firma termopan

7/26/2019 firma termopan

1/23

DE CONSPECTAT !!!!!

Descrierea firmei

Dotarea materiala

Firma de tamplarie PVC este dotata material cu :

- Un spatiu patiu de productie

Utilaje pentru prelucrare

scule, dispozitive, alte dotari

autovehicule

-Se recomanda depozitarea profilelor in spatii acoperite cel putin in soproane pe suporti

metalici. Suportii metalici pe care se depoziteaza profilele treuie sa aie patru sau mai multe

sprijinuri pe lun!imea de " metri, ei treuind amplasati astfel incat incarcarea si descarcarea

depozitului de profile sa se poata face usor. # su!estie pentru confectionarea suportilor pentru

profile !asiti in ane$a. %%%

Depozitul pentru restul materialelor, feronerie etc., treuie sa fie oli!atoriu inchis, amplasat

intr-o incapere lipsita de praf si umiditate. Depozitarea feroneriei se face pe rafturi si in cutii

de plastic sau carton.

Pentru una desfasurare a activitatii in atelier, spatiul de productie treuie sa intruneasca o

serie de conditii minimale:

Inaltimeaminima a atelierului este de & metri. 'ntr-un atelier cu tavan jos, manipularea

produselor finite devine o prolema serioasa. 'n schim o hala cu inaltime mai mare de (

metri este !reu de incalzit iarna si asi!urarea iluminatului corect al posturilor de lucru ar putea

deveni o prolema.

Suprafataoptima a atelierului:

)* - +* mp pentru miniatelier cu productivitate de (-+* elemente pe zi, dotat cu un

minim de utilaje spatiu necompartimentat, cu o latura de +* -+ m, destinat productiei

efective

'n afara de spatiul de productie propriuzis, este nevoie si de incaperi anexe:

depozit de profile


2/23

depozit de produse finite

ma!azie pentru feronerie, accesorii, consumaile

irou tehnic

vestiare, /C

'nstalatii

'nstalatiile necesare in atelierul de productie sunt:

instalatie electrica* - &)* V cu prize la fiecare utilaj si masa de lucru

'nstalatia electrica monofazica * V treuie sa asi!ure iluminatul precum si cateva prize

pentru anumite utilaje si scule. 'n mod oisnuit doar masinile de sudat PVC functioneaza cu

curent monofazic.

'nstalatia electrica trifazica &)*V treuie sa asi!ure o putere suficienta pentru toti

consumatorii. 0aloul electric treuie dotat cu un intrerupator !eneral pentru situatiile de

avarie, Deasemenea este ine sa se foloseasca un releu de protectie antiifazica. 1telierul

treuie dotat cu o centura de pamantare cu priza de pamantare la care treuie racordate

utilajele.

instalatie pentru aer comprimatcu racorduri la fiecare masina si masa de lucru

'nstalatia de aer comprimat se poate e$ecuta din teava de otel, polietilena sau chiar cupru.2ecomandaile sunt sistemele din polietilena, special concepute pentru aer comprimat, cu

racorduri si cuplaje speciale, insa costul acestora este destul de ridicat.

0reuie avut in vedere insa cateva aspecte importante:

intrarea dinspre compresor treuie sa se faca printr-un roinet

iesirea la utilaje treuie facuta prin roinet

iesirile la posturile de lucru pentru sculele pneumatice se face prin cuplaje rapide

inainte de iesirile spre sculele pneumatice se monteaza un dispozitiv de un!ere

!resor

compresorul treuie sa fie dotat cu un presostat

dimensionarea compresorului se face in functie de necesarul de aer, tinand cont de

faptul ca utilajele consuma *-"* l3min la presiune normala iar sculele pneumatice

consuma 4** - )** l3min


3/23

(.+.& Utilaje, scule, dispozitive

1telierul de tamplarie P.V.C. si aluminiu are in dotare un set de utilaje specifice, scule

