FIZIOLOGIE sangele2

63
FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR LEUCOCITELOR

Transcript of FIZIOLOGIE sangele2

Page 1: FIZIOLOGIE sangele2

FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA LEUCOCITELORLEUCOCITELOR

Page 2: FIZIOLOGIE sangele2

= elemente nucleate = 5000-10000/mm= 5000-10000/mm33

VARIAŢII ALE NUMĂRULUI DE LEUCOCITE Leucocitoză (>10000/mm3) - fiziologic: la sugari, gravide- patologic: boli infecţioase şi inflamatorii

leucemie, tumori

Leucopenie (<4000/mm3) - fiziologic: la vârstnici, în stări postinfecţioase- patologic: b. infecţioase (ex. febră tifoidă, parotidită epid.) afectarea măduvei hematogene (radiaţii, medicamente, substanţe toxice)

LEUCOCITELELEUCOCITELE

Page 3: FIZIOLOGIE sangele2

CLASIFICARECLASIFICARE

granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile agranulocite : monocite

limfocite

Formula leucocitarăAdult Copil - 1

anSegmentate neutrofile 52 - 74% 25 – 40% eozinofile 0 - 4% 1 – 4% bazofile 0 – 1% 0 - 1%Limfocite 25 – 35% 50 – 70%

Monocite 1 – 8% 1 - 8%

Page 4: FIZIOLOGIE sangele2

FIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITAREFIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITARE

Seria granulocitarSeria granulocitară:ă: precursori + celule adulte granulocitare N, Eo şi B

existente în:

MH sânge ţesuturi.

Page 5: FIZIOLOGIE sangele2

Granulocitopoieza - EtapeGranulocitopoieza - Etape

CSP

CS mieloidă GM

CFU EoB

Mieloblast (celula "cap de serie“)

Promielocit

Mielocit

Metamielocit (N, Eo, B)

Nesegmentat (N, Eo, B)

Segmentat (N, Eo, B)

Celule cu capacitate de proliferare şi diferenţiere

Page 6: FIZIOLOGIE sangele2

•micşorarea diametrului celular•modificare forma, structura nucleu •apariţia de granulaţii specifice

Page 7: FIZIOLOGIE sangele2
Page 8: FIZIOLOGIE sangele2

IL-4

Page 9: FIZIOLOGIE sangele2

1.1. Factorul de stimulare a coloniilor granulo-Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare (GM-CSF)monocitare (GM-CSF)

= pp. produs de limfocite T, macrofage, celule endoteliale, fibroblaşti

- stimulează creşterea + diferenţierea progenitorilor N, Eo şi Mo

1.1. Factorul de stimulare a coloniilor de Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF)granulocite (G-CSF)

= polipeptid produs de macrofage, celule endoteliale, fibroblaşti

- stimulează formarea de colonii de granulocite (N)

Reglarea granulocitopoiezeiReglarea granulocitopoiezei

Page 10: FIZIOLOGIE sangele2

Reglarea granulocitopoiezeiReglarea granulocitopoiezei3.3. InterleukineInterleukine

4. 4. Hormoni:Hormoni: - STH, TSH, h. tiroidieni, androgeni – ef. stimulator- ACTH, glucocorticosteroizii – ef.inhibitor (Eo)

ILIL SurseSurse EfecteEfecte

IL-3 Lf T stimulează producţia de N şi EoIL-4 Lf T stimulează producţia de B

IL-5 Lf T stimulează producţia de Eo

IL-6 Mo, NLf T

Stimulează granulopoieza

Page 11: FIZIOLOGIE sangele2

GRANULOCITELE NEUTROFILE = 5522--7474%%

•Ø=10-15 m •nucleu polilobat•citoplasmă roz pal •granulaţii N.

Page 12: FIZIOLOGIE sangele2

1. Etapa medulară= 12-14 zile

2. Etapa sanguină = câteva ore Neutrofile circulante = 1/2 Neutrofile marginale = celulele

care aderă la endoteliul venular

3. Etapa tisulară = 4-5 zile- începe după traversarea peretelui

vascular prin diapedeză - migrează în zone de maximă

expunere a organismului cu mediul extern - mucoase :

• tract respirator • tract digestiv • tract urinar • piele

Cinetica granulocitelor neutrofileCinetica granulocitelor neutrofile 3 etape:

Page 13: FIZIOLOGIE sangele2

Proprietăţile granulocitelor

1. Mobilitatea = funcţia de locomoţie; se realizează prin emitere de pseudopode şi mişcări ameboidale

2. Marginaţia (rolling) = dispunerea de-a lungul pereţilor vaselor mici (venule postcapilare) şi deplasarea lor prin rostogolire.

