Fisa nr. 1 ”Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri,La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,Pe când totul era lipsă de viață și voință, Când nu s-ascundea nimic, deși tot era ascuns…Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.Fu prăpastie? Genune? Fu noian întins de apă?N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă,Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,

Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!...Dar deodat-un punct se mișcă… cel întâi și singur. Iată-lCum din chaos face mumă, iar el devine Tatăl…Punctu-acela în mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,E stăpânul fără margini peste marginile lumii…”

( Mihai Eminescu, Scrisoarea I)

1. Alcătuiește un enunț în care să integrezi o expresie/locuțiune care să conțină cuvântul lume.2. Alcătuiește un enunț în care cuvântul luna să aibă sens conotativ.3. Explică rolul cratimei în structurile peste-a, făr-o.4. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele: tomuri, nefăcute, eterna, a stăpâni.5. Selectează, din text, un motiv și o temă specifice romantismului.6. Identifică și numește două figuri de stil diferite existente în textul dat.7. Selectează, din text, două cuvinte care au formă regională/arhaică.8. Indică ritmul și rima textului.9. Comentează, în 6-8 rânduri, semnificația versurilor subliniate în text.10. Numește principiul esteticii romantice pe baza căruia este construit al treilea vers al textului.

FIȘA NR. 2Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramăŞi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă ...Pe căi batu-te adesea vrea mintea să mă poarteS-asamăn într-olaltă viaţă şi cu moarteCi cumpăna gîndirii şi azi nu se mai schimbăCăci între amîndouă stă neclintita limbă. (Se bate miezul nopții)

1 Găseşte două sinonime pentru sensul din text al cuvintelor vameş, mintea şi realizează cu acestea enunţuri

2 Precizează rolul punctelor de suspensie din versul doi3 Motivează încadrarea între virgule a sintagmei „vameş vieţii”4 Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie5 Precizează două mărci lexico – gramaticale ale eului liric6 Explică, la alegere, semnificaţia unei figuri de stil7 Încadrează pe baza a două argumente apartenenţa textului la romantism8 Comentează titlul poeziei9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului (ambiguitate, expresivitate, reflexivitate)

Fișa nr. 3

Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneciŞi gândirilor dând viaţă, suferinţele întuneci;Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,Şi câţi codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,Când pluteşti pe mişcătoarea mărilor singurătate!Câte ţărmuri înflorite, ce palate şi cetăţi,Străbătute de-al tău farmec ţie singură-ţi arăţi!Şi în câte mii de case lin pătruns-ai prin fereşti,Câte frunţi pline de gânduri, gânditoare le priveşti!Vezi pe-un rege ce-mpânzeşte globu-n planuri pe un veac,

Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac...Deşi trepte osebite le-au ieşit din urna sorţii,Deopotrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii;La acelaşi şir de patimi deopotrivă fiind robi,Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!Unul caută-n oglindă de-şi buclează al său păr,Altul caută în lume şi în vreme adevăr,De pe galbenele file el adună mii de coji,A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj;Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii,Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii.(Scrisoarea I)

1 Transcrie doi termeni din câmpul lexico – semanitic al naturii2 Explică rolul virgulei în structura: „Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi”3 Contruieşte un enunţ în care să foloseşti cuvântul a socoti

4 Identifică tema fragmentului propus5 Transcrie din text două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM6 Selecteazădouă mărci lexico – gramaticale ale prezenţei eului liric în textul dat7 Identifică în fragmentul de text dat două figure de stil diferite şi prezintă semnificaţia lor8 Ilustrează două trăsături ale genului liric9 Comentaează imaginea fiinţei umane aşa cum reiese din fragment10 Încadrează, pe baza a două argumente, acest fragment în curentul romantic

1112 Fișa nr. 4

13 „Sara pe deal buciumul suna cu jale, 14 Turmele-l urc, stele le scăpăra-n cale, 15 Apele plâng, clar izvorând în fântâne; 16 Sub un salcâm, draga, m-aştepţi tu pe

mine.1718 Luna pe cer trece-aşa sfânta si clara, 19 Ochii tai mari căuta-n frunza cea rara, 20 Stelele nasc umezi pe bolta senina, 21 Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e

plină.

22 Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;

23 Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte: 24 Lângă salcâm sta-vom noi noaptea

întreaga, 25 Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.2627 Ne-om răzima capetele-unul de altul 28 Si surâzând vom adormi sub înaltul, 29 Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogata, 30 Cine pe ea n-ar da viaţa lui toata?” (Mihai

Eminescu, Sara pe deal)

31 1. Precizaţi sinonimele cuvintelor jale, senină, răzima 32 2. Identificaţi trei imagini artistice diferite 33 3. Analizaţi două figuri de stil diferite prezente în poezie 34 4. Comentaţi în 6-10 rânduri prima strofă a poeziei 35 5. Alegeţi forma corectă a cuvintelor: a urâ/a urî; înşală/înşeală; greşeală/greşală;

spray/şpray; rucsac/ruxac; a deszăpezi/a dezăpezi; poet/poiet 36 6. Prezentaţi elementele de versificaţie din textul dat 37 7. Scrieţi, din text, două mărci ale eului liric 38 8. Identificaţi şi exemplificaţi două trăsături ale genului liric prezente în text39 9. Alcătuiţi două propoziţii în care cuvântul frunte să aibă sensurile conotativ şi denotativ 40 10.Explicaţi folosirea a trei semne de ortografie/punctuaţie diferite din prima strofă.41 11. Identifică tema poeziei şi încadreaz-o prin 3 trăsături în lirica eminesciană.42 12. Prezintă motivele literare specifice romantismului eminescian, care apar în textul dat, şi

explică rolul lor în crearea atmosferei poetice.4344 Fișa nr. 5

45 „Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este,

46 Lume ce gândea în basme si vorbea în poezii,

47 O! te văd, te-aud, te cuget, tânără si dulce veste

48 Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cualți zei.

