum e inomisu de lipsa pent ru |! pastor iulu sufletescu scienti'a. ) P reo tu lu fàra scientia e pomu selbatecu, fara ; c red in t ia e p lan ta veninosa. — „Creau, câ se sciu"

    dice s. Augus t inu . 1 Preo tu lu invet ia tu e onora tu si de poporeni i sei. i j T recundu oda tă pr in Vien ' a îna in tea besericei s. | J o a n u , am audi tu pre cu ta re domnu cetindu cu versu |! inal tu inscr ip t iunea de p re bese r i ca : „Labia sacerdotis

    custoăient sapientiam" H a r u Domnului dise domnulu ; acel 'a , cumcà a t recu tu acelu tempu, adecă cându preoţ i i

    păzeau sc ient i ' a . — E drep tu , in p a r t e baremi a t r ecu tu i i acelu t empu. Clerulu deja nu e uniculu posesore a i j scientieloru.

    Acolo suntu profesori j idoveş t i in gimnasie si la univers i tă ţ i .

    Ore nu s ' a r ' potè recâş t iga terenulu pierduţi i ? | Inse Pas tor iu lu sufletescu adeseori potè p roduce

    mai m a r e efeptu cu vié t i 'a lui pas tora la decatu cu I scienti 'a .

    j F a r a indoiala e dorerosu deca credintiosi i se !j temu de pastor iulu loru sufletescu, inse e mai t r i s tu li deca-lu despicieza. f Deca se afla in t re cleru cate unu J u d ' a , i nda t a |; poti a u d i : E c a asia suntu cu toţ i i .

    J u d e c a t ' a acés t 'a genera la de si e ned reap ta nu i e fàra neci o basa . — Civilii nu se judeca astfeliu. s Esemplele mar t i r i lo ru a in torsu la c reş t ină ta te

    mai mul t i pagani , decatu apologiile sant i loru Pa ren t i . ! Si iu tempulu modernii lucra cu mai mare succesu

    i l preoţi i cei pii, câ cei invet ia t i , cari nu punu destulu : pondu p re ch iamarea loru san ta : „ Qui in literis proficit,

    et in moribus deficit, plus deficit quam proficit11. — Ochii mu l to r ' a privescu viet i 'a preotului , pent ru ace 'a „non tantum caste, sed et caute".

    Despre unu preo tu care se spala si se ungea cu apa niirositoria, ba-si vapsiâ si faci 'a a disu o d e m n a : „e b a r b a t a forte p lacutu , da r ' nu m'asiu măr tu r i s i l u i " .

    A l t ' a ascul tandu p red ic ' a unui preotu lumetiu a | d i s u : „Deca luàmu sema la acele ce le predica preoţ i i , !: a tunc i to te 'su bune , inse faptele loru nu e e r t a t u I a le cerca.

    «ire cui va place acés t ' a dechiara t iune ? Astfeliu in t ro societate povest indu o dómna scau-

    dalulu ce l 'a facutu cu ta re p reo tu , a d i s u : „ tot i sun tu aceşt ia a semenea" . Unu preotu care e râ de facia

    I dupa unu tempu ore-care a ena ra tu unu scandalu publice cunoscuţii despre o d a m a din societatea mai

    |; ina l ta si in to rcându-se cà t r a d ó m n ' a cu povestea despre i preotu a d i su : „ d a r ' pen t ru ace ' a nu urmeza câ to te

    damele din cercuri le mai ina l te se fia a s e m e n e " . Acestea n ' au fostu la loculu loru, d a r ' preotului

    i i-a da tu ansa la acés t ' a , is tor is i rea domnei .

  • Cu totu dreptulu dice da ra s. apostolii Pavelu : câ acel 'a care se jer tfesce la servit iuln lui Doninedieu, se fia fa-ra macula.

    Vie t i ' a cu ra t a e predicatorulu celu mai bunu. (Va urma).

    E servulu Iui Christosu. Câudu mam'a simte bucurie Câ a nascutu fiintia vie,

    Si-o stringe la senu-i doiosu; Se afla atunci ore cine, Lui Ddieu pre tiu se'nchine?

    E servulu lui Christosu!

    Cându omulu face penitintia, Si cându se'ncrede'n provedintia;

    Si cându in templulu maiestosu Se'nchina toti la sâut'a cruce . . . ! — Pre omeni cine i conduce?

    E servulu lui Christosu!

    Cându la altariu ddue tiintie 'Si juru in veci sânt'a credintia;

    Cununi de crini cu bunu mirosu, Pre fruntea lorii cine le-asiedia; Si ciue-i binecuventeza?

    E servulu lui Christosu!

    Cându de dureri omulu se bate, Si cându 'si plânge-alui pecate;

    Si cându esclama durerosu; „O Domne! de reu me padiesee" — Acel'a care-lu liniscesce:

    E servulu lui Christosu!

    Acest'a e a ta menire: Câ pentru toti se ai iubire

    Si lacrimi, si unu senu inilosu, Si se latiesci sânt'a credintia, Se mângâi in grea suferinda!

    Esemplu e Christosu. Naseudu, 1887.

    Joanu Macaveiu.

    P r e d i c a la SS. A r c h a n g e l i de Basiliu Eatiu, protopopii.

    »CeIu ce ve asculta pre voi, pre mine me asculta, si celu ce se lapeda de voi, de mine se lapeda, si celu ce se lapeda de mine, se lapeda de celu ce m'a tramisu pre mine.

    Luc'a 10. 16.

    Aceste cuvinte le adresa Mantu i to r iu lu nemidi -locitu ca t r a apostoli si invetiacei , er ' midilocitu ca t r a succesorii acelora. E cunoscutu , câ la c iu 'a ul t ima, candu prefacii Isusu pânea si vinulu in s. seu corpu si sânge, dîse apos to l i l o ru : „faceţi aces t ' a in t ru amin t i rea m e a " , pr in cari cuvente ia facutu preoţ i in beser ic 'a sa, ce avea se esiste pâna la capetulu l u m e i ; e r ' p re cei 70 de invetiacei , despre car i ne spune s. evangelie de adi , ia t ramisu Mantu i to r iu lu cate doi

    ! j spre a pregat i animele poporului la ascul ta rea si pr imirea cuventului divinii. Apostolii dupa esemplulu

    | j Mantu i tor iu lu i inca si-au facutu succesori p re episcopi, ;[ preoţi sî diaconi pr in pune rea mani loru , aceşt ia inii-j t a r a pre apostoli , si asia u rma beser ic 'a lui Chr i s tosu ' pâna in d iu 'a de adi . Mar tur i sescu unii pa r en t i | besericesci si teologi, câ episcopii suntu adevera t i i u rmă

    tor i ai apostol i loru, si preoţii ai celoru 71) de inve-\ t iacei, acés t ' a pare re se sustiene de adevera ta , d a r ' ¡1 fia si numai probabi la , ace ' a e consta ta ţ i i , câ ei I forméza hicrarchi'a besericésca, care dupa s. apostolu

    Pau lu in episol 'a cà t r a Cor. 2, 1 9 — 2 9 „e una casa | edificata pre temeli'a profetiloru si a apostoliloru". | Păr in te le cerescu e păr in te le casei, cine iocuiesce in !• ea, acel 'a e crest inu, si care t raiesce dupa legile ei, ;| ace l ' a e cres t inu bunu . Deci si noi deca locuiniu in l i acés t ' a casa, dèca suntemu creştini buni e de lipsa, se ne |! conformamu vie t i 'a si lucrăr i le dupa legile casei ; !| acés t ' a vomu potè face numai a tunc i , candu vomu || cunosce demnitatea si auctoritatea acelor'a, c à t r a car i | a dîsu I s u s u : ,,cei ce ve asculta pre voi pre mine

    me asculta". P r in u r m a r e auc to r i t a t ea si i e r a r ch i ' a vediuta si nevediuta , va fi objectulu vorbirei miele, me rogu de a t en ţ iune !

    | I.

