Filozofia in Grecia

8/18/2019 Filozofia in Grecia

1/6

Filozofia in Grecia antica

Etapa preclasică a filosofiei greceşti

Părerea celor mai mulţi cercetători este că în Grecia Antică a existat o filosofie riguroasă,

originală şi nu se confirmă opinia după care grecii au dat puţin şi au luat mult.Filosofia în GreciaAntică a apărut în perioada genezei a apariţiei relaţiilor de producţie scavagiste, ca o reflecţieimplicită mai mult sau mai puţin în mitologie, dar ea încearcă să se desprindă treptat demitologie. Asfel în Iliada şi diseea a lui !omed găsim primele încercări de interpretarefilosofică a lumii, primele între"ări şi primele răspunsuri cu privire la lume. #n poemul lui !esiod$%eogonia, munţii şi zilele& găsim elemente de filosofie, !esiod fiind poet.Acesta trece dincolode originea zeilor şi se întrea"ă cum s'a trecut de la (aos la cosmos. Această între"are estefilosofică şi este o prezentare a filosofiei de mai t)rziu. %recerea de la poemele (esiodice lafilosofia greacă propriu'zisă este considerată un adevărat miracol dar un miracol realizat deoameni pentru că primii filosofi erau st)ns legaţi de îndeletnicirile, pro"lemele societăţii şi aua*uns la filosofie pe cale omenească. +i contemplau cerul, natura, dar nu o contemplaţie pură ci

pentru a găsi soluţii pentru pro"lemele cetăţii.Intervalul de timp în care putem vor"i de filosofiagreacă este secolul I î.(. şi secolul d.(.-/01, c)nd printr'un decret al unui împărat roman estedesfiinţată şcoala de la Atena. Acest interval de timp a fost împărţit în mai multe etape2

3. +tapa preclasică considerată o etapă cosmologică, între secolul I şi începutul secolului î.(.

/. +tapa clasică considerată o etapă antropologică, între secolul şi I î.(.

4. +tapa elenistică sf)rşitul sec.I şi începutul sec. I î.(.

5. +tapa romană sec I sec d.(.+tapele 4 şi 5 sunt considerate eticizante.

Etapa preclasică a filosofiei Greceşti

#n această etapă sunt mai multe şcoli filosofice cum ar fi 23. şcoala milesiană de la 6ilet/. şcoala P7t(agoriciană4. şcoala +leată5. şcoala !eraclit din +fes#n Grecia filosofia a apărutmai t)rziu în cetăţile periferice -6ilet, +fes1, acestea se găseau pe coastele 6editeraneene, înregiunea numită Ionia. #n aceste cetăţi exista populaţie multă, navigatori, negustori carecălătoreau pe mare şi uscat, se între"au şi încercau să şi răspundă.Părintele istoriei, !erodot, anumit 6iletul podoa"a Ioniei.

1. Şcoala din Milet 8 desc(izătoare de drumuri în orizontul filosofiei pentru că pentru prima dată reprezentanţii ei î'şi puneau pro"leme filosofice şi căutau şi răspunsuri la acestea. +ise între"au dacă nu există o natură comună tuturor lucrurilor, dacă nu există un temei. 9in acesttemei se naşte diversitatea şi î'şi puneau şi o altă pro"lemă filosofică, dacă nu este şi o unitate îndiversitate. Aceste între"ări sunt pro"lemele mari ale filosofiei din toate timpurile -ce estediversitatea, entitatea lumii, etc.1. :eprezentanţii şcolii din 6ilet au fost 28 %(ales din 6ilet,

8 Anaximandru,8 Anaximene.

%(ales este cel dint)i filosof al Greciei şi al lumii europene. +l a făcut parte din toate topurile

privindu'i pe cei ; înţelepţi ai lumii Antice. Avea cunoştinţe din toate domeniile -economie,(idrote(nică, militară,etc.1, dar el nu a fost primul filosof pentru că deţinea cunoştinţe din toate


2/6

domeniile ci pentru că şi'a pus pro"lemele filosofiei. Identifică temeiul tuturor lucrurilor.Principiul lui este apa.9upă el toate se nasc din apă şi se întorc la apă.

