V. TIINTA $I SPECIFICULIERURGIILOR

Sfintele Taine comunic[ omului harul dumnezeiesc inmentele principale ale vielii sale, ins6 ele nu constituie singumijloace sfinlitoare. Biserica a rfinduit gi alte slujbe religioaslucr[ri sfinte, de folos credincioqil or, atit penku cffgtigareatorului dumnezeiesc in diferite impreiurlri ale existeu,tei acestcf,t qi pentru binecuv6ntarea qi sfinpirea lor qi a lucrurilor inpensabile intreiinerii viefii.

Aceste sluibe ss nurnesc ierurgii (de la gifrd'6fi466 * lucsf6nt[). Deci, ele sunt acte, lucrdri sau slufbe bisericegti institqi s[v6rgite de Bisericd pe temeiul puterii qi incredinldrii date eDomnul nostru Iisus Hristos, in vederea sfinfirii vielii credingilor in diversele ei ipostaze , a binecw6ntedi qi sfinlirii nainconjurdtoare qi a diverselor obiecte sau lucruri folositoare olui. Ele stau in legdturl cu Sfintele Taine qi cu Sffinta Litur6fiind sivflrgite ori inaintea acestora, ca o preg6tire a lor (cumierurgiile dinaintea botezului, in legEturi cu nagterea orrurlui)in timpul lor (cum ar fi sfrnlirea Sf6ntului Mir la Liturghie qi rlirea apei la Botez), ori dupfl ele, ca o incoronare sau deslv$rq.lor (cum ar fi, spre exernplu, dezlegarea cununiilor in a op1dup[ nunt[ qi slujba parastasului dupi Sf. Liturghie).

Pentru c[ aceste lucriri sfinlitoare se s[vdrqesc prin rug[cde mulpumire gi de prosllvire a lui Dumnezeu, transmilend hprin binecuvtntare, curifind gi sfinlind pe cei clrora li se arnistreazd, ele se impart in patru categorii, dupl scopul qi eferlor: exorcisme, curifiri pi dezlegiri, binecuvfintari qi sfinflri.

Exorcismele * sunt rugdciuni sau rinduieli pentru eliberfiinlei umane, a naturii gi a lucrurilor de sub influenla qi pul

l7(' it.L

nefast[ a divolului sau a duhurilor rele. ,,ilntrucflt tiranul nea*mului omenesc a robit pe om, stf,pinul intrcgii firi gi impreunfrcu el gi lumea ceavfizuti, toati, intocmai cum se intimpl[ gi cucurtenii regelui cfizut prizonieri pentru aceasti pricini inaintede a alege vreo materie pentru una sau alta din Sfintele Taine,trcbuie s[ o scoatem de sub putorea celui rlu printr*o slujbinnumitf,. Apn, de pildf,, inainte de n incepe sfi boteze tu apf,ypreotul o curfldegteo prin rugf,ciuni de orite puter* n relui rfiu.Trt apa, pentru a*eeagi pridnf,, arhiereul (la sfin{irea sffintuluilocnp) spnlfi rnni fintfli altnnul cu apfr turfrfitoare de toatf, rflu-taten, urfitflndu-se lf,murit calen pe care trebuie sf, mergemsprc bine, al clrei inceput este tocmni sfi ne scufurf,rn intffi decel rf,r"32s, care, in urma picatului str[mogesc qi-a extins in-rf;urirea gi puterea malefic[ asupra omului gi naturii neinsuflelite.Bineinfeles ci diavolul, fiind fiin!fl spiritual6, m6rginit[, nu poateexercita asupra omului pi a flpturii inconiur[toare o influenf6absolut[, ci numai c0t ii permite Dumnezeu (Iov,I, I2), iar o,Dum-nezeu in infeleapta Sa purtare de griji a ingf;duit ca oameniisi se lupte cu diavolul, spre a fi incununafi prin biruin(I, iardiavolul si fie fficut de rugine, fiind biruit fls samsni."326

Dup[ invierea din mo4i a M6ntuitorului, puterea diavoluluis-a zdrobit, limitfindu-se numai la posibilitatea de a seduce, adicflde a ispiti, inqela qi a atrage pe oameni in cursa picatului, fiari aputea s[ le induplece voinfa. Exorcismele tocmai acest rol il au, qianume de a indep[rta din sufletele gi din viafa oamenilor putereugi lucrarea cea potrivnici a diavolului, prin rug[ciune pi invocareaajutorului lui Dumnezeu. Aceste ruglciuni se fac din partea Bise,ricii, in numele lui Dumnezeu gi in special in numele Domnuluinostru Iisus fkistos ,,Cel ce a venit in lume gi S-a sfllf,gluit intreoameni, ca si surpe tirania diavolului gi pe oameni s[-i izbfi-veasci..", Care a zdrobit cu moartea pe moarte gi a surpat pecel ce avea stf,pffninca morfii, adici pe diavol." (Rugiciunea ndoua din rflnduiala facerii catehumenului).

325 51i"o1o" Cabasila, Despre viata..., p.229.326 51 g51r;1 al lerusalimului. Cateheza a VIIt-a..., p.203

SFINTilLETAINE 8I IER(\RGII iN RITUL LITURGIC ORTODOX

Deci scopul exorcismelor acesta este: s6-l sustrag[ pe omlucrurile lui de sub st[p6nirea qi influenfa diavolului gi s[ nirceasc[ uneltirile lui cele viclene (inspiimtntarea, ingrozirotr6vurile, farmecele gi descAntecele) qi toat6 puterea lui cea cnuitoare, pentru a da loc ln schimb ,puterii lui Dumnezeunemtrsuratei Lui milostiviri g harului Lui, care zdrobertoate flncerile de rfiu" celo diavolegti.szz

Thate rugficiunile ecsstse urmflresc s[-l slobozeascfl pe omlucrurile lui din legltura cu caro l-* legnt diavolul, cu voia sau f;voia lui Dumnezeu (ndic* din proprie adeziune). ,r... Tu Doamllntf,rirea celor ce-gi pun nf;dejdea fn Tine, zidul cel tarecelor ce gi-nu pus incrcderea in Tine, d*pfirteazfl, izgonegteimprfigtie toati lucrarrca diavoleascfi, tontI nIvilirei satantoatl bAntuiala puterii celei potrivnice de la casa aceasta gila cei ce locuiesc in ea, carc poartf, semnul Crucii Tale cebiruitoare gi infricogitoare impntriva demonilor gi cacheamfl numele Tilu cel *16rr1...f32s

- rostegte preotul asul

celor bflntui$ de duhuri necurate, iar c6nd citegte rug6ciuneasfin$re a apei la Botez, spune: ,rSI se depf,rteze de ia noi to:nllucirile cele din vlzduh gi nearitate gi sI nu se ascundlapa aceasta duhul cel intunecat, rugf,mu-ne fie, Doflmnq nsI se pogoare Ia acesta ce se boteazfl duh viclean, rarc aduintunecarc gindurilor gi tulburare cugetului.r, Rugiciunacestea au de obicei form[ imperativ{ de porunctr, de imprecasau de blestem: ,,Vfi blestem pe voi ntotvicleniloq tncepEtorflutfi{ilor, blestemrfilor pi urfflilor dinvolio de oriunde suntpi odcAt nuntedi, pe voi carc otr.f,vifi qi frrmerafi locurilecnsele oamenilor, ale robilor lui Dumnezeu (X)o pe voi lucrtorii rfiutf,filor, impreunf, cu cel ce s-a dat pe sine vorvicleanul om, ca sn fi{i adupi casei acesteia si o supf,radi girele nlluciri gi cu bintuielile voastre str supirafi pi sI necljpe cei carc locuiesc in ea gi imprejurul ei.'32e

327 Rugtrciunea a doua din Rlnduiala c&re se face la casa rau Ia locul$urt $upnrate de farmece sau de desc0ntece.

328 Rugf,ciune pentru casx ce este supitrnti de duhuri rule.329 Rug[ciunea a doua din Rffnduiala ce de face la cnsa,,.

.ii:r!.;

SFINTELETAINE $I IERURGII TN RITUL LITURGIC ORTODOX 179

femei4 Molitfa femeii la 40 de zile dupd na$tere) gi anumite rug6-ciuni de curipire care se citesc atunci cind se int8mpli s6 cadlceva necurat in f&rtf;na, la sfinlirea vaselor spurcate sau c6nd cadeceva necurat in vasele cu alirnente, slujba preotului care seispitegte in vis qi Ruglcirmea care se citegte noilor cls[toripi inziua a opta dup[ cununie, pentru a se invrednici si intre inBiseric6, a se imp6rt[$i fdr6 de prihanfl cu Sfintele Taine gi apfuinezdruncinatd unirea Nunlii.