    Cuventulu auctoritate cupr inde in sine ide 'a auc to -rului , acel 'a , care e auc toru lu cu ta ru i lucru, a r e auc to r i t a t e in lucrulu acel 'a ; Domnedieu in sensu stricţii e auc toru lu t o tu ro ru lucrur i loru câ crea tor iu lu ceriului si a pamentu lu i vediuteloru si nevediute loru ,

    | e domnulu to tu ro ru , sî pr in u rmare auc to r i t a t ea cea mai sublima. Acés t ' a au to r i t a t e o posiede si F iu lu

    | lui Domnedieu, de ore-ce d ice ! „datumi-s'a mie tota \ poter ea in ceriu si pre pamentu". — E r ' M a n t u i

    toriulu a impar tas i tu acés t ' a potere apostol i loru pr in ! cuventele : ..precum m'a tramisu pre mine tatalu, asia • ve tramitu si eu pre voi". „Cine ve ascul ta p re voi, | p re mine me ascul ta si cine se lapeda de voi, de !| mine se l apeda" . Acés t ' a auc to r i t a t e t recu da r ' succe-l ! sive si la preoţ i .

    !| P reo t i ' a la to te giurile, poporale si in to te t empur i le j | a avutu auc to r i t a t ea cea mai inal ta , pen t ru-cà preotulu !| to tu de a u n ' a se considera câ representantele visibilu

    alu auc tor i ta te i divine, elu desi e numai omu, inse e unu organu viu alu comerciului in t re Domnedieu

    | si omu ; er ' beser ic 'a e represen tan te le visibilu alui Chris tosu, e admin i s t ra to ru lu subst i tutu alu t o tu ro ru darur i lo iu lui. Domnulu nos t ru Is . Chr is tosu nu

    i numai viéza in preo tu , ci indeplinesce in pe rsón ' a lui to te funcţiunile, car i lucrează cură ţ i r ea si san t i rea sufleteloru, — Isusu Chris tosu este, ca re pr in p reo tu invet ia pre mori tor iu , é r t a pecatele si aduce sacrificiu ; é r ' preotu lu imbraca tu cu auc to r i t a t ea lui Chr i s tosu

  • i t iene loculu in ca tedra , in scaunulu mar tur i s i re i si la a l tar iu lu celui p rea Inal tu . Asia e iubit i loru creşt ini , in ca tedra preotulu e unu echo a cuventului e te rnu , e vocea acelui 'a , care pe t r ecandu pre pamen tu a d i s u : „ E t a eu ve t r ami tu pre voi invet iat i tote popórele, ca re ve asculta pre voi, p re mine me ascu l t a " .

    Iu scaunulu mar tur i s i re i siediendu preotulu , auc to-r i t a t ea lui Isusu lu insotiesce, si credintiosulu inge-nunch ia ina in tea lui, si descopere secretele animei , pen t ru-câ in persón 'a preotului vede si recunósce pre locut ienator iulu Acelui 'a , ca re a dîsu câ t r a apos to l i : „mergeţi invetiati tote poporele, cărora veti iertă pecatele, iertate voru fi".

    M a r e e preotulu si demnu de rever in t ia in ca tedra , in scaunulu mar tur i s i re i , ci cu mul tu mai auc tor i ta t ivu este , cându se afla la Al tar iu lu celui prea Ina l tu , pen t ru -câ aci e actulu celu mai sublimu a sacrifica lui Domnedieu pre Domnedieu .

    Mai suntu si al te mul te funcţiuni, pr in cari s ' a r ' po té a r a t á si p r o b a auc to r i t a t ea h ierarchie i besericesci, ci credu cu s. Igna t iu , câ si aces te trei suntu de ajunsu spre a ne convinge, câ acés t ' a e una ins t i tuí a m e divina, carea e cea mai sa lu ta r ia pent ru societ a t ea omenésca, si p re langa to te periclele va esiste p a n a candu va sustá acés t ' a socie ta te .

    II .

    I e r a r ch i ' a besericésca e una icóna viua a altei i e ra r -chii invisibile, a ierarchiei ceresci adecă a anger i loru , car i sun tu creaţ i ina in te de omu, si su mai perfecţi decâtu omulu. Se medi t amu acum cu ser iosi ta te a sup ra aces toru fientie măre ţ i e , si se vedemu ce s u n t u ? si ce ocupat iune pr inc ipala a u ? „M suntu spirite curate, mărginite, inse mai superiori decatu omenii, au minte si voia libera, inse nu au corpu, — suntu in legătura cu noi, si se nesuiescu a promova mântuirea nostra".

    Es i s t en t i ' a anger i loru o demus t ra s. s c r ip tu ra in forte mul te locuri de es. unu angeru a pusu Domnedieu la usi 'a paradisulu i , câ se-lu pad iésca ; anger i s 'au a r a t a t u lui A v r a m u in valea M a m b r e , unu ange ru l 'a opr i tu se nu sacrifice pre I s a c u ; unu angeru a manga ia tu p r e A g a r u in d e s i e r t u ; unu angeru a condusu p re Tob i ' a celu teneru in ca la to r i ' a s 'a, a v indeca tu ochii t a tane-so , si a man tu i tu pre S a r ' a fi'a lui Raguelu de spir i tulu n e c u r a t u ; unu angeru a pad î tu pre Iud i t ' a in cástrele lui Olofernu; unu angeru a n u t r i t u p r e Danielu in g r o p ' a leiloru, unu ange ru i a descoper i tu profeţ i 'a despre venirea Mesiei pres te 7 0 sep temani de a n i ; unu angeru s'a a r e t a tu preotului Z a h a r i a si a predisu nascerea lui J o a n u Boteza to r iu lu ; u n u angeru a anun t i a tu P r e a sântei fetiore M a r i ' a n a s c e r e a M a n t u i t o r i u l u i ; anger i au descoperi tu pas to -r i lo ru , câ s 'a nascutu Isusu, anger i iau siei-bitu dupa