electrice sau pneumatice, scule de mana, dispozitive de prindere, dispozitive de masurare si

soft5are pentru proiectare. 'n cele ce urmeaza vom descrie principalele tipuri de utilaje

specifice precum si un numar scule si dispozitive necesare pentru lucrul in atelier cat si pe

santier la montaj

Pentru un miniatelier cu productivitate de ( - +* elementa pe zi este nevoie de:

masina de deitat profile

masina de sudat profile la un cap

masina de frezat montanti

dispozitiv de deavurat manual sau pneumatic

compresor +*-++ atm. +**-+(* litri

Scule si dispozitive

'ndiferent de nivelul de utilare al atelierului, datorita faptului ca productia implica multa

munca manuala, sculele, dispozitivele si alte dotari sunt indispensaile intr-un atelier de

tamplarie PVC, lipsa acestora facand imposiila desfasurarea activitatii in conditii decente de

calitate si productivitate:

masina de !aurit ormasina cu percutie cu mandrina SDS- pentru montaj la santier

polizor un!hiular cu diametru &* mm, putere minima *** / - pentru demolari la

santier

ormasina electrica cu mandrina pana la +&mm - pentru lucrul in atelier

suruelnita electrica sau pneumatica

capete it pentu suruelnita

freza ia$, electrica sau pneumatica


4/23

freza sferica pentru curatarea canalului nutului de !arnitura pentru ia$

!hilotina pentru feronerie, manuala sau pneumatica

polizor

fierastrau pendular pentru deitarea panelului

pistoale de suflat aer comprimat

freze pentru profilare montant, specifice profilului pentru masina de frezat montanti

acuri de sudura specifice profilului, pentru masina de sudat

acuri deitare a!hete specifice profilului, pentru masina de deitat a!hete

salon pentru fi$at montantul specific profilului

saloane pentru alamalele de usa si pentru feroneria osciloatanta specifice

sistemului de feronerie

cutit - freze pentru panto!raf

dispozitiv de antrenare cu & ur!hie simultan !auri cremon, sau salon de !aurire, in

cazul in care panto!raful nu este echipat cu un astfel de dispozitiv6 acest dispozitiv

este ine sa fie dotat cu ur!hie in doua trepte

cutit semiluna cutit Don Carlos

foarfeca pentru !arnituri

lopatica de plastic pentru montant !eam

ventuze pentru transportul !eamului

dalti pentru lemn cu diferite latimi

ur!hie & - + mm

suruelnite

chei tuulare

chei imus

olooc nivela normal sau electronic

rulete sau dispozitive de masurare electronica


5/23

vinclu

raportor mare

compas mare

pistol pentru spuma

chin!i

pistol pentru silicon

mese de montaj ** $ &** $ 7* mm sau capre pentru montaj%%%

conveior cu role pentru sustinere la deitare %%%

stative pentru depozitare si transport profile deitate %%%

cruci pentru mosoarele de !arnitura %%%

capra pentru depozitare tamplarie finita la atelier %%%

& Soft5are pentru ofertare, proiectare si optimizare

8ucrul intr-un atelier modern face indispensaila utilizarea unui pro!ram pentru calculatorcare, pentru un anumit tip de profil si feronerie, realizeaza ofertarea, proiectarea, optimizarea

deitarilor, calculeaza necesarul de materiale, tine evidenta stocurilor, pre!ateste comanda de

materiale si de sticla, or!anizeaza livrarile, montajul si or!anizeaza aza de date cu clientii

firmei.

(.+.4 1utovehicule

9asinile pentru transportul tamplariei finite si, eventual, a profilelor, sticlei etc, vor avea

platforma deschisa uzual Dacia Papuc si vor fi dotate cu capra si chin!i.

Rama ferestrei- cerceveaua - este cea care sustine vitrajul (din sticla sau plastic) si care permite deschiderea

ferestrei. Este foarte important ca legatura dintre toc si rama sa fie cat mai etansa, pentru a nu permite infiltratii de

apa sau trecerea aerului.