49 Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie,

50 Braț molatic ca gândirea unui împărat poet,

51 Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie,

52 A femeiei, ce si astăzi tot frumoasă a o revăd.

53 Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată,

54 Suflet îmbătat de raze si d-eterne primăveri,

55 Te-a văzut si-a visat raiul cu grădini îmbălsămate,

56 Te-a văzut plutind regină printre îngerii din cer

57 Si-a creat pe pânză goală pe Madona Dumnezeie,

58 Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin,

59 Fată pală-n raze blonde, chip de înger, darfemeie,

60 Căci femeia-i prototipul îngerilor din senin.”

61 (Venere şi Madonă de Mihai Eminescu)

1. Menţionaţi patru trăsături ale genului liric şi exemplificaţi din text2. Prezentaţi elementele de versificaţie ale poeziei3. Daţi sinonimele cuvintelor: cuget, rai, femeie, prototip, bland.4. Tema poeziei şi ipostazele în care apare femeia5. Alcătuiţi propoziţii în care să demonstraţi polisemia cuvântului ochi6. Alcătuiți propoziţii cu sensurile denotativ şi conotativ al cuvintelor: noapte, stele, piatră

7. Identificaţi şi explicaţi trei figuri de stil diferite8. Tipuri de lirism prezente în text. Exemplificaţi.

6263646566 Fișa nr. 6

67 ,,Vorbește-ncet ,urmează înainte68 Cu glasul tău, izvor de mângâiere,69 Căci vorba ta-i ca lamura de miere70 Și înțelesul ei e prea cuminte.7172 Să pot să te privesc încet- n-aș cere 73 Nimica alta ,scumpe înger sfinte,

74 Când ochii tăi îmi spun fără cuvinte75 S-arată mila, dragoste, durere. 7677 Tu, idol scump și dulcea mea lumină ,78 Rămâi în brațul meu întotdeauna79 Căci numai ție al meu suflet se închină.”80 (M.Eminescu- “Vorbește-ncet”)

81 1. Precizează ce funcție a limbajului este utilizată în text și definește-o . 82 2. Identifică două marci diferite ale monologului . 83 3. Ilustrează prin două secvențe cum prin dragoste, trupul dobândește puteri aparte. 84 4. Explică semnificația figurilor de stil din a doua strofă . 85 5. Definește sonetul și explică ce regulă încalcă poetul. 86 6. Realizează un portret al iubitei pornind de la versurile de mai sus, în 10 rânduri. 8788 Fișa nr. 7

89 :”Astfel eu, pierdut în noaptea unei vieţii de poezie,

90 Te-am văzut femeie stearpă, fără suflet, fără foc

91 Şi-am făcut din tine-un înger, blând ca ziua de magie,

92 Când în viaţa pustiită râde-o rază de noroc.

93 94 Ţi-am dat palidele raze ce-nconjoară cu

magie95 Fruntea îngerului-geniu, îngerului ideal,96 Din demon făcui o sântă, dintr-un chicot

simfonie,97 Din ochirile-ţi murdare ochiu-aurorei

matinal.98 ..................................................................

.....99100101102

103 O, cum Rafael creat-a pe Madona dumnezeie,

104 Cu diadema-i de stele, cu surâsul blând, vergin,

105 Eu făcut-am zeitate dintr-o palidă femeie,

106 Cu inima stearpă, rece şi cu suflet de venin!

107108 Plângi, copilă? C-o privire umedă şi

rugătoare109 Poţi zdrobi şi frânge apostat-inima

mea?110 La picioare-ţi cad şi-ţi caut în ochi

negri-adânci ca marea,111 Şi sărut a tale mâne, şi-i întreb de poţi

ierta. Şterge-ţi ochii, nu mai plânge!...A fost crudă-nvinuirea

112113 114 A fost crudă şi nedreaptă, făra reazem,

fără fond.

115 Suflete! de-ai fi chiar demon, tu eşti sântă prin iubire,

116 Şi ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond.„

117118 ( M.Eminescu, Venere şi Madonă)

119 1.Argumentează că textul dat aparţine genului liric;120 2.Venere şi Madonă este o poezie: filosofică, religioasă, de dragoste, de critică socială.

Argumentează-ţi opţiunea;121 3.Rescrie din text 4 trăsături ale femeii.122 4.Ce reproşuri îi adresează eu liric femeii? Explică !123 5.Desparte în silabe următoarele cuvinte : demon, rugătoare, nedreaptă, murdare.124 6.Transcrie din text două figuri de stil (diferite);125126 Fișa nr.8

127 Din valurile vremii, iubita mea, răsaiCu braţele de marmur, cu părul lung, bălai -Şi faţa străvezie ca faţa albei ceriSlăbită e de umbra duioaselor dureri!Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei,Femeie între stele şi stea între femeiŞi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.Cum oare din noianul de neguri să te rump,Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger

scump,Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec,Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-necŞi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o ţin.

Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treciŞi umbra ta se pierde în negurile reci,De mă găsesc iar singur cu braţele în josÎn trista amintire a visului frumos...Zadarnic după umbra ta dulce le întind:Din valurile vremii nu pot să te cuprind.

128 ( Din valurile vremii... de Mihai Eminescu)

129

1.Mentioneaza cate un sinonim pentru sensul din text al fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: stravezie, umbra, noianul, zadarnic

130 2. Mentioneaza măsura versurilor şi tipul de rimă folosit in poezie. 131 3. Mentioneaza doua teme/motive literare romantice, existente in poezie.

132 4. Explica semnificatia unei figuri de stil diferite din a doua strofa133 5. Precizeaza patru marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric in textul citat.

134 6. Comenteaza, in 6 -10 randuri, prima strofa, prin evidentierea relatiei dintre ideea

poetica si mijloacele artistice.135 Fișa nr.9

136 De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,

137 Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte:

138 Pe bolta alburie o stea nu se arată,139 Departe doară luna cea galbenă - o

pată;

140 Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite

141 O pasăre pluteşte cu aripi ostenite,142 Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus143 C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-

se-n apus.144 Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare,

145 Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare,

146 Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi.147 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .148 Suntem tot mai departe deolaltă

amândoi,

149 Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ,

150 Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi.' (De câte ori, iubito..., de Mihai Eminescu)

151 deolalta - forma hibrida populara: deodata, impreuna152 1. Precizeaza cate un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: ostenite, un

palc, pierzandu-se, suferitoare. 2. Mentioneaza doua teme/motive literare romantice, existente in poezie.

153 3. Explica semnificatia a două figuri de stil diferite din textul dat154 4. Precizeaza patru marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric in textul citat. 155 5. Mentioneaza măsura versurilor şi tipul de rimă folosit in poezie.156 6. Comenteaza, in 6 - 10 randuri, primele patru versuri din textul dat, prin evidentierea

relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. 157 Fișa nr. 10

158 „Vino-n codru la izvorul159 Care tremură pe prund,160 Unde prispa cea de brazde161 Crengi plecate o ascund. 162 Şi în bratele-mi întinse163 Să alergi, pe piept să-mi cazi,164 Să-ţi desprind din creştet vălul,165 Să-l ridic de pe obraz. 166 Pe genunchii mei şedea-vei,

167 Vom fi singuri-singurei,168 Iar în păr înfiorate169 Or să-ţi cadă flori de tei. 170 Fruntea albă-n părul galben171 Pe-al meu braţ încet s-o culci,172 Lasând pradă gurii mele173 Ale tale buze dulci...” 174 („Dorinţa” de M

Eminescu)

175176 1. Analizează incipitul poeziei.177 2. Încadrează poezia în gen şi specie.178 3. Argumentează încadrarea poeziei în lirismul subiectiv (două argumente)179 4. Analizează titlul poeziei în raport cu conţinutul acesteia.180 5. Analizează a doua secvenţă poetică prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi

mijloacele artistice folosite.181 6. Explică folosirea repetiţiei „singuri – singurei”.182 7. Identifică în strofa a treia un motiv artistic specific eminescian şi intrepretează-i

simbolismul.183 8. Identifică tema poeziei.184 9. Analizează a patra secvenţă poetică prin evidenţierea relaţiei dintre idee poetică şi

mijloacele artistice folosite.