Apa vor"ind din punct de vedere antologic este începutul, natura comună a tuturor lucrulilor, deaici şi posi"ilitatea transformării lucrurilor. Apa este începutul, natura comună, principiul.Thales este primul filosof ce a*unge la natura principiului, pune la "aza lumii un element concret, dar

interpretat acest element concret prin prisma filosofică are rezonanţă filosofică şi anume estecauza tuturor lucrurilor.Anaximandru este un urmaş al lui %(ales. a face un pas înainte în caleaa"stractizării. Pentru el temeiul -principiul1 este o sinteză a mai multor elemente originare şianume 2 apă, aer, foc, păm)nt. Această sinteză o numeşte apeiron care în traducere ar însemnanelimitatul, indefinitul, sau c(iar infinotul. rotona unde va fiîntemeiată o şcoala filosofică.


3/6

căsătoriei 8 CC..8 cifra 3? este sim"olul întruc(ipării perfecţiunii supreme. Această cifrăva avea ad)nci rezultate în filosofia Greacă. P7t(agora cunoştea 0 corpuri cereşti. +l maiinventează un corp ceresc numit antiterra ca să fie zece -3?1 . 9in filosofia lui P7t(agora sedesprinde ideea valoroasă după care lucrurile rezultă din armonia forţelor contrare care s'areli"era. Dniversul nu este un (aos de fenomene ci o armonie, un cosmos guvernat de legi , denecesitate matematică. coala are o contri"uţie importantă în domeniul filosofiei şi reţinem2 8

are meritul de a fi sistematizat cunoştinţele de matematică aduse din trecut 8 respingegeocentrismul

3. Şcoala Eleată Bumele şcolii vine de la oraşul +lea la nord de Bapoli, şi astăzi senumeşte elia. Aceasta era o colonie grecească. Intemeietorul şcolii este considerat E+BFBdin >


4/6

+tapa preclasică a filosofiei se înc(eie cu activitatea şi creaţia a doi filosofi, şi anume2+6P+:A>+B%+ şi ABAEAG:A din >entrul principal îl reprezintă Atena.=pre Atena se îndreaptă spiritele elevate care vor uimi şiastăzi cultura. #n această perioadă trăiesc filosofii sofişti, +sc(il, =ofocle, +uripide.%răiesc şicrează ar(itecţii şi sculptorii Fidias şi Pol7cleitos. =e dezvoltă şi medicina şi matematica.=ecolul este numit şi secolul lui Pericle, care a condus Atena tomp de 3 ani, în care şi'a pus în

practică concepţia s'a asupra democraţiei. +l a pus în practică statul democrat Atenian . %ot acumapare şi umanismul, acel atri"ut al concepţiei filosofice care porneşte de la om, militează pentrudemnitatea omului şi aşa cum spunea Jant $%ratează pe om ca scop şi nu ca mi*loc&.=ecolul este considerat un adevărat miracol, culmin)nd cu Platon, născut în acest secol dar care îl face

posi"il pe Aristotel, născut în secolul I.