Vitrajul, geamul- este cel care confera ferestrei o parte importanta a calitatilor acesteia. La ora actuala nu se

mai utilizeaza geamuri simple, ci numai unitati vitrate duble sau triple (geam termopan cu doua sau trei foi de


6/23

sticla) care pot asigura atat protectie solara, termica dar si indeplinesc anumite cerinte de securitate si de

estetica.

Parapetul- reprezinta inaltimea peretelui de sub fereastra si poate avea inaltime variabila, in functie de

arhitectura fatadei. Inaltimea normala! a unui parapet este cuprinsa intre "# - $# cm, dar poate fi si mai inalt la

cladirile cu multe etaje. In cazul parapetilor mai mici de "# cm, radiatoarele (caloriferele) pot fi montate langa

ferestra.

Buiandrugul- reprezinta un element structural care se afla situat deasupra ferestrei cu rolul de a sustine

zidaria de deasupra acesteia (daca este cazul%). &enumirea s-a e'tins la toata zona de deasupra ferestrei si care

poate avea inaltime variabila in functie de tipul de structura al constructiei.

Feroneria- cuprinde atat balamalele si mecanismele de inchidere a ferestrei dar si garniturile de etansare. In

functie de materialul din care este confectionata tamplaria este foarte important ca feroneria sa suporte modul de

utilizare si comportament al acesteia. feronerie performanta poate prelungi durata de utilizare a ferestrelor.

Elemente de finisare, accesorii:

*olbanc - cunoscut ca si glaf de e'terior, are rolul de a impiedica acumularea de apa la partea de jos a unei

ferestre, precum si scurgerea apei direct pe fatada.

+laful de interior - are rol decorativ si in functie de latime, poate ascunde sub el radiatorul sau poate face parte

din masca pentru radiator.

rofilele de ancadrament - sunt elemente de finisaj care apartin de stereotomia de fatada dar care incadreaza

fereastra sau usa, replicand elemente de tip coloana, capitel, cheie de bolta si se pot folosi atat reabilitarea

fatadelor vechi dar si pentru constructii noi. *e pot utiliza atat la interior cat si la e'terior.

+rilaje decorative au rol in securitatea cladirii, dar prin felul in care arata pot avea si rol decorativ. In general

sunt fi'e dar e'ista si variante de grilaje mobile.

9asurarea

9asurarea !olurilor sau a ferestrelor si usilor ce treuiesc inlocuite este cea mai importanta

operatiune din procesul de faricatie. # !reseala la acest nivel poate compromite ireversiil

intrea!a lucrare. Chiar si in cazul in care tamplaria noua se monteaza in !oluri pre!atite

anterior, este necesara efectuarea de masuratori la fata locului deoarece pot apare diferente

intre proiect si realitate.

Dimensiunile care se iau in considerare la masurare sunt inaltimea si latimea !olului.Deasemenea se masoara si !rosimea peretelui pentru a staili dimensiunile !lafurilor si a

pervazelor e$terioare. 'n fi!ura urmatoare am reprezentat !olul din perete si dimensiunile cele

mai importante.


7/23

8a masurare se au in vedere urmatoarele:

intotdeauna se masoara amele inaltimi si amele latimi si se ia in considerare cea mai

mica dintre ele

intotdeauna se masoara dia!onalele !olurilor pentru a verifica daca colturile sunt in

un!hi de 7* de !rade, in cazul in care dia!onalele difera, inseamna ca !olul nu este

dreptun!hiular lucru de care se tine cont la stailirea dimensiunilor tamplariei

Dimensiunile masurate se noteaza pe o schita intocmita impreuna cu clientul. ;ventualele

adaosuri tehnolo!ice sau dimensiunea profilelor de le!atura se iau in considerare in

urmatoarea etapa, la proiectare. 0ot acum se stailesc, impreuna cu clientul, numarul si tipuldeschiderilor pe care le va avea tamplaria, elementele de feronerie ce urmeaza sa fie folosite,

precum si tipul de !eam termoizolant folosit. Clientului i-se vor prezenta in aceasta etapa si

eventualele oferte de !lafuri, plase impotriva insectelor, jaluzele, rulouri, etc.