in toate rug[ciunile unintite mai sus, Este solicitatf, intervenfiadirectl a M0ntuitorului nostru Iisus llristos, ca s[ cur[geasc[ gi sisfinfeasc6 prin venirea Sfhntului Duh at6t fflptura umanfi cAt gi ele-mentele naturale gi obiectele materiale, care sunt absolut necesaxeviefii omenegti. ,rlnsu{i Stipfine, Iubitorule de oameni, prininsemnarea chipului Crucii TaIe, curi{e$te apa aceasta detoatl necuri{ia gi sfin(e;te-o cu Duhul TIu cel Sfiint, spre a ficurati celor ce vor bea din ta" * se spune in rugiciunea desfinfre a fhnt6nii. Aproape ci nu exist6 ierurgie care sE nu mijlo-ceasci celui ce o primeqte, un hm sfinlitor, adici o lucrare a Sfhn-tului Duh, care il int6regte qi il ajuti (pe cel cdruia i se impdrtiqegteprin credin!6) si progreseze in intreaga lui lucrare pentru dob6ndi-rea mflntuirii, sporindu-i in felul acesta sttrea de har. Iat6, de pilda,o astfel de rugiciune: ,rDoamne, Dumnezeul nostru, Cel ce egtiUnul sfint, slin{epte vasul acesta cu venirea Th cea sfin(itoarepi-l curlfegte ca si fie nespurcat sprc trebuin(a robilor tli; qine di noul pururea in sfinfenie si ne ruglm in Sfintele TaIeBiserici, ca prin Tine tofi fiind pnzi{i, fie slavfi 9i inchinIciunesil-li inf,l{im, Thtilui pi Fiuluigi sff,ntutui Duh, acum 9i puru-rca gi in vecii vecilor.ttJso

Din ciclul dezlegflrilor, fac parte urm[toarele rugiciuni: ceape care o citegte arhiereul sau duhovnicul pentru iertareapicatelor(de reguli in cadrul molitfei penhu spovedanie), cea care se citeitecelui cdzut in blestem sau pe sine insugi cu jurimAnt s-a legat, ceapentru dedegare de blestern $ cea pentru impicarea celor in-wejbifi. Scopul sau efectul acestor rugEciuni este eliberarea cre-

In afar[ de exorcismele clasice de la Botez { de.cefe menfio-^ut *al tut, in .uttoinir"ii.ii

Ottodoxe mai exista qi alte ierurgicu asemenea a"stirratii uai"e pentru inl[turarea duhurilor r6utefii;t ;;* ;terpir"" ;at6i"r;[tlmitoare, cl]m ar fi Molitfelelfiit"f"i Vasite .et fvfar* qi cele ale Slhntului Ioan Guri deArt','il u* ,itru, in ,o"ti"i*taprimelor (la data.de t lTlTt);;;;; ** pati**r*-A* t, al""of qi la toat[ neputinfa qi MotitfaSlhntului Trifon p;;i;.ea't*tu d6unltorilor (vierml ogi'i's8ndaci. l[custe, #;t.d'dfe, molii)' caxe disfiug holdele'iarinile si recoltele viilor't*"'A*["1" ;,il de rug6ciuni folosesc un stil declamatoriu,aruncand blestem i*ffI;; ;ricinuitorilor reutelii-gi chemAnd;"b"i; aiutorul drmo"reietc pentnr izbi,v:rrea de rele a celor ce;ilffi-ffi;i*t..-i"te, a* pifda: ,,Te blestem Pe tile' i":tpe-t*f;"ietilr" pi Jiriei, cipetenia imporrivirii 9i urzitorulvicleniei...". ,rDumnezeiasca 9i sfffnta 9i infricoqltoarca 9i nesu-il6 numire $ cfremare facem sprtizgonireata' potrivnice;apijderea gi ce.tal i""u* spre.pierderca ta' diavole"'" (Dinfri.ifitfa" riinlitor aminiili mai sus). in practic6' aintrat obicei,l cafamilia cregtini t;;;ii;i; aceste rugiciuni' s[ posteasc[ in ziuaacee4 s6 si roage gi si faci mrJo{91iq d"pq p.$l!E' pentru a sepi"eili-*fl"ie$6 d vederea primin! ajutorului lui Dumnezeu ini"pi,

"""-.*e i*p"iti"" al*ottrt'i, iar preotul sl oficieze Sf'

Liturghie in acea zi.-friiiltirile pi dezngnriler ltt1n:lu. strnt ruglciuni 9i r6nduieli

siversite Dentru .rr!frffiIiui de intinlciunea sufleteasci qi tru-;ffiil;;;; ilEirpr"re

"omise f"arr de voie, cum ar fi cele

il;" a; ianauiut"si,nJ"*r"uiologrc6 a firii omenegti (necur[liaffi;"i fi necuralia in ti*p"r somnului), fie prin "91g.:1: *:::lsourcat Deoarece asemenea acte involuntare sau plcate il-slrueaza.i"1#r" ,i*"" a"

"""*arre materiali ori spirituala,.Biserica aPu,ii#,'" ;;; i. i"*igii prin care urm'rege. sb redea fiilor ei

,"n"i"qri ",rrafu

pi"rJ"ti iar prin.transmiterea harului dumneze-iesc s[_i i*olas"a ti ,i:i p*ia din nou in leg6tur6 cu Biserica.arrr.ia" ierurgii ffit;i"i;gate de Taina Sfflntului Botez Gen-duiala in ziua intai ir fernei-a l[uza, Rug6ciunea cffnd leap6dl

..,' I

'irl ;

'r ,a

330 RrrgE.i.rre la s{infirea vasulti spurrat

:'

,',,*'...3.ii.

iirl

itiiliLl frrYry,f !::tlNt /Rl(;rr iN Rrrut t,tT{tl;r{-t oRToDot

clinciosului de ,rBtgfitura jurf,mf,ntului pi a hlesternului eu cares-& [egat'e, inriddcinarea dragostei qi stingerea vrajbei gi a tuturorindemnurilor spre dezbinare.33l

Sf;me-$lvemt{rile * srmt rug&ciuni sau rf,nduieli in care, maiales prin semnul Sfintei Cruci, se invoc6 harul gi ajutorul dum-nezoiesc asupro unei persoane $au fl unui lucru cur&t, menit pentruhruna, fotrosul gi rn&rtuirea omului, trn ncext s*ns, Biserica atntocmit rug&ciuni psntru binecuvfrntarea roadelor pf,mf,ntului: asalcisi (ln Florii), a c&murilor, a br$nzei qi a oulelor (la Pagti), acoliv*i, a strugurilor (la 6 August) gi a primiliilor, adicfi a primelorroade ale p&m8ntului fuoame, fructo) nduso spre binacuv&ntart, c*Durnnezeu s[ le d[ruiascl credinciogilor ,;irnbelpugatfi desfiltarea bcnnfitfi{iBon Sale dim aceasti lumeo impreunl cu toate eele ce-i sunt de folos" (I-iturghier, ed, 1987, p. 360). Ea a mai alcltuit girugiciuni pentru satisfacerea tuturor trebuinfelor ryi nevoilor m*te*rial-spirituale legate de imbun[ttr[irea condiliilor climatericc 6i unecesitl1ilor viegii gospodilreqti a omului, cutn lr fi: rugirciuni luweme de neplouare gi foamete, Ia vrenre ele necontenirc a ploilor;penku cei bolnavi, pentru cei ct: cfilfitoresc, penlru cei invririhili,pentru cei intemnigafi, pentru holi rnolipsitrnre, pentru inmullireadragostei gi dezrid6cinarea urii gi a toatd rhutntea, pentru cigti-garea celor de trebuinf[ gi de folos sufletelor 6i trupurilor gi pentruizb6virea de orice primejdie omeneascfl (Ibidem, p. 369-alQ. tnaceastfi. categori* de ierurgii mai fac parte gi alte rug6ciuni, cum arfi, de pild6: molitfa ce se citegte la lmpfirpirea hainelor gi bucatelorce se lmpart de pornani pentru pomenirea qi iertarea pficatelorcelor adorrnili; Rugfrciunile pentru binesuvdnterea rnesolor gi apornenilor; Rug[ciunea pentru temelia casei Ei rinduiala sfin$riicasei noi; Rug[ciune la slparea gi terrninarea fflnt6nii; Rugiciunila ingrozirea de tunete, qi fulgere gi la izbivirea de cutremure;Rugiciunea la binecuvintarea mrejelor pescarilor gi pentru cei cec6lltoresc; &"6nduieli de slujbe care se fac la vreme de seceti, [anecontenirea ploilor gi la bdntuiala rnolimei (ciumei, holerei), q.a.

