Fitoterapia - Gemoterapia Si Aromaterapia - Apiterapia

8/13/2019 Fitoterapia - Gemoterapia Si Aromaterapia - Apiterapia

1/24

FitoterapiaGemoterapia si Aromaterapia

Apiterapia

Fitoterapia

"Natura este cel mai bun medic;vindeca trei sferturi din bolnavi si,in plus,nu-si barfeste

confratii" (Galen).La inceputul evolutiei sale,in cursul a 5-7 milioane de ani,omul se mai imbolnavea din

cand in cand.Si,intocmai ca animalele,el si-a asit nu numai plante bune de mancat,dar si pe celecare sa-i aline suferintele.

!ele mai veci marturii scrise despre utili#area plantelor medicinale se afla in tablitelefarmacoloice din orasul sumerian Nippur($%&& i. 'r.) sunt mentionate si doua plante de

leacmaselarita si macul.apirusul eiptean *bers(%55& i. 'r.) cu o lunime de peste %+ mcuprinde in total ++7 d etete care se refera la retete curative, formule si incantatiile maiceindispensabile in acea vreme.

ata cateva retetepentru constipatie-ricin,iar pentru "melancolie"-maselarita.Sunt descrise

$&& de plante folosite in tamaduirea bolilor.lterior au fost decoperite pana a#i + papirusuri care contin aproimativ /&& de retete

medicale.Se cunostea ca medicii eipteni de acum 05&& d eani foloseau in tratarea diverselor bolipilule,cataplasme,inalatii,unuente,solutii uleioase si alcoolice.1e asemenea se intrebuinta in

tratamente anasonul,cimionul,sofranul,ceapa si usturoiul.2oate aceste cunostiinte au fost preluate de medicina reaca.1e la 'ipocrat(34&-075i.'r.)

mare medic al anticitatii ne-a ramas lucrarea "!orpus 'ippocraticum") in care sunt descrise $04de plante medicinale.'ipocrat a pus ba#ele medicinei rationale,eliminand orice practica leata de

maie,credinte de tot felul." dobandi vindecarea este mai presus de toate in stiinta medicala;daca mai multe cai

duc spre aceasta tinta,trebuie sa o aleeam pe cea mai putin vatamatoare".6edicina ipocratica,ba#ata pe ecilibrul dintre elementele corpului; se conducea dupa

suita "cuvantul,planta si cutitul".nseamna ca mai intai se aplelea#a la o conduita de viata si unreim alimentar,prin sfaturile date de medic,daca apare si persista boala este tratata cu remedii

veetale, iar daca si aceasta conduce la esec intervine actul cirurical.6edicul rec 1iscoride in sec e.n. incepe studiul medicamentelor de oriine veetala si

animala,descriindu-le in cartea "6ateria medica..6edicul reco-roman Galen a formulat primele reuli in prepararea remediilor pe ba#a de

plante (etracte,siropuri,pome#i)cu a8utorul apei,otetului,alcoolului.1upa spusele lui 'erodot,stramosii nostri cunosteau multe plante de leac,pe car e au

continuat sa le foloseasa de-a lunul timpului asa cum reiese din unele documente de mareinsmenatate

saltirea sceiana(%5%5)descrie scortisoara,isopul si o uma de mestecat numita "itacta"ravila lui 6atei 9asarab-%44$(arata ca vraciul are voie sa studie#e ierburile si sa

descopere leacuri impotriva otravurilorLeiconul slavo-roman (%4/3)-sunt pre#entate i#ma si mustarul 'risovul

domnitorului Griore Gica-%7$5.n primul document se stipulea#a printre altele si rolulfarmacistului ca "stiutor si cunoscator al botanicestelor ierburi"n alte carti se mentionea#a fiertura de streoiae cu care se spala oile de raie,metoda folosita siasta#i de ciobani.

e masura etinderii cercetarilor,au aparut lucrari noi care demonstrea#a eficientaplantelor medicinale in terapeutica.nele plante,recunoscute si a#i ca medicamente de

prestiiu,oamenii,ca urmare a eperientei si utili#arii lor milenare ,le-au dat denumiri care indica


2/24

fie actiunea lor terapeutica,fie boala tratata.sa sunt maselarita(':osc:amus nier)ale carei smeinte se pun in cariile dentare

dureroase;plamanarica(ulmonaria officinalis) folosita in bolile de piept;iarba denei(!elidonium ma8us) al carui late "cauteri#a#a" neii;inceata(lcemilla laberina) care

coaulea#a sanele.1aca stramosii nostri utili#au plante medicinale pe ba#a traditiei,asta#i folosirea lor este

fundamentata stiintific prin cercetari cimice,bioloice si clinice,fiind puse a dispo#itia celorsuferin#i sub forme farmaceutice

"Secretul" plantelor medicinale

n decusul anilor care s-au scurs,medicii si farmacistii au demonstrat ca insusirile

vindecatoare ale plantelor medicinale se datorea#a unor substante cimice numite principiiactive.ceste substante cimice au fost studiate in laboratoare si clinici,stabilindu-se proprietatile

lor terapeutice.stfel,s-a dovedit ca unele plante contin si substante cu actiune antibiotica,deeemplu,coada soricelului,musetelul,ceapa,usturoiul,ienuparul,sunatoarea,patlaina si alteplante.1intre aceste plante,usturoiul si ceapap sunt considerate ca fiind cele mai boate infitoncide.

Studiile efectuate fara intrerupere din anul %+%7,cand a fost obtinut in stare pura primulprincipiu activ veetal,adica morfina din opiu si pana in pre#ent,s-au finali#at cu i#olarea a omultitudine de asemenea substante.

aralel cu i#olarea principiilor active din plante,oamenii de stiinta au reusit sa stabileasca

si structura lor cimica si sa demonstre#e cat este de diferita si cum varia#a in functie deactivitatea terapeutica a ei.1e asemenea,s-au preci#at proprietatile fi#ice si cimice ale acestorprincipii active,proprietati de care industria tine seama atunci cand prepara medicamente pornindde la plante medicinale.

ntroduse in oranism sau aplicate pe suprafata corpului,aceste principii actionea#aasupra celulelor,testurilor,oranelor,aparatelor si sistemului oranismului inducand efecte inconformitate cu proprietatile lor.