;$ista elemente specifice care deoseesc masuratorile pentru ferestre de masuratorile pentru

usi:

FERESTRE

8a efectuarea masuratorilor pentru ferestre se pot intalni doua situatii:

Daca ferestrele sau usile se monteaza in !oluri pre!atite anterior si tencuite, semasoara latimea si inaltimea !olului si se scad *mm pe fiecare dimensiune. 1ceasta

distanta este necesara pentru a da posiilitatea montatorului sa impaneze fereastra

inainte de a o ancora, si pentru a aplica un strat de spuma poliuretanica.

Daca ferestrele se monteaza in locul altor ferestre vechi, se demonteaza pervazele

e$terioare daca este posiil si se masoara !olul pe suprafata e$terioara a zidului

e$terior, apoi dimensionam fereastra in functie de !olul din tencuiala e$terioara adica

dimensionam fereastra dupa spaletul e$terior in asa fel incat tocul ferestrei sa nu se

in!roape su tencuiala mai mult de +* mm. Deci, la dimensiunile !olului e$terior

treuiesc adau!ati cate * de mm atat pe inaltime cat si pe latime. 'n acest fel, daca

demontarea se efectueaza cu !rija, dupa montarea ferestrelor noi, nu mai este nevoie

sa se refaca tencuiala e$terioara.


8/23

USI

8a efectuarea masuratorilor pentru usi se distin! doua situatii:

Daca usa se e$ecuta cu pra! din profil PVC atunci se recomanda in!roparea acestuia

in pardoseala si se tine cont de aceasta la masurare. 'n mod oisnuit tocul se in!roapa

apro$imativ +* mm. Pra!ul din profil PVC este recomandail doar in situatiile candnu se circula mult pe usa respectiva si cand se doreste o izolare termica si etansare

superioara. e$: usi de alcon

Daca usa se e$ecuta cu pra! din aluminiu atunci se tine cont de faptul ca pra!ul se

fi$eaza la nivelul pardoselii. 'ntotdeauna treuie sa va informati de la constructor sau

eneficiar asupra eventualelor pardoseli parchet, podele, !resie, etc. care vor fi

montate ulterior !rosimea lor, modul de montare, pentru a nu impiedica functionarea

usilor.

'n amele situatii treuie lasat spatiu suficient pentru penele de montaj.

Dupa efectuarea masuratorilor, schitele cu dimensiuni se trec la proiectarea pe calculator in

vederea otinerii desenului de e$ecutie si a ofertei de pret. Desenul de e$ecutie impreuna cu

devizul si oferta de pret se supun aproarii sefului de atelier director tehnic si apoi se

prezinta clientului.

Cel care face masuratorile isi asuma responsailitatea pentru e$actitatea acestora.


9/23

9asina de frezat montanti, pentru frezarea capetelor montantilor, cu un!hiul

men!hinei re!lail si cu actionare manuala sau pneumatica

Dispozitiv de deavurat, pneumatic sau manual

9asina de deitat armatura sau polizor un!hiular fle$ cu suport

9asina de !aurit verticala

Freza de tamplarie portaila oerfreza, electrica sau pneumatica

9asina de !aurit, electrica sau pneumatica

Suruelnita electrica sau pneumatica

Freza ia$, electrica sau pneumatica

Scule de mana oisnuite, suruelnite, dalti, chei he$a!onale, cuttere, rulete, etc.

Primele patru pozitii reprezinta utilaje si dispozitive specifice prelucrarii profilelor din P.V.C.

care se pot procura de la furnizori specializati, restul fiind utilaje si scule comune care pot

inlocui o serie de utilaje specifice si se !asesc la furnizorii de scule si unelte !enerale.