    ! ce a invinsu ispi t 'a sa tanei ; anger i s 'au scobori tu la mormentu lu lui Isusu, si au r e s tu rna tu p ie t r ' a dupa

    : ce a i nv i a tu ; anger i s 'au a r e t a t u la ina l t ia rea lui j Isusu la ceriu, si i-au anun t i a tu a dóu 'a venire la i j u d e c a t a ; unu angeru a el iberatu pre apostoli si p re

    s. P e t r u din carceru . — Asia catu nice unu adeveru de c red in t ia nu se potè demus t r a cu mai mul te a rgumente biblice câ es is tent i ' a anger i loru , de ace ' a s. Gregor iu mare le d i ce : „cumcâ esista anger i a r e t a s. sc r ip tu ra mai p re fia-care foia (horn. 34 ) . D a r ' ce ne mai t rebue a l te a r g u m e n t e ? candu insusi c rea tor iu lu anger i loru dice despre anger i i padi tor i ai p runc i loru : „angerii lorii pururea veda faci'a Tatalai mieu, carele este in ceriuri" (Mat . 1 8 . v. 10) . E r ' c a t r a s. P e t r u pre munte le Olivetului : „au nu potu rogă pre Tatalu mieu si mi- va tramite mai multu că 12 legione de angeri (Mat . 2 6 , 53) — Din locurile aces te bibl ice se vede, câ angeri i sun tu fientie, car i impl inescu manda tu lu Ini Domnedieu, veghiaza pres te ómeni , i ape ra , i conducu, s tau la t ronulu lui Domnedieu , lu adora , lauda si marescu . Deci p u r u r e a ocuru câ ra ţ iona l i , l iberi , si de sine luc ra to r i , pr in u r m a r e sun tu fientie personali. — Câ suntu fientie cu ra tu spirituali, a r e t a Mare le apostolu Pave lu la E v r e i 1, 1 4 : „Au nu toti angerii suntu spirite sierbitórie?" E r ' anger i i cei rei dice Mantu i to r iu lu in evangel i ' a de a d i : „Nu ve bucuraţi că spiritele se pléca vóue?" (Luc ' a 1 0 , 20) — Mai incolo cà suntu crea ture le lui Domnedieu , a r é t a s. apostolu Pave lu la Colos. 1, 1 6 : „Că intru dinsulu s'a siditu tote in ceriu si pre pamentu, vediute si nevediute, ori tronurile, ori domniele, ori principatele, ori potestatile, tote prin dinsulu si intru dinsulu s'au creatu ".

    Acum deca angeri i nu au corpu , potè se in t r ebe cineva : pen t ru ce au apa ru tu adeseori in forma omen é s c a ? la object iunea acés t ' a vei r e s p u n d e : form'a omenesca au imbraca tu -o numai p r e ca tuva tempu, câ se comunece in modu visibilu cu omenii , la cari i au fostu t ramis i , p recum dice angerulu Rafailu câ t r a Tobi ' a 1 2 . 1 9 : „eu am mancatu si am beutu cu voi la parere, inse mancu mâncări nevediute si béu beuturi, cari omenii nu le potu vede". — Seau se potè face a l ta objectiune : cà dèca angeri i sun tu spir i te , es te ceva rangu , ceva dest ingere in t re e l e? E s t e , càci dupa adever i rea s. sc r ip tur i suntu impar t i t i in 9 corur i seau cete angeresci d in t re car i 7 le e n u m e r a sautu lu Pau lu (Rom. 8. 3 8 . Col. 1, Efes.), é r ' 2. profetulu I s a i ' a la c. 6, 2 ; si 3 7 , 1 6 , aceste s u n t u : anger i , a rchangel i , ta r i i , poter i , domnir i , p r inc ipa te , t r onu r i , cheruvimi , si serafimi, car i to t i dupa s. Gregor iu mare le si- au funcţiunile loru diverse d. e. anger i i si a r c h a n -gelii ne padiescu pre noi , ne anunc ia lucrăr i le cele mai impor t an te , tar ie le facu minuni , poteri le au supuse spiri tele in tunerecului s. m. — De aci se vede, câ

  • in i e ra rch i ' a ceresca inca suntu g radur i , câ si in ce 'a besericesca depre pamen tu , si apoi desi sc ient i 'a ange-riloru in t rece to ta sc ient i ' a omenesca, si e comuna la toti , totuşi una clasa in t rece p r e a l t ' a cu int ie lep-t iunea si preceperea . Asia ne spune apostolulu Pau lu in I. Cor. 15 4 1 despre ei d îcundu : „alt'a e mărirea sorelui si alta mărirea lunei, si alt'a a steleloru, căci ste de ste se deosebesce in mărire11, asia suntu si angeri i , unii mai inal t i in gloria decatu alţ i i , dupa divers i ta tea gra t ie i , cu carea suntu infrumsetiat i , si cei mai inalt i sun tu archangel i i , d in t re cari suntu cunoscuţi 3 : Mihailu, Gavrilu si Bafailu. — Păr in ţ i i besericesci afirma, câ Domnedieu a descoperi tu to tu ro ru angeri loru mister iulu in t rupare i Cuventului , si i-a obli-gatu a adora Cuventulu ce se va i n t r u p â : „se-lu adoreze pre Elu toti angerii lui" dîce s. Pau lu (Cor. 1. 6 ) ; inse preceptu lu aces t ' a mulţ i nu voira alu ascul ta si implini , câ unu ceva de t raga to r iu din n a t u r ' a si demni ta tea lor.u. Luciferu fii ducele celoru neascul tă tor i , e r ' s. Michaielu alu celoru ascul tă tor i , deci „lupta mare s'a facutu in ceriu11 dîce sântulu J o a n u in Apoc . 12 , 7. — mare cu pr iv i re la locu fiendu in ceriu nu p re pamen tu , m a r e cu pr iv i re la persone, fiendu in t r e anger i nu i n t r e omeni debili, — mare cu pr ivi re la motivu fiendu Chris tosu seau Cuventulu ce se va in t rupâ , — m a r e cu pr ivi re la modu, fiendcâ a cons ta tu in d ivers i ta tea intielesului si a voiei. Archange lu lu Mihai lu avendu d e v i s ' a : „cine e câ Domned ieu" a invinsu. Resul ta tu lu acestei lupte ni-lu spune Cuventu lu e ternu dupa ce s 'a i n t r u p a t u in Evange l i ' a de adi , candu d î c e : „vediut'am pre satan'a că unu fulgeru cadiendu din ceriu", Da , a cadiutu d impreună cu ce t ' a s 'a, si aceşt ia s 'au facutu apoi inimicii lui Domnedieu si ai omeniloru, car i a runca ţ i din ceriu pen t ru neascu l ta rea loru, se nesuiescu a ne seduce la pecate , a ne depă r t a de Domnedieu si a ne rapi in nefericirea, in carea j a c u ei. — Din con t ra angeri i cei buni ne iubescu, fienducâ iubescu pre Domnedieu, a cărui a semenare o pr ivescu in noi, ne iubescu fienducâ Domnedieu ne iubesce, se roga pen t ru noi si ne indemna la fapte bune , de ace ' a s. beserica a dedicatu d îu 'a a dou 'a din sep temana (Lunea) in onorea angeri loru, si a s t a to r i tu se rba to r i ' a de adi in onorea archangel i loru Michai lu si Gavr i lu si ale t o t u r o r u poteri loru ceresci, de acâ ro ru ape ra r e si scut i re ne rogamu in t ropar iu lu dilei si serba tore i de adi .