185186 Fișa nr. 11

187 „Împărat slăvit e codrul,188 Neamuri mii îi cresc sub poale,189 Toate înflorind din mila190 Codrului, Măriei-Sale.191192 Lună, soare şi luceferi193 El le poartă-n a lui herb,194 Împrejuru-i are dame

195 Şi curteni din neamul Cerb.196197 Crainici, iepurii cei răpezi198 Purtători îi sunt de veşti,199 Filomele-i ţin orchestrul200 Şi izvoare spun poveşti.201202 Peste flori, ce cresc în umbră,

203 Lîngă ape pe potici,204 Vezi bejănii de albine,205 Armii grele de furnici.206207 Hai şi noi la craiul, dragă,208 Şi să fim din nou copii,

209 Ca norocul şi iubirea210 Să ne pară jucării.”211 212

Povestea codrului, Mihai Eminescu

213214 1. Găsiţi sinonimele cuvintelor: împărat, neamuri, spun, noroc.215 2. Descoperiţi in text: 2 epitete, 3 personificari, o enumeratie. 216 3. Transcrieti din textul dat 4 imagini vizuale si 2 imagini auditive.217 4. Comentati, intr-un eseu de 10-15 rânduri, ideile textului, pornind de la imaginile

artistice specifice naturii eminesciene.218 Fișa nr. 12219 « Sa plutim cuprinsi de farmec220 Sub lumina blandei lune-221 Vantu-n trestii lin fosneasca,222 Unduioasa apa sune ! » 223 Lacul, M.Eminescu224 1. Precizeaza carui gen literar ii apartin versurile.225 2. Identifica, in textul dat, o imagine auditiva, 2 imagini vizuale, un epitet si o inversiune.226 3. Precizeaza rima, ritmul si masura versurilor.227 4. Gaseste sinonimele cuvintelor: farmec, blanda, a suna.228 5. Alcatuieste familia lexicala a cuvantului vant. 229 6. Construieste propozitii cu sensul propriu si sensul figurat al cuvintelor : a pluti, lumina.230 7. Da antonimele cuvintelor : bland, lumina, a suna.231 8. Alege form scrisa corect : rea-vointa/ reavointa ; binevoitor/bine-voitor232 bleumarin/bleumaren ; identitate/ indentitate.233 Fișa nr. 13

234 Pierdut în suferinţa nimicniciei mele,235 Ca frunza de pe apă, ca fulgerul în

haos,236 M-am închinat ca magul la soare şi la

stele237 Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul

repaos;238 Nimic să nu s-audă de umbra vieţii

mele,239 Să trec ca o suflare, un sunet, o

scânteie,240 Ca lacrima ce-o varsă zadarnic o

femeie...241 Zadarnica mea minte de visuri e o

schele.242243 Căci ce-i poetu-n lume şi astăzi ce-i

poetul?

244 La glasu-i singuratec s-asculte cine vra.

245 Necunoscut strecoară prin lume cu încetul

246 Şi nimene nu-ntreabă ce este sau era...

247 O boabă e de spumă, un creţ de val, un nume,

248 Ce timid se cutează în veacul cel de fier.

249 Mai bine niciodată el n-ar fi fost pe lume

250 Şi-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri.

251 ( Mihai Eminescu, Pierdut în suferinţă…)

252253 1.Scrie patru expresii/locuţiuni care să conţină verbul a trece.254 2.Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a doua.255 3.Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele fulger şi stele au sens conotativ.256 4.Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie.257 5.Precizează două mărci lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în textul dat.258 6.Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din întreaga poezie.

259 7.Explică semnificaţia unei figuri de stil prezentă in a doua strofă.260 Fișa nr. 14

261 Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,

262 Când a nopţii întunerec ¬ înstelatul rege maur ¬

263 Lasă norii lui molateci înfoiaţi în pat ceresc,

264 Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, ,

265 Vrăji aduce peste lume printr-a stelelorninsoare,

266 Când în straturi luminoase basmele copile cresc.

267268 Mergi, tu, luntre-a vieţii mele, pe-a

visării lucii valuri,269 Până unde-n ape sfinte se ridică

mândre maluri,270 Cu dumbrăvi de laur verde şi cu lunci

de chiparos,271 Unde-n ramurile negre o cântare-n

veci suspină,

272 Unde sfinţii se preîmblă în lungi haine de lumină,

273 Unde-i moartea cu-aripi negre şi cu chipul ei frumos.

274275 Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri

fericite,276 Alta-i lumea cea aievea, unde cu

sudori muncite277 Te încerci a scoate lapte din a stâncei

coaste seci;278 Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre

flori de aur,279 Alta unde cerci viaţa s-o-ntocmeşti,

precum un faur280 Cearc-a da fierului aspru forma

cugetării reci.281

( Mihai Eminescu, Memento mori)

282 1.Formulează două enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului a paşte.283 2.Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima in versul 284 Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite,285 3.Transcrie patru structuri/versuri în care să evidenţiezi reverie eminesciană, în textul dat.286 4.Precizează două elemente de prozodie din textul citat.287 5.Menţionează patru mărci lexico-gramaticale ale eului liric în textul dat.288 6.Comentează în 6-10 rânduri versurile următoare.289 Iară luna argintie, ca un palid dulce soare,/290 Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,/ Când în straturi luminoase basmele

copile cresc.291 7.Evidenţiază semnificaţiile antitezei în strofa a treia.292 Fișa nr. 15

293 Gândind la tine fruntea-acum mă doare.

294 Nu ştiu ce rost mai are-a mea viaţă295 Când n-am avut o clipă de dulceaţă:296 Amar etern şi visuri pieritoare!297298 De ce în noapte glasul tău îngheaţă!299 Vedea-vor ochii-mi înc-o dată oare300 Frumosul trup, ¬ femeie zâmbitoare!

¬301 Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n

braţă?

302303 Tu, blond noroc al unui vis deşert,304 Tu, visul blond unui noroc ce nu e,305 De-i mai veni, să ştii că nu te iert.306307 Căci dorul meu mustrări o să-ţi tot

spuie308 Şi sărutându-te am să te cert309 Cu dezmierdări cum n-am spus

nimăruie.

310 1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre cuvintele viaţă, clipă, etern, zâmbitoare.

311 2.Explică utilizarea cratimei în structura subliniată, Vedea-vor ochii-mi înc-o dată oare.312 3.Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele noapte şi ochi să aibă sens conotativ.313 4.Scrie patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul viaţă.314 5.Transcrie din text două structuri/versuri care să conţină imagini ale fiinţei iubite.