Confectionarea ferestrelor si usilor din profile PVC avand la indemana un atelier cu dotare

minima se face in mai multe etape:

+. D;='012;1 S' 12912;1 0#CU2'8#2. 8'P'2;1 0#CU2'8#2

&. D;=1VU212;1

4. ;>;CU012;1 9#?01?0'8#2

(. D;='012;1 S' 12912;1 C;2C;V;8;8#2

". 8'P'2;1 S' D;=1VU212;1 C;2C;V;8;8#2


10/23

Pentru lucrul cu sculele electrice si pneumatice normele de protectie a muncii sunt cele uzuale

pentru acest tip de activitate.


11/23

8a deitare intotdeauna purtati ochelarii de protectie si castile antifonice. 'n timpul taierii,

profilul se fi$eaza pe masa masinii de deitat cu men!hina mecanica sau pneumatica. ;vitati

deitarea profilelor tinute cu mana.

8un!imea de taiere pentru profilul de toc este lun!imea din desenul de e$ecutie la care se

aduna " mm, adaus de lipire. 1cesti " mm se pierd prin topirea materialului cu & mm lafiecare capat in cazul unei re!lari corecte a masinii de lipit.

lun#imea de de$itare toc % cota din desen & ' mm

Pentru a otine o iminare la un un!hi de 7* de !rade, profilul se taie la 4( de !rade. 'ntai se

face o taiere la un capat in un!hi de 4( de !rade apoi se pozitionaza limitatorul conveiorului la

dimensiunea dorita se fi$eaza profilul si se taie profilul in un!hi de 4( de !rade la celalalt

capat. Se noteaza cu marerul pe profil lun!imea acestuia. 1stfel se otine o ara de profil de

dimensiunea dorita cu forma:

Profilele PVC au lun!imea de "*** mm. Se va tine seama de aceasta in planificarea

operatiunii de deitare in vederea optimizarii consumului de materie prima. #ptimizarea

consumurilor se face cel mai ine pe calculator cu ajutorul pro!ramului specializat.

1rmaturile se taie pe masina de deitat armatura sau cu polizorul un!hiular fle$ echipat cu

un disc de deitat metal. Fiecare profil P.V.C. are armatura lui specifica, e$ista insa si sisteme

mai simple de profile P.V.C. care folosesc acelasi tip de armatura pentru mai multe tipuri de

profil. 1rmatura consta dintr-un profil de otel zincat de !rosime minima de +,( mm si deforma specifica, care se introduce in camera pentru armatura si se fi$eaza cu suruuri

autoforante. 1ceasta are rol de ri!idizare a profilului.

1rmatura se deiteaza la dimensiuni mai mici decat profilul, armatura poate fi cu pana la 4*

de mm mai scurta decat camera armaturii profilului deitat la un!hi.

lun#imea armaturii % lun#imea camerei armaturii - () mm

Deitarea armaturii se face cu masina de deitat armatura sau cu o masina de deitat cu disc

araziv.

9asina de deitat armatura se verifica inainte de folosire. Discul araziv nu treuie sa aia

fisuri si sa fie de dimensiunea prescrisa. Discurile fisurate, rupte, sau de dimensini prea mici

se inlocuiesc. 8a deitarea armaturilor folositi intotdeauna ochelari de protectie si castile

antifonice. 'n timpul taierii, profilul metalic se fi$eaza pe masa masinii de deitat armatura cu

men!hina mecanica.

8a deitarea cu disc araziv se produc scantei care pot pata suprafata profilului de PVC, de

aceea treuie pozitionata masina de deitat armatura in atelier, in asa fel incat sa evitati acest

lucru.

1rmarea profilelor se face prin fi$are cu suruuri autoforante &,7 % +" care se insurueaza cu

suruelnita pneumatica sau electrica la distante de (*-&** mm unul de altul. Unele profile


12/23

prezinta pe fata pe care se monteaza suruurile de armare un mic canal pentru !hidare, care

indica pozitia optima a suruurilor.