Filosofii sofişti

%ermenul vine din greacă -sop(isles H înţelept1.=ec. de"utează cu un număr mare de filosofinumiţi sofişti care aveau concepţii diferite, dar erau uniţi printr'o activitate comună. +i predaucunoştinţe politice, filosofice, oratorice, pentru ca tinerii să poată participa la viaţa pu"lică,contra cost.6eritul sofiştilor a fost acela de a sesiza că pentru a conduce tre"uie să ştii. Faptul căgrupul acesta se mărea la un moment dat sofistica s'a degradat. Aceasta l'a făcut pe Platon să deaun sens peiorativ înc)t sofiştii au fost numiţi $v)nzători de iluzii&, oameni puşi pe înşelăciune.=ofistica a fost o ştiinţă iluzorie.Platon şi Aristotel aveau dreptate c)nd se refereau la parteadegradată a sofiştilor, dar printre aceştia au fost şi oameni importanţi despre care Platon vor"eacu deferenţă -respect1 8 protagoras.Protagoras s'a născut în A"deea, în nordul greciei, a făcutmulte călătorii sta"ilindu'se la Atena, "ucur)ndu'se de aprecierea lui Pericle. A scris $Artaconversaţiei&, $9espre zei&, $Apărători sau dăr)mători&. 9intre aceste lucrări s'a păstrat puţin. ='a păstrat un fragment care conţine o întreagă filosofie 2 $9intre toate cele ce sunt, omul estemăsura, existenţa celor ce există şi nonexistenţa celor ce nu există&. Fragmentul acesta a fostinterpretat de foarte mulţi filosofi de'a lungul timpului încă din Antic(itate.Platon interpreteazăacest fragment spun)nd că Protagoras atunci c)nd a spus că $mul este măsura tuturorlucrurilor& a avut în vedere omul individual şi de aici decurge faptul că 2&Aşa cum î'mi pare mieaceste lucruri aşa sunt ele pentru mineK cum î'ţi par ţie aşa sunt ele pentru tine&.#n acest caz se

poate a*unge la ştiinţă. Interpretarea aceasta simplifică sensurile în acest fragment.#n sec.EIE,

%(eodore Gomperz, dă o altă interpretare. Protagoras s'a referit la umanitate în general, dar şiaceastă interpretare este unilaterală, deoarece îl transformă pe om în conştiinţă generică.#n sec.EE critica filosofică este ec(idistantă între interpretarea lui Platon şi cea a lui %(eodoreGomperz şi caută sensurile termenului de măsură -metron1. A măsura H a lua în stăp)nire, amăsura lucrurile şi a le cunoaşte.#n sec. EE, teza omului măsură este interpretată din perspectivăgnosiologică. =u" acest aspect omul măsură reprezintă raportul dintre su"iect şi o"iect. mulmăsură cu adevărat şi eroarea. Boţiunea de adevăr şi eroare este o noţiune a gnosiologiei. mulmăsură este existenţa celor ce sunt şi nonexistenţa celor ce nu sunt. mul este în stare să domine,să fie criticul realităţii. #n acest timp omul valoritează, î'şi formează critica de ierar(izare.mulare la ce se raporta, este în stare să se raporteze, el măsoară cu mi*loacele sale idealul, el i'acunoştinţă de sine, omul capătă o cunoştinţă de sine. Protagoras pune în centru omul.#ntr"at

Protagoras dacă aplică această măsură şi zeilor, el se a"ţine de la un răspuns, dar motiveazăapelînd la factori o"iectivi. Protagoras a fost condamnat la moarte, dar a reuşit să evadeze. Budupă mult timp a murit într'un naufragiu.Prodicos -din >eos1 este o minte luminată şi el va da


5/6

noi valenţe tezei omului măsură aduc)nd ca argument principal o nouă teză 2 $Pro"lema li"ertăţiiunanime& 8 are o formă alegorică.$=crierea despre !eracles& 8 !eracles este pus în situaţia de aalege calea pe care tre"uie să o urmeze. !eracles se retrage în pustiu medit)nd îndelung $cumvedea astfel două femei de statură înaltă, una era frumoasă la vedere, singura ei podoa"ă eracurăţenia, era modestiaC&,&cea din urmă aleargă spre t)năr şi'i zice 2 dacă mă i'ei de prietenă tevoi duce pe drumul cel mai uşor, vei gusta din toate plăcerile vieţii&.irtutea nu'i face nici o