*frun#ele de menta contin uleiuri volatile,polifenoli,taninuri si flavonide.2aninurile

eplica efectul antidiareic.


3/24

- anetolul din uleiul de fenicul-difenoli-idrocinolul(se aseste numai combinat)sub forma luco#idica sia nume

arbuto#ida din frun#ele diverselor specii de =accinium si de rbutus stap:los.-aci#ii fenoliacid salicilic,protocateic si alic,acid cafeic si cinarina.

-alcooli fenolialcoolul salicilic care este in planta sub forma luco#idata(salico#ida)1esi flvanoidele,antociano#idele si taninurile se pot incadra in aceasta clasa de principii

active de natura politenolica,tinand seama de anumite particularitati ale structurii lor,suntpre#entate ca rupe independente.


4/24

absintium),lemnul-domnului(rtemisia abrotamem).

5. Vitaminele=itaminele sunt substante indispensabile pentru metabolismul uman,dar care nu pot fi

utili#ate de oreanism si astfel aportul lor trebuie facut odata cu rana.Numeroase plantemedicinale isi datorea#a utili#area lor in terapeutica eistentei in compo#itia cimica a

vitaminelor si in special a provitaminei ,compleul 9 si vitaminelor G,*,?, si (e.


5/24

A Becoltarea oranelor subterane Becoltarea oranelor subterane (radacini, ri#omi, bulbi, tuberculi) se face primavera timpuriusau toamna tar#iu. Sa se acorde multa atentie si siuranta ca s-a identificat specia dorita, deoareceacum pot surveni cele mai frecvente confu#ii din cau#a absentei partilor aeriene si, in special, a

florilor C elemente care usurea#a recunoasterea plantei respective.A Becoltarea muurilor foliari

6uurii foliari se formea#a toamna, iar recoltarea lor se face primavara, timpuri, cand plantaisi intensifica activitatea ei de veetatie.

A Becoltarea frun#elor Becoltarea frun#elor are loc, in eneral, primavara, atunci cand acest oran a a8uns la ode#voltare normala, insa, varia#a de la o specie la alta. n ca#ul plantelor erbacee recoltarea ceamai adecvata corespunde epocii lor de inflorire. 1e amintit ca, frun#ele care contin uleiuri volatile

trebuie recoltate pe timp noros, iar celelalte pe vreme cu soare. ABecoltarea florilor

re loc cu putin inainte de inflorire, adica in boboc, cat si in timpul infloririi, in niciun ca# maitar#iu, adica dup ace floarea s-a trecut. A Becoltarea partilor aeriene

Sub aceasta forma plantele medicinale sunt frecvent folosite, iar recoltarea lor se face cand ele

sunt inflorite, in asa fel ca produsul re#ultat sa contina cat mai multe flori. A Becoltarea fructelor =aria#a in functie de natura fructului. n ca#ul fructelor carnoase, recoltarea lor se recomandasa se faca atunci cand ele sunt complet de#voltate ( e fructele de ienupar, afin), iar in ca#ul

fructelor uscate inainte de desciderea lor, cand semintele sunt deplin de#voltate ( maturi#area sidesciderea lor avand loc in timpul uscarii). ceasta operatie se efectuea#a toamna pana lacaderea brumei. A Becoltarea semintelor in scopuri terapeutice

Becoltarea trebuie facuta cand semintele au a8uns la maturitate. n ca#ut fructelor deiscenterecoltarea se face inainte de desciderea lor spontana ( e semintele de in, mac, mustar) A Becoltarea scoartei n scop terapeutic de la unele specii de plante se foloseste scoarta recoltata fie de pe tulpini, fie

de pe ramuri si ciar de pe radacini. Se recoltea#a primavara pana in momentul formarii primelorfrun#e, deoarece acum scoarta contine o cantitate suficienta de principii active, iar, pe de alta

parte, ea se poate, desprinde usor. Becoltarea se face pe vremea uscata, fara umiditate si cu putinsoare, eceptie pentru oranele ce contin uleiuri volatile.

0. scarea

1upa recoltare plantele trebuie preatite pentru uscare. scarea produselor veetale s-a practicat de oameni din cele mai veci timpuri, iar procedeelefolosite in acest scop au fost si sunt in continuu perfectionare. ceasta operatie se poate efectua pe doua cai

- pe cale naturala C cea mai la indemana

- pe cale artificiala C care se foloseste de unitatile speciali#ate.

scarea pe cale naturala se poate face, in functie de oranul recoltat, fie in aer liber si la soare,fie la umbra.

scarea in aer liber si la soare se foloseste cu predilectie in ca#ul radacinilor, ri#omilor, a unorfructe si seminte si ciar a unor flori (soc, lumanarica). =arfurile florale si florile trebuie uscate cu mai multa atentie pentru a-si pastra culoarea. !anduscarea se face direct la soare, ele se vor acoperii cu artie. (6aterialul pus la uscat (eceptie

frun#e si flori) se intoarce #ilnic pentru a se evita incinerea si inri8irea lui, fapt ce ar duce la opierdere a cantitatii de principii active).


6/24


7/24

9rusturele B B rin locurivirane, pe

lana ardsi marinepadurilor

9usuioc ' ' ' n cultura

!astanulsalbatic

Sc Sc


8/24

!rusinul Sc Sc Sc Sc Sc Sc Sc n lunci,marinea

padurilor,cranuri

1udul


9/24

atlaina < < < < < < retutindetara noastr

elinul ' ' ' ' Locurinecultivatemarini de

drumuriinul


10/24

2intaura ' ' ' Baspanditatoata tara

r#ica B#B

B#B

B#B<'

<'

<'

<'

B#B<'

B#B<'

B#B


11/24

Solutiile etractive apoase se prepara din diverse parti din plante sau amestecuri de plantemedicinale si de utili#ea#a ca solvent apa (de preferat deduri#ata). n apa se di#olva numaisubstantele active idrosolubile la un p. propiat de cel neutru. stfel ca, in unele ca#uri serecomanda alcalini#area usoara a apei cu bicarbonate de sodium sau acidifierea cu acid citric.