Prinderea armaturii cu suruuri pe profilul 8 se face conform desenului:

Prinderea armaturii cu suruuri pe profilul A se face conform desenului:

Prinderea armaturii cu suruuri pe profilul 0 se face conform desenului, cu mentiunea

pozitionarea montantului in rama se face astfel incat suruurile sa fie pe parte ochiului fi$, pe

care se monteaza sticla, in situatiile cand aceasta este posiil.

Profilele deitate si armate se pun in rastelul moil si se trec la lipire.


13/23

'n cazul in care dispunem de freza cu panto!raf, dispozitiv de !aurit cu trei ur!hie, etc...6

inainte de lipire se fac toate frezarile necesare.


14/23

Se verifica prin masurare toate laturile ramei si se noteaza eventualele aateri de la

dimensiune. 1poi se inseamneaza pozitia eventualilior montanti. Din cand in cand se

verifica calitatea sudurii. 8a fiecare colt latimea cordonului de sudura treuie sa fie de

& mm pe o parte si & mm pe cealalta. Sudura treuie sa fie uniforma si lucioasa, ea nu

are voie sa pezinte pori, crapaturi, parti in!alenite sau inne!rite.

9ajoritatea sistemelor de profile PVC ofera producatorilor acuri pentru masina de lipit.

1ceste acuri au rol de sprijin si impiedica deformarea sau deplasarea profilului in timpul

operatiei de lipire. =acurile de lipire au sisteme mecanice sau ma!netice de fi$are si sunt

specifice fiecarui tip de profil.

'n ultima vreme au casti!at in popularitate sistemele de profile care au !arniturile !ata

montate. 9aterialul din care este confectionata !arnitura este termosudail si va fi sudat

impreuna cu profilul. 'n acest caz capetele !arniturii treuiesc scurtate cu mm pentru ca

avura rezultata sa nu fie prea !roasa si prea ri!ida. 1ceasta !arnitura treuie protejata la

deavurarea coltului e$terior in cazul cercevelelor.


15/23

;$ecutia montantilor sau a traverselor se face in doua etape.

+. *e$itarea si frezarea montantilor

9ontantii sau traversele se e$ecuta din profilul de montant traversa sau profilul 0.

Se ia pozitia montantului din desen si se insemneaza pe toc pe partea interioara. 'n mod

oisnuit pozitia montantului se coteaza la nivelul a$ului profiului 0. Pentru stailirea lun!imii

montantului se masoara !olul pe partea interioara a ramei toc sau cercevea in locul unde

treuie fi$at montantul.

Profilul 0 se taie in un!hi de 7* de !rade la dimensiunea stailita dupa formula de mai jos.

lun#ime montant % dimensiune #ol & adaos de frezare

1daosul de frezare este in functie de tipul de profil folosit si de modul de fi$are a

montantului. ;$ista sisteme la care adaosul de frezare este *.

Deitarea montantilor se face in mod uzual la 7* de !rade, e$ceptie facand situatiile cand se

doreste realizarea unor montanti ornamentali pe usi caz in care deitarea si frezarea

montantilor se fac la un!hiuri diferite de 7* de !rade. Frezarea montantilor la alte un!hiuri

decat 7* de !rade se poate face doar pe o masina de frezat cu un!hi re!lail si necesita o

atentie deoseita. Cu cat un!hiul de frezare este mai mic, cu atat pericolul ca profilul sa se

spar!a la frezare este mai mare. Pentru a preintampina spar!erea profilului, viteza de avans a

frezei se micsoreaza corespunzator.