promisiune, ea îl îndeamnă să urmeze calea "inelui. Fără muncă nici zeii nu (ărăzesc nimicoamenilor. 9acă vrei ca toată Grecia să'ţi admire virtutea, tre"uie să te pui în slu*"a ei. 9acăvrei să te îm"ogăţeşti de pe urma turmelor tale, munceşte, îngri*eştele.9acă omul urmează caleavirtuţii inseamnă că este o fiinţă care se determină. mul î'şi asumă li"ertatea numai înţeleg)ndceea ce este pe măsura sa. icerospunea 2&Bemaiput)nd să deose"ească al"ul de negru el deose"ea "inele de rău&. 9iogenesu 9emocrit cercetarea naturală atinge cel mai înalt stadiu. Principala teorie a şcoliidin A"dera este $ %eoria atomilor&. Pentru 9emocrit tot ce există în lume ar fi alcătuit dinelemente ireducti"ile, necompuse 8 atomos -atomi1.9emocrit prin teoria atomului se înscrie într'o pro"lemă filosofică căreia îi dă şi soluţii 8 pro"lema naturală a principiului întemeietor.a H mtomos H împartePentru ca atomii să formeze lucruri tre"uie să se unească, să se mişte, iar pentruacţiune tre"uie să existe un spaţiu li"er. Astfel realitatea se compune din plin şi gol. Plinul şigolul există ca atare astfel înc)t ele se implică. Pentru el există şi existenţă şi nonexistenţă.>oncepţia mişcării ca exist)nd în mod real poate fi conceptualizată şi pe "aza mişcării se explicădiversitatea lumii. Principiul care stă la "aza existenţei implică şi mişcare, astfel se defineştedupă formă, poziţie, mişcare. 9upă 9emocrit şi sufletul uman este format din atomi, dar ei suntatomi sui generis -de un fel diferit1. +i sunt mai dinamici, mai su"tili, mai rotunzi.


6/6

pe tine însu'ţi nu inseamnă să'ţi cunoşti doar numele, să înţelegi ce reprezinţi tu în raport curealitatea, înseamnă a cunoaşte adevărul, pentru că adevărul se găseşte în fiecare om. +l nu esteconştient de acest lucru, dar tre"uie să se folosească de orice mi*loc pentru a aduce la suprafaţăadevărul. Arta de a cunoaşte adevărul, de a aduce la suprafaţă adevărul se numeştemaieutică.$>unoaşte'te pe tine însu'ţiL& este o c(emare adresată celor care se complac în cultulvalorii externe. +xternul înseamnă şi superficial.>um socratică este o cunoştinţă etică,

insepara"ilă de planul acţiunii, este o cunoştinţă în care vor"a şi fapta formează o unitate. Formade legătură între oameni este dialogul. +l este o formă de comunicare, dar nu pentru a transmite osumă de cunoştinţe de*a existente ci pentru a îndemna pe cel cu care dialogul supuneadevărul.=ocrate folosea autoironia , $ştiu că nu ştiu nimic&.+l îi determină pe tineri să participela dialog pe picior de egalitate 2&+u nu ştiu&, $%u nu ştii&, $împreună vom ştii&.=ocrate a fostvestit prin ironiile sale cu a*utorul cărora denunţa pre*udecările contri"uind la purificareainterioară.=punea că filozofia ironizează, dar nu cu scopul de a'l aduce la neputinţă pe celălalt, ci

pentru a'l stimula. A folosit îndoiala metodică şi nu sceptică. A folosit procedeul inductiv, practic 8 general. +l este acela ce a controlat conţinutul unor noţiuni de "ază ale moralei 2 "ine, drept,frumos, datorie. Platon spune că socrate a cultivat dreapta raţională, a fost un adevărat cavaler aldreptului, a fost un adevărat înţelept al greciei.>icero spunea 2 $='a co"or)t filosofia din cer

înspre păm)nt&, a împins'o în agoră.='au înfiinţat şcoli filosofice după ideile sale aşa numită$şcoala micilor socratici&. Filosofia sa a lăsat urme ad)nci în filosofia din Grecia antică.

Filozofia in Grecia

Documents

Transcript of Filozofia in Grecia