[liserica binesuvinteur"l, .ir] sfirgit, prin slujb*, r0nduirugflciuni speciare, toate inereretnic#ir* casnice gi forrne)munc$ prin care omul igi agonis.egte ccle necesare uiig*E ii l!g { pentru indesrulsreu i**iiiisie materiale. Ea are aR'dnduiala binecuvantErii ogoarer;r iu irrr*p*r*a sern6nituriigpiyne la arie, la s[direa frei, la

"ri**"f ,i-i til_-ni*._rd,vinului nou; R"ugdciune pentrubine*uoanmr*u larinei_ a hoklea-,grfidinilor; Rug6ciuni pentru binecuvf;ni*** torauiiiITT:1?:*$1 " armetor la vreme de rdzboi gi pentm rf,rfii_,,iirt:t ysftes_c Ar a grupdrii de meseriaqi, foate acesre ir*i"1,rinduieli de srujhfi-ie g[sesc in cartia --*l*e naril*il?Ji.,cuprindc iltuatui SfinteLr r*n" qil;;rgii. kin #;i;;;;,slujbc, Biserica depl;egte sfera lotagulril" *gi.i;;;t il;in vrate social[, ca-snicfl qi.gospodIreasca u nr*&n"iotil;, ;;;ipp4rlaqiqr aici haru! gi binecuvdnt**alui O"*n*#,r"; ;;;sfinlirii obiecteJor" arimenteror qi pieocuperiror zilnice ale omTot din cadrul binecuvdnt5rilor, **.-ii* p"rt $i f*-D;;:6i poliluoniul, adicfr rugiciunile ffiil inoor*." soorurui sitorului dumnezeiesc asupla perslanelor ii;;;;;iJ;111l_p:11* inaugurarea gi binecuvAntarea ir"eputului;";;-ura,rr sau aI unur aqezimint.oarecarg ,urr, * fi, ,pr*

"o",Te-Deum-ul Ia sarb,torile nagionale, iu i""*putrf ;;i;iS;l;bisericesc, la Anul Nou,-la anivr;;*i;i;"ornastici, erc.- .

unele din binecuvantlri sunt inGrcarate in ,anJ*iuruslujle mai extinse, eym q fi: binecuvfiniarea tdm6iei, a anafu: ^ll,::."T

:.Lo.1 (co I i vei ) i n ct use i, ri tuar u ib f i

"t" },il;di iJ'i;van*rea untderemnurui 6i a vinurui Ia l.itie, a apei tilr*t" itHlui tsotez gi a mrtdelen rutoi 6** ;;ui'-fiffir_ d h t;vintarea casei noi) 9i binecuvf,nt*"- prir*rf* ffi-;d$;;duiala Tainei Cununrer.$frn{irile sau consacrlrile sunt ierurgii prin excelentlsecrationes), adic6 cele care, prin efecteG-"rl';;;;;;#i,

apropie cel mai mutt de Sfintele ran", p;A#il;Ti"i#,"0'irea sfinpitoare a acestora. prin ele, *u*li" persoane sau lucrruurnai ci sunt binecuventate, ci sunt gi .o.r.""rrte, adicE afies*u destinate unor scopuri gi intr*uuirm *rrntriln;rfi';331 p666"3n6c, ed, a V-a, Bucureryti " 1992, p.332-333.

S|-TNTELE TA\NE il rER[nGrI iN R|TUL LTTURGIC ORTODOXfiind scoase cu totul din intrebuinfarea profan[ zilnicS sau obiq-nuit[. Dintre aceste slujbe, cea mai des practicat[ este sfegtania sauaghiasm4 adic[ slujba sfin$rii apei. Termenul este de provenienl6greacl (aytaopoq) gi inseamn[ deopotriv[ qi lucrarea de sfinfre aapei qi rezultatul ei, apa sfinlitl. Apa este elementul natural cel mainecesar pentru intrefinerea qi dezvoltarea viefii organice, fiindabsolut necesar[ at6t omului, cet $i intregii firi inconjur[toare.$criptura spune ca ,,plmfintul s-a inchegat la cuvintul Dom-mului, din api pi prin apil." (II Petru m, 5). Tot cu ajulorul apei,,pi prin api" care este gi materia Tainei Botezului, Dumnezeu acreat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a nlscut de sus din ncu,,rdin api gi din Duht'(I Ioan III, 3, 5). De aceea aghiasma este ceamai frecventd ierurgie in Bisericfl gi in activitatea pastoral-liturgicia preotului. Aghiasma este de dou6 feluri: mic[ gi mare.

Aghiasma mare are o putere tlmiduitoare gi sfinlitoare multmai mare decdt cea mic5, deoarece se face in cadrul unei slujbemai ample, care cuprinde trei rugflciuni speciale de binecuvdntaregi dou[ formule de invocare a SfHntului Duh pentru sfinflrea apei.Ambele invoc[ri se adreseazi direct Mintuitonrlui ("Tu insu{idarr lubitorule de oameni..." gi rrinsuli gi acum, Stipine...'), caprin trimiterea Sfintului Duh s[ sfin,teasci apa respectiv6. Aceastisfinlire mare se face in ziua Bobotezei, ca sI ne aminteasci deBotezul Mantuitorului lkistos, Care a venit la Iordan ,rsi sfin-{easci apele" qi s6 rrinnoiasci prin apl pi prin Duh firca noas-trfi cea invechitfi prin plcat", &go cum spune una dintre cele treirugflciuni. Intnrctt in practici s-aincetdgenit obiceiul de a se stropicasele credincioqilor cu aghia:rni mare in amintirea acestui marePramic gi a botezului premergbtor al Sf6ntului Prooroc loan, s-asimlit nevoia de a se slv6rgi slujba aghesmei mari gi in ajunulpraznicului, dimineala dup[ citirea Ceasurilor qi Liturghia Sfan-tului Vasile cel Mare, c6nd ulterior, preofii se deplaseaz[ pe lalocuinfele enoriagilor, pentru a-i boteza cu aceastl apI sfin1iti.

Paremiile care se citesc din Proorocul Isaia (XXXV l-10; LV,l-13; XfI, 3-6) in parteq introductivl a slujbei, prevestesc qi pre-am6resc roadele binefEcltoare ale mlretului eveniment de la

i.lIordan, invitdnd credinciogii

,,sf, scoatl api cu veselirizvoarele mffntuirii.,, (Isaia X{ S)BotezAndu-se

in. apa lordanului, Mentuitorul a sfintit.numai pe ea, ci insEi firea apelor A" pr"r"r"a"ri;m.#;;un izvor de purificare pi de sfinfire prin energia divin[ introdrulu l:r9Tului, precum spune insu$ roparul din rdnduiala sh,fs{nzi firea apetor se sfin1egte...,rr2 i6;i;i";ffi;lzflndu-Te Tu Doamneo inchinarea sfintei rfeimi s-a arxtne amintegte nu numai c5 Mantuitorul s-a botezat ** ,e ,.copere sffinta Treime pi s[ fie El arfitat qi mftrturisii a, r"insugi Fiul Lui, ci gi pentru ,u prin **u*iA apa snntit; _;;noi ne botezim gi gusthm din ea * rtnstos s[ actualizeze rmoment, iar noi s[ il retr[im impreunE cu El in fi;"E;; ,in care am fost botezafi. agl se ,nri*;,*

,rprin puterea,lucrarea gi prin pogrrd.*, sraotur"i6uh,,, care, in acest cag t ?ti" purificatoare, gi anume, sA sloboz"*.e rrut*u a"inr,urirea puterii demonice, p..#*; ;a invioreaz, totul, rizvor.de viali pentru intreg',niverrui, p"*" care omul a fostduit^si stlpdneasci.lnsemndtatea acestui rit de exorcizare se rerevi chiar in trrugiciunii de sfintire a apei: ,rfu, trimi|ffnd din ;_; D;h;i

::tffali ai sfinfit apele lordanutui gi caperele batauritorse rncuibaserl acolo le_ai zdrobitrr, iar in continuare, acrugdciune evidentiazi efectele ha.ice'Je apei: ,,$i-i dI ei Irizbf,virii gi binecuvffntarea rriJ**mi. re-o pe df,nsa izvrnestriciciune, dar de.sfinlenie, Oezlegare de picate, vindr1,", _1., [ 1 l]:_l lt:. pi ei re, 1n !;rnrtare'n u te rit o r cer o r p o trilr:":::-trterrc ingerenscfi.',In loc de a f izvor de putei. a.rca, natura pnmegte acum harul rdscumplririi, iar toli

"*ru sstropi.sau vor gusta din aceast[ apa snniiiI Ie va fi d; fid;;;curlfirea sufletelor gi a trupurilor, ,p"* ,irrO"."""u pofi,sprc sfintirea caselor gi sprc tot fofosul de trebuinfi.r,

. .l'] t. Ioan Petreufi, tqi - practica religioastr, in rev. ,.Mitropoliatului", VI[, 195g. nr.l_3, p. 142.