315 6.Menţionează două motive/teme literare prezente în textul dat.316 7.Explică semnificaţia unei figure de stil identificată în prima strofă.317 Fișa nr. 16

318 Din valurile vremii, iubita mea, răsai319 Cu braţele de marmur, cu părul lung,

bălai -320 Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri -321 Slăbită e de umbra duioaselor dureri!322 Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii

mei,323 Femeie între stele şi stea între femei324 Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău

stâng,325 În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.326327 Cum oare din noianul de neguri să te

rump,328 Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger

scump,329 Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o

plec,

330 Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec331 Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la

sân,332 Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o

ţin.333334 Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel

de treci335 Şi umbra ta se pierde în negurile reci,336 De mă găsesc iar singur cu braţele în

jos337 În trista amintire a visului frumos...338 Zadarnic după umbra ta dulce le întind339 Din valurile vremii nu pot să te

cuprind.340 (Mihai Eminescu, Din valurile vremii)

341 1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre cuvintele străvezie, umbră, noianul,zadarnic.

342 2.Evidenţiază rolul virgulei în versul Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump.343 3.Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ.344 4.Scrie patru expresii sau locuţiuni care să conţină substantivul inimă.345 5.Menţionează două teme/motive literare romantice prezente în poezie.346 6.Explică semnificaţia unei figure de stil prezentă în a doua strofă.347 7.Comentează în 6-10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi

mijloacele artistice.348 Fișa nr. 17

349 Afară-i toamna, frunza–mprastiata,350 Iar vantul zvarl-n geamuri grele picuri,351 Si tu citesti scrisori din roase plicuri352 Si intr-un ceas gandesti la viata toata353 Pierzandu-ti timpul tau cu dulci

nimicuri,354 n-ai vrea c anime-n usa ta sa bata,355 dar si mai bine-i cand afara-i zloata,356 sa stai visand, de somn sa picuri.

357 si eu astfel ma uit din jet de ganduri,358 visez la basmul vechi al zanei Dochii,359 in juru-mi ceata creste randuri-randuri.360 Deodat-aud fosnirea unei rochii,361 Un moale pas abia atins de scanduri…362 Iar mani subtiri si reci mi-acopar ochii.363364 Afară-i toamna M Eminescu

365 1. identifică imaginile unui interior de intimitate şi de reverie şi opune-le atmosferei deafară.

366 2. explică diferenţa folosirii pronumelui între strofele 1-2 şi 3-4.367 3. comentează rolul punctelor de suspensie din penultimul vers.368 4. explică valoarea artistică a folosirii adjectivelor în catrene.369 5. motivează încadrarea în romantism.370 6. identifică teme şi motive.371 7. stabileşte legătura poeziei cu alte două texte literare.372373 Fișa nr. 18

374 „Dacă treci râul Selenei se face pare că sara

375 Deşi-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ţine.

376 E-o sară frumoasă – adormită deşi este ziuă.

377 Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre

378 Adormitor se ridică din oştile florilor mândre;

379 Într-un codru măreţ, unde arbor legat e de arbor ,

380 De line ce spânzură-n aer snopii de flori,

381 Unde prin vechii copaci-şi fac albinele stupii sălbateci,

382 Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare,

383 Cu de ghirlănzi uriaşe copacii, din a lor rădăcine

384 Până la vârfii din nori cu liane încolăciţi-s,

385 Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le îngroapă.

386 [………………………………………………………..]

387 Iar prin coloane pare că vezi trecând ominune

388 Luna cu părul ei blond desfăcut, care curge în valuri

389 Pe umeri în jos, îmflat cu dulce de miroase şi cântec,

390 Care tremură-n veci în aerul fin al serei.

391 D-umerii goi abia se ţine o mantie albastră,

392 Mâinile albe de ceară se joacă cu cozile blonde

393 Şi cu mărgeanul ce cade pe sâni şi cu creţii de mantă ”

394 (Mihai Eminescu, „Dacă treci râul Selenei…”)

395

1. Rescrie conform normelor limbii române actuale, cuvintele: sara, arbor, sălbateci, cari, îmflat, mantă, miroase.

2. Numeşte câte un sinonim pentru cuvintele: măreţ, etern, a îngropa, fin. 3. selectează din textul dat patru cuvinte din câmpul semantic al substantivulul vegetaţie.

Explică valoarea expresivă a timpului frecvent verbelor folosite. 4. precizează în enunţuri sensul omonimelor: luna, fin. 5. exprimă într-un enunţ de două – trei rânduri propria părere despre tema operei. 6. identifică mărcile eului liric din textul dat. 7. explică semnificaţia unei metafore şi a unei comparaţii din textul dat. 8. identifică modul de expunere folosit şi susţine-ţi opinia prin două argumente. 9. Alcatuieste portretul Selenei aşa cum rezultă din textul dat.

396 Fișa nr. 19397 „ Ei cer să cânt… durerea mea

adâncă398 S-o lustruiesc în rime şi-n cadenţe399 Dulci ca lumina lunei primăvara400 Într-o grădină din Italia.401 Să fac cu poezia mea cea dulce402 Damele să suspine, ce frumoase403 Pot fi pentru oricine. Pentru mine404 Nu. Şi juni nătângi cu ţigarete-n gură,405 Frizaţi, cu sticla-n ochi, cu cioc sub

dinţi,

406 Să reciteze versuri de-ale mele407 Spre-a coperi cu-espresia adâncă408 Unei simţiri adevărate – nişte mofturi.409 Mai bine-aş smulge sufletul din mine, 410 Aş stoarce cu o mână crudă, rece411 Tot focul sânt din el, ca în scânteie412 Să se risipe, pân’ se va-njosi413 Să animeze pe deşerţi şi răi.414 […………………………………………]”415

(Mihai Eminescu, „Odin şi poetul”)

416417 1. Rescrie, conform normelor limbii române actuale, cuvintele: lunei, să recitize, a

coperi, espresie, sânt. 418 2. Demonstrează în două enunţuri polisemia cuvântului adânc. 419 3. Transcrie două cuvinte din textul dat din câmpul semantic al substantivului poezia. 420 4. Precizează valorile morfologice ale lui o din textul citat. 421 5. Numeşte cazul cuvântului subliniat din sintagma „versuri de-ale mele”.422 6. Identifică tema operei şi susţine-ţi opinia prin două argumente. 423 7. Specifică antiteza în textul dat.

424 8. Exprimă, într-un enunţ de două-trei rânduri, concepţia eminesciană despre poet-poezie.