!lasificarea modului de preparare a ceaiurilor infu#iile, decocturile, maceratele.

a$ +nfuzia*ste forma cea mai obisnuita de etractie a substantelor active din plantele medicinale. Se

recomanda a fi perparata din partile de plante cu tesuturi friabile cum sunt florile , frun#ele,partile aeriene care contin principii active termostabile si reu solubile la rece. 6ateria primaframentata (%-$ linurite de planta maruntita sau amestec de plante uscate si catitate dubla dacase utili#ea#a plante proaspete) se introduce intr-o cana de portelan sau vas smaltuit peste care se

toarna aproimativ $&&-$5& ml apa clocotita. =asul se acopera si se lasa la infu#at %&-%5 minute,amestecandu-se din cand in cand. Se filtrea#a si se indulceste dupa ust. !and nu se indica

cantitatea de dro se vor intrebuinta 5 la %&&ml apa(5E) pentru ma8oritatea plantelormedicinale; 3 pentru cele care contin muciloii (flori de tei,


12/24

%eguli generale de utilizare a ceaiurilor- Nu considerati ceaiurile sau plantele medicinale ca fiind remedii universale, bune in toate bolile.- 1aca aveti dubii privind identificarea plantei, nu utili#ati produsul respective, numeroase ca#uride intoicatie sunt datorate unori erori in identifcarea plantei.

- Nu depasiti do#ele indicate in modulul de utili#are al fiecarui produs, dublarea do#ei nu va faceceaiul de doua ori mai efficient.

- Nu se vor utili#e concomitant mai mult de doua remedii pentru aceeasi afectiune (daca mediculnu recomanda).

- !ititi cu atentie prospectul sau in formatiile de pe ambala8 pentru a observa eventualelecontraindicatii.- *ista plante medicinale, respective ceaiuri al caror consum se face numai la indicatiamedicului.

- nele plante medicinale pot pre#enta interactiuni cu medicamentele clasice, de sinte#a, dacaacest lucru apare mentionat pe ambala8, consultati medical inainte de a folosi planta respective.

-


13/24

0. Vinurile medicinalen conditii casnice ele se prepara prin macerarea la rece, timp de 7-+ #ile a plantelor

medicinale maruntite in vin de calitate superioara. Se foloseste 0&-5& dro pentru %&&&ml vin.Se filtrea#a, iar licidul re#ultat se lasa se se sedimente#e $3 de ore, apoi se refiltrea#a si se

completea#a cu vin pana la un litru. Se adaua #aar dupa ust.

'. Siropurile medicinaleSunt solutii etractive apoase, la care se adaua #aar (43& #aar la 04& ml apa).

Siropurile din plante medicinale se prepara astfel - in mase smaltuite - se di#olva #aarul intr-o solutie (infu#ie sau decoct) ce contine substantele medicamentoase sauaromatice aflate in dro. 1i#olvarea #aarului se face la rece sau la cald.

- apa care se evapora in timpul fierberii se completea#a cu apa fierbinte - siropurile se strecoara fierbinti prin tifon, direct in sticle uscate si de capacitate mica.

- sticlele umplute se astupa bine cu dopuri (in prealabil fierbinti) si in final se parafinea#a si sepastrea#a la rece.

Siropurile sunt unele dintre cele mai areabile medicamente naturale, mai ales inperioada iernii, avand de la ca# la ca# efecte tonice, antitusive, epectorante.

1espre siropurile de plante se spune ca sunt bauturi antice ce ascund intr-un ust sublimeputerea de a vindeca.

-. *incturile #esentele$ medicinale Se obtin prin tratarea plantelor maruntite cu alcool de diferite concentratii (0&-3& rade)timp de %$-%3 #ile, la o temperature de $&-$5 rade !elsius. 1upa strecurare, se obtin solutiietractive alcoolice mai concentrate decat ceaiurile.

Se pastrea#a in sticlute de culoare incisa, la rece.Se folosesc pentru u# intern, administrandu-se cu picatura, in putina apa sau pe #aar.

&. Pulerile

Numeroase produse veetale se administrea#a sub forma de pulbere. 1aca operatia deobtinere a pulberilor este reali#ata in casa in ca#ul frun#elor si partilor aeriene , in scimb este

mai reu de efectuat in ca#ul partilor subterane, de aceea se recomanda ca pulberile respective safie procurate din farmacii.

++. Folosirea plantelor medicinale pentru uz etern

A. (teturile medicinaleSe prepara prin macerarea plantelor maruntite in otet de vin, la temperatura camerei, timp

de 7-+ #ile. 1upa trecerea acestui timp, continutul se strecoara, iar licidul obtinut se completea#acu otet pana la cantitatea initiala de la care s-a pornit. entru obtinerea oteturilor medicale se iau

in lucru 5-& de produs veetal la %&& ml de otet de vin.0. 'ataplasmele

!ataplasmele denumite popular prisnite si oblo8eli de consistenta moale ce se obtin dinplante medicinale pulberi#ate si amestecate cu apa pan ace re#ulta o pasta. !ataplasma nu trebuie

sa fie nici prea consistenta, nici prea fluida sis a nu depaseasca prin suprafata ei locul bolnav.ceasta pasta se poate aplica direct pe piele sau numai dup ace a fost pusa intre doua

bucati de pan#a. 1aca avem la indemana plante proaspete, acestea se spala si se aplica direct pe#ona bolnava. 1urata aplicarii cataplasmelor este in functie de suferinta tratata si felul plantelor

folosite. !ataplasmele pot avea efecte diferite in functie de felul plantelor folosite emoliente,revulsive, antalice, cicatri#ante.

'. +nalatiile


14/24

!onstau in inalarea unor vapori de apa saturati in uleiuri volatile, obtinuti prinintroducerea unor plante aromatice in apa clocotita. =aporii inalati de bolnav patrund pe cailerespiratorii eercitandu-se activitatea lor medicamentoasa.