I O.'

ln f*elul acesta, prin puterea Duhului Sf6nt se reface legiturainilial[ paradisiac6 (adeviratul raport) dintre Dumnezeu, om qicreafie, anticipindu-se deslvdrgirea finalh, c6nd Dumnezeu va fi,rtoful in toatet'333.

Avdnd o putere sfinlitoare aqa de mare, aghiasma mare sepistreazfl vreme indelungatl fEri a se altera De aceea are gi ceamai mare intrebuinfare: la botezul copiilor, la botez grabnic, la .curlfirea vaselor sau a fintf,nilor spurcate, la binecuvdntareainceperii semindturilor, a holdelor, viilor qi gr[dinilor bfrntuite dn ],l6custegig6ndaci,etc.Deobicei,aghiazmamaresebeapenemffn-cate,timpdeosapt[mAn[dup[Boboteaz[precum9iinzileIednajunare sau la anumite s[rbfltori mari, iar celor care nu li s-a det ,].voies[seimp5rt6geascI,liseing[duies[beadintr.insacarrmingiiere, dup[ ce iau anafura. Cei ce se implrti.qesc o pot lrl* :.,:,dupi impirtigire, iar in caz de boal6pot gusta din ea cu credinlE. . 'l'"

Aghiasma mic[ sau Sfeqtani4 cum i se mai spune in popor, t;+" ,sivirqegte tot cu scopul de a vindeca neputinlele sufleteqti ryi' .$trupegti ale credinciogilor, servind drept mijloc Ai simbol al puturtt'.;iidivine gi al purit[1ri frzice 9i spirituali. Prin sfingirea de c[tie tlu ,' ,iitori, i se comunic6 o deosebit[ putere haricS, cu efecte curflfit(rltts.ir:iiai,-----r""gi sfinfitoare, pentru tntirirea s6ndtlfii, vindecarea bolilor qi drryhtrj,l.ffitarea duhurilor rele, aga cum reiese din confinutul ruglciunil &tridsfinfire: ,r$i prin gustarea gi stropirea cu apa

"."uJ", h{1ffiffnoui binecuvfintarea Th care spali intinficiunea patimilol',

eNriltrutNq$r *oRToDo.\.

care se citegte Ia sfe$tanie (f.oan V, l_4). Lucrarea pe care o f,cearngerul Domnului c11.se.co.boru o j#i, anin scdldatoare si ml_ill #*#:; ;:'r"'t*Tit q. d;ffi ;ac1 harur o*urui lra,'cr o$il acest r r"., 1i n li"i"lJrx,T::'] i" de c6te "'i ;r;;;..10,, -,,-^-Y"T"qrea fieptatd a sfinfirii apei mm dp cri-+i_^^ _[,Xl*1,y,:.1 ;_" fr cut dintr_;,";il,h'ly,j::, :o:].Ii.,

lBs

ne rugf,m, cerceteazl neputin{a noastrl Bunule gi tFmf,ducu mila Th bolile noastrt sufletegti pi trupegti..." In ctt;rtaceleiagi ruglciuni, se precizeaz[ in mod indirect ryi fuptulM0ntuitorul, prin atingerea de firea apei a f[cut din ea urr r*iilde curilire qi sfinflre pentru om. ,rCf, pentru aceasta ni v*lt$:chip de rob, nu cu niluciri infricogflndu-ne pe noin ci rlfrnCviratl timfiduire trupului gi zicind: iatl te-ai flcut s*rtinci gi din tini ai ficut ochi slnitogi gi poruncind sri naprin cuv6nt ai lIcut sI se sf,ligluiascl lumina." Tentr:tulturistic al aghesmei il consemneazd inslqi pericopt cvnrrg{l

i nices";.t ffiil}ia:Tx'' _,ry m::[u,ik*Lilf#. **?u de sfinlenre a celor reniscuti

. ,- _

in p'acti"i ,-" pil;;;;ililifl 3r: snintutui soi*, ssr:$ ! prima zi a fiecrrei ill;itu;1}i"oll-t" oficia slujba aghesmeii L:::::iflT, *,g1_: i:IH' T:iff#.J;,0:J.:*,i'ilfrffH*a, cesc, in ori ce,x1i:s{;f,1;"::lJ;'ffi

J$:f# ffi,rt}l:i;iiLt*tfiX,il'tT#'*,'f ii"",:,".il),'iffi ;,mbriesipt[mdna r",rru1ata) sau in *u*iroo11-Iiftoy,ni $ineri in1, i r di : r a h ram uri

$. j. :11 r_ i. d#:i ,L

iflJ;lTi:?t ffi tr,X;fl:',;ru al Te Deum_ului qi cu prilejui,i*f,,r1 casei noi, ori mutare in;,;liH:Llo".tp.ir"v ";;;;;;;;dar sd se sevargeasca ei sru_I;';T*r**j,f#sj*11;"::3*t::rH,::ffi;:::ffi

u""trft , 3;,"il", ;i;:#nt.,,*,tt1 "'fi T;mt.,,,,'.'o.n i p*.ur", r ri ii,uJilil, ll. 1111-"1 "y s,fi n rrtlact c areI :::ii:{o' Jxff rr;;,l; trm:}:i{;jmil;:m ;;

,iilii!.T,:';,;[*:*tr#,:x,,f ffi:x',:lJ#"n':,:,"fi:rr'rr ritlteu, cand a intrat r"o-irr""rrl:""ilr: i_'ffi Hristos casei

, ]].1 t.ebedev. op. cii., p.430' ,' I'r. Samuil Andrievici. Liturgica cal.e curri.,'tirt'lrrinlitrl' litur.gice dupr tinicul Bisar.i..i; ::111" scurta tfllcuire fl tutun)r.

aai1:r,.d:,,

333 1o6n Meyendortl, op. cit., p.228.-- """ r"urgrce oupl tipicul Bisericii drp rdrsurre fl tutufi)l1!',ii'iulr lt{{i{). p. 105. ptmlritoare a Risiritului,

l)eci, aglriasm& se intrebuinfeazI in toate momentele gi intim-plarile deosebite din viala f'amiliei sau eventual a parohiei, cum arti: binecuvAntarea, gi sfinfirea locuinfelor, a bisericii, a ogoarelor,a f'6ntinilor, a obiectivelor de folos obqtesc gi in primul rind aobiectelor de cult, care se sfinlesc prin rug[ciune qi invocare spe-ciald a SfenduiDuh. [n acest sens, avem sluibe speciale pentrusfinfrea locaqurilor de cult, a cimitirelor, clopotrileloq toilelor qia obiotelor liturgice: sfinte vase, vegminte, chivot, procovete, aco-perfiminte, antimise, icoane, cruci, prapuri, clopote, cristelnipe, etc.Aceste obiecte devin prin sfrngire proprietatea sacr[ a Bisericii,zestrea ei indispensabil[ administrdrii lucrdrilor s{infitoare, ado-rlrii lui Dumnezeu gi cinstirii sfinpilor prin obiectele respective gichemarea sfinpilor in ajutor. Pentru consacrarea acestor obiectebisericegti existi la fiecare in parte cf;te o r6nduiali speciald inMolitfelnic iar utilizarea lor in cult ca qi a t[m0iei, a lumf,nirilloraprinse qi a omamentelor bisericegti este legatd de latura misticl acultului, de sentimentul prezenpei reale a lui Dumnezeu in Bise-ric[, care se face tot mai simtilI in sufletele celor care se roagi cucredinil[. Chiar textele rug6ciunilor de sfinfire ne descoperiaceast6 fafi a lui Dumnezeu indreptati spre lume in lisus [Iristosprin Duhul Sfhnt, in scopul readucerii lumii in agezarea haric[ pri-mordiall" ,rPe fine Te sfrvim, Soarele adevdratei zile gi luminaTa cea neinseratfl. Cel ce prin FiuI Tiu ai poruncit noui ainnoi firea noastrl prin Sffintul Tiu Duh, ca gi prin darul aces-ta, drep{ii si strdluceascl ca soarele, iar zidirea toatl sI-giprimeascil innoirea sa. Pe Tine Te rug[m qi fie ne curerim,Pirintele Cuvfintului, Domnul gi Dumnezeului nostru, cautlcu ochi milostivi spre noi pIrItogii pi nevrednicii robii Tii carelocuim in aceastl casi cereascfl, adevlratul jertfelnic al ne"grlitei slavei TaIe gi trimite pe PrcaslBntul Tiu Duh peste noigi peste toati mogtenirea Th. Duh drept innoiepte in inimilenoastre qi cu Duh stlpinitor intirrcgte-ne pe noi", spune arhie-reul atunci c6nd citegte prima rugiciune de la inceputul ritualuluisfinprii bisericii, iar dupi inconjurarea acesteia, cind se ageazl ingenunchi in fafa uqilor de la intrare gi citeqte ultima rugiciune,spune: ,ASa StIpflne, Doamne Dumnezeul nostru, nldejdea

sFtM',Er,ETA\NE $r rnRuRlirt ix nrur LITURGTC ORTODOX 187

1,,.::);.

tuturor marginilor plmAntului, auzi-ne pe noi plcitopii, rugfl-rlu-ne T,e $ trimite pe Sfflntut Duh cet'inchd; ii

"i"iprt".-nic pi sfinfegte locagul acesra. si fie ochii rri o"..rriti .it* "rziua gi noaptea gi urechile ThIe luf,nd aminte rp."