425 9. Selectează mijloacele de expresie a eului liric. 426 10. Comentează, în cinci-şase rânduri, versurile: 427 „Mai bine-aş smulge sufletul din mine, 428 Aş stoarce cu o mână crudă, rece429 Tot focul sânt din el, ca în scânteie430 Să se risipe, pân’ se va-njosi431 Să animeze pe deşerţi şi răi”. 432 Fișa nr. 20

433 „Stelele-n cer434 Deasupra mărilor435 Ard depărtărilor436 Până ce pier.437438 Stol de cocori439 Apucă-ntinsele440 Şi necuprinsele441 Drumuri de nori.442443 Floare de crâng,444 Astfel vieţile445 Şi tinereţile446 Trec şi se strâng.447448 Orice noroc

449 Şi-ntinde-aripele450 Gonit de clipele451 Stării pe loc.452 453454 455 Nu e păcat456 Ca să se lepede457 Clipa cea repede458 Ce ni s-a dat?”459 460461 (

Mihai Eminescu - Stele-n cer )462

463464 1. Daţi sinonime pentru cuvintele: cer, drum, clipele, păcat 465 2. Despărţiţi în silabe cuvintele: mărilor, cocori, floare, clipa 466 3. Rescrieţi versul care cuprinde un epitet din text 467 4. Transcrieţi versul care conţine o imagine vizuală prezentă în poezie 468 5. Comentaţi semnificaţia titlului poeziei Stele-n cer de M. Eminescu 469 6. Numiţi elementele planului terestru şi elementele planului cosmic din această

poezie 470 7. Comentează prima strofă a poeziei evidenţiind relaţia dintre mijloacele artistice

folosite de autor 471 8. Identifică în text o marcă a prezenţei eului lyric.472473474475476477478479480 Fișa nr. 1481

482 Plâns de cobe pe la geamuri se opri,483 Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;484 „I-auzi corbii”- mi-am zis singur… şi-

am oftat;485 Iar în zarea cea de plumb ninge gri486 Ninge gri.

487488 Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...489 Şi de lume tot mai singur, mai barbar,490 Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...491 Iar în zarea grea de plumb492 Ninge gri.

493 (George Bacovia, Gri) 494 * cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire

495 1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 496 2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 497 3. Scrie două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul gând. 498 4. Transcrie două cuvinte / structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. 499 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în

textul dat. 500 6. Menţionează două teme / motive literare, prezente în poezie. 501 7. Identifică şi explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 502 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poetic. 503504505 Fișa nr. 2

506 De-atitea nopţi aud plouând,507 Aud materia plângând...508 Sunt singur, şi mă duce-un gând509 Spre locuinţele lacustre.510511 Şi parcă dorm pe scânduri ude,512 În spate mă izbeşte-un val --513 Tresar prin somn şi mi se pare514 Că n-am tras podul de la mal.515

516 Un gol istoric se întinde,517 Pe-acelaşi vremuri mă găsesc...518 Şi simt cum de atâta ploaie519 Piloţii grei se prăbuşesc.520521 De-atitea nopţi aud plouând,522 Tot tresărind, tot aşteptând...523 Sunt singur, şi mă duce-un gând524 Spre locuinţele lacustre.525

526527 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor somn şi singur. 528 2. Explică utilizarea cratimei în structura „ n-am tras.529 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a dormi. 530 4. Transcrie doi termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. 531 5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 532 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 533 7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre534 ideea poetică şi mijloacele artistice. 535 8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 536 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,

ambiguitate, sugestie), prezente în textul citat.537538539 Fișa nr.3540541 Dormeau adânc sicriele de plumb,542 Si flori de plumb si funerar vestmint --543 Stam singur în cavou... si era vint...544 Si scirtiiau coroanele de plumb.545546 Dormea întors amorul meu de plumb547 Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --548 Stam singur lângă mort... si era frig...549 Si-i atirnau aripile de plumb.550551 1. Cele mai multe verbe sunt folosite la imperfect. Arata rolul folosirii acestui timp

verbal, tanand cont de atmosfera genarala a textului.

552 2. Indica verbul din text care se afla la alt timp al indicativului. Precizeaza semnificatia acestuia.

553 3. Punctele de suspensie au rolul:554 a. De a sugera perceptia fragmentara, confuza a lumii555 b. De a crea suspans556 c. De a indica un ritm lent si obsedant al rostirii monologului557 4. Precizeaza cuvantul cheia al textului si explica prin ce anume este pus in evidenta558 5. Indica sensurile pe care le acumuleaza plumbul in poezie.559 6. Transcrie cuvintele din campul semantic al mortii560 7. Identifica sintagmele in care determinatul care se repeat (de plumb) poate avea in

context sensuri denotative si care sunt in mod clar metaorice561 8. Arata cui ii apartin aripile de plumb si explica-ti raspunsul562 9. Comenteaza versul prim din strofa a doua 563 10. Selecteaza din text verbele care inregistreaza nemiscarea, incremenirea, amortirea564 11. Comenteaza in 10 randuri titlul poeziei.565 12. Indica, din text:566 a. Sintagme/ cuvinte care fac apel la simtul visual al cititorului ……………..567 b. Cuvinte care provoaca perceptii auditive ………………………..568 13. Identifica marci ale eului lyric.569 14. Selecteaza cuvinte in care functia emotive a limbajului este pregnatnta.570 15. Selecteaza repetitiile lexical. Indica pozitiile in care e reluat cuvantul – cheie plumb.

Explica rolul acestor repetitii in text571 16. Analizeaza secventa Si-am inceput sa-l strig, referindu-te atat la tiparul sintactic al

poeziei, cat si la semnificatiile acestei secvente.572573 Fișa nr. 4574

575 Te uita cum ninge decembre…576 Spre geamuri, iubito, priveste -577 Mai spune s-aduca jaratec578 Si focul s-aud cum trosneste.579 Si mana fotoliul spre soba,580 La horn sa ascult vijelia,581 Sau zilele mele - totuna -582 As vrea sa le-nvat simfonia.583 Mai spune s-aduca si ceaiul,584 Si vino si tu mai aproape, -585 Citeste-mi ceva de la poluri,586 Si ninga… zapada ne-ngroape.587 Ce cald e aicea la tine,

588 Si toate din casa mi-s sfinte, -589 Te uita cum ninge decembre…590 Nu rade… citeste nainte.591 E ziua si ce intuneric…592 Mai spune s-aduca si lampa -593 Te uita, zapada-i cat gardul,594 Si-a prins promoroaca si clampa.595 Eu nu ma mai duc azi acasa…596 Potop e-napoi si nainte,597 Te uita cum ninge decembre…598 Nu rade… citeste nainte. (Decembre)599