-. 0aile de plante medicinale

9aile medicinale constituie o alta forma de folosire pentru u# etern a plantelor. Sunt baila care se adaua infu#ii sau decocturi din plante in apa fierbinte. Se mai pot adaua si direct in

baie saculete de tifon in care se asesc plante macinate.pa pentru baie va avea o temperature de 03-07 rade !elsius, iar durata tratamentului

(baii) va fi de 5-%5 minute.9aile de plante se pot face #ilnic sau la $-0 #ile, dupa indicatii. n functie de boala se

folosesc una sau mai multe plante.tili#area bailor cu plante se ba#ea#a pe actiunea directa, la nivelul teumentului, a

diverselor principii active cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, cicatri#anta si sedative.*le sunt recomandate atat celor sabatosi, cat si celor cu anumite suferinte

Forme moderne de folosire a plantelor in fitoterapie


15/24

Se poate face u# de aceste determinari aproimative numai in ca#ul plantelor medicinalecare nu sunt toice.

Gemoterapie si aromaterapie

Fitoterapia moderna mai inseamna emoterapie si aromoterapie.

. Gemoterapia (lat emmo D muure) consta in folosirea elementelor tinere ale plantei(muuri, rodicele, ramurele etc.) care au un potential terapeutic mult mai mare decat restul

componentelor. Gemoterapia mai este cunoscuta sub numele de emofitoterapie saufitoembriterapie denumire data de catre cercetatorul belian dr. ol 'enr:.Germenii repre#inta partea cea mai importanta a tesutului meristematic primar, capabil de omultiplicare rapida su de perpetuarea la infinit a propiei embrioene#e (proram entic). n

interiorul meristemului se afla enele plantei su o sinura celula de acest fel poate sa recree#eplanta in intreime.

Germenii sunt primii nou-nascuti ai plantelor cu un coninut nutritive remarcabil, in ciudaHcriticilorI care afirma ca ermeni sunt prea mici si nedesvoltati pentru a oferi mare lucru.Semintele contin o concentratie etraordinara de vitamine, minerale, proteine, en#:me si aci#irasi, care incep sa se inmulteasca nebuneste atunci cand samanta erminea#a. Germinarea este

momentul cand samanta trece de la ibernare la procesul activ al incoltirii si apoi la de#voltareaintr-o planta matura.

entru a initia procesul de erminare, nu trebuie decat sa adauam apa la o samanta.!ateva dintre miracolele initiate de erminare

- substantele nutritive sunt descompuse si simplificate ( prin actiunea en#imelor) proteinelein aminoaci#i, rasimea in aci#i rasi esentiali, amidonul in #aarina, mineralele sunt supusereactiilor de cicli#are ori se combina cu proteina intr-o modalitate care le mareste nivelul deutili#are.

2oate aceste procese sporesc nutritia si imbunatatesc diestia si asimilarea. cesta estemotivul pentru care ermenii sunt considerati alimente predierate.

- proteinele, vitaminele, en#imele, mineralele si olioclenoilele se multiplica de 0&& C %$&&

-clorofila se de#volta in plantele ver#i

- multe toine si aci#i care in mod casual ar interfera cu diestia sunt reduse si J sau

eliminate

- marimea si continutul in apa cresc miraculos.

'um functioneaza germenii

n deficit en#imatic inseamna o problema de sanatate. !iar daca oranismul detine ore#erva de en#ime cu care se naste si ciar daca unele orane sunt responsabile pentru producereade en#ime specifice, se poate spori actiunea en#imelor deiestive prin consumul de alimentecrude. stfel consumul de emuri sporeste in mare masura potentialul diestiv, fiindca ermeni

aontribuie cu propriile lor en#ime si inaduie sa se consume mai putin din re#ervele valoroase.

-ietoterapiaH 2rebuie sa mancam pentru a trai, nu sa traim pentru a mancaI ( Kean C 9aptiste 6olre)

1ietoterapia sau terapia prin alimentatie este acea forma de terapie care utili#ea#aalimentele, fie in starea lor naturala fie prelucrate in modalitati speciale, ca remedii impotrivadiferitelor conditii patoloice.

-e ce este nevoie de detoifiere


16/24

n depo#itele de rasimi ale oranismului sunt stocate substante straine si toine. n multeca#uri este posbil ca uni oameni sa poarte 3,5 M in plus de re#iduri toice, care produc un mucusnesanatos. ( 2oine C substante cu effect neative, cele mai periculoase sunt cele invi#ibile) sa se eplica oboseala, tulburarile diestive, durerile de cap, ale inceieturi, respiratie

urat mirositoare, alerii, constipatii, unii fraile, eruptii ale pielii, memorie slaba, depresie,insomnie, reutate ecesiva.

u aparut numeroase studii asupra continutului de diferite substante, a propietatilorterapeutice ( probate cu statistici impresionante), studii pe ori#ontala sip e verticala asupra

terapiei prin alimente. rin dietoterapia clasica naturista se afirma proprietile terapeutice alealimentelor. Stiinta moderna urmea#a sa confirme aceste propietati.*ista doua acceptiuni enerale ale termenului C dietoterapie C

- dietoterapie simptomatica folosirea unor produse isolate ca forme specifice de terapie a

unor simptome.- dietoterapie de fond folosirea unor reimuri alimentare comple#e, associate sau nu cu alte

forme de terapie ( inclusive remedii naturale), in scopul tratarii sau ameliorarii conditiei de fond abolnavului, tinand termenul pe care apare si se de#volta o boala.

1ietoterapia simptomatica urmareste inlaturarea sau ameliorarea manifestarii bolii.1ietoterapia de fond are drept scop corectarea sau inlaturarea cau#elor care fac posibila aparitia

bolii.!ele doua forme de dietoterapie evident interferea#a, dar predominanta folosirii uneia sau

alteia din aceste forme este in raport cu scopul imediat ( dietoterapia simptomatica) sau de durata( dietoterapia de fond) urmarit.

n eneral in formele acute de boala sau in acuti#area unor boli cornice se folosestepreponderent dietoterapia simptomatica.

n bolile cronice, de luna durata, in care eista o perturbare mai profunda a structurilorfunctionale ale oranismului se foloseste dietoterapia de fond.