    III .

    Iubit i loru c re ş t in i ! In ca r tea esîrei cap . 2 5 v. 1 9 — 2 2 , aflâmu u r m a t o r i ' a d ispuset iune, ce i-o prescr ie Domnedieu lui M o i s e : „si vei face doi cheruvimi de aura versaţi si vei pune pre ei de amendoue laturile Propitiatoriului... si me voiu aretâ tie de acolo", adecă voiu face câ se cunosci , câ eu acolo sum. Sciţ i

    este acelu P rop i t i a to r iu in besericele nos t re ? E s t e insusi domnulu nos t ru Isusu Chris tosu, care se pas t r eza in s. s ac ramentu alu a l tar iului , e presente in sac r i -fîciulu euchar is t icn , ce in esentia e totu unulu cu sacrificiulu de pre cruce. Ore pote se cugeta câ angeri i se nu insotiesca si incungiure p re Domnulu si Crea tor iu lu l o r u ? nice de cum. De ace 'a c red in t i ' a creş t ina sust iene, câ cetele angeri loru descindu in cont inuu in besericele nos t re , spre a ado ra s. s ac r i ficiu, si a ne duce rogat iuni le nos t re la t ronulu P ă r i n telui cerescu. Inse fienducâ pre anger i nu-i potemu vede, de ace 'a beser ic 'a a dispusu a se face t ipur i le si iconele loru in aprop ie rea crucifiptului.

    Pr iv i ţ i numai susu pre frontariulu s. a l t a r iu , si ve-ti vede t ipuri le celoru doi anger i , ei ingenunchia de a d r e p t ' a si de a s t a n g ' a Crucifiptului, lu adoreza cu capetele plecate , a r e t â u d u cu mani le spre santu lu pot i ru . E t a J . creşt ini pent ru-ce ne pune beser ic 'a ina in tea ochiloru t ipuri le anger i loru , vrendu se ne a re te , câ Mantu i to r iu lu cehi crucifiptu aievea e de facia in s. Eucha r i s t i a , si angeri i in modu invisibilu chiaru asia lu- lauda, marescu si adoreza , p r ecum lu adoreza în c e r i u r i ; si de oda tă noue se ne s ier-besca de esemplu, cum avemu se ne p o r t a m u s u b decursulu sântei l i turgie, si cu ce semt iemente si cugete se ne p resen tamu in locasiulu aces t ' a s an tu . Cumcâ aceşt ia ne vedu ne spune Mantu i to r iu lu la s. ev. L u c ' a 1 5 , 10 , unde dîce „câ angerii lui Domnedieu se bucura de unu pacatosu, care se intorce11. Deca d a r ' se bucura de in tdrcerea nos t ra , u rmeza câ se si in t r is teza de pecatele n o s t r e ; e r ' deca se bucu ra si se in t r i s teza de noi, se presupune , câ ei ne observeza, ochii loru suntu îndrep ta ţ i a s u p r ' a lucrar i loru nos t r e . Deci presenti'a angeriloru adora to r i , au nu va face de ruş ine pre acei creşt ini , car i vinu in cas ' a Domnulu i numai din da t ina , câ se vedia seau se fie vediut i , fâra in ten t iune de a adora pre Isusu dupa cuvenint ia ? Ce se dîcemu de aceia, cari se a r e t a reci , indiferenţ i , sun tu imprasc ia t i si de abia 'si pleca capulu la p r e facere? suntu aceste semne de credin t ia , r eve r in t i a si adora t iune câ t r a Isusu cehi ce s 'a sacrificatu pen t ru n o i ? E dubiu, pen t ru -câ asia si unu necredint iosu se pote porta. Apoi e dorerosu, câ in tempulu nos t ru se afla mulţ i de aceia, car i punendu mul tu p re cunos-cientiele loru res t r inse , ameţ i ţ i de fumulu ambi t iunei si superbiei , si t ienu dediosire a a re t â semne de evlavia si adora t iune , d îcundu, câ acele se t ienu de preoţ i e tc . Inse ce 'a ce credu anger i i , se nu po t a crede si densii câ fientie cu mul tu mai infer iore? si ce adoreza anger i i se nu fia demnu si de a d o r a t i u n e a loru ? De b u n a sema adora t iunea ace 'a nu-i va ded ios i ; D a r u se punemu, câ ei, au u n ' a minte gen ia le , ta lentulu loru in t rece mii de ta len te , totuşi facul tă ţ i le loru in t ipui te nu se potu mesurâ cu r a ţ iunea celui

  • din u r m a angeru de c las 'a u l t ima. Deci deca aceste sp i r i te agere credu, câ Isusu e presente in s. sacrificiu, si-lu adoreza , fienducâ lu vedu, de securu va pote crede ori ce omu fâra de a ra tac i , p e n t r u c â anger i i n u ra tacescu . Apoi cumcâ angeri i au cunoscientie mai super iore si mai chiare se vede din u r m a t o r i e l e : a) E adeve ra tu , câ cu telescopulu cunoscemu corpuri le ceresci din d e p ă r t a r e a cea mare , calculamu cursulu loru, inse angeri i au cercetaţi i acele corpur i , le conco-miteza in cursulu l o r u ; b) cunoscemu producte le na tu ra l i ale pamentu lu i din descrierile caletori loru, seau insine amu facutu caletori i , inse spiri tele aceste potenţ i cu iu t ia l ' a si -spir i tual i tatea loru calatorescu mai mul tu i n t r ' unu minutu decâtu noi in to t a v i e t i ' a ; r ega tu , poporu, familia, por tu , ce ta te , desier tu, mare , polu nordicu ori sudicu, nimicu nu scapă neobservaţ i i de densii , p r in ur inare , ce ajungu cunoscientiele nos t re geografice facia cu sc ient i ' a loru cea s a c r a : c) Cu ajutoriulu chemiei descompunemu mineralele in elementele sale, angeri i le s t r ă b ă t u si pa t rundu cu vede rea ; d) Ma i incolo observamu venture le , aerulu, e lectr ic i ta tea, facemu conclusiuni, si p re acestea conclusiuni nesecure ne basâmu teoremele si axiomele scientifice, er ' anger i i caletorescu cu venture le , locuescu cu norii electrici , descindu in fundulu mare i , ma s t r ăbă tu in sinulu pamentu lu i p a n a la cent ru , e) Cu anii s tudiamu ¡1 i s to r i ' a popora loru , inse facia cu anger i i avemu numai l| nesce fragmente obscure , pen t ru-câ ei suntu mai vechi '; decatu sistemulu nostru solarm, au fostu de facia la li c rea rea pamentulu i , evenementele celea mari na tura l i si jj s t raformari le pamentu lu i le-au vediutu din aprop ia re , jj ei au urmaritu omenimea dela c rea rea ei p a n a la j; l ă ţ i rea ei p resen ta , pr in u r m a r e potemu-ne asemenâ jj sc ient i ' a nos t ra cu a l o r u ? seau a o t iene mai mul tu jj deca tu cunoscient i ' a unui iiicepetoriti (pruncu) ? \

    Vediu ta- t i iubit i loru creşt ini , ce demni ta te , ce lj oficiu domnedieescu a re preotulu câ adminis t ra tor i i !j alu s. ta ine , câ pred ica toru alu cuventului celui domnedieescu de pre ca tedra , câ ascul tător i i ! alu peca- Jj te loru in scaunulu mar tur i s i re i si pres te totu câ unu |! adevera tu pa ren te sufletescu a tur inei inc red in t ia te lui. f

    Vediuta- t i din celea dîse ce fientie măre ţ ie suntu j anger i i cei buni — vediuta- t i câtu de t a r e se bucura ;i ei pen t ru in torcerea unui pecatosu, si câ tu de mul tu I' se in t r is teza pent ru pecatele nos t re . Vede-t i d a r a ;i iubit i loru si fiti ascul tă tor i de preoţ i — de parent i i |i voştr i sufletesci, u rma ţ i sfaturile loru celea bune si ve indrep ta t i viet i 'a vos t ra spre totu lucrulu bunu !l si placutu lui D o m n e d i e u ; e ra pre angerii cei buni jj avendu- i totu de una ina in tea ochiloru voştr i , rogat i p r e Domnedieu Ta ta lu , câ se ve ste in t ru ajutoriu p r in s. sei anger i , câ asia ind rep ta t i in vie t i 'a aces t ' a se ve potet i bucura in cea a la l ta de vederea la facia aluî Domnedieu si a Saut i lo ru Sei anger i . Aminu.

    R e v i s t a . (Joan'a papis'a si „Tribun'a" din Sibiiu). Pentru

    combaterea istoriei despre Joan'a papis'a si a ceremonialului de investire alu papiloru reprodusu cine scie din ce isvoru tulbure de „Tribun'a", din Sibiiu in numerulu 226 din 19/7 a. c. au pasitu mai mulţi teologi romani gr. catolici; inse dupa-ce mai înainte decatu toti a prinsu a combate aceea scire teudentiosa iinulu din cei mai deaprope colaboratori ai foiei besericesci, manuscriptele celoralalti de o cam data se sepunu. Atatu scriitorii catolici catu si celi protestantiei de multu au relegatu istori'a despre Joan'a papis'a in cafalogulu scornituriloru. însuşi Fotiu altcum prea iscusiţii barbatu si deodată celu mai aprigii inimicu alu pontificiloru romani nu a reprodusu in scrierile lui acea naraţiune, cu tote câ i-ar' fi fostu prea bine venita, deca ar ' fi aflatu in ea ceva umbra de adeverii. Ore Tribun'a se fia mai iscusita si mai indrasnetia si decâtu Fo t iu?! Ce omu seriosu va dâ crediementu in diu'a de astadi celoru ce le reproduce Tribun'a fora nice o sfiela despre ceremonialulu de învestitura alu pontificiloru? Mai bine ar ' face Tribun'a,

    j! deca ar' propune cetitoriloru ei mai din apropiare si mai I; din depărtare lucruri mai cu gustu si mai demne de crediutu.

    (Edificarea besericei din Chizdi'a in dieces'a gr.-cat. a Lugosiului). In dieces'a romana gr. catolica a Lugosiului se desfasiura un'a activitate demna de tota laud'a. Clerulu de acolo in contielegere cu poporulu lucra cu zelu neobositu pentru ridicarea si consolidarea besericeloru, ce erau de-cadiute. E fapta recunoscuta, câ poporulu romanu, deca e bine conduşii de mai marii sei, nu se subtrage dela sacri-ficiele posibile, ce se ceru dela ehi pentru cause si întreprinderi besericesci. Un'a viia dovada despre acést 'a suntu si prestatiunile însemnate, cu cari poporenii gr. catolici din Chizdi'a concurgu la edificarea besericei celei none. Cu respectu la edificarea besericei din cestitine, ni se serie, din Lugosiu cu datulu 19 Octobre a. c. cà in parochi'a gr.-catolica a Chizdiei in protopopiatulu Temisiorei, s'a începu tu la 1 Septembre a. c. edificarea unei beserice none sub conducerea intreprindietoriului S i e r b a n u si fiulu din Lipov'a. Spre scopulu edinearei besericei din cestitine, ce sta sub patronatulu fondului religionariu alu Ungariei, Ministrulu de eulte cu datulu 17 Maiu a. c. Nr. 9675 s'a induratu a aplacida din numitulu fondu sum'a de 18,886 fi. 47 cr. v. a., ór' comun'a besericésca din partea sa s'a obligatu a presta 4.433 dile de lucru cu palm'a, si 3254 dile de lucru cu carulu pretiuite in bani in 10,054 fi. 40 cr. v. a.

    Faca si alti credintiosi din provincia nostra in asemenea caşuri câ demnii Chizdieni !

    (Denumiri si promovări la varie oficie in dieces'a romana gr, catolica a Oradei mari). Dr. Joanu Ciceronescu fostulu vicerectoru in seminariulu romanii gr. catolicii Oradanu s'a denumitu de secretariu episcopescu in loculu lui Silviu Rezei carele dupa alegerea-i de deptitatu dietale s'a mutatu la Budapest 'a: Moise Nesiu fostu prefectu în seminariulu mai susu mimi tu s'a promovaţii la oficiulu de vicerectoru in acelasi seminarili: Samoilu Ciceronescu fostu actuariu la cancelari'a episcopésca s'a denumitu de prefectu in seminariu; er ' Felicianu Branu teologu absolutu in seminariulu centralu din Bud'apest 'a si deodată rigorosantu de s. teologia s'a denumitu de actuariu la cancelari'a episcopésca.

  • Partea scolastica. Ce potemu asceptâ dela familia?

    Iubirea, anim'a edifica acelu maretiu sanctuariu, ce numimu familia. Deca de bas'a familiei privimu iubirea, atunci acolo va domni numai pacea adeverata si fericirea reala. Fericitu e omulu, acanti Ieaganu se afla in atare sanctuariu si carele si- capata crescerea in atmosfer'a iubirei. Vieti'a, educatiunea fia-carui omu se incepe la vatr'a, la leaganulu familiariu, si de aci se potu esplica detorintiele celea estraordinari e ale familiei in ce'a ce atinge veni-toriulu omenimei; cu atâtu mai vèrtosu, cà-ci isvorulu strabunu si vetr'a perpetua a totu ce e salutariu in vietia, adecă a moralei, a culturei si a fericirei este famili'a. Cându e vorba despre educatiunea copilului, famili'a asia trebue se fia in contr'a slabitiuuiloru si rateciriloru vietiei, câ si parafulgerulu in covoiulu tempestatiloru ; câ si para-fulgerulu, pre virvulu carui'a in loculu laminei de aurii trebue se stralucésca pietatea religiosa, gratitudinea si iubirea, in cari se frangu acestea slabitiuni si rateciri fora câ se pota intra in casa cu efectulu loru celu derimatoriu.