Profilul 0 se pune pe masina de deitat cu partea lata jos:

1poi se trece la frezarea montantilor la amele capete pe masina de frezat montanti. Se

porneste motorul masinii. Profilul se pune pe masina de frezat montanti cu partea lata jos si se

sprijina lateral in acul men!hinei iar in fata in distantor. Se apasa pe utonul de pornire care

va actiona men!hina pneumatica si se trece la frezare prin impin!erea manerului cu viteza

potrivita si consanta pana la capatul cursei apoi se revine in punctul initial tot cu viteza

constanta. 'n cazul in care se foloseste o masina cu avans automat, viteza de avans se re!leaza

in asa fel icat la contactul cu cutitul de freza profilul sa nu se spar!a.


16/23

Se deiteaza armatura pentru profilul 0. 8un!imea armaturii pentru profilul 0 treuie sa fie

e!ala cu lun!imea profilului in cazul in care fi$area montantilor se face cu piese de fi$are

e$terioare sau conform cu specificatiile producatorului.

,. Fixarea montantilor

Fi$area montantilor se face cu ajutorul unor piese metalice sau din P.V.C. speciale. 1cestea se

fi$eaza pe montant cu suruuri autoforante &,7%+" 4 uc. 8a fi$area capetilor de montant

suruurile de fi$are treuie sa treaca si prin armatura profilului.

Pe rama in dreptul pozitiei de fi$are insemnate la masurare se face o !aura de ( mm cu

ajutorul salonului. @aura se e$ecuta cu masina de !aurit cu atentie astfel incat ur!hiul sa

cada perpendicular pe rama. Dupa !aurire se pozitioneaza montantul dupa semnele de pe

montant si rama. Se fi$eaza cu suruurile 9 4%"* si eventual cu saie. 1poi se fi$eaza

suruurile autoforante &.7%+" pe rama, pe fata interioara.

Se verifica pozitia montantilor din toc. Cu rama asezata pe masa se masoara !olurile pe parteainterioara a tocului. Dimensiunile astfel otinute se noteaza. ;le folosesc la dimensionarea

cercevelelor, a a!hetelor si a sticlei. 1ceste cote se pot otine utilizand si soft5are-ul special

de proiectare a tamplariei P.V.C. insa acest mod de lucru din aproape in aproape permite

efectuarea de corectii din mers, cotele cercevelelor, sticlei si a a!hetei fiind stailite pe rama

!ata e$ecutata si nu din calcul. 'n cazul in care se doreste o productivitate crecuta, atat cotele

de deitare ale tocurilor cat si cele ale montantilor si a cercevelelor se iau din pro!amul de

deitare si optimizare. 'n acest caz nu mai este posiila rectificarea eventualelor erori aparute

pana in aceasta etapa.


17/23

lun#ime de de$itare cercevea % dimensiune #ol & mm

1rmatura se taie la fel ca armatura pentru profilul 8 cu 4* mm mai scurta decat lun!imea

camerei pentru armatura a profilului. 1rmarea se face cu suruuri autoforante &.7%+" la

distante de (*-&** mm.

8a e$ecutia usilor, inainte de operatiunea de lipire, se frezeaza orificiile pentru montarea

feroneriei rosaca, utuc. 1ceasta operatiune se realizeaza cu autorul frezei cu panto!raf. 'n

lipsa acestui utilaj se foloseste masina de !aurit cu coloana si se procedeaza in felul urmator:

se insemneaza cu ajutorul unui salon pe profilul de usa locurile pentru maner, suruuri si

utuc si se dau !aurile cu masina de !aurit cu coloana conform desenului. 1poi se frezeaza in

faltul usii deschiderea pentru roasca.

'naltimea normala a manerului de usa este de apro$imativ +*** mm de la pardoseala.

1rmatura pentru profilul de usa se decupeaza cu fle$ul in dreptul !aurilor si apoi se fi$eaza cu

suruuri autoforante.

8a e$ecutia ferestrelor, se dau in prealail !aurile pentru fi$area manerului pe fata interioara

cu autorul masinii de !aurit cu trei ur!hie. Daca nu dispunem de un astfel de utilaj, !aurile se

pot da si cu masina de !aurit cu coloana cu autorul unui salon. 1poi se frezeaza in faltul

profilului de fereastra deschiderea pentru mecanismul cremonului.