",reI.iu.it.celor ce cu frici gi cu smerenie intri in et gi.["u*e1'*u"i"-stitul 9i de mare cuviinfi numere Tiu.,'i'i.*qt", u""iirilnturgigtarrl gi dispozilia spre rugdciune se nasc ai rpo."s, ,irntrto. i,rala srrnteror lcoane care impodobesc sfbntul locag sau caserengastrq cre$tine. Ele ne dau senzagia prezenfei aivinurui, pent u casfingenia unei icoane pome$t in prnnul ,eirA a- i- p-r$*, ,*scena_religioasi reprezentarfl pe ia" ,,Fiindcfi ;-i;;;;t esteplll-f: har, participfi pi icoanele ia har, in *,Xr,i, .LOir_tei.'trsa; spune un Phrinte bisericesc, iar pentru c[ ,,sfintii inclde pe cind erau in yia{r-1u-fost prinide ri"r,risiili,l"'i'#a"ode la-moartea lor, harur sfintuiui Duh se afli in crrip neiipsitin sufletele lor gi in sfintere lor icoane, nu in chip substanfar,ci prin har gi lucrare.rrr3i '

Aceasti lucrare"sfingtitoare devine evidenti gi rodnic6, maiales dupi actul sfingirii ei, cici atunci cend;fi;fl$e p;J*f ,.roagi ,,ca prin ea si se rucreze puteri gi minuni'perit* ilte-rirea drrcptei credin{e gi pentru

-ent i*, rinecreainciosutuipopor", iar celor ce rrcu credin$ se vor ruga inaint* ui, .f n"vindecrtoare de neputin(ere cere sufletestiii t*p"iri ii"iin"-r3r ^$_^acoperlmflnt puternic de toate fantuieliie ;;f,jr"r_gilon"338

_ ?u aceea ingenunchem inaintea icoanei, ne inchinlm gi os[rutim, pentru c[ ea este purt[toare de har, d. ,nn1*niu-$i"il *simplu obiect material {ieqasi incrrclturi harice'o priL"r, gicelelalte obiecte de cult sfinfte prin rugici*" si ,*odr. ."'rpe336 sf' Ioan Damaschin, curtur stinteror icoane, trad. din grecegte de D.Fecioru, Bucuregti, 1937, p.42.337 lbidem, p.22.

, 338 Prima rug.ciune din RAnduiara srinfirii icoanelor. Domnului nostruIisus Hristos gi a doua rugtrciune din R0nduiala slinfirii icoanelor prea sfinteiN{scitoat'e de Dumnezeu.

sfintit&. file se sfinfesc inainte de a intra in uzul liturgic, aga dup[cum biserico cu picturfl interioari gi tot ce exist6 intr-insa sesfingegte inainte de a se da in folosinll, pentru a o cur6]i de oriceeventualE profanare sau intin[ciune gi a-i conferi calitatea deobiect sfinlit. Cinstind sfintele icoane qi cerfind mijlocirea s{inXilorzugr6vili pe ele, noi Il preamlrim pe Dumneaeu, Cel ce este ,rmi-nunatintru sfinfii Sf,i'', rug$ndu-L s[ r,fie ascultfitor, milostiv gid&tfltor dmrric de tot hinele" celor ce vor chema in rugf,ciuneac&tre El pe sfAntul respectiv, ,rmffntuindu-i de toatfr supflrarna pinevoin pi de toate durrrilo sulletepti pi trupepti", aqa cum sespune in rugflciunea de sfingire. Pe de altl parte, icoana devine unobiect de sfinfire qi prin sf,rutarea qi contemplarea ei. ,rNoi neinchinfrm icoanei acelora cane au triit cllcind pe urmele luiHristos qi zugrivim biruinfele pi patimile lor, pentru ci prinele ne sfindim gi ne aprindem de rffvna de n le imita."33e

Din cadnrl sfinlirilor sau consacrflrilor mai fac parte gi hirote-siile in treptele premergfltoare preolei (citeX sau ipodiacon) saucele prin care se acordfi" clericilor anumite ranguri onorifice pre-cum qi r6nduialatunderii in monahism qi sfinpirea Marelui Mir.

Toate aceste sfinte slujbe pentru binecuv6ntarea gi sfinfireacredincioqilor, a naturii inconjur5toare gi a diferitelor lucruri decare ne servim in viafa materiall gi spirituala, pregitesc, antici-peaz[ sau prevestesc flptura ceanoul care va si fie, sau mai binezis sfinfesc qi pXstreaz[ pe om gi natura intreagfl in puritatea ori-ginarE gi in vocalia ei transfiguratoare spre ,run ccr nou gi pf,mffntnou", pe care le aqteptflm dupn sfarqltul veacului acestuia, pohivitfHglduin]ei divine (II PetruIII, l3). [n acest sens, binecuvflnt[rilegi sfin$rile scot in evidenf6 caracterul de daruri dumnezeiegti aletuturor lucrurilor qi viet6$lor, pentru a le p6stra curate qi a le folosica daruri intoarse lui Dumnezeu qi oferite semenilor noqtri, agacum gllsuim la Sfinta Liturghie: ,,Ale Tale dintru ale tale, fie i1iaducem de toate gi pentru toate,"

Deci, prin ierurgii, puterea gi acfiurea cur[litoare a DuhuluiSffint se revarsi nu numai asupra flinlei credinciosului, ci qi a

SFTNTET.ETAIN\, $t TERURGil iN RIT'{.fi, LITUR1IC ORTODOX

intregii crealii, pentru a o primeni gi a o face favorabil[ omului. Inaceast[ adfincl intimitate ryi comuniune de vial[ tntre om qi cos-mos, materia (apg pAineq vinul gi untdelemnul) devin prin sflnfireun sacrament, un vehicol al harului, al energiilor dumnezeieqti,pentru c6 rrorice fIpfurfl a lui Dumnezeu este bunfl pi nimic nueste de lepf,dat dacf, se ia cu mul{umire, tfrci se sfin{epte princuvflntul lui Dumnezeu ;i prin rugf,ciuno" - spune SfHntulApostol Pavel (I Timotei IY 5).

Sfinfiren naturii sau n materiei este dsci o condife prielnicd asfinlirii sufletuluilao, cfrci omul nu efie numai suflet ci gi trup. Eleste o fiingfl legatd de p[m6nt, de lumea inconjurfltoare gi de intrea-ga fire vf,zutd, adicd veqnic solidar cu ea qi de aceea sfintrirea seimpltflqegte qi firii sensibile, in mijlocul c[reia omul triieqte extr[-g6ndu-gi din ea hrana gi izvoarele fiinfei sale fizice. Cosmosul(natura) triiegte deci in om, face parte din structura intimi a fiirrleiumane gi trebuie deci sfinft ca gi sufletul omului, cd.ci Hristos nueste numai Mfintuitorul sufletelor, ci ryi al trupurilor qi tn con-secinfd al lumii intregi. Cind consum[m o substanf[ sfin1itf,, noiingine ne sfingim qi, {impotrivl, daci m6nc[m ceva necurat noiinqine ne intinlm. ,,in SfAnta Euharistie materia lumii estesfinfiti, devenind trup gi sflnge al Mflntuitorului gi ne este datlsi Iim in comuniune cu EI. Dar aceasti materie este a lumiiintregi gi aceasti sfin{ire a materiei prin intruparea lui Dum*nezeu, cnre se implinepte, ca s[ spunem astfel, incf, o datf,imptitl toate sfin{irile prealabilen carc sunt cn nipte trtpte infe-rioare.t'341

Sfinlirea naturii nu este identicl cu sfinfirea omului, iarsfingirea qi mf,ntuirea omului se face in mijlocul naturii care estesfinlit6 qi ea, c6ci creqtinul simte ;i are nevoio sE tr[iascl in mediuharic. El simte permanent nevoia ca lumea in care viefuiegte, aerulpe care il respir[, hrana su care iqi imbraci trupul, p6mAntul pecare il plqegte gi pe care il lucreazl, locuinla in care iqi ad[postegtefamilia sau in care igi desf*aqoari activitatea, pe toate acestea el le

340 3"1*5"1 Bulgakov. ortodoxia..., p.138.341 16idsm.