!a si in celelalte discipline naturiste, oranismul este considerat factorul essential in boala.@ranimul este un intre unitar. Nu eista afectare a intreului care sa nu se reflecte asuprapartilor, sau o afectare a unei parti care sa nu se reflecte asupra intreului. 9oala este aoranismului si inseamna punerea in functiune a unor mecanisme din ce in ce mai profunde, prin

care acesta isi apara structura vitala, viata.n conceptia medicini naturiste fiecare etapa de boala constituie o po#itie structurala si

eneretica in care se lupta pentru a bloca boala in eterior si a nu permute patrunderea ei ininterior, respective sa nu fie afectate structurile profunde.

rivita din aceasta perspective, dietoterapia urmareste

- reecilibrarea nivelurilor perturbate de functionalitate

- inlaturarea conditiilor care permit patrunderea bolilor spre interior si afectarea din ce ince mai profunda a oranismului.

1ar, in ceea ce priveste raportul cu medicina clasica, dietoterapia foloseste dianosticeleclasice alopate ca punecte de plecare.

Nu neaa niciuna din metodele de investiatie si dianostic moderne, ei le completea#a cuun dianostic propriu in care multe din simptomele HperifericeI considerate neesentiale sunt luate

in considerare, interferate din perspective oranismului ca intre si evaluate conform propieieconceptii. 1iferentierea ma8ora fata de medicina alopata apare in conceptie asupra terapiei si nu

in elaborarea prescriptiilor terapeutice. n medicina alopata elemental essential in tratament estemedicamentul.

'oncepte fundamentale in dietoterapia clasica

ceste concepte sunt intoicarea, de#intoicarea si reincarcarea.

+ +ntoicarea


17/24

nii autori (Suverin, ?neipp, ?une) folosesc uneori in locul acestui concept pe cel deHincarcareI, ce desemnea#a o stare a oranismului in care perturbarea endo sau eoena a unorniveluri si structuri functionale determina posibilitatea aparitiei bolilor. n dietoterapia naturistaclasica, orice boala este privita ca o consecinta a incurcarii oranismului cu toine.

cumularea de toine se face prin- alimentatie resita, supraincarcata cu alimente, a caror metaboli#are determina

aparitia unori produsi reu eliminabili, care se acumulea#a pe parcurs.*p ainea alba si pastele sunt alimente puternica carentiate. !ea mai mare parte a

mineralelor


18/24

Simptomul unei boli este semn de descarcare si reflecta intensitatea incercarii, fiind defapt, reactia oranismului in lupta acestuia cu perturbatiile date de o incarcatura anterioara.

6a8oritatea bolilor cornice sunt polisimptomatice, imptomele a8unand succesv sauconcomitant . Naturisti aonsidera ca este vorba de aceeasi incercare la niveluri diferite,

( sisteme fi#ioloice diferite).*p reumatismul articular acut- incercare cu streptococ beta C emolitic, iar manifestarea

simptomatica nu este decat aspectul determinarilor articulare, cardiace, cutanate.n cursul tratamentului naturist de urmareste eteriori#area bolii C pentru ca este mai usor

de luptata cu ceea ce se manifesta.n curele de HdescarcareI naturisti recomanda - repaosul alimentar C unul din primele simptome de boala este inaptenenta, oranismul

aratand ca doreste sa-si puna in re#erva eneria consumata in procesul diestiei.

- supraincal#irea partiala sau totala deoarece ipertermia provoaca o accelerare a mirariiprodusilor de deradare metabolica inspre oranele de eliminare, datorita activitati circulatiei

sanelui.- curele de transpirate. Se stie ca febra incetea#a dupa transpiratie.- puratiile, varsaturile sunt folosite deobicei in asociatie cu repaosul alimentar.- drenatorii biliare si epatici sub forma unor alimente (e cura de ridici)

- drenatorii respiratori ( muuri de brad, pin)- masa8ele, in special masa8ul refleoen plantar- curele de diuree periodice prin folosirea de ceaiuri diuretice, a unor leume si fructe cu

actiune diuretica

Bepausul alimentar este unul dintre mi8loacele terapeutice de de#intoicare cele maiappreciate de naturisti. *ste mi8locul terapeutic cel mai veci, pentru ca oprirea alimentatieiin ca#ul bolii este unul din mecanismele naturale prin care oranismul isi autorelea#adistributia eneretica. n arument clasic cand se imbolnavesc animalele nu mananca, ca si

copii, iar ma8oritatea bolilor se insotesc de inaptenta; cand boala se vindeca, apetenta revine.Bepaosul alimentar poate fi

absolut C nu se permite decat, inerarea unor licide cu actiune depurative (reim #ero)relativ C se permite consumul unor licide eneri#ante si J sau depurative in cantitati

variabile. 1urata repaosului alimentar, ritmicitatea repaosului, succesiunea si etapi#area

alternantelor descarcarea C incarcarea se prescrie in raport cu ravitatea, durata sipronosticul bolii.

+++ %eincarcarea consta in totalitatea masurilor prin care oranismul isi reface potentialele

structurale si eneretice.Se stie ca alimentele folosite in stare naturala sunt in acelasi timp drenoare (depurative,

de#intoicatoare) si eneri#ante. n perioada de reincarcare, naturistii instista asupra unorperioade de reim, boate in principii alimentare si mai ales in biocatali#atori.

erioadele de reincarcare sunt tot atat de importante sau ciar mai importante decat celede de#intoicare propriu-#isa, pentru ca au drept scop

- sa bloce#e reintoicarea prin folosirea eclusiv a unor alimente nedaunatoare pentruoranism;

- sa inatreasca capacitatea de aparare si autoecilibrare a oranismului- sa asiure drenarea ciclica, periodica si eficienta a produsilor metabolici si re#idurilor

fi#ioloice;- sa constituie inceputul unei constienti#arii reale a alimetatiei, bolnavul sa invete ce este

o alimentatie corecta si rationalan perioadele de reincarcare rolul de drenatori este preluat de alimentele care favori#ea#a

reularitatea tran#itului intestinal, diureea crescuta, transpiratia.