3. Aderenţa = capacitatea de fixare la nivelul endoteliului vascular; se realizează prin intermediul unor molecule de adeziune exprimate atât de leucocite, cât şi de celulele endoteliale.

Page 14: FIZIOLOGIE sangele2

= funcţia principală, intervine în apărarea organismului contra infecţiilor (= prima linie de apărare)

= inglobarea şi distrugerea de particule din mediul extracelular

Etape:1) Chemotaxia1) Chemotaxia = mişcarea direcţionată către focarul

inflamator (prin emiterea de pseudopode pe direcţia de înaintare)

indusă de agenţi chemotactici sau chemoatractanţiagenţi chemotactici sau chemoatractanţi: bacterii şi produse bacteriene complexe antigen-anticorp produşi de degradare tisulară (ai colagenului şi fibrinei) enzime ale coagulării şi fibrinolizei mediatori ai inflamaţiei: leucotriene, PAF

Funcţiile granulocitelor neutrofileFuncţiile granulocitelor neutrofile1. Fagocitoz1. Fagocitozaa

Page 15: FIZIOLOGIE sangele2

2) MarginaMarginaţiaţia şi aderarea şi aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de la nivelul venulelor postcapilare

33) Diapedeza) Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre ţesut

44) Fagocitoza propriu-zisă) Fagocitoza propriu-zisă - cuprinde:1. Opsonizarea2. Ingestia particulei3. Digestia şi bactericidia

Funcţiile granulocitelor neutrofileFuncţiile granulocitelor neutrofileFagocitozaFagocitoza

Page 16: FIZIOLOGIE sangele2

Funcţiile granulocitelor neutrofileFuncţiile granulocitelor neutrofileFagocitozaFagocitoza

1) Opsonizarea = fixarea agentului bacterian de opsonine (IgG sau fracţiunea C5) din ser; favorizează ingestia bacteriei.

2) Ingestia particulelor - N emite pseudopode care înconjoară particula veziculă

citoplasmatică digestivă (fagozom) - lizozomii care conţin substanţe bactericide fuzionează cu fagozomul

fagolizozom

3) Digestia si bactericidia DIGESTIA în fagolizozom: distrugerea ag. bacterieni fagocitaţi sub

acţiunea enzimelor lizozomale

BACTERICIDIA= distrugerea agentului ingerat, prin:- mecanisme O2-dependente: prin RLO puternic bactericizi- mecanisme O2-independente: sisteme bactericide neoxidante

(proteaze, lizozim, lactoferină)

Page 17: FIZIOLOGIE sangele2
Page 18: FIZIOLOGIE sangele2
Page 19: FIZIOLOGIE sangele2
Page 20: FIZIOLOGIE sangele2

transcobalamină-I (1-globulină care transportă vitamina B12)

interleukine (ex. IL-1, cu rol în inducerea febrei)

prostaglandine

Funcţiile granulocitelor neutrofileFuncţiile granulocitelor neutrofile2.2. Funcţie de secreţieFuncţie de secreţie

Page 21: FIZIOLOGIE sangele2

Variaţii ale numărului de Variaţii ale numărului de granulocite neutrofilegranulocite neutrofile

Neutrofilie Neutrofilie - fiziologic: nou-nascut, gravide- patologic: infecţii şi inflamaţii acute,

- leucemie granulocitară cronică, - intoxicaţii cu substanţe toxice sau

medicamente, - unele tumori

Neutropenie Neutropenie - infecţii bacteriene şi virale (inclusiv septicemii) - afectarea măduvei hematogene prin radiaţii,

substanţe chimice toxice sau medicamente

Page 22: FIZIOLOGIE sangele2

GRANULOCITELE EOZINOFILE GRANULOCITELE EOZINOFILE

= 0-= 0-44%%

•Ø= 10-15 m, •nucleu bilobat, •granulaţii Eo în toată citoplasma

Page 23: FIZIOLOGIE sangele2

1) Etapa medulară = 11- 12 zile

2) Etapa sanguină = câteva ore

3) Etapa tisulară = câteva săptămâni- începe după ce eozinofilele părăsesc

circulaţia printr-un proces de diapedeză- sediile preferate = organele care au o

suprafaţă de contact cu mediul extern:- piele, - plămâni, - tract gastro-intestinal.

Cinetica granulocitelor eozinofileCinetica granulocitelor eozinofile3 etape:

Page 24: FIZIOLOGIE sangele2

FagocitozaFagocitoza - - particularităţi:• factorii care determină chimiotaxia eozinofilului

sunt: - complexele imune antigen-anticorp ( rol mai

mare în reacţiile imune)- fibrina, enzime proteolitice, histamina

• activitate bactericidă mai redusă decât N

• eozinofilele pot fagocita şi bacterii sau fungi, dar sunt mai puţin atrase de acestea decât N

• participă la distrugerea paraziţilor (chiar dacă nu îi poate fagocita, eozinofilul se ataşează de aceştia şi eliberează la exterior granulaţiile care conţin o substanţă cu puternică acţiune citotoxică (proteina bazică majoră).

Funcţiile granulocitelor eozinofileFuncţiile granulocitelor eozinofile

Page 25: FIZIOLOGIE sangele2

Eozinofilie - în boli alergice (urticarie, astm bronşic alergic, rinite alergice)

- în boli parazitare (ex. toxoplasmaoză, lambliază)

- în afecţiuni dermatologice (eczeme, psoriazis)

- în leucemia cu eozinofile

Variaţii ale numărului de granulocite eozinofile

Page 26: FIZIOLOGIE sangele2

GRANULOCITELE BAZOFILE GRANULOCITELE BAZOFILE

= 0-1%= 0-1%

•Ø= 10-15m•nucleu reniform•granulaţii mari metacromatice, care acoperă citoplasma şi nucleul.

Cinetica granulocitelor bazofileCinetica granulocitelor bazofile- Ciclul de viaţă al B - asemănător celui al N, Eo- Etapa tisulară: piele, căi aeriene, tract gastro-intestinal, membrane bazale epiteliale şi endoteliale.

Page 27: FIZIOLOGIE sangele2

1.1. FagocitozăFagocitoză, dar la o scară mai redusă.2.2. DegranulareaDegranularea, cu eliberarea la exteriorul

celulei a numeroşi mediatori, fenomen cu importanţă în patogenia/diagnosticul unor afecţiuni alergice + funcţie chemotactică pentru N, Eo

Variaţii ale numărului de Variaţii ale numărului de granulocite bazofilegranulocite bazofile

BazofilieBazofilie - în reacţii inflamatorii, reacţii alergice (ex. urticarie), leucemii acute şi cronice

Funcţiile granulocitelor bazofileFuncţiile granulocitelor bazofile

Page 28: FIZIOLOGIE sangele2

= celule specializate în apărarea organismului

- include: precursorii din MH monocitele din sânge = 3-8%3-8% macrofagele din

ţesuturi

SERIA MONOCITO-MACROFAGICĂSERIA MONOCITO-MACROFAGICĂ

Page 29: FIZIOLOGIE sangele2

Celulă stem pluripotentă

Celulă stem mieloidă

CFU-GM, CFU-M

Monoblaşti = celulă “cap de serie”

Promonocite

Monocite = celule cu Ø 10-15m, nucleu mare, citoplasmă fumurie granulaţii fine, azurofile

MONOCITOPOIEZAMONOCITOPOIEZAEtapeEtape

Page 30: FIZIOLOGIE sangele2
Page 31: FIZIOLOGIE sangele2

Reglarea monocitopoiezeiReglarea monocitopoiezei

Surse Efecte

GM-CSF limfocite Tmacrofage celule endoteliale fibroblaşti

stimulează creşterea şi diferenţierea Mo

G-CSF macrofage celule endoteliale fibroblaşti

stimulează formarea de colonii monocitare

ILIL-4

IL-13

limfocite T

limfocite

produce şi activarea macrofagelor

modulează morfologia şi activitatea monocito-macrofagelor

Page 32: FIZIOLOGIE sangele2

1) Etapa medulară = 5-6 zile2) Etapa sanguină = 3 zile - 2 compartimente• central, circulant • marginal: celule care vor migra în ţesuturi (prin diapedeză)3) Etapa tisulară - sub influenţa micromediului local - proces de postmaturaţie al Mo => macrofage: - dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori- creşte capacitatea de fagocitoză

Cinetica monocitelor Cinetica monocitelor 3 etape:

Page 33: FIZIOLOGIE sangele2

Macrofagele fixe, tisulare = o populaţie heterogenă de celule

- Exemplecelulele Kupffer din ficatmacrofagele alveolare din plămânicelulele Langerhans din pielecelulele microgliale din creiercelulele mezangiale din rinichi, etc.

Page 34: FIZIOLOGIE sangele2

1.1. Apărare – fagocitozApărare – fagocitozăă= sistemul de apărare antimicrobiană (imunitate

nespecifică)- Macrofagele fagocitează:

• microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)

• unele virusuri • paraziţi cu dimensiuni accesibile macrofagelor.

2. Iniţierea răspunsului imun2. Iniţierea răspunsului imun- macrofagele funcţionează ca celule

prezentatoare de antigen: inglobare Ag prelucrare Ag expunere Ag pe suprafaţa recunoaşterea antigenului de către limfocitele T (care recunosc numai antigene prelucrate)

FUNCŢIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGIC

Page 35: FIZIOLOGIE sangele2

Fagocitoza

Page 36: FIZIOLOGIE sangele2
Page 37: FIZIOLOGIE sangele2

Macrofag

Fagocitoza microb

Fagozom Fagolizozom

Degradare agent bacterian subacţiuneahidrolazelorlizozomale

Lizozomi

Expunerea defragmente antigenice pe suprafaţăPrezentare AgPentru Lf

Iniţierea răspunsului imun

Page 38: FIZIOLOGIE sangele2

3. Modularea răspunsului imun3. Modularea răspunsului imun

- macrofagele produc substanţe care stimulează producţia de limfokine (ex. IL-1, TNF) de la nivelul limfocitelor T; limfokinele la rândul lor modulează activităţile macrofagelor

- macrofagele produc IL-1, care stimulează transformarea limfocitelor B în plasmocite secretoare de anticorpi

4. Fagocitoza elementelor figurate4. Fagocitoza elementelor figurate- macrofagele de la nivelul splinei - rol în

eritrofagocitoză, îndepărtarea L şi T alterate - macrofagele din măduvă şi ficat - rol în

eritrofagocitoză

FUNCŢIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGIC

Page 39: FIZIOLOGIE sangele2

5. Funcţie secretorie şi de modulare a reacţiei 5. Funcţie secretorie şi de modulare a reacţiei inflamatoriiinflamatorii

- secretă mediatori pro-inflamatori: PG PAF enzime proteolitice

- secretă IL-1 şi factorul de necroză tumorală (TNF) care provoacă febra (acţiune asupra centrului reglator al to din hipotalamus)

- secretă factori care stimulează formarea granulocitelor şi monocitelor (GM-CSF, G-CSF, M-CSF), precum şi a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF)

FUNCŢIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGIC

Page 40: FIZIOLOGIE sangele2

Variaţii ale numărului de monociteVariaţii ale numărului de monocite

Monocitoza în• boli infecţioase (ex. endocardita

bacteriană, tbc, febră tifoidă),• convalescenţă după boli inf. Acute• Neoplazii

Monocitopenie • după corticoterapie, • în aplazia medulară

Page 41: FIZIOLOGIE sangele2

= componenta celulară majoră din ţesuturile limfatice

= celule mici/mijlocii/ mari, în funcţie de gradul lor de maturare;

- nucleul mare, rotund- citoplasmă redusă, culoare albastru

deschis.

!recirculă între sânge şi organele limfatice

SERIA LIMFOCITARĂ SERIA LIMFOCITARĂ

= 2= 255-3-355%%

Page 42: FIZIOLOGIE sangele2

SERIA LIMFOCITARĂSERIA LIMFOCITARĂ

RoluriRoluri Limfocite B – producere anticorpi Limfocite T

1.Limfocite T citotoxice = Lf T efectoare, mediază răspunsul imun celular- intervin în: - - citoliza celulelor infectate cu ag. patogeni

intracelulari (virusuri) - citoliza celulelor neoplazice2.Limfocite T helper - sunt limfocite reglatoare, care modulează activitatea

Lf B şi T- recunosc Ag prelucrat de macrofage şi alte celule

prezentatoare de antigen- cooperează cu Lf B => favorizează activarea,

proliferarea, diferenţierea Lf B

Page 43: FIZIOLOGIE sangele2
Page 44: FIZIOLOGIE sangele2

FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA TROMBOCITELORTROMBOCITELOR

Page 45: FIZIOLOGIE sangele2

= cele mai mici elemente figurate ale sângelui

= fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite cu origine în măduva osoasă hematogenă.

- au capacitatea de a adera la pereţii vaselor sanguine lezate şi de a forma agregate celulare => rol în hemostază.

TrombociteleTrombocitele

Page 46: FIZIOLOGIE sangele2

CSP

Celula stem mieloidă

CFU-Meg (unităţi formatoare de col. megacariocitare)

Megacarioblastul

Megacariocitul bazofil (promegacariocitul) Megacariocitul granular Megacariocitul trombocitogen

prin fragmentareTrombocitele adulte.

•Un megacariocit trombocitogen eliberează între 2000-7000 de trombocite.

TROMBOCITOPOIEZA = 4-5 zileEtapeEtape

Page 47: FIZIOLOGIE sangele2

TROMBOCITOPOIEZA

Page 48: FIZIOLOGIE sangele2

- este dependentă de masa şi numărul de trombocite circulante.

- Scăderea numărului de trombocite circulante

reglare rapidăreglare rapidă - mobilizarea depozitului splenic de trombocite (= 1/3 din nr. total trombocite circulante)

reglare întârziatăreglare întârziată - cu durata de 3-5 zile; = stimularea formării de trombocite sub

actiunea unor factori stimulatori ai trombocitopoiezei

TROMBOCITOPOIEZA Reglarea trombocitopoiezeiReglarea trombocitopoiezei

Page 49: FIZIOLOGIE sangele2

1. Trombopoietina (Tpo) - este produsă în principal de ficat- în circulaţie se fixează pe receptorii specifici de la nivelul

trombocitelor circulante, după care este rapid inactivată. - nr. trombocite circulante => Tpo libera => activarea

trombopoiezei. nr. trombocite circulante => fixarea excesivă a Tpo ↓

efectelor Tpo asupra trombocitopoiezei. - Rol: orientează celulele stem spre linia megacariocitară.

2. Citokine• Citokine cu efect de stimularestimulare a trombocitopoiezei: - IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;- IL 3, IL-6, IL-7 şi IL-11- potenţează efectul Tpo de

“orientare” a celulelor stem spre linia megacariocitară.

• Citokine cu efect de inhibareinhibare a trombocitopoiezei: - factorul de creştere şi transformare (TGF) - factorul de necroză tumorală (TNF) - interferon (IFN)

TROMBOCITOPOIEZA Reglarea trombocitopoiezeiReglarea trombocitopoiezei

Page 50: FIZIOLOGIE sangele2

- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3

- Durata de viaţă = 8-10 zile

- La subiectul normal:2/3 în circulaţia generală 1/3 în splină = rezervor de trombocite

La nivelul splinei:- trombocitele cu volum şi funcţii trombocitare , sunt degradate de către macrofagele splenice - fiziologic, sunt distruse doar trombocitele îmbătrânite - patologic: în caz de splenomegalie: intensificarea distrucţiei plachetare splenice => splenectomia = manevră terapeutică

CINETICA TROMBOCITARĂCINETICA TROMBOCITARĂ

Page 51: FIZIOLOGIE sangele2

Trombocitele = fragmente citoplasmatice anucleate

= 2 - 5 m, grosimea = 0.5 - 1 m, volumul mediu = 5.8 m3 .

La MO- zonă centrală – granulomerul

(cromomerul), cu granulaţii azurofile

STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂSTRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ

-zonă periferică - hialomerul, -clară, aparent omogenă.

Page 52: FIZIOLOGIE sangele2

La ME - 3 zone

1. Zona periferică1. Zona periferică este alcătuită din: glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombină,

serotonină, adrenalină, PG, factori plasmatici ai coagulării) atmosfera periplachetară - deasupra glicocalixului = factori plasmatici ai coagulării adsorbiţi pe suprafaţa

membranei plachetare membrana celulară Zona submembranoasă sistemul de membrane

STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂSTRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ

Page 53: FIZIOLOGIE sangele2

o sistemul de membrane - Sistemul canalicular deschisSistemul canalicular deschis = invaginaţii tubulare ale membranei care se răspândesc în citoplasmă; permite schimburile dintre celulă şi mediu- Sistemul tubular densSistemul tubular dens - este asociat sist. canalicular deschis; are rol de reticol endoplasmatic (stocare calciu intracelular)

Page 54: FIZIOLOGIE sangele2

2. Zona citoplasmatică2. Zona citoplasmatică = zona contractilă- conţine proteine cu rol în menţinerea formei de disc a trombocitelor neactivate modificarea formei trombocitelor activate (disc

formă sferică cu prelungiri), în secreţia plachetară şi retracţia cheagului (actina, miozina, trombostenina)

STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂSTRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ

Page 55: FIZIOLOGIE sangele2

STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂSTRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ

3. Zona organitelor3. Zona organitelor = zona cu funcţia predominant secretorie

Sistemul granulaţiilor plachetare - cuprinde: •Granulele dense = rol de stocare a factorilor agreganţi trombocitari (Ca2+, ADP, ATP, serotonină, catecolamine)•Granule alfa - conţin:

- proteine adezive (fibrinogen, f. von Willebrand); - factori procoagulanţi (factori I, V şi XI, PAF)

•Granule cu glicogen

Lizozomi - conţin enzime (hidrolaze acide, elastină, colagenază) eliberate în caz de stimulare intensă.

Alte organite - peroxizomi, mitocondrii, ribozomi

Page 56: FIZIOLOGIE sangele2

1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi formarea dopului hemostatic plachetar.

2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea procoagulantă

3. Rol în reglarea fibrinolizei4. Rol în menţinerea integrităţii

peretelui vascular

FUNCŢIILE TROMBOCITULUI FUNCŢIILE TROMBOCITULUI

Page 57: FIZIOLOGIE sangele2

1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi formarea dopului hemostatic plachetar. aderare, agregare şi metamorfoză vâscoasă

FUNCŢIILE TROMBOCITULUI FUNCŢIILE TROMBOCITULUI

Page 58: FIZIOLOGIE sangele2

2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea procoagulantă – prin:

a) adsorbţia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor plasmatici activaţi implicaţi în mecanismul intrinsec al coagulării (XII, XI, X, VIII, V) rol de protecţie (împiedică inactivarea lor de către proteazele plasmatice)

b) eliberarea factorilor trombocitari conţinuţi în compartimentul granular în cadrul procesului de secreţie plachetară.

c) Prin factorii trombocitari,trombocitele intervin în : - susţinerea mecanismul intrinsec al coagulării (ex.fosfolipide, fibrinogen trombocitar) - retracţia cheagului (trombostenina)- repararea leziunii vasculare (ex. Factori de creştere – PDGF)

FUNCŢIILE TROMBOCITULUI FUNCŢIILE TROMBOCITULUI

Page 59: FIZIOLOGIE sangele2

3. Rol în reglarea fibrinolizei - pe suprafaţa lor are loc interacţiunea dintre

plasminogen şi activatorii acestuia - în cursul secreţiei plachetare se eliberează PAI-1

4. Rol în menţinerea integrităţii peretelui vascular

Trombocitul aprovizionează endoteliul cu: metaboliţi ai acidului arahidonic factori de creştere (ex. PDGF) care cresc

viabilitatea celulelor endoteliale

FUNCŢIILE TROMBOCITULUI FUNCŢIILE TROMBOCITULUI

Page 60: FIZIOLOGIE sangele2

1. MODIFICĂRI CANTITATIVE1. MODIFICĂRI CANTITATIVE TrombocitopeniiTrombocitopenii- sub 100.000/mm3. => tendinţă crescută de sângerări spontane, mai ales

hemoragii cutanate (peteşii, echimoze) şi mucoase (epistaxis, gingivoragii)

hipoplazie/aplazie medulară: Rx, medicamente, toxice deficit de trombopoietină distrucţie accelerată Splenomegalie

Trombocitoze - peste 400.000/mmTrombocitoze - peste 400.000/mm33 => risc crescut de fenomene trombotice- fiziologic: în efortul fizic, - patologică: după intervenţii chirurgicale majore, în procese

inflamatorii şi neoplazice, în splenectomie

MODIFICĂRILE PATOLOGICE MODIFICĂRILE PATOLOGICE

ALE TROMBOCITELORALE TROMBOCITELOR

Page 61: FIZIOLOGIE sangele2

Peteşii şipurpura

Page 62: FIZIOLOGIE sangele2

TrombozaTromboza

Page 63: FIZIOLOGIE sangele2

2. MODIFICĂRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)2. MODIFICĂRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE) pot fi ereditare sau câştigate (boli mieloproliferative cronice, renale,

hepatice, după administrarea unor medicamente - aspirină, antiinflamatoare, antibiotice).

Ex. defecte de activare defecte de aderare - boala von Willebrand defecte de agregare - trombastenia Glanzmann defecte de secreţie - a corpusculilor denşi sau a

granulaţilor .

MODIFICĂRILE PATOLOGICE MODIFICĂRILE PATOLOGICE

ALE TROMBOCITELORALE TROMBOCITELOR