    Una atare familia, carea e lipsita de semtiementulu curatu si pietatea religiosa, nu potè nasce spirite nobile ; fetulu atarei familie potè fi intregu si tare in corpu, dar' zapatacitu in spiritu ; unulu câ acel'a in lupt'a pentru esis-tentia usioru va fi invinsu. Din contra, deca tinerulu va esi din cas'a parintiesca inarmatu cu morala curata si cu consciintia intarita, — volburile vietiei i- potu sfasiâ anim'a, dar' in midîloculu restristeloru va sci unde este isvorulu, la care se se recreeze si din care se-si scota potere la continuarea luptei, va sci, câ acestu isvoru este : mangaiarea religiositatei.

    Famili'a, ce desvólta astufeliu de efecte iii educatiunea copiiloru, cu dreptu cuventu se potè privi de institutiunea cea mai salutaria a omenimei. Binecuventarile ei si- revarsă radiele sale datatone de vietia si asupr'a tèmpuriloru mai târdie, si in ea ângertilu custode a moralei curate, a gustului finu, a pacei, a indestulirei este mam'a !

    Ce binecuventare nespusa este pentru copii, pentru familia una mama brava, buna, virtuosa! ea influintiéza asupra tinereloru sale mladitie, câ si unu sére blându de primaver'a si semtiementele copiiloru sei se desvolta cu potere in solulu iubirei sale celei blânde. Oh, meritele unei mame brave suntu multifarie! mam'a iubitória sta la leaganulu copilului seu alesiuindu-i tota suflarea, petrece nopţi fora de soinnu, si se nisuesce in gradulu celu mai inaltu alu pacientiei a-si stringe la sinu copilulu, nu se obosesce neci odată, si asia dìcùndu se jertfesce ingrigirei copilului seu. Copilulu tote acestea le sèmte, se alipesce de mam'a sa cu una iubire fora margini; deci e lucru evidentu, cumcà prim'a detorintia a mamei e, câ ea se desvólte in

    anim'a, in sufletulu copilului seu embrionulu a totu ce e frumosu, nobilu si bunu, câ ea se presere in sinulu lui sementi'a pietatei religiose, a moralitatei, pentru-eâ acest 'a nimenea nu o pote face mai bine, decâtu ea — ea este celu de ântâiu si celu mai mare instructoru, educatoriu alu familiei, alu copiiloru sei.

    Deca activitatea mamei nu lucreza in astfeliu de direcţiune, anim'a copilului devine numai foculariu alu fierberei si luptei, sufletulu lui va fi impresuratu de splen-ddrea insielatoria aloru mii de pasiuni si afecte. Activitatea

    | familiei si mai alesu a mamei trebue se lucreze in direcţiune religiosa. Mam'a se aiba de spriginu intru td te : religiunea,

    | moralitatea curata! pentru-câ fora de acestea nu se pote [ crea familia, caminu, unde se domnesca iubire tienutoria, || pace si linişte, unde se se pdta odichnf anim'a sfâşiata, j ! chinuita dupa fatigiele dilnice, dupa insielarile vietiei. | Famili'a stricata prin moral'a rea, sanctuariulu fami-j ; liariu sdruncinatu nu pote fi locuinti'a pacei, fericirei, |! iubirei si indestulirei, ci acolo vieti'a este arida si dilele j! ei nu potu aduce nici unu bine. Deci in prim'a linia se J| poftesce, câ educatiunea copilului in cerculu familiariu se ]i se intemple pre basa religiosa; câci numai asia potu fi || copii spre bucuri'a parentiloru si spre folosulu societatei, — j! numai asia potu privi si ei spre unu venitoriu fericitu.

    Deca acum famili'a este asiediata' pre una basa morala, i atunci se domnesca in cerculu ei iubirea cea mai curata! | Parentii se-si iubesca copii, membrii familiei se se iubesca | unulu pre altulu! Parentii in educatiune au se considere | de midîloculu celu mai eficace iubirea, dar ' pentru ace'a

    nu trebue se treca cu vederea gresielele copiiloru sei. i Desvoltarea copilului se fia insocita de elementulu I iubirei, fiendu-câ una atare desvoltare neci odată nu va I ave unu resultatu reu. Copilulu astufeliu crescuţii va fi ! multiumitoriu, va fi g ra tu ; elu va ave una anima culta,

    de 6re-ce i-a datu educatiunea ace'a anima, dela carea si-a luatu originea anim'a lui, ace'a anima, in carea suntu tote firele simtiementeloru copilului, — si acest 'a este anim'a materna! Mam'a este prim'a educatdria a omenimei! Barba-tulu se desvolte mintea, anim'a inse se o cultiveze mam'a! Acest'a activitate sublima a mamei forte nimeritu o caracte-riseza Castelaru Emilu Byron, candu dîce: „Deca simtiesci in anim'a ta una sioptire buna, deca nutresci dorinti'a de a şterge lacrimele suferitoriloru, de a ajuta pre celu nefericitu, de a-ti imparti si ultim'a bucatura cu celu flamendu, de a te aruncă in braciale mortei pentru-câ se poti mântui vieti'a deaprâpehu teu — intorcete si vei află lângă tine umbr'a iubita a mamei tale, carea câ si unu ângeru paditoriu sioptesce animei tale cugetele celea bune. Mintea, cârtite, scalele si tatalu altuiescu in noi ideiele celea bune, dara simtiemintele

  • totudeauna le cascigamu dela mam'a nostru, caractendu lu-formeza mamele".