19/24

limentele drenatoare sunt (prin ecelenta) sucurile de leume si fructe. vanta8e- asiura un necesar eneretic substantial ( e 5&& ml . suc de morcovi au aproimativ

7&& de calorii)- principiile vitale sunt mai usor resorbabile

- efortul diestiv de asimilare este minim si pierderile de enerie prin diestie suntminime

- sunt adevarate concentrate de vitamine fermenti, minerale, olioelemente, aci#ioranici, substante colorante active bioloic.

Apiterapia

Hn orice lucru, daca natura nu a8uta putin, e reu ca stiinta si silinta sa faca vreun proresI

(6icel de 6ontaine)

piterapia (lat apis D albina) este o metoda terapeutica nemedicamentoasa ce folosesteprodusele apicole re#ultate din activitatea metabolica a albinelor miere, polen, pastura, propolis,laptisor de matca, veninul de albine, ceara,apilarnil.

7$ +&%&A

!u vremea, oamenii au observat ca mierea le poate lecui si unele suferinte nu numai sa leindulceasca bucatele. !ele mai veci marturii scrise pot fi asite in apirusul *bers. n papiruseste mentionata, printre altele, si o reteta pentru Hprovocarea urinatuluiI, paine amestecata cumiere. Bomanii foloseaua mierea pentru dureri in at, boli de piele, boli de stomac si pentru

vindecarea ranilor.6ierea este o substanta dulce produsa (elaborata) de albine, din nectarul florilor sau din

diferite secretii dulci ce provin din alte parti ale plantei. ceste secretii sunt colectate, tranformatesi amestecate cu substantele proprii albinei, dupa care sunt depo#itate in faure sub forma de

miere. entru % M de miere, albinele transporta si prelucrea#a in stup 0-3 M de nectar. !ompo#itie apa %4 C $& E; lucide 75-7/E ( fructo#a, luco#a, #aaro#a); proteine %E

(din care %$ aminoaci#i C eemplu leucina, alanina, metionina, en#ime, etc.); substanteuniversale &,$E (calciu, mane#iu, fier, cupru, manan, clor, potasiu, fosfor, aluminiu);

vitamine(9%, 9$, 94, acidul folic); substante aromatice; aci#i oranici (acid lactic, citric, malic);unii compusi ai a#otului, flavoane, flavonoide, fitoormoni, raunte de polen, factori antibiotici.

n urma cercetarilor efectuate s-a stabilit un numar de 305 de substante bioactive si nutritiveutile oranismului si ce este foarte important, toate aceste elemente se asesc intr-o forma usorasimilabila.

6ineralele continute de miere provin din solul in care cresc plantele, iar prin vasele acestora,

ele trec in nectar, substanta de ba#a pentru albine in producerea mierii, de aceea mineralele dinmiere varia#a in functie de tipul plantelor din care a re#ultat si de solul in care respectivele plantecresc.

roprietati eneretice, tonifiante, aperitive, sedative, laative, epectorante, antiseptice,

diuretice, antianemice, emoliente, cicatri#ante, de fiare a calciului, de cresterea nivelului deemolobina.

=aloarea terapeutica a mierii este determinata probabil de 0 factori%. natura #aarurilor sale

$. pre#enta polenului si a laptisorului de matca in miere0. pre#enta antibioticului din corpul albinei

n %/&4, intr-o lucrare remarcabila de nomenclatura, efectuata asupra florilor microbiene astupului, G.


20/24

n %/4$- %/40 K. '2* si colaboratorii sai in S in urma eperimentelor, au demonstrateca efectul antibiotic se datorea#a eliberarii in miere a peroidului de idroen.

ndicatii terapeutice

- ersoanele sanatoase, indiferent de varsta pentru cresterea re#istentei fi#ice, combatereaoboselii, suplinirea unor deficiente alimentare, ameliorarea diestiei, recuperarea mai

rapida dupa efort(la sportivi).- n urmatoarele suferinte astenie, anoreie, slabire, stari carentiale, constipatie, ulcer

astrointestinal, infectii intestinale, insuficienta epatica, anemii, boli de inima, farinite,larinite, afte, sinu#ite, tuse, bronsite, nevro#e, plai infectate, prurit(aplicatie eterna).

- n functie de provenienta mierii - mierea de salcam rol antiseptic, calmarea tusei, astenie, nevro#e

- mierea de tei deoarece contine farnesol, are actiune antiseptica darse recomanda si in bronsite, insomnii si nevro#e.

- mierea poliflora, cu preponderenta de roinita, este boata in citrol si eraniolsi are rol antiseptic si sedativ

- mierea de menta, contine mentol si are uleiuri etenice si este utili#ata ca slab anale#ic, carminative, tonic si antiseptic, favori#ea#a diestia si este

calmanta in disMine#iile biliare. - mierea de trifoi, contine flavonoi#i, uleiuri esentiale, compusi fenolici si este

folosita ca diuretic, antiseptic si epectorant. - mierea de conifere,are un continut boat in saruri minerale si pre#inta actiune

antiseptica, antiinflamatoare, diuretica si laative. - mierea de levantica C cu rol in astm bronsic si emfi#em pulmonar

- mierea de ro#marin, in boli ale cailor respiratorii - mierea de cimbrisor, in boli bronopulmonare si diestive

- mierea de castan dulce C in boli ale venelor - mierea de fauri, are valoare bioloica ridicata prin continutul in vitamina din ceara.Bol in tratarea diferitelor afectiuni infundarea vasului, sinusite, dar si pentru iiena cavitbucale.

- mierea monoflora este foarte apreciata pentru proprietatile sale terapeutice. nsa, in taranoastra, ea se aseste in cantitati reduse.