Deasemenea, inainte de lipire si deavurare, se pot e$ecuta orificiile de scur!ere a

condensului cu ajutorul frezei de tamplarie portaile si a masini de !aurit.


18/23


19/23

D;='012;1 =1@B;0;8#2

Deitarea a!hetelor se realizeaza pe masina automata de deitat a!hete, aceasta asi!urand o

productivitate si precizie sporita.

Daca nu dispunem de o masina de deitat a!hete, acestea se pot taia si pe masina pentru

deitat profile cu ajutorul unui suport confectionat dintr-o ucata de profil de toc taiata in

un!hi de 4( de !rade la amele capete. 9ai intai a!hetele se taie la dimensiune in un!hi de

7* de !rade iar apoi se taie capetele la 4( de !rade. Deoarece in nutul a!hetei de pe toc se

!aseste material topit, varful a!hetei se va taia pe partea de feder pe apro$imativ +* mm cu

ajutorul unui cleste ine ascutit.


20/23

in constructie


21/23

-sistem oscilo-atant-+ uc

-alamale - uc

-!eam -uc

-a!hete -) uc

+. Dimensiuni

+(** $ +&**mm

+.& Sistemul de profile.

-profil ,,84 camere

-profil,,04 camere

-profil A 4 camere

+.4Feroneria

Se pot folosi toate sistemele de feronerie consecrate , rezistente la coroziune si

fi$ate cu suruuri ino$idaile,montate in concordanta cu standardele S0S &" si S0S (.

Sistemul de feronerie ales treuie sa corespunda sistemului de profile folosit si tipului de

freastra realizat.

Pentru lipirea profilelor voi lasa ( mm la fiecare cap.

+.4 ?ecesarul de materiale.

-profil toc8 uc-+(+* mm

-profil toc8 uc-+&+* mm

-profil montant 0 +uc- +4*mm

-profil cercevea A uc-++)*mm

-profil cercevea A uc-"7* mm

-armatura toc uc-+4"*mmE uc-+"* mm

-armatura cercevea - uc ++*E uc "4* mm

-armatura montant +uc++)* mm

-cremon-+ uc


22/23

-tija cremon-+ uc


-alamale - uc

-!eam -+ uc la ++)* $ "&* mm cercevea

-!eam -+ uc la ++)* $ "7* mm

-a!hete -) uc

4.0ehnolo!ia de e$ecutie:

+.+ Succesiune operatiilor.

-1le!erea materialului semifaricatului

-0rasarea

-Deitarea

-1marea profilului se face cu armatura din otel zincat

-0aierea chederului

-Fi$area chederului

-8ipirea profilelor

-Deavurarea

-Deitarea a!hetelor

-9ontarea feroneriei -alamale

-tija cremon

-sistem oscilo-atant

-cremon

Controlul calitatii.

+. Utilaje.

-9asina de deitatat profil toc 8

-9asina de deitat profil cercevea A


23/23

-9asina de deitat profil montant 0

-9asina de deitat a!hete

-9asina de frezat electrica si pneumatica

-91sina de deavurat

Pentru lipirea profilelor voi lasa ( mm la fiecare cap.

+.4 ?ecesarul de materiale.

-profil toc8 uc-+(+* mm

-profil toc8 uc-+&+* mm

-profil montant 0 +uc- +4*mm

-profil cercevea A uc-++)*mm

-profil cercevea A uc-"7* mm

-armatura toc uc-+4"*mmE uc-+"* mm

-armatura cercevea - uc ++*E uc "4* mm

-armatura montant +uc++)* mm

-cremon-+ uc

-tija cremon-+ uc


-alamale - uc

-!eam -+ uc la ++)* $ "&* mm cercevea

-!eam -+ uc la ++)* $ "7* mm

-a!hete -) uc

firma termopan

Documents

Transcript of firma termopan