189

-131) Sf. Ioiln Damaschin, cultul sfintetor'..., p.23.

190

vrea sfinEite gi binecuvfintMe. Deci universul acesta material ni seimpune stringent ca mediu purtltor al hanrlui divin. Aceasta estelumea in care ne-a fost datl posibilitatea de a ne lucra mf,ntuireaprin harul divin, in care ne int6lnim cu Dumnezeu. Fiecare materieindic[ de fapt prezenla lui Dumnezeu. De aceea, Duhul Sfffnt carea creat-o lucreazi mereu asupra ei, penetrfind-o qi umplAnd-o deputere spiritualf,. Acesta este de fapt gi scopul ierurgiilor gi anumeacela de a trece materia de sub influenla nefastfl a rlului, sub obl[-duirea bineflcfitoare a harului, fiindcfi p[cahrl primilor oameni aatras dup[ sine blestemul asupra pflmfintului gi asupra naturii,fficf,nd-o s[ sufere impreun[ cu omul (Facere, tII, 17-19). Coruptfldin cauzapicatului (Efeseni II, 2), natura a clzut sub inrffurirea giputerea celui r[u, devenind ,domeniul pi instmmentul lui Sa-tilrf't4z qi suspinind impreun[ cu omul dupi izb[virea din stricl-ciune, precum spune Sf. Ap. Pavel: ,rCf,ci fEptura a fost supusidegertflciunii, nu de voia ei, ci din cauza aceluia care a sr-pus-o, cu nldejde, pentru ci pi fiptura insigi se va izbfrvi dinrobia stricficiunii, ca sil fie plrtapf, la libertntea mlririi liilorlui Dumnezeu. CIci gtim ci toati fEptura impreuni suspinl giimpreunfl are dureri pflnI acum." (R.omani, VIII, 20-22).Aceastl convingere este exprimatE qi de cugetarea patristicI.,rPrin faptele lor necuviincioase * spune un sfant pirinte * oa-menii au intinat pimintul, aerul, cerul gi toate cele de sub el.Cici nimic din toate celelalte nu murdiregte pimintul aga demult gi nu face apa de necurat lucrul curat al lui Dumnezeu, cafaptul de a-l indumnezei gi de a-i aduco inchinare intocmni calui Dumnezeu."36

Soarta naturii a fost de altfel strf,ns legatfl de aceea a omului.Dec5zuti din cauza picatului, ea igi aEeapt[ vindecarea sau reabi-litarea tot prin el, iar aceasti posibilitate s-a oferit odatl cu intru-parea M0ntuitorului, Care, ludnd asupra sa adevlrata umanitate,qi-a legat viala Sa intreagd de naturl, pentru a-i reda cur6,fia qi fru-

342 ;o5, Meyendort! op. cit., p.180.343 5L 5i*"un Noul Teolog, Cuvfintarea I-a moralii, cap.2, in "Fitocalia",

vol.Vl, Bucuregti. 1977, p.130.

musetea originari. [n acest.scop,.er qi-a petrecut toat[ viala p[mdn-teasce in mijlocur oameniror^gi a'naturii, aa"iu-t"' f*ffi.ti.ruinsln6toqirii gi transform[rii lor continue, pentru a putea inainta pecalea asemlnirii tot mai reale .u au**r.ir;", il":et fid.prr":l*11*r din opera^creafiei n-a r[mas striin omenitatii sale ginrmlc n-a rflmas in afara harurui SfEnturui nuh,

"*" pirt'"" p. a""-supra apelor la crearea lumii (Facere I, 2).

In mod concret, tlrislos a'vindecai qi restabirit armonia si fru-muselea narurii ruinat[ de picat prin minunir" e*;;;;*$fi p"care le'a s[vfrgit intr-6nsa. a rost u"tr*tl"ldJ lit*"i"""ln"ritapele, a binecuvantat.apa latotez, atunci .a"al-" rr"arii o. ,.*nici cum s[ boteze (tor [I, zi; ii,'-z), a binecuvairtai

"opiii(Matel XIX, t3; MarcuX, tr; rucaxffii, t5), i;a;u;Jmlinitepeste bolnavi pi ii t{1!yia (Marcu fU, f o), atungi a'r,.*_i nir_"icu cuv6ntul (Matei VIII, 16; Marcu iX,'23), pitof"u furtur" p,mare (Matei Vm, 26), invia-mor,tri (Luca ViU, Si; i"* Xf ++t,binecuvAnta y inmul,tea piinile qi'p"itii6nf"t, XIy lr); ;:^r^.1t{:,1 sfinfind El insuqi firia omeneascd pe care gi_a impro-pnat-o, gr rzbdvind neamul omenesc din robia ia"utufrip.i" i;.nqi Invierea sa din mo\h, plantuitoiul a transmis Sfinlilor Apostoligi pnn ei Bisericii, pui"rea de a sfinfi gi-transfigura natura, de a oelibera de sub robia-diavorurui gi de a Ji""au". sub sfera de influ-enf[ a harului divin- frcdnd-o in acest fer util[omurriii

.rp"umde a sluji spre slava lui numnezeu n*-u.*"a Biserica binecuvin-n:il?::ig]fiotury exterioard, a cirei coroand esre omut si toaterucrunte drn ea, ca $t toatg activitilile omului: munca cu inceputulqi

-sf,reitul ei, indeierricirile ., "uil;i i;t

';d;" ,,ilfl, ,li"__plarile gi imprejurdrire cere n u, i,,portunte'din viala noililal*ur-

curdtoare sau intristitoare,. etc. irtr-* cuvint, tlut* J"rrr*t"r"lT::-1,,,:?1", n_re-ocuperile- nobile fi- ,onrt*"tive ale omului,Incepand de la leagdn Si qfiry_la loarte, sunt ocrotit" gi

"aa*it"sub bolta de har a Bisericii Sfingnd apa, hr*a pi*i"i., f"rlf,f.domestice ca gi rezurtatere creativitatiffiprii iJ.;;iri; nirlr,"uIe reageazi pe toate in relalia fo, iniliafi giadevnrat{ n;n;;; ,,Dumnezeu ci gi cu omul, "u." "rt" ,,.rriJ.ur il DJil;;;"Ji'ilru-rind astfel stdp6nirea acestuia *up.u iofl*ior cosmice. in acest fer,

natura neinsuflegta, care, in urma blestemului strdmoqesc aiunseseostil[ omului, devine acum un auxiliar prelios pentru existenla 9imdntuirea lui. in acest cadru, intreaga existen;[ umani 9i intreagafire inconjuritoare, urc[ spre Dumnezeu ca o ofrandl sfflnta, ca unomagiu adorator, pream[rind neincetat pe Ziditorul lor ceresc.

ierurgiile iniliaze qi pregEtesc frptura dar o 9i incadreaziintr-o ordine noue, in ordinea divinl. Prin sfinlirea ce o comunici,ele dau credinciosului noi puteri morale pentru ca in toate s['Lpreamireascl pe Dumnezeu; ele sunt for[e de innoire. duhov-niceasce, de luptf impotriva pflcatrlui qi de proplgire in virtute'

VI. IERURGII REFERITOARELA PERSOANE

Ca lucr6ri dumnezeieqti, ierurgiile posedl o putere sacramental[, intrefinAnd qi sporind via[a in Hristos, inceputl prin Taine sa,,viada de haro'. Baza doctrinard gi premisa acestor slujbe sfinlitoare este puterea acordatd de Hristos Bisericii de a birui, irnumele lui Dumnezeu, puterile intunericului qi de a impirtiqi ajutorul dumnezeiesc, prin enumite binecuvflntlri qi daruri unor persoane sau lucruri. Deci, dupl obiectul sau destinagra lor, ierurgiilse impart in dou[ mari grupe:

- ierurgii care se refer6 la persoane gi- ierurgii care se aplicil lucrurilor, adicl natwii neinsuflefite ;

diferitelor obiecte.Acestea din urm6 mijlocesc harul qi binecuvfintarea lui Dum

nezeu tot ?n favoarea credinciogilor, c[ci atunci cf,nd se adrn:nistreazd flrii inconjurdtoare, aceasta se curifeqte gi se sfinleEspre folosul omului, care intr6 in contact cu ea 6i care r[mdne icentrul aten[iei Bisericii qi al planului m6ntuirii. in felul acestBiserica mijlocegte ridicarea intregii creaturi la Dumnezeu. faceea Biserica se roagl pentru om gi pentru intreaga zidire a IDumnezeu. Daci ni se pare ci ruglciunile Bisericii se raporteein cea mai mare parte, in mod direct la om, aceasta numai pentc[ intrarea creaturii, a adirii vIzute in imp[rilia lui Dumnezeeste posibil[ numai prin intrarea omului. Dup[ ce l-a pldsmuit rom, Dumnezeu ,rl*a pus in rai si stipffneascf, peste toate ffiturile Sale" (idiomela a VII-a din slujba inmormdntirii), indupi ciderea sa in picat, omul a pierdut frumuselea cea dintisufletului, iar natura s-a pustiit, suport6nd qi ea impreund cu omurmirile plcatului care s-au rlsfrAnt asupra intregii firi. Prin r;cumpirarea omului de cdtre Mintuitorul Hristos, s-a gters p[ca