6od de administrare in diferite actiuni

- mierea simpla sau cu adaus de ropolis $E este indicate in cardiopatia iscemica(boalacronica), auina pectorala de effort, infarctul miocardic veci, insuficienta cardiaca,

aritmia etrasistolica, unele suferinte diestive in care #aarul este reu de suportat demii bolnavi.

2ratamentul consta in administrarea a doua linurite pe #i (dimineata si seara) %5 #ile peluna. 2otodata mierea simpla sau cu adaus de propolis este un ecelent ad8uvant in tratamentul

anemiilor, datorita aportului de fier, calciu, mane#iu. Luat in mod reulat miere C cate o linurita dimineata, cu o ora inaintea micului de8un, o

linurita la doua ore dupa masa de pran# si o linurita dupa cina- se normali#ea#a tensiuneaarteriala si diestia si se reduce cantitatea de acid astric.

n combaterea insomniei, se ia cate o linurita de miere dupa fiecare cina rmatorul remediu contra tusei, folosit de multe eneratii, fiind la fel de eficient si asta#i. Sefierbe o lamiae la foc potrivit timp de %& minute. rin fierbere, lamaia se inmoaie, astfel ca se vaobtine o cantitate destul de mare de suc si in acelasi timp se inmoaie si coa8a. Lamaia se taie in

doua si se stoarce bine intr-un paar. La sucul obtinul se adaua $ linuri de licerina. mesteculobtinut se aita bine, apoi se umple paarul cu miere.


21/24

1o#a de sirop contra tusei se fiea#a dupa nevoi a8unandu-se la 4 linurite pe #i, $linurite dupa mesele principale, micsorand numarul do#elor pe masura ce tusea cedea#a n combaterea carceilor, se administrea#a $ linurite de miere la fiecare masa. 1e obicei, dupa osaptamana de tratament dispar, dar mierea, trebuie mentinuta continuu in reim, pentru ca ea

constituie mi8locul de impiedicare a reaparitiei carceilor. 6ierea a fost folosita multa vreme ca tratament foarte eficace pentru arsurile pielei, prin

aplicarea ei direct pe rana, efectele ei fiind disparitia usturimii, formarea de basici si vindecarearapida a pielii in reiunea arsurii.

Sen#atia de oboseala fi#ica sau intelectuala dispare repede daca se bea un paar de apa calda incare am di#olvat cateva linurite de miere.

1esi pare paradoal, mierea a fost introdusa cu bune re#ultate atat in reiunile de slabire,cat si in cele de marire de reutati. *vident, do#ele si modul de administrare sunt diferite in cele

doua ca#uri n reimurile de inrasare, mierea constituie un supliment de foarte mare valoarenutritive dar cu o diestibilitate foarte mare, imboatind alimentatia fara a incarca tubul diestive.

n reimurile de slabire, mierea substituie cea mai mare parte a celorlalte alimente. utina mierela sfarsitul meselor sarace preva#ute de reimul se slabire sau intre doua mese, da o sen#atie desatietate care face mai usor de suportat reimul si mentine forma fi#ica. 1e retinut mierea poate provoca, la unele personae reactii alerice, datorita polenului

pe care ea le contine. 1eci, persoaneleasa C #ise alerice vor consuma mierea cu mare ri8a.

8$ 9Polenul contine tot ceea ce trebuie oranismului pentru viataI . oris olenul este unul din cele mai de pret daruri ale naturii, intrucat fara el inmultirea plantelor cu

flori nu ar fi posibila. olenul repre#inta principala rana pentru puietul din stup si material primapentru laptisorul de matca, fermenti si ceara.

'ompozitia cimica a polenului1

(dupa Louveau si !aillas)pa C 0,3 E ; #aaruri reducatoare $& C 3&E; #aaruri nereducatoare &- $&E; lipide %-$&E;proteine %% C 05E; aminoaci#i %&-35E; cenusa %-7E; vitamine C toate rupele; antibiotice (celemai multe se asesc in polenul de porumb); foctor de crestere.

!ontinutul de aminoaci#i din polen(E)- arinina 3,5 C 5,7E; istidina $,& C 0,5E; i#oleucina 3,5 C 5,+E; le#ina 5,/ C 7,&E;

metionina %,7 C $,3 E; femilalanina 0,7 C 3,3 E; treonina $,0- 3,&E; triptofan %,$ C %,4E; valina 5,5 C 4,&E.

!ontinutul de vitamine si ormone din polen- tiamina 5,75 C %&,+; riboflavina %4,0- /,$; piridoina &-/E; acid pantotenic 0 C 5; biotina &,% C

&.$5; acid folic 0,3- 4,+; lacto flavine &,$ C %,7; vitamina C pre#enta structurilor.carotenoide din provitamina fara piment,vitamina 9$ %4,0-%/,$;vitamina ! %5$-

43&;vitamina 1 &,$-&,4;vitamina * &,%-&,0$;ino#itol &,%-&,0$;vitamina 9%$ si factori de crestere 0&-3&.

!ontinutul de minerale si olioelemente din polen(E) otasiu $&-35;6ane#iu %-%$;!alciu %-%5;!upru &,&5-&,&+;


22/24

• ersoanele sanatoase,pentrucresterea randamentului fi#ic si intelectual,fortificarea

oranismului,suplinirea unor eventuale lipsuri de vitamine, de aci#i aminati,de saruri

minerale.

• n urmatoarele suferinteastenie,anoreie,ratism,intar#ieri de crestere la

copii,senescenta,constipatie,colite,diareecronica,anemie,alcoolism,arteriosclero#a,frailitate vasculara,eolibacilo#a,adenom deprostata,epatita cronica,ciro#a epatica,nevro#e,artro#a,boli de piele,cadereaparului,mirena,tumori maline.

• n functie de provenienta polenuluipolen dealcam-insomnie,nevro#e;polen de castan

dulce-varice,boli d einima;polenul de ro#marin-astenie;polenul de tei-

nevro#e,insomnie;polenul d erapita-ulcer varicos;polenul de cimbrisor-impotentaseuala,friiditate;polenul de mar-boli de inima.Selectarea polenuluieste foarte anevoioasa.olenul poliflor este mai usor de procurat,el

asindu-se in comert sub forma naturala sau in preparate diverse.