    Cuventele acestea suntu pururea frumdse si drepte. Pre lângă cultivarea ani mei parentii se se ingrigesca si se desvdlte in copii si tari 'a caracterului, pentru-câ omulu, carele are tăria de caracteru nu cade usioru sub greutatea plagiloru vietiei. Desvoltarea caracterului este unu lucru tare ponderosu; la cine se observa lips'a equilibriului moralu, acel'a este capace de tdte relele, — de aci provine, câ forte adeseori omeni culţi, inteligenţi se dimitu la faptele celea mai de diosu si mai teribile si in person'a loru blameza omenimea. Anim'a si raţiunea trebue cultivate in legătura de asemenea. Părinţii se-si dede copiii la totu ce e bunu — se se ocupe cu ei — la ce altcum le da destula ocasiune curiositatea copilului de a sci. Cu câte intrebari s'a indatenatu copilasiulu a agredâ asia dîcundu pre tatalu seu si pre main'a sa, si ce pierdere mare si lucru de condamnatu e, deca nu-i le baga in sema; din contra, deca mam'a intrebuintieza ocasiunea, da desluciri, insîra si spune esemple frumdse, morali, câtu de multu pdte folosi copilului seu. Atari instrucţiuni date de tata si mama au asia mare impresiune, incâtu copilulu nici odată nu le va uita. Pentru-câ copilulu se pota cunosce partea avanta-giosa a binelui, a frumosului, si neplăcerile gresielei, — si la acest'a trebue invetiatu in familia mai alesu prin esemple nobile. Copilulu cunosce, invetia in cerculu parin-tiescu fidelitatea, modesti'a, stim'a, iubirea de dreptate, — pace si labore; le invetia tote acestea, deca parentii se voru ingrigî. Tote acestea altcum se tienu si de problem'a ;l scolei, inse activitatea scolei numai atunci va ave succesu, deca copilulu va audî si dela parenti, cumcâ celea invetiate in scola suntu corecte si de folosii, pentru-câ inaintea lui parentii formeza forulu cehi mai inaltu.

    Ce dauna mare, câ famili'a de multe ori se isoleza de scdla; câtu de doritu si de necesariu ar ' fi, câ ambele se progreseze paralelu, se-si controleze activitatea reci-procu, — se se intereseze un'a de a l f a ! Cu multu mai curundu si mai fundamentalii ar' cunosce invetiatoriulu j dispusetiunea invetiaceiloru sei, cu multu mai bine li-ar' ' sci slabitiunile, deca parentii n'ar ' fi asia de străini facia de scola, si ce e mai multu facia de invetiatoriu. Famili'a si scdl'a, părinţii si invetiatorii au acel'asiu scopu si totuşi ce intemplare rara si esceptionala este intelnirea loru! Famili'a si scdl'a trebue se se pricepa un'a pre alt'a, câci ambele lucra si se ostenescu pentru unu venitoriu mai ferice si scdl'a numai atunci va fi in stare se satisfacă chiamarei sale, deca famili'a a pusu educatiuuei una basa secura. A. Uilacanu.

    Originea linibei (vorbirei). (Etnografia).

    In „Foi'a scolastica" ce a fostu aparutu in Blasiu si redactata de profesorul u Joanu Germanu amu fostu tractatu partea fisica a omului din punctu de vedere etnograficu

    | schitièndu pre scurta diferitele relatiuni dintre diferitele ! parti constitutive ale corpului omenescu, ce altucum este o i tema apartienutoria mai multu de anatomia si fisiologia decâtu : de etnografia din care puncta de vedere scrisesemu. Totu i acolo amu fostu disu câ nu perulu, craniulu, secamenulu

    ochiului ori form'a buzeloru suntu esclusiva proprietăţile, cari facu pre omu omu iu intielesulu stricţii ahi cuvântului, ci mai suntu afara de aceste si alte insusiri, cari inaltia pre orna preste tote fiintiele visibile. Intre aceste insusiri primulu locu-lu cuprinde la totu casulu limb'a articulata séu facultatea de a vorbi. In cele urinatone voma reiucepe firulu tractatului întrerupţii in susu numit'a foia si vomii tracta despre originea limbei mai antaiu din punctu de vedere etnograficu si dupa ace'a din punctu de vedere filosoficii, era alte referintie technice prin cari a trecutu si s'a desvoltatu omulu primitivu le vomu restringe puru pre langa etnografia.

    Prim'a caracteristica a unui poponi, a unei naţiuni este limb'a, apoi datinele, moravurile, convicţiunile religiose, referintiele politice si sociali in cari se misîca si se desvolta respectivulu poporu. Poporele si-au intemeiatu esistenti'a in decursulu vécuriloru pre bas'a unoru anumite relatiuni sociali séu pre scurtu istori'a este ace'a, ce întemeiază poporele si totu istori'a este ace'a, ce se manifestéza nu atât 'a prin lucruri estreme, câtu mai vèrtosu prin insusiri spirituali si intelectuali ce le afla in sinulu poporeloru si le desvolta mai departe, si cu câtu unu poporu are insusiri mai pregnante, cu atâtu mai tare se scie pre sine valora intre celelalte popore.

    Mai pre susu de tote limb'a articulata este acelu parete indistructibilu, ce cu deosebire distinge pre omu de animalu fia acést'a chiar' si numai din punctu de vedere etnograficu. Aci -este spartur 'a cea mai mare, ce nu i-a succesu a o repara neci unui fisiologu séu antropologii pana in presinte si se potè dice cu securitate, câ neci pre venitoriu. In tote dilele esprimâmu, câ multe dintre animalele ce traiescu in societate si- potu comuuicâ unele cu altele semtiementele interne si se potu intielege intre sine, asia spre es. fumicele dupa observările naturalistiloru suntu conduse de unu atare semtiementu comunu incâtu in tempu de periclu fiindu amenintiate de vre-o acţiune esterna se ajuta imprumutatu unele pre altele si cele atacate comunica periclulu cu altele, câ acestea se grabesca spre aperare comuna.

    • Mai departe, potemu dîce, câ albinele suntu in stare a dâ unele sunete, din cari albinologii conchidu la anumite afecţiuni interne ale acelor'a. Ce se dîcemu despre câne, care prin latratulu seu e in stare a-si descoperi stăpânului seu aci iritatiunea, aci bucuri'a, fric'a, supunerea, presimţirea etc?! E de miratu, câ cânele dupa observările specialistiloru numai fiindu intre omeni latra, asia incâtu deca este isolatu de omeni, uita a latra. S'au aflatu adecă câni, cari scapându de periclu, séu pierdienduse de stăpânii loru s'au abatutu Ia insulele mai de aprópe si aci au traitu mai departe in

  • Nr. 4.

    stare părăsi ta; spre cea mai mare mirare a omeniloru inse aceşti câni cându au fostu reaflati numai sciau seu numai poteu latrâ si numai mai târdiu in societatea omeniloru incepura era a-si manifesta prin latratu diversele simţiri câ si candu dela omu si-ar' fi invetiatu limb'a! (prelegeri universitarie de prof. Dr. J. Hunfalvy).

    E certu dara, câ si animalele se intielegu intre sine, unele prin sunete diverse, altele prin misîcari anumite ina nu numai intre sine, ci chiar' si facia de omu animalulu si-areta priceperea s'a. Elefantulu pare câ intielege cându lu-vorbesci de bine, cându lu-batujocoresci seu cându esti amicabilu cu elu! Inse ori câtu de perfecte se fia sunetele animaleloru cum de es. a papagalului, care e in stare se esprime chiar' si silabe intregi, acest'a nu se pote numi limba omenesca, limba articulata, pentrucâ la asia ceva se recere cugetare, abstragere, despre ce la animalii nu pote fi vorba. Apoi limb'a omenesca tocma prin ace'a se destinge de limb'a animalului — se ne f'olosimu de acestu terminu, — câ acea nu numai semtiemente si afectuni interne e in stare se esprime, ci si cugete si concepte asia incâtu aceleaşi cugete e in stare a le strârni si in alţii. Acest'a facultate a omului e ace'a, ce se numesce limba articulata pentrucâ consta din sunete articulate si nu numai din sunete simple câ limba animaleloru. Deose-bindu-se omulu si prin limba de animalu se nasce întrebarea: care este originea limbei articulate si de ce limba s'au f'olositu omenii primitivi?