-,.dlruiiusc $l s-e dat Bisericii posibilitatea de a chema binecu-vdntarea qi sfinflrea dumnezeiascl at6t omului cit qi firii incon-jur[toare. Prin des[vArgireq luminarea gi intrarea lui in imp{r61ialui Dumnezeu, va intra gi intreaga creaturl. Aceasta este menireaBisericii. De aceea Biserica se roagi pentru nevoile qi striduinleleonnrlui ca 6i pentru intreaga {Epturfl vlzut[. Aqa cum MAntuitorul,cflt timp a vieluit pe p[mflnt a tflm[duit ,,toatfi hoaln gi tootfrneputinla in popor" (Matei IX, 35), tnt astfel 6i Bisericn inno-irryie qi imbundt[fepte viafa credincioqilor prin $fintele Taine qiierurgii, binecuvf,ntflndu-i qi sfinlindu'i in orice imprejurare. Mo-litfelnicul este plin de asemenea slujbe frumoase gi in[l$toare, tncare preotul vine intru intflmpinarea credincioqilor s6i impliniudtrebuinfele qi nevoile lor religioase, incep6nd de la naStere qi pfin6la sff,rpitul vielii.

Ierurgiile privitoare la viala individual[ a credinciosului se potimpirp astfel: ierurgii legate de nagterea qi botezul pruncului; ie-rurgiile sEv&rgite in decursul viepii, incepf,nd din copilirie qi p0n[la bitrf,nege qi ierurgii legate de sf6rgitul omului qi dupl aceea.

Biserica a intAmpinat totdeauna cu bucurie venirea pruncilorpe lume, consfinlind gi rostul cisiltoriei, care este tocmai naqtereade prunci. De aceea, Biserica are ierurgii pentru femeia l[uz[ inziui int8i dupi naSterea pruncului, pentru insemnarea pruncului inziua a opta dup[ naqtere pi pentru imbisericirea pruncului 9i acwefirii femeii l[uze in ziua a 40-a dupi na$tere.

Rug6ciunile qi riturile din prima zi a naqterii pruncului suntconcentrate in jurul sfin$rii apei. in aceastfl ri moaqa sau dtflfemeie din cole care au ajutat la narytere, vine la Bisericfi cu un vascu ap[ pe care preotul o sfinlegte, dup6 rfinduiala arltat{ in Mo-htfefnic, adicl: binecuvdntarea mic[ , rugficiunile mici cele treitropare de umilinli gi rug[ciunea de sfingire a apei. In aceastErug[ciur", preotul se roag[ ca apa sfinptl prin puterea DuhuluiSfdnt s[ fie ,rcelor ce vor husta din ea, sau o vor lua, sau se vorstnopi, spre alinarea duhurilor, sptt iertnrea pf,catelor, spredepflrtarea tuturor rrclelor, spre tirieo vindecare Pi sfin{ire acaielor." Potrivit spuselor Sf0ntului Simeon al Tesalonicului,aceasti ap6 sfinlit[ este o preinchipuire sau chiar o anticipere a

sFrNrELE,r,4rNE-{jr (ERURG{I tN Rrl\!r. trrlilc.{C ORTAbOX* tgsbotezului.saa Cu ea se strope$te casa, femeia lduzL,pruncul, moa$aqi tofi ai casei.3ls De fapt, sfinfirea apei constituie descoperireaunei laturi esentiale a misterului baptismal, fiind o pregfltire aacestuia. Acordfind acestei ape sfin$te un oarecare caracter de ap6lustral[ (curfllitoare), prin cflre se spal[ orice necur6lie fizicf, ce arrezulta in urma na$terii pruncului, nu inseamnfl a-i restrflnse ca-racterul ei sfingitor, limitfludu-i efectsle numai asuprf;r trupului,cflci acenstfi ap{ este pusfl in legfiturfl nernijlocit6 cu lucrarea depreg6tire a pruncului nou nfrscut pentru botee, iar ritul botezuluipriveqte rfinduiala naqterii pruncului in intregimea ei: trupeascfi qisufleteascfi. ,,St5pAne a toate, aratfi apa aceastao apfr de izhfl-vire, apf, de sfinfire, curfr{ire trupului gi sufletului.r, * spunepreotul atunci cfrnd sfintegte apa in cadrul rAnduielii Thinei Sf6n-tului Botez.

Ruglciunea de sfinlire a apei din prima zi a naqterii pnrnculuiincepe chiar cu formula de invocare a $fAntului Duli. ,oDurn-nezeule Cel cu nume marq Care faci minuni firi de numfirivino Stf,pflne la robii Tfrio carc se roagi {ie gi prin trimitereaSfflntului T[u Duh sfin{epte apa aceasta.r, Referirealaminuni inaceast6 epiclez6 este profund semnificativ[. Minunea nu priveqtedoar sfinlirea apei, ci prin ap6, sfinfirea casei, a mamei, ca gi aceeaa pruncului ei. Orice minune este o mdrturie a existentei luiDumnezeu pi o dovadl deosebiti a prezenfei Sale in lume. Astfel,prin stropirea casei cu ap[ sfinfta, acest locag devine t*mplu alprezenfei gi lucr6rii divine, similar cu locul in care $-a nfiscutMfintuitorul gi cu ieslea in care S-a sfllagluit. Cu alte cuvinte, de-vine o lume a lui Dumnezeu, p[trunsfl de puterea qi iubirea Lui.Faptul c6 Biserica este profund interesat6 s6 intiplreasc6 in noulniscut sigiliul sfinleniei, reiese gi din obiceiul practicat in unelelocuri de a se tuma din aceast[ ap6 sfinflti in baia copilului inprimele trei zile dup[ nagterd{, pentru a-i fi curlfitoare gi izb[vi-toare sufletului gi trupului gi izgonitoare de toati puterea cea

344 Despre Sfintele Taine, cap.59- in trad. rom. cit., p.71.345 pr, 1. $t. Popcscu, Nofiunt liturgice, lagi.1922^p.131-133.346 lcr:nom I" C. Beldie. Sfinfirea apei. Contritru{ii lfturgice, Gala}i, 193?. p.29

;r1':; I

:i-'' 1.: l

::.::1..:t1

:ar.',t

'itili:: I i:: Li:i:' :i

':,l:tlr-:. l,l;iiti:.ii,i:ji;

i:ri;:11'9

lri:lil::itiil$

,,;..p,,-i':1,li::t-s

lr-i'ti'.G::i.,+, irii..i'iti'.ni.{:::..4 i'iii1

I ,i'l,'irE

t:ir-tl.r1

rr;:n;ii{' a.l:1i11:9.

.;,ir;li4i*ilrg

':::rl:

.'t:lit' .

::iiri'i

,ilJ,i:ri.

!1ti.'

i],irr.

;ij::'l:,

tiliit:: .

:1i.:ij,ia.r::

41,|.::t.

lll'l''diirlti'.?ai.

iflj i

trl:'i:i

li:;:,.

j*GIC ORTO>)OT' 197

:::l :!::. .

I :j. llir' l i'

.,i:r :r4,.:j:,

r: ':;:j :

iri .iil li:ll1: il!.i-i:-

i;li ;lli! r:i:.' .

liiir,t'r-fjlr 'i:i.t.:;:ir:i:

.,-.::.

.rliir'iri'i .--l{i lt:-- :".-:;,iiirr.i.ri.:,,r:,;1:riaii::tlt:r,:

iiiriijr,i, ,

potrivnic[. Pentru c[ pruncul este n[scut sub osAnda p6catuluistr[mogesc, ,rBiserica lui Hristos cea sfflnti gi flri prihani,curdlegte nagterea lui cea trupeascd gi picitoasSrtaT, spil6n-du-i blestemul p[catului qi preg[tindu-l pentru a deveni adev6ratulei fiu spiritual, prin baia botezului. Deci, sluiba binecuvfintlriiapei, prin care are loc de fapt sfinfrea mamei gi a pruncului, esteo lucrare prin care se pune temeiul preg[tirii botezului.