600 601 1. Notaţi cu adevărat (A) sau fals (F) afirmaţiile de mai jos. Titlul Decembrie orientează

atenţia cititorului către:602 a. Un cadru estival b. O imagine a iubirii c. O imagine a singurătăţii d. Un

cadru nocturn603 2. Selectaţi din textul dat cinci termeni din câmpul semantic al iernii604 3. Completează următorul table:605 Motive ale cadrului interior Motive ale cadrului exterior606607 4. Alegeţi dintre termenii de mai jos pe cei adecvaţi pentru caracterizarea spaţiului

interior: apatie, calm, confort, disconfort, nelinişte, refugiu, reverie, teamă608 5. Ce relaţie se creează între cele două imagini de ansamblu (a exteriorului şi a

interiorului)? Argumentaţi în 4 – 5 rânduri.609 5. Precizaţi care este rolul incipitului în interpretarea poeziei

610 6. Comentaţi o figură de stil din strofa a doua611 7. Oferiţi două sugestii pentru versul: „Şi ningă… zăpada ne-ngroape”612 8. Imaginea iubitei se asociază frecvent cu râsul, cu plânsul au cu motive estetice (muzica,

literatura, dansul. etc). ce trăsături sugerează motivele?613 9. Transcrie două structuri în care apare eul liric 614 9. Selectaţi un vers în care apare antiteza615616 Fișa nr. 5617

618 Da, plouă cum n-am mai văzut�619 Şi grele talăngi adormite,620 Cum sună sub şuri învechite!621 Cum sună în sufletu-mi mut!622623 Oh, plânsul şi când plouă!624625 Şi ce enervare pe gând!626 Ce zi primitivă de tină!627 O bolnavă fată vecină628 Răcneşte la ploaie, râzând..629630 Oh, plânsul şi când plouă!631

632 Da, plouă�şi sună umil633 Că tot ce-i iubire şi ură �634 Cu-o muzică tristă, de gură,635 Pe-aproape s-aude-un copil.636637 Oh, plânsul şi când plouă!638639 Ce basme şi le spun!640 Ce lume-aşa goală de vise!641 � Şi cum să nu plângi în abise,642 Da, cum să nu mori şi nebun?643644 Oh, plânsul şi când plouă!645 (Plouă. G Bacovia)

646 647 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii648 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă649 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului mai650 4. Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie651 5. Precizează două mărci lexico – gramaticale ale eului liric652 6. Explică, la alegere, semnificaţia unei figuri de stil653 7. Precizează rolul stilistic al versului: „Oh, plânsul şi când plouă!”654 8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimul catren655 9. Argumentează apartenenţa textului la simbolism656657658 Fișa nr. 6

659660 Sunt solitarul pustiilor piețe661 Cu tristele becuri cu pală lumină –662 Când sună arama în noaptea deplină,663 Sunt solitarul pustiilor pieţe.664 Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra665 Ce sperie câinii pribegi prin canale;666 Sub tristele becuri cu razele pale,

667 Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra.668 Sunt solitarul pustiilor pieţe669 Cu jocuri de umbră ce dau nebunie;670 Pălind în tăcere şi-n paralizie, –671 Sunt solitarul pustiilor pieţe...672 673 (George Bacovia, Pălind)

674675 1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală.676 2. Explică rolul cratimei în structura „şi-n paralizie”.677 3. Alcătuiește un enunţ în care cuvântul umbră să aibă sens conotativ.678 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.679 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificată în prima strofă a poeziei.680 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului

liric în textul dat.681 7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

682 8. Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism.

683684685 Fișa nr. 7

686687 Plângea caterinca-fanfara688 Lugubru în noapte, târziu ...689 Și singur priveam prin ocheane,690 Pierdut în muzeul pustiu .691692 Si-n lumea ochenelor triste693 Mă prinse sinistre gândiri -694 În jurul meu corpuri de ceară,695 Cu hâde și fixe priviri.(Panoramă)696697 Dormea întors amorul meu de plumb,698 Și flori de plumb și funerar vestmânt --699 Stam singur în cavou... și era vânt...700 Și scârâiiau coroanele de plumb.

(Plumb701702703704705706707 La casa iubitei de-ajung, 708 Eu zgudui fereastra nervos,

709 Si-o chem ca să vadă cum plouă710 Frunzișul, în târgul ploios (Spre

toamnă711712 Orașul doarme ud în umezeala grea, 713 Prin zidurile astea, poate, doarme ea, -714 Case de fier în case de zid, 715 Și porțile grele se-nchid.716717 Un clavir îngana-ncet la un etaj, 718 Umbra mea sta in noroi ca un trist

bagaj-719 Stropii sar, 720 Ninge zoios, 721 La un geam,îintr-un pahar, 722 O roză galbenă se uită-n jos .

(Nocturnă)723724 Sunt câțiva morți în oraș, iubito,725 Chiar pentru asta am venit să-ți spun;726 Pe catafalc, de caldură-n oraș,/727 Încet cadavrele se descompun/

Cuptor

728729 1.Dă câte un sinonim contextual pentru termenii triste și pierdut.730 2. Alcătuiește enunțuri cu căte o locuțiune/expresie care să conțină substantivul gând.731 3.Transcrie cuvintele din câmpul semantic al umidității732 4.Identifică în aceste versuri trei trăsături simboliste caracteristice liricii bacoviene733 5. Comentează versurile Case de fier în case de zid/ Și porțile grele se închid.734 6. Transcrie patru motive simboliste specifice poeziei lui George Bacovia.735 7. Ninsoarea este o prezență constantă în poezia poetului care “a văzut lumea prin ochi de

plumb”.Comentează versurile care fac trimitere la anotimpul hibernal.736 8.Amorul ,iubita, ea sunt prezente în textele citate.Interpretează relația poet-iubită așa

cum este surprinsă în aceste exemple.737 9.Identifică și descrie, în 12-15 rânduri, starea sufletească, atmosfera specifică sugerate în

toate fragmentele citate.738739740 Fișa nr. 8741

742 Amurg de toamnă743 „Amurg de toamnă pustiu, de humă,744 Pe câmp sinistre şoapte trec pe vânt-745 Departe plopii se-apleacă la pământ746 În larg balans lenevos, de gumă.747748 Pustiu adânc... şi-ncepe a-nnopta,

749 Şi-aud gemând amorul meu defunct,750 Ascult atent privind un singur punct751 Şi gem, şi plâng, şi râd în hî, în ha...”752

(George Bacovia)753

754 1. Scrie câte două sinonime pentru cuvintele: amor şi moarte.755 2. Transcrie din text patru cuvinte care desemnează elemente ale cadrului natural.756 3. Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie.757 4. Menţionează două figuri de stil diferite care se regăsesc în versul: „Şi-aud gemând

amorul meu defunct.”758 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în acest

text .759 6. Precizează două trăsături ale poeziei simboliste , care se regăsesc în acest text.760 7. Transcrie o imagine auditivă şi o imagine vizuală. Interpretează ,la alegere, una

dintre imaginile transcrise.761 8. Explică primele două versuri ale poeziei. 762 9. Interpretează în zece-cincisprezece rânduri poezia, evidenţiind relaţia dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice. 763764765 Fișa nr. 9766

767 Amurg de iarnă, sumbru, de metal,768 Câmpia albă ─ un imens rotund ─769 Vâslind, un corb încet vine din fund770 Tăind orizontul, diametral.771772 Copacii rari şi ninşi par de cristal.