    Cu resolvirea acestei cestiuni pre câtu de interesanta pre atâtu si de grea s'au ocupatu deja si pana acum limbistii si filologii dar ' la unu resultatu positivu pre acest 'a cale nu au potutu ajunge. Unii dicu câ omulu elu insusi si-a creatu limb'a si că omulu vorbesce articulaţii este meritulu seu propriu; alţii era afirma, că omulu ar' fi primitu limb'a seu facultatea de a vorbi dela o potere mai inalta asia incâtu avendu odată acest'a facultate, omulu si-a potutu crea limb'a la inceputu pre incetulu era mai târdiu, progresându si in privinti'a civilisatiunei si a culturei a avutu lipsa de mai multe espresiuni, de mai multe concepte si combinatiuni, cari tote reclamau anumite cuvinte prin cari se se esprime acele concepte, idei si combinatiuni; astu-feliu limb'a se totu cultiva, se totu inavutl pana in dilele nostre si se va continua si acestu procesu de aci înainte.

    Cei cari apera părerea cea dintâiu se lupta forte cu multe greutăţi câ se reesa învingători preste părerea contraria adecă preste părerea a dou'a, dar ' lupta zadaznica! pentru câ dicu e i : „desi afirmamu acSst'a, totuşi e forte greu a esplicd originea limbei" *. S. P. Radii.

    Pregătiri la scriptolegia. Vorbindu in numerulu precedente despre esercitiele

    verbali câ pregătire la scriptolegia si ilustrându procedur'a cu unu esemplu descompunendu seau desfacundu dîcerea

    *) Prelectiuni din etnografi'a generale tienute la universitatea din B.-pest'a de profesorulu Dr. J. Hunfalvi in an. scolasticu 1879/80.

    63

    in pârtile sale constitutive, cari suntu cuvintele; — er ' cuvintele desfacundu-le asemenea in pârtile sale, din cari su- compuse, cari se uumescu silabe; — si mai departe silabele desfacundu-le totu asemenea in partîle sale, cari se numescu sunete, — amu ajnsu la elementele vorbirei pre cale descompunatoria seau analitica.

    La intregu procesulu acest'a, carele se continua para-lelu pre lângă prelectiunile intuitive din alte obiecte si carele dureza 3—4 septeinani, elevii se tienu in activitate via continua. In urm'a carei'a mai târdioru inşii audiendu cutare si cutare dîcere ori cuventu, de sine începu a-le descompune seau desface in tocm'a dupa cum le au descompuşi! pre altele in scola sub conducerea docentelui.

    La tratarea esercitieloru acestor'a iuca nu trebue trecutu cu vederea principiulu: dela usioru, la greu. De ace'a trebue, la inceputulu loru, se alega cuvinte de acelea, in cari se afla numai câte una consunatoria in un'a si ace'a-si silaba. De 6re-ce in casulu acest'a le potu descompune mai usioru si potu observa si destinge mai esactu cu organulu audiului singuratecile sunete seau elemente, din care este compusu cuventulu, dîcerea sî vorbirea. Dupa ace'a trectindu la mai greu pote alege graduatu cuvinte, in cari in un'a si ace'a-si silaba se ocure si câte doue consunatdrie. Pentru-eâ fiendu-le organulu audiului deja esercitatu, le pote observa si destinge usioru unele de altele si asia le pote si descompune. Precându din contra, deca nu vomu observa principiulu citatu mai susu, atunci voru intempinâ greutate in descompunere si scopulu nu se ajunge in esactitatea receruta.

    Paralelu cu acestea in alte ore separatu incepe cu : 2. Esercitie de orientare in spaţiu, cari asemenea

    suntu de lipsa absoluta câ pregătire la scriptolegia. La esescitiele acestea se deprinde si desvolta orga

    nulu vederei prin privire imediata. Pertractându-se, pâna aici, intuitive unele si altele

    din obiectele din scola, s'a deschisu calea si la esercitiele despre cari este vbrb'a.

    Pusetiunea obiecteloru, dupa cum jacu ele in spaţiu, este tare relativa. Ea se judeca dupa punctulu de unde stâ acel'a, carele voiesce se le observeze. Asia stându docenţele vis-a-vi (facia in facia) cu elevii sei, obiectele, cari le da dinsulu stau in drept 'a, dela ei voru stâ in stâng'a si din contra.

    Pusetiunea loru deci se schimba. Dar' nu câ si cum si-ar' muta loculu, ci mutându-se numai punctulu, pre carele se afla acel'a, care vre se observe.

    Spre orientarea acest'a docenţele provoca pre elevi se-si redice cu toţii in susu mân'a cu carea mânca ei de regula. La comanda o lasa in josu. Se repetiesce de doue—trei ori. Dupa ace'a li- spune: mân'a cu carea mancâmu se numesce drept'a Repetiesce acest'a si tu N ! ! ! Acum cu toţii in choru ! ? Cum se numesce ochiulu, care sta de câtra mân'a drepta, tu N ? S e , ochiulu dreptu l Asemenea urechi'a, carea se afla de câtra man'a drepta ,

    8*

    FOTA BESERICESCA SI SCOLASTICA.

  • se numesce urech'a drépta. Petiorulu, carele se afla de câtra mân'a drépta, se numesce petiorulu dreptu. — Cându stâ omulu nemisîcatu intru unu punctu, atunci tote obiectele, cari jacu in spre drépt 'a dela elu, se dicu câ suntu de a drept 'a. Cari obiecte se afla de a drept 'a vostra aici in scola, tu N? Mai departe, tu N? etc.

    In tocma asia procede si cu mân'a stânga. Cum se numesce ochiulu, urechi'a si petiorulu, carele stâ de câtra mân'a stânga, tu N ? ? ? Cari obiecte se afla de a stâng'a vóstra, aici in scola, tu N ?

    Strapunendu-i afara din scóla, i- intréba: ce se afla in drept 'a dela scóTa nóstra, tu N ? ? ? Acumu ce se afla in stâng'a totu dela scóTa nóstra N ? ? ? Intretienându docenţele pre elevi câtev'a minute cu esercitiulu in form'a acést'a, ei incepu a destinge si a intielege, câ ce insemna: in drept 'a! in stâng'a! de a drept'a, de a stâng'a. Se urmeze probe câtu mai multe, câ cu atât 'a se orientéza mai bine.

    Cu a l fa ocasiune i- invétia a destinge, ce este de a supra, de desuptu. Obiectele, cari se afla de a supr'a ca