Din ciclul acestei preg[tiri, fac parte 6i rugflciunile la femeialluzi, care se citesc de obicei tot acum, in prima zi de la ne;tere,dupd stropirea cu ap[ sfingtfl, sau in zilele urm[toare. Acestemolitfe unite cu rdnduiala din ziua intii, reprezint[ primul pas inpregfltirea pentru botez. In aceasti etapl premergitoare s6v6rqiriiTainei, prezenla mamei are un rol bine definit. Fir[ mama nici nuputem concepe aceasti pregltire. Inima ei arzhtoare se aseam[niicu aceea a Maicii Domnului. Dupi cum Maica Preacuratl a ftrstvasul alegerii in care s-a preg6tit s[ligluirea Cuvfintului lui Dum-nezeu in lume, tot astfel qi mama pregttegte pe copil pentru tilillanagterii din apd gi din Duh, iar Biserica, mama noastri spiritutlfr.desivirqegte ambele napteri: cea naturalI gi cea supranaturolE snuduho'rmiceascd prin Taina Botezului. Troparul qi condacul Naqt*ritDomnului, care se citesc dupi binecuvAntarea mic[, sunt griiloarnqi sugestive din acest prmct de vedere, ca gi rugdciunile urm[tour:., :in care se face aluzie la curlfia Sflrntei Fecioare gi se evidenliar$,,.iii

intrucit atingerea $-e-rduza 5i de prunc este socotitf, ca o intinaretrupeascd (Levitic )ilI, l) - r- sv t/r urr

In conditiile a.t aie, cerd naStente au loc in marea lor majori_tate Ia maternitSti 1y;"i"i,_r1ti;;#;;" practic{ obiceiur ca aces_te rug[ciuni s[ se crteascd dupi un anrguri de ra e zrre,g:r Ge+ilffi11:'ffirj:,tT,i;,fi,i;h,olitfelnicele mai.noi se rnenponeare ce ,:jid;; f, ,r_ _

"ro qinu in ziua int6i de l_ r"$r;;;$;i",ffi

,p".inca vechite cirh de ri_tual' Important este rd;;iii;"ffii.in casa il;;:,ste$temama gi pruncul nou_rir.ut $i ;;i;;drare in ristimpul celor 40de zile ale curfitiei, inal;; l;t'.'"r_*ea pruncului. De reguld,preofi i unesc acest;_ rlqici unr -. r'.i" irirf a insemnini pnrn c ut ui,care se slvdrgeqte in ziua a opta dupa nagtere, cdnd i Je pune gii,lTff Jf 'J,;{,? ;f.f,:;;rul[-i",, ,,i* $r ffi ffi fljui."uln ambele cazuri,

"di; fi; c[ se oficiazE acasd, fie in prid_vorur Bisericii (cind pr*"rr--rr* "i* a" moaqa), r,nduiara esteaceea$r. Ea constd j1L,l.**:ti-"i]ii*r, rroparut zitei, binecu_v,ntarea preoturui prin.insemnarea pruncurui cu semnur sfintei[T.-, la frunte (pentru r;#;;"*#

ff #:';H:mfurr,1u-trrffi{*-.:g;,ti":h,i,il?, u mel u i u r.

"*i i, t"a ".* r r rffi'il, f*1 [T"J Hujr?,rrH:lrnpiriresei cerurui $i i".hr;;"""rril"-r, icoana Marcii Dom-rrului' timp in care r".*iJ""p"*i *"ixlro*rr tntflmpin'rii, dupdr;lre se face otpusturmc' eqa.ru*i."iou"rvr, aceast' r^nduiarar':ite o preg'tire gi anticipar* u uotrruirl, cici atunci c6nd preotul;t' ro&gd lui Dumnez.u ie r*p.r^.-r"'i,i"r" 5i in inima pruncurui,li4:ul lui Dumnez* y ..o*i"ir,iiliri*rlui Hristos, ,p,rr*,-,,ses(" rnsemneze rumina f_"l"i 3t_ G;;;;;ii;;'r."J,rlfr,il ,*-.rrn(E numete)...

", .t.i,rge ;;i;J#l,,rr"u tumii gi de toati

"''' -6il,:

;:iiiil a uvrrl mirur ut ;*""a. #tu," p orun cire rhre...,,,,,,, v;;;ib:u#; H["#iii,1,j#::1r,i ",t" *frt"ni t

;;; ----' v*rv rraurrrsti aceasta z pentru curfilircn

gnja Bisericii pentru curifirea 6i intirirea mamei gi pentnr trrr:g,terea qi luminarea pruncului. In pnmele trei rugdciunt ciur. !*ccitesi pentru femeia liuzfl, preotul se roagft pentru grabnicll ru]*;,.iicare a mamei din patul nEterii, pentru iertarea pacatelor ri" 1*rrut'u ,,ocrotirea ei qi a pruncului qi mai ales pentru curdlirea ei rh intnr&, ::ciunea trupeasc[ pricinuit[ de nagtere, fiindc6" aga cullrturiseqte gi Psalmistul (Ps. L, 6), ,,intru fflridelegi me-ant rsrnle,Iit gi in pflcate ne-am nlscut,'. , ,. ,;.i;

Aceeagi conceplie este reliefat[ qi in celelalte ruglcirurrsc citesc pentru moa6[ gi pentru femeile care au ajutat lir u,]*tdrd,'

il/ l;1. Sirrrcon al Tesalonicului. Despre Sfintele Taine, cap.60 ir, trorlrtl p,"

l*- *v oe^ rrarDate$c, cflnd erau tiiali imprejur qi li se puneanumele (Levitic XII, 3l), Acestei r6nduieli s-a supus 9i Mdn-tuitorul (Luca il, 2l ). Dfindu-i numele unui sf6nt, Biserica arat6 cinoul nlscut este sfinlit de sus, cici sffintul al cirui nume il poart6,devine din acel moment patronul gi ocrotitorul lui p6nil la sf0rqitulviefii. Prin numele primit, pruncul dobAndeqte un reprezentant incer, un mijlocitor inaintea lui Dumnezeu, un inger p*zitor al vieliisale p[mAnteqti, care il va sprijini in lucrarea mentuirii lui.

Potrivit tradifiei ortodoxe, numele cflre $e di la botez este deobicei al nagului, al sfintului zilei in care s-& nfiscutpruncul sau aloric[rui sf6nt pe care familia l-a ales ca patron qi ocrotitor al co-pilului. E bine si se pun6 numai nume de sfin1i inscrigi in calen-darul ortodox iar sfdntul ales capatron s6-i serveascEpruncului qica model de aleasd vietuire creqtineasc[ qi totodat[ un indemn sprea inffiptui acest lucru" In acest sens, preotul va trebui s6-i conving[pe credinciogi (in lecliile de catehezfl) c[ numele acestor atlefi 9ieroi ai credinlei, care &u primit in cer rHsplata biruinlei 1or, suntreprezentate pe pImfint de noi, care le primim de la Biserici gi caatare, trebuie si ne aret5m demni de numele care le purtim34e,dacl vrem s[ caqtig[m ,,fericirea celor aleqi in implrlfia Ce-rurilor". Aceasti expresie preluatd din textul rug[ciunii, ne arat[ci in ziua a opta, Biserica intimpin[ copilul ca pe o flpturd creat[in vederea vegniciei, clci numlrul opt este simbolul etemitlfii.Primind in ziua a opta de la nagtere un nume, pruncului i se con-fer& un statut de persoani cu rEspunderi proprii, corespunz[toaremodelului divin inscris in f[ptura sq c[ci cei ce se boteazi pri-mesc numele pe crlre Dumnezeu [-a scris incl de la intemeierealumii in cartea viegii (Apocalipsa XIII, 8). La acest lucru se refe-rea Ivlfintuitorul cAnd a spus ucenicilor S6i: ,,Bucurafi-vi, cf,numele voastre sunt scrise in ceruri!" (Luca X, 20).

tn felul acesta, sub forma sensibil[ a acordErii unui nume,Dumnezeu transmite unei persoane chemarea Sa, deschizAndu-i

349 loun L Belcull. Convorbiri asupla legiturilor Bisericii cu credincioqiipe baza Moliftelnicului, Sibiu, 1922^ p.7-8.

STINT'ELETAINF: it IER{.IRGII IN RITL]L LITURGIC ORTODAX I

calea spre prezenfa Sa, Ei, in acelaqi timp o integreazS in noordine de vial[.

Cur[firea femeii l6uze se incheie cu aducerea pruncului la Iseric[, loc de sfin[ire qi de dobdndire a mantuirii. La 40 de zdup[nagtere, ea se prezir$6,cupruncul in pridvorul bisericii, unpreotul il insemneazi deasupra cu semnul Sfintei Cruci, atrpunf,nd epitrahilul pe cregtetul lor, rosteqte formula de bine