773 Chemări de dispariţie mă sorb,774 Pe când, tăcut, se-ntoarce-acelaşi

corb,775 Tăind orizontul, diametral. ( Amurg de

iarnă)

776 1. Transcrie din text două neologisme.777 2. Dă câte un sinonim pentru structurile:a tăia în carne vie,a tăia și spânzura,a i se tăia

cuiva drumurile, a i se tăia cuiva pofta778 3. Explică folosirea liniilor de pauză în poezie779 4. În poezia bacoviană este utilizat frecvent verbul la gerunziu. Analizează valoarea

stilistică a acestui mod verbal în contextul poeziei date.780 5. Menționează tema și un motiv din text.781 6. Transcrie comparația din a doua strofă și evidențiază semnificațiile acesteia782 7. „Culorile funcționează ca semnale psihologice, fiind adevărate strigăte anxioase ale

sufletului traumatizat de o realitate brutală „(Adriana Mitescu).Demonstrează această afirmație raprtând-o la poezia citată.

783 8. Explică în 3-4 rânduri ultimul vers.784 9. Interpretează în zece-cincisprezece rânduri poezia, evidenţiind relaţia dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice.785786 Fișa nr. 10

787788 „Amurg de toamnă violet ...789 Doi plopi, în fund, apar în siluete:790 - Apostoli în odăjdii violete -791 Oraşul tot e violet.792793 Amurg de toamnă violet ...794 Pe drum e-o lume leneşă, cochetă;795 Mulţimea toată pare violetă,

796 Oraşul tot e violet.797798 Amurg de toamnă violet ...799 Din turn, pe câmp, văd voievozi cu

plete;800 Străbunii trec în pâlcuri violete,801 Oraşul tot e violet.”802 (George Bacovia, Amurg violet )

803804 1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor amurg şi pâlcuri.805 2. Explică utilizarea liniei de pauză în prima strofă.806 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul drum. 807 4. Transcrie, din text, două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale.

808 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.809 6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în textul dat.810 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.811 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea

poetică812 şi mijloacele artistice.813 9. Argumentează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei

la814 simbolism.815816 1. Scrie patru expresii sau locuţiuni care să conţină cuvântul a trece.817 2. Alcătuieşte două enunţuri prin care să pui în evidenţă polisemia cuvântului drum.818 3. Transcrie, din textul dat, patru termeni din câmpul lexical al oraşului.819 4. Prezintă valoarea expresivă a pauzelor marcate grafic prin puncte de suspensie.820 5. Explică simbolurile oraşul, respectiv violet, utilizate alternativ de-a lungul discursului

liric.821 6. Găseşte două imagini vizuale existente în text.822 7. Demonstrează, prin dezvoltarea a două argumente, că textul dat aparţine esteticii

simboliste.823 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei citate.824825826 Fișa nr. 11827

828 E-o noapte udă, grea, te-neci afară.829 Prin ceaţă-obosite, roşii, fără zare-830 Ard, afumate, triste felinare831 Ca într-o crâşmă umedă, murdară.832833 Prin măhălăli mai neagră noaptea

pare…834 Şivoaie-n case triste inundară-835 Ş-auzi tuşind o tuse-n sec, amară-836 Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

837838 Ca Edgar Poe, mă reîntorc spre casă,839 Ori ca Verlaine, topit de băutură-840 Şi-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.841842 Apoi, cu paşi de-o nostimă măsură,843 Prin întuneric bâjbâiesc prin casă,844 Şi cad, recad, şi nu mai tac din gură.845 ( Sonet, vol. Plumb de G. Bacovia)

846847848 1. Indică două elemente spaţiale care simbolizează închiderea şi explică rolul lor în

poezie;849 2. Identifică în text toate imaginile care sugerează căderea, mişcarea de sus în jos şi

găseşte explicaţii pentru folosirea lor;850 3. Indică trei sinonime ale substantivului nostim. Scrie câte o propoziţie care să

ilustreze fiecare sens;851 4. Explică sintagma bacoviană paşi de-o nostimă măsură;852 5. Transcrie din strofa a treia un exemplu de paralelism sintactic, defineşte conceptul

şi explică-i rolul în ansamblul poeziei853 6. Argumentează că poezia Sonet aparţine esteticii simboliste (temă, motive,

atitudine eu liric, estetica bacoviană, procedee artistice şi structurale);854855856 Fișa nr. 12857

858 „- Liceu, - cimitir859 Al tinereţii mele –

860 Pedanţi profesori861 Şi examene grele..

862 Şi azi mă-nfiori863 - Liceu, - cimitir864 Al tinereţii mele!865866 - Liceu, - cimitir867 Cu lungi coridoare,-868 Azi nu mai sunt eu869 Şi mintea mă doare..870 Nimic nu mai vreu –871 - Liceu, - cimitir

872 Cu lungi coridoare...873874 - Liceu, - cimitir875 Al tinereţii mele – 876 În lume m-ai dat877 În vâltorile grele,878 Atât de blazat...879 - Liceu, - cimitir880 Al tinereţii mele!”

881 1. Alcătuiţi două enunţuri pentru a demonstra polisemia cuvântului greu.882 2. Scrieţi patru expresii sau locuţiuni care să conţină cuvântul lume.883 3. Identificaţi termenii aparţinând câmpului semantic al şcolii.884 4. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului tânăr.885 5. Indicaţi două argumente care să demonstreze apartenenţa textului la genului liric.886 6. Menţionaţi două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului

liric.887 7. Precizaţi care este măsura versurilor.888 8. Explicaţi utilizarea refrenului: „ – Liceu, - cimitir / Al tinereţii mele”.889890891 FișA NR. 13892

893 Negru, de G.Bacovia894 Carbonizate flori, noian de negru...895 Sicrie negre, arse, de metal,896 Vestminte funerare de mangal,897 Negru profund, noian de negru...

898899 Vibrau scântei de vis...noian de negru;900 Carbonizat, amorul fumega-901 Parfum de pene arse, şi ploua...902 Negru, numai noian de negru...

903904 1. Menţionează câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele:

carbonizate, noian, vestminte, vibrau.905 2. Scrie 4 expresii/locuţiuni care să conţină verbul a da.906 3. Rescrie corect enunţul: A înnotat pentru că agreiază aceiaşi activitate ca toţi

adolescenţii.907 4. Menţionează tema/temele poeziei, precum şi motivele literare.908 5. Precizează şi rescrie două figuri de stil diferite.909 6. Precizează două caracteristici ale limbajului poetic, prezente în text.910 7. Explică titlul poeziei, în corelaţie cu textul.911 8. Comentează prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi

mijloacele artistice folosite.912 9. Precizează valoarea artistică a repetiţiei adjectivului negru.913 10. Identifică şi precizează câmpul semantic dominant, apoi enumeră 4 elemente ale

acestuia.914915 FIȘA nr. 14916

917 „Plâns de cobe pe la geamuri se opri,918 Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;919 „I-auzi corbii!”-mi-am zis singur...şi-am

oftat;920 Iar în zarea grea de plumb921 Ninge gri.

