fiziologia aparatului digestiv

30
Alimenta{ia Alimentele constituie principala sursd de energie indispensabild diverselor forme de activitate vitald. Asimilarea gi dezasimilarea continud, prin transforrnarea gi metabol izarea substantelor nutritive, oferd: :'r 'rvlsr -energia necesard intrefinerii vielii in condilii de repaus qi efort; - elementele materiale necesare refacerii structurilor celulare uzate. Alimentalia fiziologic5, ca qtiin{d, cautd sd : - apere organismul de efectele unui aport alimentar neadecvat; - menfine 9i creqte performan]afizicd' qi intelectuald, fertilitatea, longevitatea, capacitatea de reacfie qi adaptare. Necesarul caloric al organismului Necesarul energetic vatiazd'in limite largi, de la individ la individ, qi chiar la acelaqi subiect, in funclie de particularitalire genetice gi de stare! fiziologica momentand. Metabolismul, din punct de vedere termodinlmic, se desfbqoard pe baza unei relalii cantitative' in care sunt implicate patru varialile: travaliul (L), pierderea de caldurd (co), depozitarea de energie (Eo) li aportul exogen (A.). in acest c,az,A.: L+ Cp + E,r . Dacd aportul de exogen depdgegte suma travaliului qi pierderii de cdldurd, excesul se depoziteazd.. cand aportul exogen este inferior sumei travaliului qi pierderii de cdldurd, organismul va apela la.r ezervele de cre gtere depozitate, micsorAndu_le. in condilii de veghe, neutralizate r#i;ii;u.a.ur 220 cgi dezbrdcat 280 -300 c ), repaus fizic ai psihic, nevoile energetice bazale sau de I kcal / kg corp gi ord, ceea ce pentru un adult de 70 kg corespunde la 1680 kcal I 24 de orc. La acest necesar bazal se adausd: - 250-350 kcal I 24 d,e ore pentru n.".iita1ir. igienice zilnice; - 300-400 kcal I 24 de ore pentru deplasarea in afara locuinfei ; -75 - 400 kcal I ord pentru diferite solicitdri fizice. La acestea se mai adaugd actiunea dinamic specific[ a alimentelor (ADS), reprezentdnd energia consumatd in timpul digestiei gi asimildrii hranei gi care variazE in func{ie de factorul nutritiv utilizat, fiind mai micd in cazul lipidelor si glucideior (+4)-Gaj;;";;;; in cazutproteinelor (+30%). in medie +10%. Aceasta va duce La2400-2500 kcal I 24 de ore necesare vietii sedentare a adultului. Dacd subiectul efectueazd o munc d fizicd: - muncd frzicd uqoard: 50 _ 90 kcal lori sau 400-700kcall8ore - muncd fizicd moderatd: 100 _ 150 kcal / ord sau 700-t000kcal/8ore - munca frzicd grea: 150 kcal / ord sau de la 1 100 kcal / 8 ore in sus. in functie de intensitatea efortului, nevoile calorice cresc p6nd la 4500 - 5000 kcal in condiliile efortului greu' sau chiar pdnd la 6000 kcal I 24 de orein efortul istovitor. Aceste nevoi scad cu vdrsta, astfel: - 3% pentru fiecare deceniu p6,,ndla45 de ani; -7 .5 % intre 45-65 de ani; - intre 65-75 de ani cu 10 %. Peste aceastd varstd(65 -75 ani) nu mai este indicatf, micaorarea aportului caloric. Pentru copii, necesitdlile calorice sunt diferenliate, de asemenea, pe grupe de vdrstd, astfel: - -sugarii 0-1 an: 110 - 80 kcal / kg corp I zi (descrescdtor de la trimertrui t la trimestrul IV); - -copii ?ntre 1-3 ani: 80 - 90 kcal I corn I zj:' l-

description

fiziologie

Transcript of fiziologia aparatului digestiv

Page 1: fiziologia aparatului digestiv

Alimenta{iaAlimentele constituie principala sursd de energie indispensabild diverselor forme deactivitate vitald.Asimilarea gi dezasimilarea continud, prin transforrnarea gi metabol izarea substantelornutritive, oferd: :'r 'rvlsr-energia necesard intrefinerii vielii in condilii de repaus qi efort;- elementele materiale necesare refacerii structurilor celulare uzate.Alimentalia fiziologic5, ca qtiin{d, cautd sd :

- apere organismul de efectele unui aport alimentar neadecvat;- menfine 9i creqte performan]afizicd' qi intelectuald, fertilitatea, longevitatea, capacitatea de reacfieqi adaptare.Necesarul caloric al organismului

Necesarul energetic vatiazd'in limite largi, de la individ la individ, qi chiar la acelaqi subiect,in funclie de particularitalire genetice gi de stare! fiziologica momentand.Metabolismul, din punct de vedere termodinlmic, se desfbqoard pe baza unei relaliicantitative' in care sunt implicate patru varialile: travaliul (L), pierderea de caldurd (co),depozitarea de energie (Eo) li aportul exogen (A.). in acest c,az,A.: L+ Cp + E,r .Dacd aportul de exogen depdgegte suma travaliului qi pierderii de cdldurd, excesul sedepoziteazd..

cand aportul exogen este inferior sumei travaliului qi pierderii de cdldurd, organismul vaapela la.r ezervele de cre gtere depozitate, micsorAndu_le.in condilii de veghe, neutralizate r#i;ii;u.a.ur 220 cgi dezbrdcat 280 -300 c ), repausfizic ai psihic, nevoile energetice bazale sau de I kcal / kg corp gi ord, ceea ce pentru un adult de 70kg corespunde la 1680 kcal I 24 de orc.La acest necesar bazal se adausd:

- 250-350 kcal I 24 d,e ore pentru n.".iita1ir. igienice zilnice;- 300-400 kcal I 24 de ore pentru deplasarea in afara locuinfei ;-75 - 400 kcal I ord pentru diferite solicitdri fizice.La acestea se mai adaugd actiunea dinamic specific[ a alimentelor (ADS), reprezentdnd energiaconsumatd in timpul digestiei gi asimildrii hranei gi care variazE in func{ie de factorul nutritivutilizat, fiind mai micd in cazul lipidelor si glucideior (+4)-Gaj;;";;;; in cazutproteinelor(+30%). in medie +10%.Aceasta va duce La2400-2500 kcal I 24 de ore necesare vietii sedentare a adultului.

Dacd subiectul efectueazd o munc d fizicd:- muncd frzicd uqoard: 50 _ 90 kcal lori sau

400-700kcall8ore- muncd fizicd moderatd: 100 _ 150 kcal / ord sau

700-t000kcal/8ore- munca frzicd grea: 150 kcal / ord sau de la

1 100 kcal / 8 ore in sus.in functie de intensitatea efortului, nevoile calorice cresc p6nd la 4500 - 5000 kcal incondiliile efortului greu' sau chiar pdnd la 6000 kcal I 24 de orein efortul istovitor.Aceste nevoi scad cu vdrsta, astfel:- 3% pentru fiecare deceniu p6,,ndla45 de ani;-7 .5 % intre 45-65 de ani;- intre 65-75 de ani cu 10 %.Peste aceastd varstd(65 -75 ani) nu mai este indicatf, micaorarea aportului caloric.Pentru copii, necesitdlile calorice sunt diferenliate, de asemenea, pe grupe de vdrstd, astfel:- -sugarii 0-1 an: 110 - 80 kcal / kg corp I zi (descrescdtor de la trimertrui t la trimestrul IV);- -copii ?ntre 1-3 ani: 80 - 90 kcal I corn I zj:'

l-

Page 2: fiziologia aparatului digestiv

- copii intre 4-6 ani 70 - 80 kcal I corp I zi;- copii intre 7-72 ani: 60 - 70 kcal I corp I zi;- adolescenli 13-19 ani: 55 - 60 kcal I corp I zilabaieli qi 50 - 55 kcal I corp I zilafete.

Alimentalia trebuie sd asigure un aport minim al celor qapte grupe de alimente: glucide,proteine,lipide, vitamine, minerale, api gi celulozd.

Necesarul de glucide al organismului.Glucidele constituie sursa principald energeticd a lesutului nervos qi

kcal) qi in acelaqi timp exercitd o acliune (de crulare a proteinelor) ,inorganismul nu apeleazd la structurile proteice in scop energetic.

un minimum de glucide (100 g 124 de ore) este necesar in vederealinidelor.

muscular (19: 4,1prezen\a glucidelor,

degraddrii normale a

In mod normal glucidele trebuie sd asigure 60-65% din valoarea caloricd a raliei alimentare.Alimenta{ia unui adult va confine glucide in cantitate de 6 g / kg greutate corporald I 24 d,e ore, ceeace inseamnd 380-400 g I 24 de ore.

Aportul de glucide care depdgegte valoarea de l0 % din totalul caloric al ra{iei alimentaresuprasolicitd pancreasul, ducdnd la epuizarea sa funcfional[ in ceea ce privegte secre]ia de insulind.

La copii necesarul este de 300-500 glzi,lapersoanele in vdrsta de 200-300 glzi,iar in raportcu efortul fizicla solicitare intensd, pdnd la 500 glzi.

Glucidele alimentare sunt de origine vegetald (cereale, paste fbinoase, cartofi,gi animald (lapte, ficat, carne etc.).

pdine, fructe)

In alimentalie se afla sub formd de polizaharide (de exemplu, fbinoase) sau sub formdrafinatd, solubild, cu moleculd mica: glucozd, zaharozd,levulozd.

Important cazaharurile solubile sd nu depdgeascd raportul de Yq drn rafia totald de glucidesau 7-10% din valoarea caloricd totald a raliei.

Aportul lor caloric important. ca qi absorbtia rapida gi in cantitate mare suprasolicitdmecanismele neuro-endocrine de reglare Ei control al glicemiei.

in cazul lipsei din alimentalie a glucidelor, rezervele organismului fiind foarte reduse (370 gechivaldnd cu 1500 kcal), 80-87 Yo dintrebuintele energetice minime (1500-1700 kcal 124 d,te ore\sunt acoperite prin lipide a cdror oxidare se face in acest caz incomplet.

Alimentalia exageratd cu glucide duce la carenld de vitamina 81 deoarece metabolizareaglucidelor necesitd aceastd vitamind.

$lotut excesiv de fEinoase prin fitind poate spolia organismul de calciu.Intre necesarul glucidic qi lipidic trebuie pdstrat raportul de 4ll pentru realizarca rezistentei

organismului fala de diverse noxe chimice (funclia antitoxicd a ficatului).Necesarul de lipide al organismului.Lipidele sunt necesare atdt pe plan energetic, cdt qi plastic, ca sursd de:- acizi gragi esenliali (linolenic, linoleic qi arahidonic) ;- vitamine liposolubile.In condiliile efortului fizic intens, lipidele reprezintd fumizorul

lor valoare caloricd (1 g lipide genercazd.9,1 cal).Lipidele din organism pot preveni din :

ideal de energie prin marea

-sursa exogend ;

- prin sinteza proprie din glucide gi proteine.Aportul normal poate varia intre limitele de :

-15-35% din aporlul caloric total pe zi;limitasuperioara in conditii de efort sustinut sau fris:I de Ia 30 la I 10 g I zi pentru o ra{ie de 3000 kcal I zi ;I I g I kg greutate corporald ?n 24 de ore;-la copii este o nevoie mai mare respectiv 2-3 glkg corplzi;-la varstnici ratia este mai mica,0,6-0 ,9lkg corplzi.Introduse in organism, lipidele pot lua urmdtoarele cdi:

- catabolizare,transformare in elucide sau acizi aminati:

.\-L

Page 3: fiziologia aparatului digestiv

- reinnoirea lipidelor de contitutie;- depunere sub formd de rezerve mobilizabile.

Acizii gragi esenliali sunt indispensabili des{dEurdrii proceselor metabolice,fiin<J implicati in:- formarea moleculelor de lipide complexe;- esterificareacolesterolului;- fbrmarea membranelor celulare;- in reacfiile de oxido-reducere;- in lormarea unor enzime;- in functia tiroidiand etc.

Grdsimile animale' cu excepfia uleiurilor de pegte gi mamifere acvatice, sunt in general maisdrace in acizi gragi esenfiali dec6t cele vegetale (floarea-soarelui, soia, arahide).

Se recomandd ca raportul dintre acizii gragi nesaturati qi acizii gragi saturali sd fie paritalesau supraun itar, iat aceasta se realizeaza cdnd cel pulin 1/3 din ralia de lipide este reprezentatd prinuleiuri vegetale bogate in acizi graqi esenliali.Insuficienla de lipide in alimentalie duce la (emaciere) gi la tulburdri de termoreglare.

Excluderea lipidelor din alimentalie opre$te creqterea, predispune la necroze distaleemaciere, leziuni renale qi moarte timpurie.

Cre$terea aportului de lipide determind ca efecte imediate micaorarea activitalii musculareintense, iar ingestia crescuta si indelungata de lipide, determina hipercolesterolemie qi ateroscleroza.

Necesarul de proteine al organismului.Proteinele au rol energetic si plastic in organism:-constituie suportul structural al lesuturilor (20%);- intra in constituirea anticorpilor, hemoglobinei, enzimelor qi hormonilor .Un individ adult pierde prin catabolizare 70 g proteine I zi, de aceea necesarul proteic

trebuie sa acopere nevoile energetice gi piastice aie organismului.Ca substrat energetic sunt folosite numai in cazulin care aportul de glucide este foafte redus.

In mod normal organismul utihzeazaproteinele pentru:- reinnoirea continud a structurilor proteice celulare degradate;-inlocuirea proteinelor pierdute prin secretiile glandulaie exocrine gi endocrine:-compensarea pierderilor proteice prin descuamarea epiteliald, distrugerea de celule

sanguine;-asigurarea necesarului proteic pentru elementele utilizate in reaclii imunitare etc.l'[ecesarul cantitativ este esal cu:- lglkgl24 de ore ;

I 12.5 o/o din rafia caloricd totald zilnicd.l{ecesarul calitcttiv este oglindit in conlinutul de aminoacizi esen}iali.Aminoacizii, componente constitutive ale proteinelor, sunt clasificali in:

- neesenfiali (sintetizabili in organism) ;- esen{iali (nesintetizabili in organism).Aportul trebuie sd acopere in primul rdnd necesarul de aminoacizinesintetizati in organism.

esentiali. adica cei

Deficitul acestora in alimentatie determind tulburdri de creqtere qi dezvoltare la copii qi inrefacere la adulgi.Cei 10 aminoacizi esenfiali sunt: treonina. arginina, histidina, valina, leucina, izoleucina, lizina,metionina' fenilalanina qi triptofanul. fiecare cu rol metabolic ai func{ional distinct.

Aminoacizii esenliali se gaseste in carne(aliment) in proportie apropiatd celei dinorganismul uman, aportul proteic trebuie sd asigure suficiente proteine ai oiigine animala (40%).

Raporlul dintre proteinele animale qi vegetale trebuie sd fie corespu-nzator. minim um 35%o(de preferat 40-50%) din proteine sd provind din proteine de origine animald.

-3-

Page 4: fiziologia aparatului digestiv

Proteinele alimentare au fost impdr{ite in trei clase, in funclie de con}inutul in acizi aminali.Clasa i: proteinele ce con{in toli acizii aminali esenliali qi in proporlii optime: ovovitelina,

ovalbumina. globulin a, cazeina etc.Clasa a II - a: proteinele ce conlin to\i acizii aminali esenliali, dar nu in proporlie

corespunzdtoare, l-3 gasindu-se in cantitdli mai reduse, cereale, din leguminoase uscate;Clasa a III - a este constituit[ din proteine in care 1-2 aminoacizi esentiali, mai ales de tipul

triptofan. lizind, abs-enteazd (zerna, gelatina), numite proteine incompleteSolicitarea fizicd, influenleazd echilibrul proteic doar in -ir.rru in care devine epuizantd.,

consumptivd, prin intensificarea metabolismului la fel qi pierderile de materiale azotate proprii(sdnge. limli etc), fie datoritd tulbur[rilor de digestie proteica.

Procesele inflamatorii care insolesc afecfiunile acute sau cronice, solicit6nd reactiilenespecifice sau specifice imunitare, intensifici pierderile azoLate.

Efortul intelectual nu reclama un aport proteic crescut pentru organism.Sexul feminin sufera diferente de aport influentate de menstrualie, sarcind gi lactalie:- in menstrualie intre 1,5 - 3,3 g proteine / kg gi zi;

- in sarcind 2 g proteine lkgcorp Ei zi;- iar in timpul alaptarii 2 - 2,2 g proteine / kg corp qi zi.

vdrsta, in perioadele de creqtere, nevoile proteice sunt mult mai mari:- 4-6 g /kg gi zi la nou-ndscutul imatur:-3 g la sugar;- 2 gla copil intre 1-15 ani;-1,5 lapubertate.La bitrdni' cantitatea de proteine necesare este, de asemenea, crescutd la 1,5 g /kg corp gi zi,

deoarece dificultalile de mastica[ie creeazd anorexie gi preferin{d pentru alimentele glucidice moi.Necesarul de vitamine al organismului

vitaminele fac parle din categoria biocatalizatorilor stimulan1imorfogenetice indispensabile cregterii, dezvoltiirii qi fi-urctiilor ,romlui.organe.

ai reacfiilor anabolice qi

ale diverselor tesuturi gi

Nu sunt sintetizate de organismur uman decat in puline cazuri.Aporlul insuficient sau lipsa acestora din alimentalie provoacd manifestdri carenliale deperturbdri metabolice, morfologice gi funclionale.ln general, sinteza vitaminelor hidrosolubile (vitaminele B1, Bz, 86 $i Brz, niacina, biotina,

acidul pantotetic, acidul folic, colina, vitamina C) qi liposolubile (vitaminele A, D, E, qi K) serealizeazd, de cdtre regnul vegetal sau de microorganisme.-

Plantele verzi gi fructele lor reprezintd sursa principald de vitamin e ca atare sau deprecursori ai acestora.

Vitaminele liposolubile A, D, K gi E presupun prezenlagrdsimilor, pentru a fi vehiculate qi asdruri I or bi li are, pentru asi gurarea absorbliei.

Vitaminele hidrosolubile - complexul B, vitamina PP, vitamina H, acidul pantotetic, acidulfolic, vitamina C, participd in structura coenzimelor implicate in reacliile catalitice eliberatoare deenergie.

Necesarul de minerale al organismului. (Sodiul, potasiul, calciul, fosforul, magneziul)intrd in compozilia tuturor structurilor gi umorilor organismului in majoritaiea reacliilor cataliticeindispensabile desfdgurdrii proceselor metabolice.

oligoelementele (fier, cupru, cobalt, zinc etc), deqi sunt prezente in cantitali extrem de mici,sunt importante substanle activatoare , inhibitoare enzimatice si asisurd:

- structura unor enzime;-a proteinelor transportoare de oxigen;-hormoni gi substanle biologic active; sunt importante substanle activatoare gi inhibitoare

enzimaticeNecesarul de api al organismului al unui adult este de 2000-2500 ml pe zi. din care:

-4

Page 5: fiziologia aparatului digestiv

- 1800-2200 ml sunt de origine exogend (1000-1500 ml lichide ingerate qi 700 ml apd

con{inutd in alimente solide sau semisolide);- 300 ml sunt de provenienJd endogend (apd de oxidalie rezultat1, din metabolism).

Necesarul de apd se adapteazi in funclie de:

- intensitateaproceselor metabolice;- temperatura mediului ;

- de cantitatea de solvili ce trebuie eliminatd.

Necesarul hidric mediu / ks / zi:

Vf,rsta MISub I an 150

Lal an t252 ani r204 ani 105

6 ani 95

l0 an 80

t4 an 55

18 an 45

adult 35

Necesarul de celulozd al organismului.Reprezinta structuri conjinute in plante si sunt considerate in prezent al

alimentar.Nevoile zilnice sunt de 15-20 g lzi (realizabile prin consumul crescut

VII - lea principiu

de fructe, legume,

p6ine graham etc).Fibrele din alimentatie au urmatoarele roluri :

-relin apa;- infl uenlea zd, fav or abll activitatea b acteri and;

- cresc volumul materiilor fecale eliminate Ei accelereazdftanzitul intestinal;- frxeaza gi elimina unele metale, fitotoxine, virusuri, colesterolul, substanlelor cancerigene

Ratia alimentariCantitatea de alimente necesare acoperirii nevoilor alimentare ale organismului in unitatea

de timp (zi" sdptdmAtnd) reprezintd ralia alimentard.Ra{ia trebuie sd satisfacd calitativ qi cantitativ trebuinlele nutritive.Intfii se stabilesc nevoile organismului qi apoi se determind conlinutul raliei in calorii,

protide. glucide, elemente minerale qi vitamine, iar cunoscAnd compozilia alimentelor naturale, se

ftxeazd cantitAti I e nece sare.

Acoperirea necesarului energetic trebuie sa lina seama de:

- valoarea metabolismului bazal (in funcfie de greutatea corporald, forma qi suprafala

corporald, vArsta, sex, stdri fiziologice - graviditate, aldptare etc.) .

- cheltuielile de energie pentru ADS (acliunea dinamic specifrc[);- asigurarea nevoilor fiziologice gi igienice;-deplasdri si activitate a fizic1, in funclie de profesiune.

intr-o alimentatie rationald:a) proteinele reprezintd 13 - 18 % din valoarea caloricd a acesteia.

-pentru copii, aportul proteic atinge 18 oA, din care 213 proteine de naturd animal6;

-la fel in sarcind gi lactalie;- in eforturile fizice foarte mari (peste 4500 kcal) scade la 1.2 o/o;

Page 6: fiziologia aparatului digestiv

1 \ ;:::;i::^^;:'J:lTil':"Tfifff,H"1:-ute, necesarur proteic se suprime nteazd cub) Lipidele'uop"ri ii;t;;p6nd la 35-40%. - -'n necesarul caloric, crescdnd la copii, in efbrturi mari,-minimum lipidic este de 50-60 g/zila_o ralie de 3000 kcar;_maximum de 150_ig0 g Ia o ralie de 5000 kcal.:'T ;il#fT.#i,ffi lJ"f #,f ;s"i,*"u va cre$te ;-la efortur'e de vitezd,-a. u'iituarn., .uiiffi;il y" fi scdzutd ra 15_20 %;

c) T'.#iA;: ff"ffiHiffiHi; ""J"i".' p,rm iJ-io iliii,a"de originen I

^,! / uructdele ca principala sursdcaloric.

vo vr'rurpilla sursa energicd, acoperd aproximati v 55-65%din necesarulNecesarul de elucide va varia intre 250 gi 550 g.Glucidele din-fructe c!]rlin

in p.;";iladecvate minerarere gi vitaminere,r\ indispensabile metabo lizdrii to..,.-. t

(r) con[inutul cle minerale sr vinmineeste asigurat de arimentafia mixtd obignuitd.Se vor introduce in atimentalitia zilnicitdi;;;;;, valoare plasticd J?"TtJ:i:ri:::ltu:, _

fflf#ij::use derivat'; tt uo' uffia alimenre ., uur*r. energicd l6inour'1{'^,!tT:, rupt", oua,

ie) cu conlinutul bogat

p un c t, : *:'#:1'J.|;Hffil;1" il: "(Ln"Hffilii ffi ,g,ff# ff : t, J ",

q i c e, e aprop i are d i npierderile in factori "*.iil"iJ. datoresc :-dizorvdrii in.apaa" rpatu.. ,ui,::::*: igrucide, proteine sorubile, sdruri);- precipitdrtt,

f:T.1? sau aistrugerii sub acliunea temperaturii;

:::::::iil!T[*F:il:r*i**:;r.:rru:T,::',ff ;:,"lln::?prinma,erii,ereca,eJi'Ti1.';rffffiiji,J;ff|;?i?:l--i*. '; J;;;';;rlximativ ;0-;;';;-;,iTjj,::i:.1.,""ffi,_.A-^r

Alimentafia^rafiona.le 9i_

i"rS*itatea. Se consider_ ^varsta odatd cu scdderea cheltuielilor?nergetice. a' in general, cd nevoile calorice scad cuRecomandirile F.A.O

-------ot"o "#iilltl ff:ffi:a

in vdrstd ' rcliade glucide va fi moderatd, nedepaeind 300 g/zi, sursa

cei cu "ifiHlj ;:ff::ffi: grdsimilor din alimentafia subieclilor de dupa 40 de ani, mai ales raBdtrdnii tol,

gi durabile. "- -^ '-'ereazd mai greu ingestia de grdsimi, varialiile iipidelor in s6nge sunt mai ampie

ain n.uliit:#T::: optimd este in jur de i g / kg greurate corporard, acoperind cer murt 20_30 %Se reduc cr

datorita aci:1,il.# ;;**1;u,lfttt-"" animale, uleiurile vegetare avdnd acliune ravorabild

,"u,o",Yl':r,T:;:,:il:i'ffi#,*:uffis1;::r1?1'; 1;;1?5,1"

este o eroare, mai ares cdea

-6

Vdrsra (ani);;-:;-35-4545-5555-6565-75

1 Restrictie p"- tl..a,r

I etapd yo

-

J7< i

"JI7,5 I10 I

f Restriclie-comulativat%

-

6

r3.s I21 i31 I

A!Aporrul fala de adultulqg25 de ani%oy/94

86.57sl6slI

Page 7: fiziologia aparatului digestiv

Se recomandd drept ralie optima 1,2-1,5 g/kg corp/zi, din care 50 % sd fie acoperitd dinproteine animale.

cantitdli sporite de vitamine se introduc numai pe cale naturardproaspete, paine integrald) evitandu-se vitaminoterapia sinteticd, careriscante la batrdne{e.

Privind substantele minerale, necesitdlile sunt sporite in calciu giin fier gi potasiu, iar sodiul limitat.

Alimentalia de prote c{ie.Calitatea aminoacizilor incorporali in hrand au o deosebitd importanld atlt pentru apdrarea

celulard (fagocitare-macrofage), cAt pentru cea umorald (anticorpogenza). Alimentafia de proteclie,prin suplimentarea cu proteine gi vitamine, actioneazd qi asupra agresiunii diferitelor substantetoxice.

Principalele criterii ale conceptului de alimentatie ra{ionali.a) Asigurarea tuturor trofinelor necesare in cantitdli optime (proteine vegetale qi

animale, lipide vegetale qi animale, glucide complexe qi simple, vitamine,minerale, celulozd);

b) Asigurarea echilibrului qi proporliei optime intre trofine;c) Realizarea unei concordanle intre nevoi gi aport;d) Asigurarea unei bune stdri de nutrifie prin cunoa$terea valorii nutritive a

produselor alimentare disponibile in vederea alcdtuirii unei ralii complete qiechilibrate, a influenlei proceselor tehnologice de preparare qi a gradului deutilizare digestivd a hranei ingerate;

e) Asigurarea unei alimentalii adecvate vdrstei, activitalii profesionale, stdriifiziologice (graviditate, lactatie, copii in dezvoltare), ca gi in vederea creqteriirezistenlei antiinfeclioase qi antitoxice a individului;

i)

Alimentalia diversificatd,, zilntc sa conlina alimente din toate cele gapte grupe;Asigurarea varialiei regimuiui aiimentar (fiecare masd sd aiba produse atAt deorigine animald, cdt qi vegetald, evitarea combinaliilor neadecvate de alimenteglucid-glucid, a folosirii aceluiaqi aliment la doud mese in aceeagi zi qi a aceluiagialiment de doud ori la aceeaqi masd, chiar dacd forma de pregdtire difer6).Prevenirea nocivitalii qi evitarea consumdrii unui produs alimentar insalubru qirespectarea riguroasd a condiliilor igienico-sanitare pe tot circuitul alimentelor.Proprietdlile organoleptice ale alimentelor sd corespundd qi sd men{ind senza{ia desa{ietate cel pu{in 4-5 ore;Repartizarea ralionald a raliei alimentare in cursul zrlei (3-4 mese la interval de 4-5 ore, care asigurd o cantitate redusd de alimente la fiecare prizd,, digestiefacilitata); in cadrul ritmului de 3 mese pe zi, repartilia cantitativd va fiurmdtoarea: dimineata - 30 %, prdnz - 50 o , seara - 20 %; la ritmul de patrumese pe zi: dimineata -25 0%, gustarea - 15 oA, prdnz:35 - 40 o/o, seara.. 15 - 20 %.Asigurarea raliei cu material fibros a unui volum corespunzdtor fiecdrei mese;Fixitatea orelor de masd (condilionarea senzaliei de foame, condilionareasecretorie, motorie, neuro-umoral); asigurarea unei ambianle adecvate, ordineafelurilor din meniu, temperatura potrivitd a alimentelor, acordarea unui timpsuficient servirii mesei etc.

(fructe, legume, brdnzeturipoate duce la dezechilibre

fosfor, aportul va fi corect

0ir'lD/

h)

i)

k)t)

-1-

Page 8: fiziologia aparatului digestiv

Fiziologia digestiei

Digestia tealizeazd ingerarea' prelucrarea gi dezintegrarea alimentelor complexe in principiialimentare simple (nutrimente), pentru a putea fi utilizate la nivelul fesuturilor qi organelor in scopplastic, energetic qi funcfional. lvueru'rur

Digestia incepe in gura, unde alimentele suferd primele transformdri mecanice gi chimice.Digestia bucald este dominatd de procesele mecanice, aiimentele sunt ftrdmilate gi amestecate cusaliva fiind un act complex motor, ionqtient care necesitd intervenlia scoarlei cerebrale.Procesele enzimatice sunt reduse, actionand la pH neutru doar asupra amidonului fiert saucopt.Digestia gastricd continud fbrAmilarea mecanic[ a

Alimentele sunt relinute in stomac o perioadd suficient de- amestecarea cu sucul gastric:

alimentelor inceputd in cavitatea bucald.lungd pentru:

- acftunea cataliticd, asupra proteinelor gi lipidelor de cdtre enzime specifice.La sugar, in stomac este asigurati qi digestia parfiald a laptelui.Digestia in intestinul subtire are loc mai aies in prima jumdtate a acestuia, prin bogdliaenzimaticd oferita de sucul intestinal qi pancreatic, in prezenta biiei, cu descompunerea completa aalimentelor gi asigurarea absorbtiei spre mediui intern prin mucoasa.Digestia in intestinul sublire este esenliala qi singura indispensabild proceselor de nutrilie.Digestia intestinului gros completeazd piin nltu ,up.ohtd de feimentalie qi putrefaclie,procesele digestiei enzimatice.Absorbiti, aceqti compuqi sunt conjugali in ficat(circuitul entero-hepatic).Penetrarea qi absorblia substantll& simple prin peretele tubului digestiv se face cupreponderenta ?n intestinul sublire, prin transport pasiv qi mai ales prin trunrport activ, asigur6ndtrecerea a peste 90-95 Y, dtn substanlele ce intia pe cale digestivd in organism.Acest procent ridicat se datoregte suprafe{ei mari u ,nu"Jur.i intestinului sublire qivascularizaliei sanguine gi rimfatice bogate ra acest niver.Absorblia bucala 9i cea gastricd asigurd un proces insignifiant in aportul general digestiv.Absorbtia in intestinul gros estelimitatd,laipd, gluiozd,, sdrurilioni 6Nu., 6i-), unii acizi aminali,sdruri biliare, vitamine, baze azotate. Proprietat-ea absorbantd a intestinului gros este utilizatd interapeuticd in cazul administrdrii de medicamente pe cale rectald qi in cazul clismelor nutritive.Date de anatomie func{ionali a aparatului digestiv. Aparatul digestiv este format dintubul digestiv gi glancrele anexe (glandele salivare. ficatul, pancreasul).Segmentele tubului digestiv sunt:

- cavitatea bucald-- faringe,- stomac,- intestin sublire (duoden, jejun qi ileon) ,- intestin gros (colonul ascendent, transvers, descendent).

cavitatea bucald teprezintd, prima parte a tubului digestiv, ce comunic[ in partea anterioardcu mediul extern prin orificiul bucal gi posterior cu faringele, fiind despa4ita de fosele nazale prinbolta palatind.Arcadele dentare imparl cavitatea in doud compartimente: vestibulul bucal gi cavitateabucala propriu-zisd, in care se gasesc limba qi dinlii,Mucoasa bucald secretd mucus qi enzime, cea mai mare pafte a secreliei cavitalii bucaleprovine din glandele salivare.Limba este un organ musculo-fibros acoperit de mucoasd prevazutd cu ridicaturi numitepapile' in peretii cdrora se gdsesc mugurii gustativi ce reprezintd receptor ii analizatorului gustativ(chemoreceptori).Faringele este un tub larg prin care trec alimentele gi aerul, constituind o rdspantie a cdilorrespiratorie 5i digestiva, {bcdnd legdtura dintre fosele nazale qi laringe, p...u- gi dintre cavitatea

8-

Page 9: fiziologia aparatului digestiv

bucala qi esofag' inapoia limbii, se gdsesc amigdaiele (fesut limfoid), cu rol in relinerea bacteriilorqi toxinelor.Esofagul, situat in torace, reprezintd

legdtura dintre faringe gi stomac.un segment tubular, lung de 25-30 cm, ce realizeazd,

Musculatura esofagului este striatd qi netedd, inervatd de fibre somatice gi vegetative,ambele 9e origine vagald,.

In portiunile iniliala gi finala ale esofagului se gdsesc doui sfinctere, respectiv sfincterulesofagian superior (faringo-esofagian), "ut.

p..uin intrarJa aerului in esofag, qi sfincterul esofagianinferior (gastro-esofagian), cu musculaturi neteda, care previne refluxul gasiro-esofagian.Stomacul, cel mai dilatat segment al tubului digestiv, se gdsegte in abdomen, av6nd forma de

,,cdrlig de undild"' cu dou[ fe1e, doud margini, doua oiificii: cardia, prin care comunic6 cu esofagul,gi pilorul. ce asigurd legdtura cu intestinul sublire.

Mucoasa gastrica este prevdzutd cu glande gastrice, care secretd mucus, pepsina, HCl.Intestinul sublire este cel mai lung segment (4-5 m), se intinde de- la pilor la valvulaileocecald' Prima porliune, cluodenul, u." for,nu de poicoavd qi cuprinde in conc aviratea sa capulpancreasului' Este prevdzut cu glande de tip inteitinal. Jejunul gi ileonul prezintd la nivelul

mucoasei vilozitati care mdresc suprafala de absorblie.Intestinul gros, ultimul segment al tubului digestiv, de 1,7 - 2 m are cecul cu (apendicelevermiform) qi colonul - ascendent, transvers, descendent qi sigmoid; rectul, ultima porliune setermind cu canalul anal.Mucoasa intestinului gros nu prezintd, vilozitdli, dar sunt prezente, in schimb, celule care

secretd mucus.Digestia bucaliEtapa buco-faringo-esofagiand a digestiei care se caracterizeazd.printr-o serie de modificdriftzice suferite de alimentele introduse in gurd, unde are loc formarea si pregatirea boluluialimentar.respectiv:-prehensiunea, act con;tient;-masticatia ;

-insalivalia, cu formarea bolului alimentar;-hidro I iza enzimaticd, a amidonului.Saliva este produsul de secrelie al celor trei perechi de glande salivare anexate cavitdtiibucale: ' ,l

- Glandele parotide situate in lojile parotidiene ldngd conductul auditiv extern,iar secretia seexteriorizeaza,in vestibulul gurii, in dreptul celui dt al doilea molar superior.- Glandele submoxilare situate sub planqeul bucal iqi elimind p.odrs,rt de secrefie lateralfrAuluri limbii. Saliva are rol in gustatie.

- Glandele sublinguale se gdsesc deasupra plangeului in loja sublinguald. produsul de secretiese elimin[ in apropierea frdului limbii sau, uneori, piintr-un Juttut unl., ;il; ."r"i"rBartholin' Saliva secretatd de glandele sublinguale este bogatd in mucind gi are rol inaalormarea bolului alimentar.Pe l6nga glandele salivare principale, mai existd gi o serie de glande salivare accesorii in perelii

mucoasel hucale.Saliva - lichid incolor, opalescent, vAscozitatea depinzdnd de provenienfa gi condiliile deexcretie. cantitatea in24 de orevariazdde la 100 ml la 15b0 ml.Ea.oniirr.,-o enzima alfa-amilaza salivard (ptialina) care scind eazd. amidonul copt sau fiert, acliune

continuatd gi in stomac incd aproximativ t/z de ord.-o proteina- mucina are rol important in formarea bolului alimentar;- la 80% din populalie, aglutinine ale sistemului de grupe sanguine AB0, cu importanld inmedicina legala;-lizozim- enzima proteolitica cu ro I bactericid ;-concentratii semnificative de anticorpi;(ultimele doua avand rol deosebit de protectie a cavitatii

DUCale ).

-9-

Page 10: fiziologia aparatului digestiv

In condilii bazale, saliva este secretatd in cantitate de 0,5 ml/min, exceptAnd perioada de somn,cdnd cantitatea este foarle micd.

Ea joacd un rol major in men{inerea stdrii de igiend a lesuturilor orale.Cavitatea bucala este incdrcatd cu bacterii patogene cu actiune distructivd gi favorizante ale

apariliei cariei dentare.In absenla salivei, lesuturile orale se pot ulcera gi infecta, fenomene la care se adaugd aparilra

rapidd a cariilor dentare.Saliva indeplinegte urmdtoarele roluri:- faciliteazd mastica{ia gi deglutilia, lubrifiind mucoasa gi alimentele;- solubilizeazd substanlele alimentare, le pune in contact cu papilele gustative qi face posibild

aparilia senzafiei de gust;- lubrifiazb mucoasa bucald gi linguald, favorizAnd vorbire;- o ac{iune degradativd asupra glucidelor (amidon);- prezinta proprietdli bactericide;- o cale de eliminare a unor substanle toxice, microorganisme qi uree.

Reglarea secre{iei salivare. Secrelia salivard este declangat[ numai pe calea impulsurilor nervoase.Secrelia poate fi stimulatd pe cdile:

- reflexd, prin stimularea mecanicd a receptorilor tactili sau prin stimularea chimicd areceptorilor gustativi din mucoasa bucal6 gi cea linguald;

- asociatd. prin activitatea musculaturii masticatorii qi a deglutiliei;- psihica, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor;- umorald, directd asupra centrilor salivari.

MasticatiaReahzeazd. prelucrarea mecanicd gi insalivarea a alimentelor ingerate, prin participarea

din{ilor gi a muqchilor ce asigurd migcdrile mandibulei, buzelor, limbii gi obrajilor,respectiv:- mdcinarea alimentelor amestecate cu salivd;- triturarea alimentelor gi imbibarea cu salivd ceea ce previne escorialia segmentelor tubului

digestiv.Prelucrarea mecanicd reahzeazd succesiv tdierea, zdrobirea qi mdcinarea hranei. Eficacitateamastica{iei depinde atAt de suprafala articulard de contact al dinlilor mandibulari cu maxilarulsuperior qi de for{ele dezvoltate de muqchii masticatori, apreciate de Fick pAnd la 400 kg.

DeglutifiaDeglutilia succedd masticalia; este un fenomen mecanic prin care are loc propulsia

alimentelor din gurd in stomac, prin esofag. Ea are loc in trei etape: timpul bucal, faringian giesofagian.

Timpul bucal: plasarea alimentului masticat pe fala posterioard a limbii, pentru a se terminacu trecerea acestuia prin istmul buco-faringian apoi, bolul alimentar situat in spaJiul cuprins intredosul limbii qi bolta palatind este impins posterior, prin ridicarea vdrfului limbii pe arcada dentardsuperioard gi apoi bolta palatina. Timpul bucal este sub control voluntar gi se asociazd cu oprireamasticatiei qi respiraliei.

Deglulitia lichidelor prin sucliune sau prin aspiralie. Partea superioard a limbii coboardbrusc, pentru a permite lichidului sd coboare in faringe.

Deglutilia de aer'. cdnd limba impinge bolul alimentar in faringe, o cantitate de aer, care inmod normal este prezentd aici, trece in mare parle inainte ca glota sd se inchidd. Aerul inghilit, incea mai mare pafte, nu trece de esofag gi este expulzat prin eructalie, dar o anumitb cantitate e

adevarat mica poate pdtrunde in stomac qi intestin. In cursul unui prdnz se pot inghili pdnd la500cm' aer. Aerul, de asemenea, poate fi inghilit si voluntar.

Timpul faringian: Acest stadiu reflex incepe cdnd bolul alimentar atinge receptorii tactili aifelei posterioare a faringelui, vdlului palatului gi glotei.

Timpul esofagian asigurd deplasarea bolului prin cele doud tipuri de unde peristaltice.Primele. flind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid la stomac. Dacd alimenteleingerate nu trec din esofag in stomac in intervalul scurt al undei primare, distensia esofagiand

t0 -

Page 11: fiziologia aparatului digestiv

constituie factorul de declanqare a undelor peristaltice secundare. Acestea vor continua de sus in iosp0nd la golirea esofagului.Procesul de deglutitie comportd multiple mecanisme de securitate:

- penetrarea in laringe gi trahee este prevenita prin ridicarea laringelui, cobor6rea epiglotei,contraclia corzilor vocale care inghit glota, toate acestea fiind insolite de inhibarea cicluluirespirator.

Secretia gi motilitatea esofagianiFunc{ia esofagului contribuie la:

- miqcarea alimentelor din faringe spre stomac;- prevenirea intrdrii aerului in esofag;- prevenirea refluxului acid gastic in esofag.- rol de lubrifiant gi facilitare a timpului esofagian al deglutiliei, prin secrelia esofagiand care

este in intregime mucoasd.Segmentele superior gi inferior ale esofagului funclioneazd ca sfinctere, prevenind intrarea

aerului qi continutului gastric in esofag: sfincterul esofagian superior (faringo-esofagian) gi celinferior.

Men{inerea inchisd a cardiei protejeazd mucoasa esofagiand de actiunea corozivf, a acidulu^clorhidric care se nume$te reflux gasto-esofagian (boala de reflux gastro-esofagiana).

Presiunea crescutd intraabdominalf, turteqte esofagul subdiafragmatic Ai in acelagi timpmdreqte presiunea intragastrica. Fara intervenlia unui astfel de mecanism, toli factorii care produccreqterea presiunii intraabdominale (tusea, respiraliile profunde etc) ar impinge conlinutul gastric inesofag. Nou-ndscutul nu prezintd, segmentul esofagian intraabdominal, de aceea are o tendintd deregurgitare ingerate.Reglarea degluti{iei

Controlul procesului de deplasare al bolului alimentar din cavitatea bucald, prin faringe qiesofag, pdnd in stomac este realizat in principal prin mecanisme nervoase qi intr-o micd mdsurd prinmecanisme umorale.Digestia gastrici

Ocupa un loc central in procesul de digestie fiind atdt sediul unor puternice acliunienzimatice. cAt qi al transformdrilor mecanice ce pregdtesc chimul digestiv in vederea procesului deabsorblie unde ,dupd un timp de depozitare se amestecd cu sucul gastric , sunt pregatite pentruevacuarea fraclionard in duoden.

Suprafa{a mucoasei stomacale este tapisatd cu glande gastrice, indeosebi fundul qi corpulgastric. Glandele gastrice propriu-zise prezintd. in constitulia lor patru tipuri de celule:

- celule mucoase care secretd mucus;- celule oxintice sau parietale produc acid clorhidric;- celule principale ale corpului sau celule zimogene care secretd pepsind gi probabil. renina

gastricd;- celulele endocrine secretd:

- serotonind, dispuse mai ales la nivelul antrului qi duodenului;- -celule argilofile care conlin somatostatin, histamind, dopamind qi enkefaline;- -celule care secretd enteroglucagon;- -celule enterocromafin-like ce secretd probabil catecolamine;- -celule G in regiunea antrald, ce secret[ gastrind, ACTH, endorfine, enkefaline.

Secre{ia gastriciSucr,rl gastric este un lichid cu o puternica reac{ie acidd.

Cantitatea totala secretatd in24 de ore este in medie de 1500 ml.continind:-Apa.-Cea mai importantd substanla anorganicd este acidul clorhidric, la nivelul celulelor

oxintice care necesitd consum energetic.RolLrl acidului clorhidric este:

- 11-

Page 12: fiziologia aparatului digestiv

- denatureaza proteinele gi de a le pregdti pentru ac{iunea proteoliticd a pepsinei qi a

catepsinei;- transformd Fe3* qi in Fe 2* absorbabil;- stimuleazd secretia de secretind (hormon intestinal) in contact cu mucoasa duodenald;- exercitd un efect bactericid.

in sucul gastric cele mai importante enzime sunt :pepsina, catepsina, labfermentul, hpaza gastricd,hzozimul Ei ureazd.

-pepsina este principala enzima, secretatd ca proenzimd. numit[ pepsinogen,ce devine spontanpepsina la un pH sub 6. Pepsinogenul este precursorul celor trei tipuri de pepsind existente in suculgastric.Pepsinele hidrolizeaz[ proteinele in polipeptide cu qase resturi de aminoacizi.

-catepsina parlicipd la digestia proteinelor numai la sugar fiind de fapt o fraclie de pepsinogen.-labfermentul, denumit qi presurd sau renind gastricd, produce coagularea laptelui. La adult se

gdseqte in cantitate micd. Coagulul cuprinde particule grdsoase qi separd un lichid restantlactoserum in compozilia cdruia intri substan{e minerale,lactozd,gi proteine necoagulat...ur. rt',r,,atacate in pepsin6. Separarea laptelui se face in doud frac{iuni, una solid[ gi una lichida. evacuatdrapid in intestin.

Reglarea nervoasd este reprezentatd de dublul mesaj informa{ional care circuld de laperiferie pe cdi senzitive la centru gi, de aici, pe calea nervilor vagi la glandele gastrice.

Pe calea aferentd senzitivd sosesc semnale de la receptorii optici, auditivi, gustativi qi de lamecano- qi chemoreceptorii din stomac qi intestin sunt trimise nucleului dorsal al vagului din bulb.Calea eferentd urmeazd, calea fibrelor parasimpatice ce pun in libertate acetilcolina la nivelulterminatiilor.

Mediatorul parasimpatic ac{ioneazd atlfi direct asupra celulelor parietale oxintice Ei indirect,favorizdnd eliberarea in circulalie la nivelul mucoasei antrului piloric a unui hormon numitgastrind.

Reglarea neuro-umoralf, a secreliei gastrice cunoagte trei faze, gi anume: ce./alica, gastricit Siintestinala.

Faza cefalicd prin mecanisme reflex condilionate qi reflex necondilionate.a) Mecanismul reflex condilionat (faza psihica), ex: excitalii vizuale, olfactive qi auditive

legate de pregdtirea mesei, disculii sau chiar numai gdndul referitor la anumite mdncdruripref'erate, cronologia, cronologia orelor de masd, obiceiuri alimentare.

b) Mecanismul reflex necondilionat: prezenfa alimentelor in cavitatea bucald, gustul, masticaliagi deglutilia lor determind reflex secre{ia gastricd prin excitarea receptorilor buco-faringieni,impulsurile trmeazd calea nervilor gustativi spre centrul bulbar. Calea eferentd a arculuireflex este renrezentatd de nervii vasi.

in timpul fazei cefalice existd qi o participir" r*oroldprinacetilcolind qi gastrind, mediate pe calevagald.

Secre{ia gastricd este influenlata qi de impulsuri ce sosesc la centrul bulbar, de la sistemullimbic, hipotalamus qi alli centri nervoqi superiori.

Hipoglicemia insulinicd are efect prin acfiune directd asupra hipotalamusului. Se pare cdhipotalamusul este implicat in doud mecanisme secretoare gastrice: unul nervos vagal gi altulumoral, ce aclioneazd. prin adenohipofiza gi corticosuprarenalS.Faza gastricl este declangatd de pdtrunderea gi prezen{a alimentelor in stomac. $i continua timp deaproximativ 3-4 ore.

Sucul gastric elaborat in timpul acestei faze este puternic acid gi bine reprezentat enzimatic.AcJiunea stimulatoare este determinatd de excitarea receptorilor gastrici gi destinderea perelilorstomacului de cdtre alimente. Mecanismul nervos a fost dovedit experimental prin excitareamecanicd a mucoasei gi prin distensia moderatd a pungii gastrice.

Reglarea umorald a secreliei gastrice este impletita intim cu cea nervoasd. Funclionareacelulelor parietale ale stomacului este modulatd de trei clase de reglatori umorali: cei adugi decirculalia sanguind, cei eliberali local la nivelul terminaliilor nervoase gi cei eliberali de mucoasd.

-12-

Page 13: fiziologia aparatului digestiv

Acetilcolina este eliberatd la nivelul terminaliilor parasimpatice in imediata apropriere acelulelor parietale gastrice gi a celulelor musculare prin mecinisme ieflexe lungi gi scurte.

Ga,strina este unul din cei mai bine studiati hormoni gastro-intesiinali. Este eliberatapredominant de antrul piloric. cantitali mici de gastrind au fost gasite qi in regiunea cardiei.

O activitate gastrin-like are qi intestinul subtire, gi chiir colonul. A-u fost izolare chimic qifunclional trei tipuri de gastrine: big-gastrina formatd din 34 de aminoacizi. tittte-gastrina, cu 1"7aminoacizi qi mini-gastrina, cu l4 aminoacizi. Gastrina 17 este cea mai activd form6 a gastrinei.

Gastrina este eliberatd in prezenla peptidelor, aminoacizilor qi calciului prin aciivare nervosreflexd 9i prin ac{iunea catecolaminelor circular-rte qi bomenzinei (hormon eliberat de mucoasaduodenala).

Eliberarea se face in circulalia sanguind de la nivelul celulelor G (secretoare de gastrind)prezente in pilor, antru gi duodenul proximal.

Cea mai mare cantitate de gastrind sericd este secretatd de antru. Membrana celulelor G esteptevdzutd' cu microvilozitali ce posedd receptori atdt pentru stimularea, c6t qi pentru inhibareaeliberarii de gastrind. Existd cel pulin patru cdi de eliberare, qi anume: stimulare a vagal6, distensiagastricd, stimularea umorald gi stimularea alimentard.

Incd din faza cefahcd, aferenlele vagale stimuleazd nu numai activitatea secretorie aglandelor ftrndice, ci pi a celulelor G.

Distensia local[ gastricd, atdt cea izolatir a antrului, cdtasemenea, stimularea eliberarii de gastrind din antru.

qi cea a pungii fundice determind, de

Mecanismul acestei cdi este rcahzat prin reflexe locale, colinergice. Se descriu descdrcari degastrina determinate de proteine administrate intragastric.

Stimularea pe cale umorald a gastrinei este realizata gi de bombezina qi de calciu. Eliberareade gastrind cunoaqte gi influenle inhibitoare. Astf'el, scdderea pH-ului gastric sub 2,5 este un factorde inhibitie a gastrinei de unii hormoni peptidici: somatoitatin, glucagon, secretind, peptidulintestinal vasomotor (VIP), peptidul inhibitor gastric (GIP), colecistokininalCCf;, calcitonind.

Efectele fiziologice aie gastrinei sunt muitiple, secretorii, motorii qi trofice: creqte putemicsecrelia de hidrogen-ioni 9i de pepsind; participd aldturi de pancreozimin-colecistokinin6 lastimularea secreliei enzimatice pancreatice; stimuleizd creqterea mucoasei gastrice; cregterea uqoarda factorului intrinsec; este implicatd in reglarea eliberdrii de insulind] puternic stimulent almusculaturii digestive, indeosebi al regiunii antrale, deci, al evacudrii gastrice.

Hi's'tamina este al treilea mediator al secreliei gastrice. Eliberatd din bazofile, mastocite,trombocite 5i celulele enterocromafine ale sistemului APUD, ac[ioneazd, prin intermediulreceptorilor H1 9i H2 la nivelul organelor-fintd. Histamina se elibereazd gi la nivelul unor celulespecializate din mucoasa gastricd. Ionii de calciu intervin in procedura histaminei, favorizandeliberarea acesteia. Eliberarea de histamind. ar fi declan;atd de catri acetilcolina gi gastrina.

Histamina cregte volumul sucului gastric qi secrelia ionilor de H* . Compirativ cu gastrina,efectul histarninic de stimulare a aciditdlii gastrice qi producerii de pepsina este mai puternic.

Un alt fbctor umoral ce actioneazd, asupra secreliei gastrice este reprezentat deprostaglandine, prezente ca hormoni locali in mucoasa stomacului.

Faza intestinali: secrelia sucului gastric se prelungeqte gi dupa golirea stomacului la unnivel mai redus. Producerea de suc gastric in aceastd fiza este, ta r6naui.i,ieglata nervos qi umoral,atdt in sens stimulator, c6t qi inhibitor.

Ca urmare a distensiei, rolul principal in reglarea fazei intestinale il delin mecanismeleumorale. Factorul umoral principal este gastrina intestinald secretatd de mucoasa duodenal6. Alfihormoni care stimuleazd secrelia acidd a stomacului sunt motilinul qi bombezina. Acizii, grasimiieqi produqii de digestie lipidica, soluliile hipertonice, venite in contact cu mucoasa duode'ald auefecte inhibitoare asupra secreliei gastrice. Stimuleazd eliberarea unui hormon din mucoasaduodenala. numit enterogastrond. cu efecte inhibitoare asupra secreliei gastrice, realizate probabilprin intermediul secretinei gi colecistokininei.

Aceeaqi acliune inhibitoare o au gi alti hormoni intestinali, cum sunt somatostatinul,secretina colecistokinina, GiP, enteroglucagonul. VIp.

13 -

Page 14: fiziologia aparatului digestiv

Fazele psihicd gi cefalica nu dureazi dec6t o ord sau doui. Sucul rezultat este abundent gifoarte activ. Acest suc amorseazd qi pregdtegtefazaumorald, gastricf, qi duodenald, al cdrei suc maipulin activ continud sd fie secretat timp de 6-8 ore. Intervenlia mecanismelor nervos qi umoral seexercitd in paralel.

Dac[ aciditatea totald este mai mica decdt valorile normale, starea respectivd se numegtehipoaciditate, iar dacd le depdqegte, se consideri hiperaciditate. Cdnd aciditatea totald lipseqte, seutrlizeazd. termenul de anaciditate. Lipsa atdt a aciditAlii, cdt qi a pepsinei este cunoscutd sub numelede achilie. Sc[derea cantitAlii de acid clorhidric este numita hipoclorhidrie, lipsa * aclorhidrie, iarcreqterea peste limitele fiziologice * hiperclorhidrie.Motilitatea gastrici

Stomacul este un organ extensibil, cu capacitate diferitd in funclie de specie qi individ. Lanivelul stomacului are loc depozitarea alimentelor ingerate; omogenizarea lor cu sucul gastric,formarea unui amestec semifluid, numit chim, precum qi golirea lentd a conlinutului sdu atunci cdndse deschide sfincterul oiloric.

in momentul in care unda perisaltica esofagiana ajunge la nivelul cardiei, acest sfincter serelaxeazl, reflex urmatd de relaxarea fundusului ;i corpului stomacului, realizdndu-se astfel functiade rezervor a stomacului.

Vagotomia influenleazd umplerea gastrica prin diminuarea relaxdrii receptive. Ajunse instomac, alimentele sunt amestecate cu sucul gastric. Lichidele se dispun in jurul masei de alimentedin stomac Ai ele vor fi primele care vor pdrdsi stomacul. Particulele mari sau nedigerabile suntrelinute in stomac o perioad[ mai lunga de timp.

Golirea gastricd este reglatd atdt prin mecanisme nervoase, cdt gi hormonale. Mucoasaduodenald prezintd,, pe suprafala sa, receptori care sunt sensibili la aciditate, presiune osmoticd qiconlinutul in grdsimi al chimului gastric.

Prezenla acizilor graqi sau a monogliceridelor in duoden scade ritmul evacudrii gastrice.Chimul care pdrdseqte stomacul este hiperton gi va deveni din ce in ce mai hipefton pe mdsuraacliunii enzimelor digestive dirr duoderr. Soiuliile hipertoane din duoden incetinesc golirea gastricd.Conlinutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 intArzie evacuarea gastrica. Prezen{a aminoacizilor qia peptidelor in duoden incetineqte golirea gastrica.

Scaderea ritmului evacudrii gastrice este reglatd prin mecanisme nervoase qi umorale. Are ocomponentd nervoasd vagald, gi una umorald. reprezentatd de gastrina gi secretind. Gastrinadiminueazd ritmul golirii gastrice prin inhibarea contracliilor antrale qi stimularea contracliilorpilorice. Secretina, de asemenea, stimuleazd produclia de bicarbonat a pancreasului.

- produgii de digestie ai lipidelor prezenli in duoden declangeazd mecanisme nervoase qiumorale care scad ritmul evacudrii gastrice.

Componenta umorald a acestui mecanism implic[ eliberarea de colecistokinind, care va stimulacontraclia antrului piloric qi a pilorului .

- osmolaritatea confinutului duodenal: prezenl,a solutiilor hiperosmolare in duoden qi jejunscade ritmul evacudrii gastrice datoritd implicarii osmoreceptorilor.

Contracliile gastrice incep, de obicei, 1a mijlocul corpului stomacului la mijlocul corpuluistomacului qi se deplaseazd,pdnd.la pilor. Forla qi viteza acestora creqte pe mdsurd ce se apropie dejoncliunea gastro - duodenald. Procesul de amestecare a alimentelor cu sucurile digestive are loc lanivelul antrului.

Datoritd diametrului sdu mic, pilorul se inchide la fiecare contraclie sistolicd a antrului.Contracfia puternicd a capdtului terminal al antrului impinge, cu forli, conlinutul antral inapoi, inpartea proximalS a antrului. Retropulsie ce determind amestecarea efectivd a conlinutului antral cusucul gastric la dislocarea mecanicd a particulelor alimentare. Dupa ingestia de alimente antrul este

,,linigtit" timp de 7-2 orc, dupd care are loc o perioadd scurtd de activitate electrica gi mecanicdintensd, de aproximatl 20 de minute. Particulele mari sau nedigerabile din stomac trec in duoden.Perioada de contraclii puternice este urmatl de perioada de ,,liniqte" de 1-2 ore.

-14

Page 15: fiziologia aparatului digestiv

undele peristaltice gastrice sunt generate de ,,pace-maker-ul" gastric situat pe marea curburdgastricd la mijlocul corpului stomacului. cu o frecvenld de 3/minutl Gastrina creqte frecvenla deaparilie a undelor lente la 4lminut. Secretina poate diminua fiecvenfa undelor lente.Pilorul ptezintd' o musculaturd netedf circulard sub forma ;;";i;;rogdri inelare acoperitede un inel de lesut conjunctiv, care_l separd de duoden.Joncliunea gastro - duodenald are rolul:

- de a permite reglarea evacudrii gastrice cu un ritm care sd permitd duodenului sd procesezechimul sosit din stomac;- sd prevind regurgitarea conlinutului duodenal in stomac. o evacuare gastricd prea rapiddpoate conduce la ulcer duodenal, pe cdnd regurgitarea conlinutului duodenal poate contribui

- ia aparilia ulcerafiilor gastrice.Inerva{ia pilorului se realizeazd' aLdt prin fibre vagale, cat gi fibre nervoase simpatice. Fibrelesimpatice determind. constriclia piloiului..

-Fibrele vagale colinergice excitatoare stimuleazaconstriclia sflncterului, iar cele inhibatoare elibercazd.vlp, care determind relaxarea sfincterului.voma' Reprezintd -expulzia conlinutului gastric (qi, uneori, duodenal) din tractul gastro - intestinalpe cale bucala' Adesea precedatd de

^o senzalie de grea[d, tahicardie, ameleli, salivalie, paloare,midtiazd" 9i de regurgitalii alimentare, in care conlinutirl gastric este impins-irr.sofag dar nu ajungein faringe' Diverse-zone din organism preztntd.receptori "care

fvrniz.ura infor-alii centrului bulbaral vomei; de ex: distensia stomacului gi duodenului este un stimul puternic care poate declanqavoma.

cand reflexul de vomd este iniliat, apar unde retroperistaltice care porxesc de la mijloculintestinului subtire cdtre duoden, sfinctere piloric ai stomacul se relaxeaza. u; inspir forlat cu glotainchisa o scddere a presiunii intratoracic. gi .ouoia.eu diufragmului, "u..

uu-uu.a drept consecinfdcre$terea presiunii intraabdominale. impreund cu contrac{ia mugchilor abdominali, va determinaconducerea con{inutului gastric cdtre esofag. cardia se relaxeazd pentru a primi confinutul gastric,iar pilorul qi antrul se contractd pentru a preveni fluxul ortograd al conlinutului gastric.Insofitd de relaxarea reflexd a sfincterului esofagian ,up.rio.. Intrarea conlinutului gastric in traheeeste pre^venitd de apropierea corzilor vocale, inchiderea glotei gi oprirea."rpiruli.i.In perioadele interdigestive, activitatea moto-rie a stomacului este minimi. Reglareamotricitafii gastrice este asiguratd pe cale nervoasa 1r.n.*a; gi pe cale umorald.Reglarea reflexr extrinsecr este realizata de caire nervii uagi qi ,i.npuiiri pe cai aferente qieferente' tealizotnd' atat coordonarea motilitalii gastrice, cat gi troficitatea structurilor stomacului.Excitarea vagului toracic creqte tonusuf frecvenfa gi amplititudinea corrtracliitor stomacului,iar bivagotomia supra{i1{aematicd predispune la atonie gastrica qi spasm piloric. Nervii vagi suntmotori pentru stomac si inhibitori la nivelul pilorului.sistemul simpatic exercitd efecte inverse, de inhibare a peristaltismului gastric qi de tonifierea sfincterului pilor.Excitantul fiziologic al activitdtii reflexe

alimentelor in stomac qi de distensia mecanicdprogresivd a alimentelor.

motorii gastrice este reprezentat de prezenlaa perelilor stomacali, dublata de acidifierea

Reglarea reflexi intrinsecd. Automatismul gastric este realizaL atdt de plexurile nervoasecolinergice Meissner qi Auerbach, cdt gi de proprietatea intrinsecd a musculaturii netede de a secontracta chiar qi in absenla oricdrei inervatii.Reteaua plexurilor nervoase intraparietale se afld permanent sub influenla modulat oare ainervafiei r egetative extrinseci. Rolul inervatiei extrinseci este de a amplifica sau reduce activitateamotorie' Reglarea activitatii pompei pilorice se efectuea zd" atdt prin semnale ce pleacd din stomac,cdt gi prin semnale sosite din duoden. De fiecare datd cdnd chimul gastric ajunge in duoden,distensia acestuia declangeazd inhibarea peristaltismului antral (reflex protector).S-au descris mai multe tipuri de receptori inhibitori, *."unor...pt*i,'.rremoreceptori pH-sensibili, chemoreceptori proteo- qi ripidosenribili, osmoreceptori.Reflexul entero-gastric inhibitor mai poate fi declanqat gi de activitatea excesivd a chimuluiacid, cand pH-ul chimurui care pdtrunde in duoden scade sub 3,5 - 4.0.

15

Page 16: fiziologia aparatului digestiv

Solufiile hiper- qi hipotone pot cauza un reflex prevenind curgerea prea acceleratd a celordoud tipuri de lichide in intestin gi totodatd eventualele schimbdri rapide in balanla electroliticd aorganismului.Alte reflexe inhibitoare gastrice sunt: reflexul ileo-gastric (evacuare gastricd incetinitd inconditiile unui ileon umplut), reflexul ano-gastric (evacuare gastricd lenti datoritd destinderiimecanice a anusului)' precum gi reflexe cu punct de plecare in noJireceptorii viscero-somatici.La nivelul terminafiilor nervoase din peretele muscular gastric, ca de altf'el gi in acela alintestinului , ac[ioneazd, o serie de neurotransmitdtori, qi u.r,i-.' acetilcolina, noradrenalina,serotonina' histamina, substanla P. Aceste substante pot acliona in acelagi timp qi pe caleacirculatiei senerale.Alte substanle ce sunt eliberate la nivelul

motihtAtii sunt: ATp, enkefalinele, vasopresina,somatostatinul.

termina{iilor nervoase gi pot interveni in reglareaoxitocina, peptidul vasoactiv intestinal (VIp) qi

Activitdtile nervos-centrale ce au o componentd emolionald (durere, team6, agresivitate) sereflectd asupra activitdlii tractului digestiv, influenldnd motilitatea gi secrelia gastricd.Reglarea endocrinr a motiliti{ii gastrice. unii hormoni gastro-intestinali eliberafi de sistemulendocrin difiz ptezintd imporlante influenle reglatoare asupra motricitalii gastrice. Determinacreqterea activitatii electrice a fibrelor musculare gastrice, stimularea contracfiilor pe stomacul golqi scaderea tonusului regiunii fundice cu intarziereievacuarii gastrice.colecistokinina, secretina qi somatostatinul diminueazd motilitatea antrald, contractd pilorul giintdrzie e\'acLlarea' vIP 9i glucagonul determind temporizarea evacudrii gastrice, motilinul creqtefrecvenla poten{ialelor de acliune gastrice qi stimulea zi activitatea de evacuare a stomacului.Digestia intestinali

ultima etapd a digestiei este cea intestinald. in intestinul sublire se des{bqoard in acelaqi timpqi imporlante fenomene de absorblie, ce au ca rezultat trecerea in sistemele circulatorii sanguin gilimfatic a alimentelor sub formd de nutrimente simple: aminoacizi, monozaharide qi acizi graqi.Segmentul superior al intestinului sublire define predominant un r.ol digestiv qi moderatabsorbtiv in segmentul inferior are funclie de absorbfie, participand mai pujin la procesul dedigestie.Digestia componentelor chimului gastric are loc in duodenul inferior gi jejuno-ileon, prinacliunea produqilor de secrelie pancreatica, biliard qi intestinald. La nivelul primei porliuni aintestinului se varsd sucul panc..uii. si bila.

Secre(ia pancreaticiPancreasui este o glandd anexd a tractului gastro-intestinal, cu funclii exocrind gi endocrind.Structura pancreasului exocrin este asemdndtoare celei a glandelor salivare, constituit din acinisecretori qi ducte intralobulare ce se varsi in marile canale excretoare - wirsung qi Santorini.celulele acinoase se disting prin prezenla abundentd a granulelor de zimogen qi a unuiapatat Golgi cu rol in formarea acestora. celulele epiteliale ale canaliculelor excretoare prezintd.activitali enzimatice marcante cu rol in secrelia hidro-bicarbonatatd.canalul wirsung strdbate transversal pancreasul de la coadd la cap qi se varsd in porliunea adoua a duodenului printr-un orificiu comun cu canalul coledoc la nivelul ampulei vater, prevdzutdcu sfincterul Oddi.

Sucul pancreatic. 1000 -1500 mlin24 de ore. Este un lichid clar, vdscos cu un pH de 7-9.cele mai importante sunt enzimele. Acliunea acestora se exercitd asupra celor trei principiialimentare: proteine, lipide, glucide.Enzimele proteolitic.e hidrolizeazd' proteinele. Aceste enzime sunt: tripsina, chimotripsina,carboxipeptidaza gi ribonucleaza.

lrrvr'ra' wr'rrrwLrrPrrtrd

Tripsina" celulele glandulare pancreatice elaboreazd un zimogen precursor - tripsogenulinacti'n'' La un nH de 7-8, acestea se transformd spontan in tripsin a activd.,printr-o reacfie favorizatd,de Ca2*' in intestin catalizaeste realizatd de entero kinaza,eliberatd de mucoasa duodenala.Sub acliunea enterokrnazei, tripsogenul se degradeazd, in tripsind, pie.ranJ iin molecula sa saseaminoacizi.

-16

Page 17: fiziologia aparatului digestiv

Tripsina cdEtiga in eficacitate dacd proteinele au fbst in prealabil supuse actiunii pepsinei. Ea esteactivd 9i asupra nucleoproteinelor pdnd 1a scindarea acestora jn acizi nucleici.

Chinotripsina hidtolizeazd legdturile peptidice la un pH optim de 8. Spre deosebire detripsina, care coaguleazd sdngele, chimotripsina prezinta propriitatea de a coagula laptele.Precursorul inactiv elaborat de celulele glandulare pancreatice esie chimotripsinogenil, activat decdtre tripsind. Aceasta prezintl, o acliune de digerare mai rapidd asupra caziinei dec6t tripsina, iarun amestec al acestor doud enzime continud procesul mai deparle decdt fiecare enzimd separat.

Carboxipeptidaza scurteazd polipeptidele cu un aminoacid. Precursorul inactiv elaborat decelulele glandulare pancreatice este precarboxipeptidaza, activata la rdndul eu de trepsind inpr ezenla zincului, drept co factor.

Colagenaza este elaboratd inifial sub formd inactivd, sub acliunea tripsinei, se transformd inprodus activ: scurteazd legdturile peptidice ale colagenului la nivelul aminoaiizilor.

Ela'staza sub formd inactivd de proelastaz1 activatd de cdtre tripsina gi enterokinazd induoden. Hidrolizeazd in special legdturile peptidice ale aminoacizilor.

Ribonucleazele aclioneazd, asupra acizilor ribonucleic qi dezoxiribonucleic. rezultandoligonucleotide.

Alte enzime proteolitice sunt: protaminaza gi leucin aminopeptidaza.Il"$qrsa*"#l"""gst.g""""pf.p-fe-i*J., de autodigestie prin faptul cd secretd proteazele sub formd de

precursori inactivi, care devin activi numai in intestin. Jesutul glandular pancreatic are proprietateade a distruge enzimele proprii sau a le neutrali za printr-o antienzima qi anume antitripsina(inhibitorul tripsinei). Substanla depozitatd in citoplasma celulelor glandulare in jurul granuleltr deenzime.

Deoarece tripsina actleazd. gi alte enzime proteolitice, inhibitorul tripsinei poate preveni, deasemenea, gi activarea acestora.

CAnd pancreasul este lezat grav sau caniculele pancreatice sunt blocate, se acumuleazd ocantitate mare de suc pancreatic; inhibitorul tripsinei fiind depagit qi secrelia pancreatica rapidactivatd, aceasta poate digera in cAteva ore intregul pancreas (pancreatita acutd, adesea letal[).

Enzimele glicolitice. Amrlaza pancreatici este analogd ca acfiune celei salivare putdnd sidigere in 30 de minute cantitali de amidon de 20000 de ori mai mari decdt greutatea sa. Aclioneazdla un pH optim de 6,5-7,2.

Enzimele lipolitice. Lipaza pancreaticd este cea mai activa esterazd din tubul digestiv cesepard prin hidroltzl'acizii gragi de glicerol, la un pH variabil intre 7-8, in prezenla ioniloide Ca2*$i Mgt* , ca activatori.

Sarurile biliare, prin actiunea de emulsionare a grdsimilor, mdresc suprafala de contactdintre substrat Ei enzimd, favorizdnd indirect activarea rrpazei.

Colesterol enteraza (colesterolaza) aclioneazd scinddnd colesterolul alimentar esterificat incolesterol liber gi acid gras (in prezenla sdrurilor biliare).

Lecitinaza descompune fosfoaminolipidele inacizi graqi gi glicerofosfat de colind.Mecanismul secre{iei pancreatice. Sinteza qi secrelia enzimelor pancreatice are loc in doud etape:

a) enzimele sunt sintetizate plin incorporarea acizilor aminali in proteinele enzimatice: lanivelul reticului endoplasmatic rugos, de unde sunt transportate intracelular pdnd la aparatulGolgi, unde vor fi transformate in vacuole prin invelire cu o membrana. Vacuolele ,. un.r.apoi prin unirea membranelor gi formeazd" granulele zimogene;

h\ rrrqn,rlelo -i'u) Ercrrrurtrrtr zrrrlo$ol]e astfel formate vor migra la polul aplical al celulei, unde vor fuziona cumembrana celulard qi vor fi descdrcate prin exocitozd in lumenul ductelor acinare.Stimularea puternicd gi continua epuizeazd, conlinutul celular de granule de zimogen qiacestea se fac in cursul repaosului.

Reglarea secre{iei pancreaticeSecre{ia paucreaticd este supusd controlului nervos gi umoral. Se disting 3 faze: cefalicd, gastricd giintestinald.

Fazu ce.falicri se face predominant pe cale nervoasd. in aceastd fazd, secrefia este declangatade excitanli condilionali gi necondilionali, care declanqeazd secre{ia salivard gi gastrica.

.| ,7tt -

Page 18: fiziologia aparatului digestiv

Controlul nervos este realizat de cdtre nervul vag,iar atropina (parasimpatolitic) il suprimd.Simpaticul (nervul splanhnic) este inhibitor. Stimulul ce declan qiaza secrelia este deglutilia. Exist6gi o componentd umorald, reprezentatd de gastrina stimulantd pe cale vagald. Gastrina ar stimula, lardndul ei, pancreasul exocrin, fie pe cale direct6, fie prin activarea secreliei acide a stomacului , care,sositd in duoden, ar intensifica secrelia de bicarbonaf de cdtre celulele canaliculare.

Faza gastricd. Distensia peretelui gastric declangeazd prin reflex vago-vagal secrefia de sucpancreatic bogat in enzime, continuatd gi intensificatd apoi puternic de cdtrJstimularea eliberdrii degastrina. Probabil ca un anumit rol stimulator sd fie jucat gi de plexurile nervoase intramurale.

Faza intestinald. Odata ajuns in duoden, chimul gastric acid determind prin mecanismdublu, neuroumoral, stimularea secreliei de suc pancreatic.

in aceasti fazd, se realizeazd,aproximati v S}Yodin rdspunsul secretor pancreatic.Rolul principal este detinut de controlul hormonal.Acidul clorhidric conlinut in chim determind eliberarea din

substanfe, numitd secretind, care, ajunsd in sdnge, excitd celulelestimuleazd secrelia biliara gi intestinald.

mucoasa duodenald a uneiglandulare pancreatice gi

Ea determind o secrelie bogatd in apd qi sdruri anorganice (bicarbonat), dar sdracd in enzime(secrelia hidrolaticd). Mucoasa duodenald ellbereazl secretind atunci c6nd'pH-ul scade sub 4 gistimuleazd prin intermediul acesteia produclia de suc pancreatic bogat in bocarbonat, caretamponeazd acidul clorhidric din stomac; eliberarea de secretind reprezintd astfel un mecanism deproteclie a mucoasei intestinale fala de acliunea pepticd a sucului gastric. Secretina ajunsd pe calesanguind la nivelul stomacului stimuleazd secretia de pepsind ql i"ttiUa formarea ae ifCt qimotilitatea gastricd. r '- )

Pancreozimin-colecistokinina (CCK-PZ). Eliberarea de CCK-PZ este stimulat[ de cdtreaminoacizi. albumoze, peptone qi acizi gragi, in vederea eliberdrii de fermenli pancreatici necesaridesavirqirii digestiei proteice intestinale. Secretina gi CCK-PZ, se potenfeaza reciproc.Secre{ia gi motilitatea biliariSecrelia biliara este elaboratd in celulele ficatului gi varsatd in canalele biliare, de unde se dreneazdin duoden. Ficatul reprezintd o importantd glandd anexd a tubului digestiv, cu structura gi funcliiextrem de complexe. Unitatea structurald de bazd, a ficatului este lobulul. Ficatul uman coniine intre50.000- I 00.000 de lobuli.

Funcliile hepatice sunt urmdtoarele: formarea bilei; depozitarea de glucide; formareacorpilor cetonici precum qi alte funcfii implicate in controlul metatolismului gtuciaic; reducerea giconjugarea catecolaminelor qi hormonilor gonadali; sinteza de proteine; inactivarea hormonilorpolipetidici; detoxifierea organismului (toxine, substanle medicamentoase etc); formarea ureei;implicarea in controlul metabolismului lipidelor; contribulie la d,epozitarea s6ngelui gi la transferulsdngelui port in marea circulafie; contribulie la termoreglare; funclie hematopoietici (in perioadaembrionara).Formarea qi compozi{ia secretiei biliare.Bila * produs de secrelie gi excrelie hepaticd, care se acumuleazd in afara perioadelor de digestie invezicula biliar6, unde se concentreazd gi de unde se elimind intermiteni prin coledoc in a douaporliune a duodenului. Cantitatea de bil[ secretatd, la om in 24 de ore este de 700-1200 ml.influenlatd de natura alimentelor;Bila este un lichid a cdrui culoare qi a cdrui compozilie apar diferite in cazul bilei hepatice gi al celeiveziculare. Bila hepaticd este galben-aurie, clard, aproape izotonicd, cu un pH de g-g,6. Bilaveziculard este verde-brund, tulbure din cauza resturilor epiteliale qi a sdrurilor de calciu gi filant6din cauza mucinei; pH-ul ei este cuprins intre 7 qi 7,6. in vezicula biliara are loc o puternicdresorblie a apei. astfel cd bila hepatic[ se concentreazd. de 8-10 ori. Constituenlii bilei sunt sdruribiliare, pigmenli biliari, colesterol, lecitind, acizi graqi, mucin[ qi substanle anorganice: cloruri deNa, K. Ca, bicarbonali qi fosfali. Bila nu con{ine enzime, cu exceplia fosfatazei alcaline, ce sesecret5. prin bila,

liiirurile biliare. Sinteza lor se efectueazd in ficat, plecAnd de la acizli: colic, dezoxicolic,litocolic ai chenodezoxicolic. Sdrurile biliare rezultd.din combinarea acizilor biliari cu Na* sau K* .

18

Page 19: fiziologia aparatului digestiv

Sdrurile biliare au o acliune de tip detergent, scdzdnd tensiunea superficiald a particulelor mari degrdsime Pi favorizdnd fraclionarea in parlicule fine, in vederea emulsiondrii lor. Intervin in activarealipazelor. in transportul acizilor gragi din lumenul intestinal pdnd in imediata apropriere a pereteluiintestinai gi in absorbfia acizilor gragi.

Cea mai mare pafie (9i10) din sarurile biliare sunt resorbite prin mucoasa intestinaldimpreund cu grdsimile, insd dupd trecerea prin mucoasa se separd de giasimi gi ajung in s6nge.Ajunse in ficat. reahzlnd circuitul hepato-entero-hepatic al sdrurilor biliare"

Pe iinga colecistokinind qi secetind, duodenul influenleaz[ secrelia biliar[ qi prin motilin(colecistokinetic) Ei gastrind. Simpaticul relaxeazdvaziculabiliard, iar vagul o contracti qi relaxeazdsfincterul Oddi qi stimuleazd qi secretia biliari.

Pigmenlii biliari sunt reprezenta\i de bilirubina qi biliverdina. Bilirubina provine dindistrugerea globulelor roqii prin procesul de hemolizd,, care are loc in tesutul reticulo-endotelial.

Bilirubina eliminatd in cdile biliare se afld in propor{ie de 76-g0% sub formdglucurottoconjugatd. Vdrsatd in intestin bilirubina este srprrsi acliuni enzimelor reductoarebacteriene. Ea este astfel hidrogenatd in etape succesive mezobilirubinei gi apoi urobilinogenuluicare poate trece in stercobilinogen (ce se elimind prin materiile fecale ddnd in parte coloraliaacestora).

l.lrobilinogenul format in intestin se resoarbe partial prin mucoasa intestinala qi, ajuns laficat, participa la formarea bilirubinei. O alta parte de urobilinogen este distrusa la nivelul ficatului.

O mic[ cantitate din derivalii resorbili in s6nge sunt excretali de rinichi sub formd deurobilind' Aceastd cantitate cregte atunci cAnd scade capacitatea ficatului de a distrugeurobilinogenul. de aceea exagerarea urobilinuriei este semn de insuficienld hepaticd.

Pigmenlii biliari sunt fbrd acliune fiziologicd. Organismul se debaraieazd, de acegtia, ca deorice produs de deqeu, exceplie lbcdnd doar fierul, care este recuperat de organism pentru a fiutilizat la sinteza hemoglobinei.

Colesterolul din bila se afla in cea mai mare parte sub formd liber6, neesterificatd. provineatat din colesterolul alimentar (exogen), cdt qi prin sinteza hepaticd (endogen).

Aproximativ 600/o reprezintd colesterol ca atare, restul de 40o/o aflandu-se in comoozitiasdrurilor biliare.

Odata ajuns in intestin, colesterolul este parlial recuperat in cadrul unui circuit entero-hepatic, ?n limp ce altd cantitate se elimind prin materiile fecale metabolizat in coprostanol.

In bila se mai gisesc fosfolipide (in special lecitind), acizi graqi, mucind, iubstanle minerale.Bila se secret[ continuu la om, deversarea in duoden fdcdndu-se intermitent.

Carnea ;i grdsimile au, de asemenea, o actiune de mdrire a secreliei biliare. Secretia biliardeste astfel autointrelinutd de sdrurile biliare.Evacuarea bilei. Secrelia bilei are loc in mod permanent, evacuarea ei in intestin se face numai infazele de digestie. in perioadele de repaus digeitiv, cAnd presiunea in canalele extrahepatice ajungeIa 50-70 mmH2O, bila trece prin canalul cistic in vezicula biliard, astfel cd transportul bilei de laficat in colecist se face pebazd exclusiv de forle fizicepresionale. in repaus digestiv sfincterul Oddieste inchis. bila nu poate ajunge in aceastd perioadd in duoden. Volumul viziculei biliare fiindlimitat la aproximativ 50 ml. Bila este intens concentratd prin absorblia apei din acest rezervor, del2-18 ori. Acumularea este posibila datoritd proprietalii de plasticitati a muqchiului neted alveziculei biliare.

in perioadele digestive, contractia veziculei biliare qeeazd in veziculd o presiune de 250-300 mmH2O. sfincterul Oddi putdnd rezistapdnd la o presiune de 300 mmH2O. Contraclia veziculeise insoleqte de relaxarea acestui sfincter, colecistul qi sfincterul Oddi reprezentand o unitatefunctionalaAlimentele care stimuleazd. puternic golirea veziculei biliare sunt gdlbenuqul de ou, smdnt6na,untdelemnul:Rolurile bilei. lntervine indirect in digestia gi absorblia grasimilor prin emulsionarea lor, activarealipazelor pancreatice, mdrindu-le de 3-4 ori puterea lipoliticd, favortzareaabsorbtiei acizilor graqi qia monogiiceridelor. Absorblia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), a colesterolului si a unor

19-

Page 20: fiziologia aparatului digestiv

metale ca fierul. Bila are qi o acliune antiputridd asupra florei gi putrefacliei din colon. Ea impiedic[coagularea mucusului intestinal inhibAnd o mucinazd Ei favorizind peristaltismul. Prezintd un rol qi

in coagularea in intestin a sucului gastric acid.Reglarea secre{iei gi motiliti{ii biliareReglarea secre{iei biliare. Reglarea nervoasd. In cazul secreliei biliare, rolul sistemului nervosvegetativ este redus. Nu existi dovezi ale existenlei unor nervi secretori de bila. Existi opiniapotrivit cdreia bila este secretatd in mod continuu sub influen{a stimulilor vagali, fie direct influenlaasupra celulei hepatice, fie prin intermediul gastrinei.

)leglarea umorald in timpul repausului digestiv volumul secreliei biliare variazd intre 5-10ml/kg corpl24 de ore, in cursul digestiei el atinge 20-27 ml/kg corplZ4 de ore. Un rol insemnatexcito-excretor il are insdgi bila, prin s[rurile biliare reabsorbite din intestin gi care actioneazdprintr-un mecanism de feed-back pozitl.

Secretina stimulata de prezenla chimului acid in duoden, creqte fluxul biliar (efect coleretic).Gastrina. colecistokinina, glucagonul qi histamina exercitd efecte coleretice, dar intr-un grad mairedus decdt secretina.Reglarea evacuirii bilei. Pe cale nervoasa qi umorald. Controlul nervos, vago-simpatic. este de

imporlanla secundard. La inchiderea gi deschiderea sfincterului Oddi parlicipa gi un mecanism de

origine miogen6, determinat de contrac{ia pere{ilor duodenali. Prezenla atingdnd qi sfincterul Oddi,unda de contraclie este precedatd de relaxare subiacentd. La coordonarea nervoasd a evacudrii se

mai adauga qi participarea importantd a plexurilor nervoase intrinseci din peretele colecistului, ca qi

reglarea de naturd endocrind.Hormonul cu acliune electivd este colecistokinina, eliberat de mucoasa duodenald. (CCK-

PZ), are qi acliune stimulatoare asupra secreliei pancreatice, dar doza de CCK necesard pentru a

produce contraclia veziculei biliare este de 7-8 ori mai mare decdt cea necesarS. excitarii secrelieipancreatice. Se admite posibilitatea ca CCK sd determine, sincron cu contractia veziculei biliarerelaxarea sfi ncterului Oddi.

Principalii factori ai sintezei gi evaculrii bilei

Faza de disestie Stimuli Fuctori intermediari Rdspuns

Cefalica

Gustul gi mirosulalimentelor, prezen\a

alimentelor incavitatea bucala gi

farinse

lmpulsuri vagaleCregterea evacudrii

bilei

Gastrica Distensia gastricdImpulsuri vagale

GastrinaCregterea evacudrii

bilei

Intestinald

Produqi de digestie a

lipidelor in duoden.Scdderea pH in

duoden.Absorblia acizilor

biliari in ileonul distal.

Colecistokinina

Secretina

Concentralia crescutd a

acizilor biliari insdngele portal

Cregterea evacudriibilei; cregterea

secreliei acizilorbiliari. Cregterea

secreJiei electrolililorgi apei.

Stimularea secrefieiacizilor biliari;

inhibarea sintezeihepatocitare de acizi

biliari;

lnterdigestivEliberarea scdzutd a

bilei in duoden

Concentralia scdzutd a

acizllor biliari insAngele portal

Stimularea sintezei de

acizi biliari ; inhibareasecreliei de acizi

biliari.

-20 -

Page 21: fiziologia aparatului digestiv

Colecistokinina, stimulatdlardndul ei de produgii de digestie lipidicd din duoden, aclioneazd direct

asupra receptorilor specifici ai fibrelor musculare netede ale veziculei biliare. Actiuni contractile

mai prei;intf, gastrina qi secretina, ultima potenlAnd acfiunile CCK.Secre{ia intestinului sub{ireIntestinul sublire se intinde de la sfincterul piloric pdnd la valva ileo-cecali qi cuprinde duodenul,jejunul gi ileonul,cu o lungime de aproximativ 6-8 metri in condilii de relaxare si un diametru

descrescdtor de la 4 cm la 1,5 cm.Mucoasa intestinului sublire are o suprafald activd de aproximativ 250-300 m'. asiguratd

indeosebi de valvele conivente,ce sunt pliuri mucoase semicirculare, cu o densitate crescutd induodenul terminal Ei porliunea incipientd a.iejuno-ileonului.

Pe suprafa{a valvulelor conveniente Ei intre ele, se gisesc vilozitalile intestinale, care sunt

prelungiri digitiforme ale mucoasei cu lungimea de 0,5 - I mm.Prezen{a vilozitdlilor cre$te ae ZS-:O de ori suprafala intestinald (pdna la 20000 m2),

imporlant in asigurarea proceselor de digestie qi absorblie intestinald. In axul central al vilozitdlii se

afld relelele: arteriald, venoasd, limfaticd gi nervoasS.

Celulele epiteliului intestinal sunt enterocite, celule caliciforme, celule Paneth qi celule

endocrine.Enterocitele sunt celule cilindrice care prezintd in zona apicald o margine ,,in perie" cu

microvili. Fiecare microvil confine o mare cantitate de enzime care continud fenomenele de digestiegi formeazd complexele funclionale cu transportorii membranei intestinale implicali in funcJia de

absorblie. Se remarcd in enterocit bogalia de mitocondrii gi lizozom| organite cu rol in degradarea

oxidativd a principiilor alimentare gi metabolism.Celulele caliciforme secretd mucusul intestinal.Celulele Paneth constituie zonele de regenerare a epiteliului intestinal (durata de via!6 a

celulelor mucoasei este de 2-5 z1le), avAnd Ei rol secretor (lizozim).Clelulele endocrine intestinale fac parte din sistemul paracrin (APUD) care secretd

diferen!iat serotonini (celule enterocromafine), gastrind (celule ,,G"), secretind (celule ,,S"),enteroglucagon (celule,,EG") etc.

Intestinul sublire con{ine doua tipuri de glande: glandele Lieberkiihn qi glandele Bri.inner.

Glandele Lieberkiihn se gdsesc intre vilozitali gi sunt dispuse pe toatd lungimea intestinelor sublireqi gros. Glandele Briinner se gdsesc numai la nivelul pilorului gi duodenului, p6nd la ampula Vater.

Secretia sucului intestinal propriu-zis sau enteric: sucul intestinal este fluid incolor si se secretd

in cantitate de 2-3 litri in 24 de ore.in ultima porliune a intestinului, datoritd prezen{ei leucocitelor, celulelor descuamate gi bacteriilor,

este tulbure; pH-ul sduvariazd delaT la 8,3 fiind mai acid la nivelul primei porfiuni a intestinului.Sucul intestinal conline substanle anorganice gi organice.

Concentra{iile crescute de clorurd de sodiu Ei bicarbonali ce ii conferd puterea sa alcalina.

Principala enzimd a intestinului sublire erepsina, o enzimd proteoliticd,iar altd, enzimd proteoliticd

este enterokinaza. care activeazd tripsinogenul,care actioneaza asupra polipeptidelor.Xiarcleazele intestinale aclioneazd asupra acizrlor nucleici izolali de pe nucleoproteine de

catre tripsin[.Diastazele, transformd zaharoza in glucoza gi fructozd, lactaza scindeazd lactoza in glucozd

si galactoza . iar maltaza dedubleazd maltoza in doui molecule de glucoza.

L i p a z a i nt e s t i n al a ac\ioneazd' asupra grdsimi lor neutre.

Ciclul vital, de reinnoire a unei celule epiteliale este destul de rapid (aproximativ 4-5 zile),

astfel incdt intr-o lund intreaga mucoasa intestinului sublire poate fi remaniatf,.

Digestia intestinali, proces complex, realizat prin acliunea succesivd gi combinatd a secreliilorpancreatice qi enterocitare in 3 etape: luminald, membranard gi intracelulard.

Etapa lurninald se desfbqoard in lumenul intestinal fiind asigurat[ de secreliile bilio-pancreatice.

11- Ll

Page 22: fiziologia aparatului digestiv

Substanlele alimentare digerate parlial in lumen sub acliunea enzimelor pancreatice vor fihidrolizatate in continuare prin digestia membranard la nivelul marginii ,,in perie', a enterocitelor decdtre enzimele de la suprafala membranei apicale a acestora.Ultima etap6, etopa intracelulard, are loc in enterocit

qi lizozomale.sub influenla enzimelor citoplasmatice

Aceste ultime doud etape, membranare gi intracelulard sunt strdns cuplate cu funclie deI r .. .

aDSorDl te lntestlnala.Glandele intestinale genereazd. continuu cerule care

liberd a vilozitatilor ce se desprind gi cad in lumen.le inlocuiesc pe cele din extremitatea

Glandele Lieberkiihn secretd un lichid cu pH cuprins intre 6-7, fiind probabil solvent pentruprodugii de digestie' Ele secretd qi o enzima, enterokinaza, ce activeazd, transfbrmareatnpstnogenului in tripsina.

Glandele Briinner elaboreazd' o secrelie mucoasd cu un confinut ridicat de bicarbonat cu rolde proteclie a mucoasei intestinale.Reglarea secre{iei intestinului subtireReglarea nervoasd a secreliei intestinale se rcalizeazii prin reflexele mienterice locale, declanqate dedistensia peretilor intestinului. Controlul vegetativ extrinsec este asigurat de vag qi simpatic.

Rdspunsul secretor intestinal este direct proporlional cu cantitatea chimului intestinal.Secrelia intestinald este stimulatd gi pe cale umorald.Din mucoasa duodenald un hormon numit enterocrinind se elibe rcazd, in cursul digestiei gi,pe cale circulatorie generald, ajunge la enterocite qi glandele intestinale, stimul6ndu-le secre{ia.Alti hormoni implicati sunt : duocrinind, gastrina, CCK-PZ gi secretina, VIp (polipeptidul

vasoactiv intestinal)Motilitatea intestinului subtire

Intestinul sublire are o lungime de aproximativintr-o perioadd de 2-4 ore. primii 25 cm din intestinuljejun 9i ileon.

Mi;carile de la acest nivel asigurd:-amesteca chimul cu sucurile digestive;- menline chimul in contact cu suprafala absorbtivd a microvilozitalilor;- propagd chimul dincolo de colon.Cel mai frecvent tip de miqcare a intestinului sublire este segmentarea,respectiv contracliilocalizate ale inelelor de mugchi neted circulari.(alternanta de contractie/relaxare ale segmentelorvecine),

Undele peristaltice reprezintdcontraclii progresive in sens aboral-distal.Prezenfa chimului in intestinul sublire determina contraclia orald (craniala )a intestinuluisublire 5i relaxarea aborala(distala ) de acesta; acest rdspuns se numeqte ,,legea intestinului,,.Supradistensia unui segment de intestin ielaxeazd musculatura netedd din restulintestinului,cunoscut drept reflexul intestino-intestinar.Stomacul gi porliunea terminald a ileonului interacJioneazd reflex adica ,distensia ileonuluiscade motilitatea gastricd; denumit reflexul ileo-gastric.Creqterea activitalii secretorii gi motorii a stomacului determind o intensificare o motilitatiiileonului terminal; se numegte reflexuL gastro_ileal '

Sfincterul ileo-cecal separd porliunea terminald a ileonului de cec. Undele peristaltice dinporliunea terminald a ileonului produc relaxarea sfincterului qi mici cantitali din chim trec in cec.Distens i a i leonului terminal relaxeazdrefl ex sfi ncterul.Distensia cecului produce contrac{ia acestui sfincter.

Contractiile se propagd in aval cu o vitezd in scddere de la 3-6 cm/ minut in ileon, duratapropagarii fiind ca urmare de 80-120 min (laom). Contracliile migratoare gigu*. dureazdlg-20 s,se propagf, pe distan{e mari Ei sunt mai puternice dec6t contracliile peririjti.e obignuite. Ele sepropaga retrograd in cadrul programului de vomd. Se pot asocia cu dureri abdominaie (crampe) sidiaree. Asigurd fiziologic propulsia in masd (in special in intestinul gros).

5 m, chimul traverseazd intestinr-rl subliresubtire sunt ocupafi de duoclen; restul este

1a

Page 23: fiziologia aparatului digestiv

Reglarea motilititii intestinaleMotilitatea intestinald este asigurati miogen,La baza fenomenelor mecanice intestinale

fibrelor musculare netede.Reglarea nervoasd este:

nervos gr umoral.segmentare std activitatea miogena a insdgi

- reflexd :

- prin inervafia intrinsecd si extrinsecd.Reglarea locala intrinsecd asigurd indeosebi miqcdrile peristaltice,prin activitatea in totalitate aplexurilor intramurale submucos Meissner si ai plexului mucos Auerbach.

In absenla inervatiei extrinseci stimularei motricitdlii intestinale este determinatd:- mecanic (distensie, atingerea mucoasei);- chimic (solufii hipotone, hipertone, acide).

Inervalia extrinsecd este dubld qi antagonistd si determind:- in cazul fibrelor colinergice (nervul vag), creqterea frecvenjei gi amplitudinii contracfiilormusculare,

- in cazul fibrelor adrenergice (nervii splanhnici) inhibarea tonusului gi motilitalii intestinaleac)ioneazd, si multan ; ( predomind tonusul nervi I or vagi).Influenfe nervos-superioare pot acfiona asupra motilitalii respectiv trairile emo{ionale

intense sunt insotite de modificiri ale amplititudinii u.iluitagl motorii intestinale.Reactiile de durere, fricd, teami produc paliditatea mucoasei, diminuarea secrefiei de mucusqi o inhibilie a morilitdlii.Furia' agresivitatea manifestd sau subconqtientd se asoc iazE, in general, cu hiperemia,congestia gi motiliatea.Intervenlia proceselor umorale in reglarea motricitdlii intestinale.l4igcarile intestinului sunt inhibate de:

- grf,simi;- solutii hiperto'e de glucozd, zaharozd. sau saiactozd

Reglarea umorald a motilitdtii intestinului sublire se realizeazd,prinintervenfia indeosebi ahormonilor intestinaii. a unor amine biogene ; ";id. suistanle biologic active.Motilinul' gastrina, CCK-PZ, serotonina, prostaglandinele" (pGE, pGF) stimuleazdmotilitatea inrestinald, in timp ce secretina qi vlp o intriua.unele glande endocrine au o acfiune inhibitoare asupra motilitdlii intestinale, ca suprarenalaqi gonadele (constipafia din hiperfoliculinemie).Un hormon eliberat de mucoasa duodenald, enterogastrona, moduleazd indirect activitateade evacuare a intestinului sublire superior prin intermediul influenlei inhibitoare pe care o areasupra motricitafii gastrice.Pilocarpina 5i prostigmina (histamina, bradikinina) intensificd peristaltismul intestinal, intimp ce altele, ca adrenalina, beladona, il modereaza.

Secrefia qi motilitatea intestinului grosIntestinul gros (colonul) este

-cuprins intre cec gi anus.

Cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid, rect gicanal anal. Lungimea este de aproximativ 1.4 * 1.g m.Cecul, colonul ascendent gi hemicolonul transvers drept formeazd. colonul proximal cufunctie absorbtil'a.Restul segmentelor pand la anus formeazd,colonul distal

a materiilor fecale.cu funclii de depozitare gi evacuare

Mucoasd colonului este mai groasd comparativ cu cea a intestinului sublire gi nu poseddvalvule conivente gi vilozitali.Celuleie cu margine .,in perie" sunt lipsite de granule secretoare, iar la partea apicald"microvilii sunt mai mari gi mai scurti.Glandele Lieberkrihn, secretd mucus

apendicelui.iar celulele endocrine sunt rare, cu exceplia

-LJ

Page 24: fiziologia aparatului digestiv

produsul de secrelie al mucoasei colice este un lichid redus cantitativ, cu pH alcalin (8-8,4)'

foarte vAscos qi lipsit de enzime,cu rol de a favorizatrecerearesturilor neabsorbite ale chimului ileal

in cec qi aderarea acestora intre ele in vederea constituirii bolului fecal, protejdnd mucoasa

intestinului gros de iritalii sau traumatisme mecanice qi chimice'

Cantitatea de mucus secretati de intestinul gros este mai micd in condilii fiziologice,dar in

cazul mucoasei iritate chimic sau mecanic aceasta este capabild sd secrete cantitAti mari de mucus'

apa gi electroliti.Migcdrile peristaltice ale intestinului gros constau din contraclii ale musculaturii circulare

care se deplaseazd aboral, propulsand conlinutului colonului spre rect.

Miqcdrile de transport in masi sunt specifice numai intestinului gros qi apar de doua - trei

ori pe zi ,fiind declanqate de destinderea sttmacului (reflexul gastro-colic), duodenului (reflexul

duoieno-colic) qi colonului, dar qi ca urmare a unor emolii puternice.

Alimentele sunt preluate de cdtre cec la patru ore dup[ ingestie, procesul continudndu-se

inca timp de patru-cinci ore.

timput de tranzit colonic al resturilor alimentare, ca urmare a acliunii conjugate a tuturor

tipurilor de miqcdri, este de aproximativ :

.6 ore de la ingestie, pin6la unghiul hepatic al colonului;

- 9 ore pAn[ la unghiul sPlenic ;

- 12 ore PAnd la colonul sigmoid.

Eliminarea totald a resturilor alimentare a unui prdnz-test se face in 5-7 zile, in primele trei

zile tranzifitnd prin tubul digestiv aproxim ativ 70o/o din cantitatea ingeratd

Celulele musculaturii netede ale colonului au capacitatea de a se contracta spontan $l

automat in absenla oricdrui stimul nervos sau umoral, cu o frecvenld mai mic6'

Inervalia parasimpaticd stimulatoare este asiguratoare de vag pentru colonul proximal

(parasimpaticul cranian; gl ae nervii erectori pentru cblonul distal (parasimpaticul sacrat)' Nervii

splanhnici asigura inervalia simpaticd-inhibitoare'Factori umorali cu rol stimulator sunt : gastrina (care contribuie la realizarea reflexelor

gastro- gi duodeno-colice), serotonina, CCK,enteroglucagonul, motilinul, endorfinele qi GIP

(gastr o -int e s t ina I p ol ip e p t i ct)'

prezen\a zilnica- in alimentalie a fibrelor vegetale din ralia alimentard este deosebit de

avantajoasi pentru organism, avand un rol stimulator gi reglator al motricitdlii intestinale, la fixarea

qi eliminarea substanlelor toxice 9i cancerigene etc'

Activitatea bacteriani intestinaliFlora microbian6 intestinala este indispensabild vielii, avdnd importante funclii in

menline.:ea lomeostazei organismului. Germenii microbieni sunt aduqi odatd cu alimentele ^qi

colonizeaz1 variabil segmer-rtele tubului digestiv incepdnd din cavitatea bucald (densitate 10-"

germeni / ml saliva, 10-a"germeni/ml in duoden, 10-11 germeni/ml in cec, 10-6 - 10-11 in materiile

fecale).^- ' in colonul proximal predomind flora de fermentalie, aerob6, care degradeazd substanlele

glucidice rimase neatacate pAni la acest nivel,avand drept produsi rezultali: acizi organici,

hidrogen, CO2

Colonul distal este populat indeosebi cu flor6 de putrefaclie, anaetobd, cu acliune

degradativa asllpra proteinelor nedigerate, rezultand o serie de substanle toxice pentru organism,

indol, scatol. amoniac'Flora intestinala posedd qi alte importante funclii, cum sunt:

a) sinteza qi absorblia vitaminelo, hidrosolrrbile (vitaminele: Bt, Bz, Btz, H, acidul pantotenic)

qi liposolubile (vitamina K);b) asigur6 procesul de deconjugare a diglucuronidului (bilirubina glucuronoconjugatd) pdnd la

transformarea acesteia in stercobilind;

c) deconjugarea acizilor biliari, cu eliminarea acizllor dezoxicolic qi litocolic prin materiile

fecale gi reabsorbjia in circuitul hepato-entero-hepatic a acidului colic in vederea refolosirii

lui:

.A-z+-

Page 25: fiziologia aparatului digestiv

d) stimularea functiei de ap[rare a organismului, prin influenla creqterii sintezei de

imunoglobuline A qi M.Cantitatea medie a materiilor fecale eliminate zllmc variazd de la 30 g pentru sugar, la 125 g

pentru adult, in funclie de alimentalia, vArsta, secreliile digestive gi gradul de absorblie intestinalf, a

individului.Alimentafia vegetariand determini cregterea volumului qi greutafii materiilor fecale, in timp

ce alimenta{ia rafinat preparatd gi carnat[ scade aceqti parametri.

Materiile fecale con{in 75o/o apd qi 25% reziduu solid, format din substanle organice 9i

anorganice.Defecatia este un act reflex motor, realizat de regiunea terminall sigmoido-rectald a

colonului distal Ei care consti in eliminarea la exterior a materiilor fecale. Acest act este coordonat

de centri medulari gi controlat corlical.Cea mai mare pafie din timp, rectul este aproape gol, parlial datoritd contracliei tonice a

unui sfincter neted, slab funclional, situat la aproximattv 20 cm de anus, la joncliunea dintre

sigmoid gi rect.Sfincterul anal intern, involuntar, este un muqchi neted, dispus circular in peretele intern al anusului,

ce se gdseEte relaxat atunci cdnd colonul este destins.

Sfincterul anal extern menlinut este constituit din fibre striate, voluntare. El este localizat in jurul

sfincterului neted gi parlial distal de acesta, fiind sub control nervos somatic. Senzalia 9i reflexul de

defecalie sunt declanqate de umplerea gi distensia ampulei rectale de cdtre materiile fecale.

Odati atins pragul critic al distensiei peretelui rectal, se declanqeazd ,,reflexul de defeca{ie

intrinsec", individul consimte sau amind actul defecaliei. Impusurile aferente transmise la mdduvd

ajung qi la centrr-il bulbar al defecaliei (ldnga centrul vomei), qi, de asemenea, la hipotalamus qi

cofiex, determindnd asocierea la reflexul defecaliei a unor acte favorizatoare parlial conqtiente' Are

loc o inspiralie profundd, glota se inchide, iar diafragmul coboard pdnd la limitele maxime, la cate

se asociazd contrac{ia musculaturii abdominale, toate acestea avdnd ca efect creqterea presiunii

intraabdominale.Concomitent, are loc relaxarea musculaturii planpeului pelvin, contraclia fibrelor

longitudinale rectale qi tracliunea in sus a regiunii perineale, cu scurtarea canalului anal. Sfincterul

extern striat se relaxeazd sub control voluntar.Dacd din diverse motive defecafia nu poate avea loc, acest act poate fi inhibat voluntar prin

menlinerea sfincterului extern contractat.Inhibarea voluntard a defecaliei are ca urmare disparilia ei pentru cAteva ore. Frecvenla

defecaliei este variabila (1-3 ori pe zi).

Aerul digestivTractul digestiv normal conJine in jur de 150 ml de gaz (stomacul 50 ml, colonul 100 ml,

intestinul sublire nu conline gaze). Aerul din stomac rezultd prin deglutilie, la care se adaugd cel

conjinut in saliva mucoas[ qi in alimente. O mare pafte din aer este eliminati prin eructalii. Aerul

stomacal con{ine 15-16% oxigen, 5-9 oh CO2 9i restul azot'

Aerul ce nu a fost eliminat prin eructalie trece in intestinul sublire, unde este absorbit rapid

sau trece in colon. Produsele de fermentalie (hidrogen, metan, hidrogen sulfurat) sunt obiqnuit

absente in intestinul sublire, dar ele pot constitui 10o/o din total atunci cdnd are loc o fermentalie

fav oizatd de obstruclie intestinald,in co-pozilia sa, oxigenul aproape lipseqte, azotul atinge 50%, anhidrida carbonicd poate

atinge 40o/o,tar restul este format drn gaze de fermentalie.

Elemente de neurofiziologie gastro-intestinaliControlul nervos se exercitd coordonat asupra contracliei musculaturii netede viscerale 9i

vasculare, precum gi asupra proceselor de secrelie 9i absorbJie.

Ex: vasodilatalia susline secrelia de apd, electrolili qi mucus premergdtor contracliei propulsive.

Activitatea integrald este comandatd dupd doud programe principale: postprandial qi interprandial,

la care se adaugd programul emetic. Inerva{ia este asiguratd de sistemul nervos vegetativ (SNV) qi

')<

Page 26: fiziologia aparatului digestiv

de fibre senzitive ale nervilor rahidieni gi cranieni. Sunt trei componente ale inervaliei vegetative:simpaticd, parasimpaticd qi enterica (intrinsecd).Tractul gastro-intestinal posedd:

- mecanoreceptori pentru gradul de intindere a peretelui qi migcarea conlinutului luminal pesupralafa mucoasei;

- chemoreceptori pentru osmolaritate, pH qi glucozd;- termoreceptori:

Neuronii senzitivi au corpul celular situal in ganglionii spinali qi enterici. Motoneuronii acfioneazddirect asupra celulelor efectoare, excitator ru, inhibitor, dupd neurotransmildtorii eliberati.Activitatea reflexd se bazeazd, pe circuite stabile formate din neuroni ,;;riii; $; ;;;;;liinterneuroni; un stimul anume determind acelagi rdspuns (de exemplu, distensia determindcontracfie in amonte qi relaxare in aval).Sistemul nervos enteric. Este o refea neuronald formatd din ganglioni situali in peretele tubuluidigestiv' Se mai numegte gi ,,micul creier intestinal". El funclion eazd ca un sistem integrativindependent, ce cuprinde neuroni senzitivi, interneuroni gi neuroni motori. Se dispun in dou6plexuri interconectate: mienteric (Auerbach pentru musculatura netedd) qi submucos (Meissnerpentru cripte gi vili).Rolurile .funclionale ale neurotransmildtorilor si neuromecliatorilor eliberali la nivelul si;-temuluienteric:

l ' Acetilcolina. excitator principal pentru mugchi, epiteliu intestinal, celule parietale, celuleendocrine intestinale.

2. ATP: conttibuie la transmiterea de la nivelul motoneuronilor musculari inhibitori.3. Colecistokinina; poate contribui la transmiterea excitatorie.4' Noradrenalina: contractd musculatura sfincteriand; inhiba reflexele secretomotorii;

aclioneazd ca vasoconstrictor al arleriorelor enterice.J. Serotonina.' participd la transmiterea neuro-neuronald excitatorie.

Inerva{ia extrinsec[. Este necesal controlul micului computer local de cdtre cel central, SNC, cumemorie mare, date homeostatice multiple gi actuale qi posibilitdti net superioare de integrare.Fibrele eferente parasimpatice au originea in bulb, in nucieul dorsal motor al vagului.

Comenzile vagale pot inilia procesele digestive (secrelie salivard, gastricd qi intestinald;relaxare gastrica). anticipdnd ingestia (miros, vdz, imaginafie). Comenziie simpatice au efectgeneral inhibitor (reducerea secrefiei, motilitalii, debituiui sanguin, cu contraclia sfincterelor),mediat de noradrenalind (eliberata de fibrele postganglionare, axoni ai neuronilor din ganglioniiparaverlebrali).

Fenomenele chimice ale absorbtieiDigestia principalelor trofine alimentare, proteine, lipide, glucide, se realizeazd in cadrul

proceselor chimice hidrolitice, asigurate prin participarea a numeroase enzime digestive. Acliuneaenzimelor digestive este favorizatd, de o serie de aitivatori, cum sunt acidul clorhidric din suculgastric qi bila, produs de secrelia hepaticd.

Scindate chimic impreund cu vitaminele, mineraleleintestinului sublire in cadrul fenomenelor de absorblie gi suntsanguind qi limfatica spre suturi, unde vor fi metabolizate.

Digestia qi absorbfia glucidelor

qi apa trec inapoi prin mucoasatransportate in circula{ia generald

Digestia glucidelor. Alimentele ingerate de om in mod curent conlin monozaharide (glucozd gifructozd), dizaharide (maltozd, lactozd qi zaharozd) qi mai ales polizaharide de origine animala(glicogen).

Digestia polizaharidelor incepe in cazul amidonului in cavitatea bucala. ptialina atacalegaturile glicozidice ale amidonului preparat prin coacere sau fierbere, descompundndu-l ladizaharide (maltozd).

Mici cantitati de maltozd sunt scindate de o maltazd, salivard in doud molecule de glucozd,.Digestia glucidelor este reluatd la nivelul duodenului gi intestinului sublire. Amilaza pan-creaticdscindeazd legdturile glicozidice fiind cu mult mai activd decat amilaza sal1ardparte in lumen, parte

-26-

Page 27: fiziologia aparatului digestiv

in perelii vilari intestinali sau chiar in sdnge. Astfel, hidrohzeazii dextrinele in glucozd,lactazele(doua la numdr) hidrolizeazd" lactoza in galactoza gi glucozd, iar cele doud zaharaze hidroli zeaz6,zaharozain glucoza qi fructozd.

Celuloza la om nu este atacatd, enzimatic; excepliebacilului ceiulosal, ea este scindatd p6nd la glucozd instimuleazd peristaltismul.

face intestinul gros unde, sub ac{iuneacantitdli mici. Prezenla ei nedigeratd

Absorbfia glucidelor. Descompuse in monozaharide, glucidele se absorb in segmentul terminal alileonului. Transportul maxim al glucozei este de I20 glh.

Energia necesard traversirii peretelui intestinal de cdtre glucozd este datd de forla diferenleide concentra{ie a Na* , de o parle gi de alta a membranei enterocitare.

Intrarea Na" qi a glucozei in celula intestinald se face prin folosirea in comun a aceleiagiproteine .,carrier". care se gdsegte in marginea ,,in perie" a celulelor epiteliale.

CreEterea concentraliei intracelulare de glucozd determind apoi trecerea acesteia in spaliulextracelular 9i capilare prin difuziune facilitata la nivelul membranei bazale gi laterale aenterocitului, in timp ca Na* este expulzat activ cu energie preluatd din hidroli za ATp in prezenlaunei ATPaze, la nivelul aceloraqi zone membranare.

Dupd traversarea barierei intestinale, monozaharidele sunt preluate de sdngele venei porle gitranspoftate la ficat, unde sunt depuse sub formd de polizaharide (glicogen) in cantitate echivalentdcu aproximativ 150 g, glucoza(ca masd metabolica relativ constantd de rezervd a ficatului). Atetdepozitarea, cdt qi intrebuinlarea sunt dependente de hormoni (insulina, glucagon, adrenalina), spredeosebire de absorbtie, digestie qi reabsorblia renald, care se rcalizeazd independent de actiuneahormonilor

Digestia qi absorb{ia proteinelorDigestia proteinelor. Transformarca cataliticd a compuqilor proteici incepe in stomac, o parte dinproteinele alimentare sunt scindate in compugi polipeptidici sub acliunea pepsinei. in solu,tiile slabacide, pepsinogenul este catabzat la pepsina + inhibitor, compuqi ce devin independent acti'i la unpH inferior lui 5.4; inhibitorul este inactivat rapid sub pH 3,4 - 4, proces ieversibii. Acliuneapepsinei inceteazf, in mediul bazic intestinal, inlocuita fiind de acliunea tripsinei, chimotripsinei,carboxipeptidazei, care hidrolizeazd proteinele pAnd la stadiul de polipepiizi scurli gi chiar dedipeptide. in final, datoritd acliunii combinate a enzimelor proteolitii., p.ot.inele sunt hidrolizateterminal la aminoacizi.

O parte din enzimele care scindeazd acizii nucleici succesiv, in etape, se gasegte in suculpancreatic, in timp ce alti parte este localizatd, pe suprafala luminald a celulelor mucoaseiintestinale. Astfel, nucleazele pancreatice qi intestinale hidroliz eazd, acizii nucleici desprinqi dinnucleoproteine de tripsind, degraddndu-i activitalile pepsidazice ale celulelor epiteliale intestinale,at6t cele din marginea ,,?n perie", cdt gi cele intracitoplasmatice sunt crescute dupa rezeclia pa{ialda ileonului Ei alterate ?n inanitie.

O categorie speciald de proteine o reprezintd cele solvite in solulii hidrosaline (laptele,sdngele etc). Ingerarea proteinelor solubile este posibild doar prin transformarea lor in complexeinsolubile. La adult, aproximativ 50o/o din proteinele digerate provin din alimente,25vo dinproteinele sucurilor digestive, iar restul de 25Yo din celule descuamate ale mucoasei.Absorbfia aminoacizilor cunoaqte patru sisteme separate de transport prin epiteliul mucoaseiintestinale. Ei anume: transporlul aminoacizilor neutri, aminoacizilor bazici, transporlul prolinei,hidroxiprolinei Ei glicinei gi, in sfhrgit, transportul aminoacizilor glutamic Ai aspartic. Exista, deasemenea, un sistem de transporl diferit pentru di- qi tripeptide.

Absorblia aminoacizilor levogiri predomind, cdci este cuplatd cu transporlul de Na* (analogglucozei). Transportul aminoacizilor dextrogiri gi al celor produqi prin hidroliza intracelulara a di- gitripeptidelor se realizeazd' aparent prin difuziune pasivd in sAngele portal. Foarte puline peptide suntcunoscute ca avAnd capacitatea de a pdtrunde ca atare ?n circulalia portald, cum sunt cele provenitedin gela'ina

Bazele purinice qi pirimidinice sunt absorbite prin transport activ. Aminoacizii din venaportd sunt relinuti indeosebi de ficat, dar gi de alte lesuturi, fiind utilizati in sintezele proteice.

-27 -

Page 28: fiziologia aparatului digestiv

La sugari. absorblia este mult mai pulin discriminativd, datoritd unei puternice pinocitoze lanivelul vilozitdtilor. ceea ce permite transportul transmural al anticorpilor oferili de mamd prinlapte; acest aspect pare sd fie incriminat qi alergizdrile posibile la alimentarea proteica timpurie.Odata cu maturizarea tubului digestiv, pinocitoza mucoasei intestinale diminueazd. motiv pentrucare cregte toleran{a la alimenta{ia proteicd

Din cantitatea totald a proteinelor ingerate, numai 2-5% scapd digestiei gi absorbtiei. Acesteproteine, constituie 15% din proteinele ajunse in colon, la care se adaugi cele din plasmaextravazatd in lumenul intestinal, ca gi cele provenite din celulele descuamate.

Proteinele din intestinul gros sunt descompuse prin putrefaclie bacteriand, iar cele prezentein materiile fecale provin din celulele mucoasei segmentului terminal al colonului, precum gi dinbacterii.

Digestia gi absorb{ia lipidelorDigestia lipidelor. Acliunea enzimaticd. asupra lichidelor incepe la nivelul stomacului sub influenlalipazer gastrice, dar efectul acesteia este minor gi limitat doar la grdsimile emulsionate prinpre gdtirea al i mentului (friqca, maionezd., lapte).

Lipaza pancreaticd, esteraza cea mai activd din tubul digestiv, separd lipidele neutre in aciziigragi 9i glicerol, la un pH optim de 7-8, ionii de Ca2* gi Mgt* , alaturi de cloruri. carbonali qibicarbonali de Na- gi K* fiind activatori.

Emulsionarea lipidelor in intestinul sublire (proces fizic de scddere a tensiunii superficiale aacestora) apare prin acliunea de detergent a sdrurilor biliare, lecitinei gi monogliceridelor.

Sdrurile biliare singure sunt agenli slab emulsionali, dar in prezenla fosfolipidelor qi amonogliceridelor se formeazd micelii.

Miceliile se deplaseazd in sensul gradientului de concentratie prin stratul de apd stalionar dinapropiere a marginii ,,in perie" a celulelor mucoase. Aici, lipidele se desprind de micelii in contactintim cu epiteliul absorbant intestinal. Acliunea emulsionantd a sdrurilor biliare (SB) se realizeaz1nu numai prin reducerea tensiunii superficiale a picdturilor de lipicle, ci Ei prin inc[rcatura lorelectronegativd inlesnind absorbgia acestora (schimbarea sarcinii electrice creqte solubilitatea lor,grabind trecerea prin mucoasa intstinald).

Spre deosebire de mucoasa ileald, ruta captdrii sdrurilor biliare prin mucoasa jejunal6 estescdzut6, acestea difuzAnd inapoi spre lumenul intestinal unde refac noi micelii.

Alterdri ale secre{iei exocrine pancreatice, ca qi scdderea pH-ului duodenal duc la steatoree(eliminare in materiile fecale de lipide neprelucrate chimic) prin insuficienla sau, respectiv,inhibarea lipazei pancreati ce.

Absorb{ia lipidelor. Din grasimile ingerate la un prdnz moderat lipidic, 95o/o se absorb, iar5o/o se elimind prin fecale, nedigerate cu lipidele din celulele descuamate gi de lipidele din bacterii.Absorbtia lipidelor are loc in cea mai mare parte in segmentul jejunal, dar o cantitate apreciabild sepoate absorbi qi in ileon.

Monogliceridel-e, acizii gragi qi colesterolul din micelii intra in celulele mucoasei intestinaleprin transportul pasiv. In celula. monogliceridele sunt descompuse in acizi gragi qi glicerol.

Acizii graqi sosili ca atare sau cei rezultali din scindarea intracelulard, a monogliceridelor vorfi treculi in circulafia generalS in mod diferit. Aeizii graqi cu pdni la 12 atomi de carbon vor fitransporlali rapid spre sdngele porlal sub formd liberd, cale pe care vor ajunge in continuare la ficat,unde vor fi metabolizali. Acizri graqi cu mai mult de 72 atomi de carbon sunt intrebuinlafi laresinteza intracelulard de trigliceride qi transportali pe cale limfaticd. Predominarea absorbtiei delipide pe cale limfaticS. Monogliceridele pi digliceridele scdpate hidrolizei intraluminale sauintracitoplasmatice vor fi utilizate la sinteza intracelulara de lipide.

Sinteza intracelulari de lipide. Acizir gragi cu lan! lung, mono- qi dicliceridelenehidrolizate sunt resintetizate in trigliceride gi fosfolipide inainte de a pdrasi celulele enterocitarede a pdtrunde in limfb.

Picdturile de trigliceride nou-formate sunt trecute apoi in reticulul endoplasmatic rugos qiaparatul Golgi, unde sunt invelite cu beta-lipoproteine, colesterol qi fosfolipide, realizdnd particulenumite chilomicroni.

-28 -

Page 29: fiziologia aparatului digestiv

Chilomicronii vor fi eliminali prin exocitozdla nivelul zonei laterale gi bazale a celulelor, inspaliile interstitiale qi. de aici, in vasele limfatice.

Absorb{ia colesterolului. Colesterolul se absoarbe in prezenla bilei, acizllor graqi gi asucului pancreatic, in cantitate mare, forma de absorblie este de chilomicroni, pe cale limfaticd.Absorb{ia colesterolului diminueazd mult la o alimentalie cu grdsimi vegetale (ulei de soia), pe bazacompetitivitalii sale cu transportul acizilor gragi nesaturali.

Colesterolul din cavitatea intestinald provine din doud surse, in afara celei alimentare:secrelia biliar6, ce aduce la un subiect adult l-2 glzi, gi colesterolul prezent in celulele mucoaseintestinale descuamate (in jur de 0.25 - 0,40 glzl).

in absenta bilei nL se produce absorblia de colesterol. Absorblia simultana de grdsimiexogene nu este neapdrat necesard pentru absorblia colesterolului.

Colesterolul ingerat intr-un regim alimentar fdrd grdsimi poate fi absorbit, probabil, pentruca grdsimile endogene, ce sunt suficiente pentru formarea miceiilor, se gdsesc permanent prezentein con{inutul intestinal.

Mare parte sau chiar totalitatea colesterolului esterificat este hidrolizatd de colesterolesteraza pancreatici inainte de a fi absorbitd. Cu cAt esterii colesterolului ingerat sunt hidrolizalimai rapid de cdtre esterazd, cu atdt eu sunt absorbili mai rapid.

Odatd absorbit in celulele mucoase ale duodenului qi jejunului superior, colesterolul seamestecd cu fondul comun de colesterol al mucoasei acestora.

Absorb{ia vitaminelorVitaminele hidrosolubile se absorb uqor, probabil prin pinocitozd.,inpartea superioara a intestinuluisublire, cu exceplia vitaminei B12 , car€ se absoarbe preponderent in ileon impreund cu factorulintrinsec. La rAndul lor, vitaminele liposolubile sunt dependente de absorblia lipidelor gi presupunfunclia intactd a pancreasului qi bilei.

Carotenul gi vitamina K, care sunt liposolubile, pot fi absorbite numai cdnd exista bild inintestin. Absorbtia lot, ca gi a vitaminei E, este facilitata de absorbtia simultand de mici cantitati degrdsime.

Vitamina A se absoarbe in lipsa bilei. Absorblia vitaminei D este favorizatd,de grdsime.Absorbtia mineralelor

30 qi 80% din calciul alimentar solubil (ionic) este absorbit in funclie nu de concentralia sa inlumen, ci de nevoile momentane ale organismului.In favoarea absorbliei intervine energic 1,25 dihidroxicolecalciferolul (metabolit al vitaminei D).Rata producerii acestui metabolit este crescutd cAnd calciul plasmatic este scdzut gi redusa cAndcalciul este crescut.

Transportul Ca este f-avorizat gi de alte substanle (lactoza, proteine) qi inhibat de fosfali qioxala{i din cauzd cd aceqti ioni formeazd sdrun insolubile cu Ca.

Ab s o r b 1

i a m a gne z i ul ul este dependentd de pr ezen[a proteinelor.Absorbtia.fierului: din cantitatea totald de Fe ingerat se absorb 3-5%.

Fe alimentar se giseqte sub formd trivalenta, iar pentru a fi absorbit el este redus in stomac (inprezenla HCI) in Fe bivalent. Acidul ascorbic faclliteazd. aceastd conversie. Acidul fitic din cereale,care frdneazd absorblia Fe formeazd compuqi insolubili cu aceasta (fita!i), la fel fosfafii qi oxalalii.Sucul pancreatic inhiba de asemenea absorblia fierului.Fe se absoarbe activ indeosebi in segmentele duodenal qi jejunal ale intestinului prin legarea incelulele intestinale de o proteind, apoferitind, formdndu-se cuplul numit feritina, prezentd. in toatefesuturile. in plasm6, Fe se afla qi sub formd legatd de betal-globulind, numita transferind sausiderofilina.

inorganism,Fesegdsegteincantitate de7|o/oinhemoglobind,3o/oinmioglobinagirestulinferitina. acesta din urmd in echilibru cu Fe plasmatic.

Pierderile de Fe din organism se datoresc elimindrii Fe odatd cu descuamarea celulelorepiteliale intestinale la sfdrgitul ciclului lor de viala qi trecerii acestuia in materiile fecale.

Absorbtia sirurilor minerale

-29 -

Page 30: fiziologia aparatului digestiv

In porliunea superioard a intestinului sublire, sunt necesare digestiei qi absorbliei grdsimilor inpdrlile superioard qi mijlocie ale intestinului, in schimb, vor fi absorbite in ileonul distal inainte detrecerea chimului in colon prin mecanisme active qi este mediatd de transportori.Dupd absorblie , sdrurile biliare sunt resecretate in bild de cdtre ficat qi returnate in duoden (circuitulentero-hepato-enteric). Ocazional,o parte din sdrurile biliare neabsorbite este evacuata in colonunde poate determina stdri diareice datoritd efectului iritant (efect de detergent).

Absorbtia ;i excre{ia prin colonColonul primeqte in fiecare zi 400-500 ml de chim din ileon .Colonul absoarbe un volum net

de apd de 300-400 ml 124 de ore iar prin materiile fecale se elimind 200 ml ap6. lzi. Capacitateamaxima de absorblie este de 2450 mLin24 de ore. Existd o absorblie activd de Na- qi o absorblie de

clor. Mucoasa secretd in schimb K- gi bicarbonat. Toate fluxurile sunt mai importante in partea

stAngd decdt in partea dreaptd a colonului. Capacitatea absorbitd a colonului este folosita pentruadministrarea unor medicamente, indeosebi la copii; sunt astfel absorbite rapid anestezicele,sedativele, tranchilizantele qi steroizii.La om, contribulia colonului la bilanlul energetic general prin absorb{ia substanlelor nutritive este

slabd(absorblia glucozei gi aminoacizilor este discutabild) nutrimentele sintetizate de floracolonului sunt absorbite (riboflavina, acidul nicotinic, biotina, acidul folic).

Alte cli de absorb{ie ale organismuluiI'rin mucoasa cavitdlii bucale pot pdtrunde o serie de substanle medicamentoase,

exemplu:nitroglicerina, sau substanle toxice (sdruri ale acidului cianhidric). La nivelul stomacului,apa, unii electrolili unele substanle liposolubile. Etanolul, a cdrui absorblie este direct proporlionaldcu concentrafia. Se absorb. de asemenea, acizii qi bazele organice sub formd neionizatd qi

liposolubila, de exemplu, acizii: acetilsalicilic, acetic, propionic, butiric.Unele medicamente trec prin mucoasa stomacului mai rapid( de exemplu, cofeina) sau mai

lent (de exemplu. barbitalul), in func{ie de solubilitatea in lipide.In cdile biliare este prezentd absorblia apei gi parlial a pigmenlilor gi sirurilor biliare. prin mucosarectald se face trecerea unor substanle medicamentoase administrate sr"rb fbrm[ c1e clisme sau

supozitoare pe cdi nedigestive. Absorbtia peritoneala (experimenta, anestezice), prin mucoasaconjunctivala (medicamente ca: atropina, adrenalina, pilocaprina), cdile respiratorii (aerosoli),mucoasa vaginala (medicamente sub forma de ovule), absorblia cutanatd (de ex: salicilatul de Na),unguente mercuriale, precum qi prin cdile subcutanate qi intramusculare.

-30-