. !aillas spune despre secretele polenului,ca ele sunt "asemanatoare cu cele aleplantelor de la care provin".

6od de folosire copiii intre 0-5 ani5-%& rameJ#i;copiii intre 4-%$ ani%&-%5rameJ#i;adultido#ade atac,la persoanele cu indicatii ma8ore pentru un astfel de tratament,este de 0&-3&J#i;do#a deintretinere pentru sanatosi si bolnavi este %4-$&J#i.(o linurita de cafea rasa cu polen uscatD5;o linura de desert rasa cu polenD%&;o linura de

supa rasa cu polenD%5).olenul poate fi administrat si sub forme de cure,iar cea mai eficientaeste cea de 35 de #ile la inceputul fiecarui anotimp,au contiunua cu$-0J#i in functie de suferintasi toleranta.

3. Pasturaastura este polenul conservat de catre albine,dupa ce sufera o anumita transormare,care incepeimediat dupa depunerea s ain celule.

n primele saptamani,dupa depo#itare,polenul ste supus unor procese biocimice

fermentative,sub actiunea unor substante secretate de albine,a unor microoranisme,atemperaturii ridicate(O05rade !) si a umiditatii crescute in stup.

n conclu#ie,pastura este un produs natural mult mai valoros din punct d evedereterapeutic decat polenul.

!ompo#itieproteine,lipide,lucide,vitamine,substante minerale,? avand si o aciditate maicrescuta.

roprietati si indicatii terapeutice aceleasi cu cele ale polenului.6od de administrare%&-%5J#idupa mese.

4. Propolisul

ropolisul provine din substantele rasinoase pe care albinele le cule de pe frun#e,muuri sicoa8a ciniferelor,plopilor si prunilor.

ceste substante sunt amestecate cu en#ime,ceara si resturi de polen si depuse instup,pentru a fi folosite la astuparea crapaturilor.

ropolisul se pre#inta sub forma unei mase solide,de culoare brun cafenie,cu nuante ver#ui,custructura neomoena,aspect marmorat,consistenta dura si cu urme de impuritati.

!ompo#itierasina 5&-55E;ceara 0&-3&E;uleiuri eterice 5-%&E;polen 5-%&E;impuritatidiverse %&E;alte substanteflavonoi#itaminuri,fitoncide,antibiotice,mineral(fier,mane#iu,#inc)

roprietati aneste#ice(de 0,4 ori mai puternic decat cocaina si de 5,$ ori decatnovocaina),bactericide,antivirale,antifunice,larinite,traeite,sinu#ite,rinite,ripa,bronsite,pneumonii.Se administrea#a%-0rameJ#i,foarte bine mestecat in ura.

lcer astric si duodenal,astrite,colite,perturbarea florei intestinale.Se administrea#a %-0


23/24

rameJ#i de ranule puse in putina apa.1upa obtinerea vindecarii se va lua #ilnic,timp de oaptamana,o linurita din urmatorul preparat di#olvat in ceai%$5 miere si 0 propolis.6ai poatefi folosit in astm bronsic,rinita alerica,epatita cronica,anemii,cancer(provoaca crestereare#istentei oranismului),ulcer varicos,ec#eme cronice,arsuri,deeraturi(ca# etrem)

5. )aptisorul de matca

Laptisorul de matca este un produs landular ecretat in farine de catre landele frontale,numitesi fariniene.1upa diferiti entomoloi,etraordinara fecunditate a matcii care este de aproimativ

$5&&&& de oua intr-un se#on se datore#a inaltei valori nutritive a laptisorului de matca ce care oranesc albinele.Larva din care va iesi matca este ranita numai cu laptisor.Larvele lucratoare nuprimesc laptisor decat in priemele trei #ile

n %/0%,*dmond lpander: in "2ratatul complet de aricultura" sublinia valoarea

laptisorului de matca si dadea urmatoare compo#itieapa$3,%5E;a#ot 3,5+E;proteina totala0&,4$E;sulf total &,0+E;fosfor total &,47 E;cenuse $,03E;etracte eterice %5,$$E.

1esubliniat ca laptisorul de matca nu este un medicament,ci un aliment natural care, instare proaspata este albicios,iar dupa recoltare devine alben.

roprietati si indicatii

arerile diferitilor specialisti1r.


24/24

inainte de a incepe un tratament cu venin de albina.

!. 'eara*ste un produs landular al albinelor si a fost foloit din ceel mai vci timpuri atat la

confectionarea lumanarilor cat si la taratamentul ranilor si bolilor de piele.!ompo#itiealcooli rasi,materii colorante,cerolina,vitamina ,substante cu actiune bactericida.

roprietatiemoliente,antiinflamatorii,cicatri#ante.#i din ceara de albine se prepara produsefarmaceutice(pome#i,creme,supo#itoare)si cosmetice.

:. Apilarnil*ste un produs natural obtinut prin triturarea si filtrarea larvelor de trantor,albina sau matca si dincontinutul nutritiv din celulele de faure..

entru obtinerea acestui produs,larvele sunt recoltate in #iua a7a a stadiului larvar.pilarnitul proaspat neomoeni#at,este de culoare alba,onctuos si astrinent la ust.

!opo#itieapa45-75E;substanta uscata $5-05E din careproteine %4,+E(cu nr. aminoaci#i);lipide4E;lucide 0,$E;substante nedeterminate 0E;saruri minerale;vitamine.roprietatibiostimulante,activea#a functiile de aparare ale oranismului.ndicatiiastenie,convalescenta,surmena8,debilitate fi#ica.

n maa#inele d especialitate se aseste sub forma de apilarnil liofili#at sau cu adaos depropolis(pilarnil prop)

Fitoterapia - Gemoterapia Si Aromaterapia - Apiterapia

Documents

Transcript of Fitoterapia - Gemoterapia Si Aromaterapia - Apiterapia