922923 Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...924 Şi de lume tot mai singur, mai barbar,925 Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...926 Iar în zarea grea de plumb927 Ninge gri.”

928 1. Indică sinonime pentru fiecare dintre cuvintele: zare, gândul, singur, gri.929 2. Motivează ortografierea cuvântului înnegri.930 3. Indică patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.931 4. Rescrie corect enunţul: Spunemivei ori nu, eu tot le voi găsi, şi încă şi capul

retezaţilvoi.932 5. Indică tema/temele şi motivele literare ale poeziei.933 6. Transcrie două figuri de stil diferite şi precizează-le denumirea.934 7. Indică două mărci ale prezenţei eului liric în textul citat.935 8. Comentează efectul stilistic al repetiţiei.936 9. Comentează semnificaţia titlului.937 10. Comentează prima strofă, în maximum 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice folosite.

938 Fișa nr. 15

939 Vom spune că toamna a venit...foarte trist

940 La o fereastră melancolică mi s-a părut ceva

941 Însă m-a trezit un glas pozitivist942 Vânt umed, şi frunza zboară,

undeva.943944 Am ajuns acum pe un câmp cu

ape...945 În luncă medita un poet cunoscut –946 Părea că de oameni nu mai încape

947De-această întâmplare atât de rău mi-a

părut.948949Eu nu mai ştiu nimic, şi n-am întors acasă 950Uitaţi-vă ce gol, ce ruină-n amurg – 951Amurgul galben, m-a-ngălbenit, şi m-

apasă, 952Cu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai 953

1 Scrie patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul viaţă 2 Rescrie corect enunţul: Milau adus aseară să creieze ce iau cerut. 3 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele : melancolică, amurg, medita,

positivist4 Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite5 Alcătuieşte câmpul semantic al cuvântului toamna6 Ilustrează polisemia cuvântului a paşte7 Menţionează două teme/motive literare prezente în text. 8 Selectează două elemente de prozodie din poezia citată. 9 Comentează, în 15-20 de randuri, textul poeziei prin evidenţierea relaţiei dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice folosite.(integraţi poezia în curentul literar potrivit)10 Identificaţi tipul de lirism şi argumentaţi111213 Fișa nr. 1614

15 Sunt solitarul pustiilor pieţe16 Cu tristele becuri cu pală lumină 17 Când sună arama în noaptea deplină 18 Sunt solitarul pustiilor pieţe. 1920 Tovarăş mi-e râsul hidos, şi cu umbra21 Ce sperie câinii pribegi prin canale;

22 Sub tristele becuri cu razele pale, 23 Tovarăş mi-e râsul hidos, şi cu umbra. 2425 Sunt solitarul pustiilor pieţe26 Cu jocuri de umbră ce dau nebunia;27 Pălind în tăcere şi-n paralizie, - 28 Sunt solitarul pustiilor pieţe. (Pălind –)

1 Scrie patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul a duce2 Identifică în text două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în text.3 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele : solitar, trist, pribeag, arama4 Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 5 Identifică termenii care alcătuiesc câmpul semantic al cuvântului vis. 6 Ilustrează polisemia cuvântului sare.7 Menţionează două teme/motive literare prezente în text. 8 Selectează două elemente de prozodie, din poezia citată. 9 Comentează, în 15-20 de randuri, textul poeziei prin evidenţierea relaţiei dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice folosite.(integraţi poezia în curentul literar potrivit)10 Rescrie corect enunţul: Săriţiar ochii din cap că mai mai păcălit odată sau de două ori.1112 FișA nr. 17

13 Tăcere…e toamnă în cetate…14 Plouă…şi numai ploaia dă cuvânt – 15 E pace de plumb, e vânt şi pe vânt16 Grăbite trec frunze liberate.

1718 Deschide, dă drumu-adorato,19 Cu crengi şi foi uscate am venit ;20 În târg, o fată tristă a murit, -

21 Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o…

2223 Dă drumu, e toamnă în cetate –

24 Întreg pământul pare un mormânt…25 Plouă…şi peste târg, duse de vânt,26 Grăbite, trec frunze liberate.27 (Note de toamnă )

1 Scrie patru expresii sau locuţiuni care să conţină cuvântul drum.2 Alcătuieşte două enunţuri prin care să pui în evidenţă polisemia cuvântului a trece.3 Transcrie, din textul dat, patru termeni din câmpul lexical al naturii.4 Prezintă valoarea expresivă a pauzelor marcate grafic prin puncte de suspensie.5 Explică semnificaţia termenilor cetate, respectiv târg, utilizate alternativ de-a lungul

discursului liric.6 Identifică, în textul dat, elementele de recurenţă şi prezintă semnificaţiile lor în context.7 Demonstrează, prin dezvoltarea a două argumente, că textul dat aparţine esteticii

simboliste.8 Explică valoarea expresivă a modurilor şi a timpurilor verbale utilizate în poezia citată.9 Comentează, în aproximativ 10 rânduri, relaţia dintre eul liric şi universul exterior, aşa

cum se conturează ea în textul dat.10 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei citate.

11 Fișa nr. 18

12 E toamnă, e foşnet, e somn…13 Copacii,pe stradă, oftează.14 E tuse, e plânset, e gol…15 Şi-i trist, şi burează.1617 Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,18 Pe drumuri fac gesturi ciudate – 19 Iar frunze din veşnicul somn

20 Cad grele, udate.2122 Eu stau şi mă duc şi mă-ntorc23 Şi-amanţii profund mă-ntristează – 24 Şi-mi vine să râd fără sens,25 Şi-i frig, şi burează.26 (Nervi de toamnă )27

1 Scrie patru expresii sau locuţiuni care să conţină cuvântul a face.2 Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemia cuvântului profund.3 Explică valoarea expresivă a repetării verbului a f în prima strofă.4 Transcrie patru temeni din câmpul lexical al toamnei.5 Identifică, în versurile : Iar frunze din veşnicul somn/Cad grele, udate două figuri de stil

diferite şi explică semnificaţia lor.6 Motivează utilizarea mărcilor eului liric numai în ultima strofă a textului dat.7 Identifică două teme sau motive literare simboliste şi prezintă semnificaţia lor.8 Analizează rolul conjuncţiei coordonatoare şi în cadrul discursului liric.9 Demonstreză, referindu-te la textul citat, că sugestia e o caracteristică a limbajului poetic.10 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat.