Fiabilitatea Aparatelor de Aer Conditionat

29
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected] PROIECT LA FIABILITATE Îndrumători: Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire Asist. dr. ing. Chiţimuş Dana Studenţi: Ojog Ramona-Elia 1

Transcript of Fiabilitatea Aparatelor de Aer Conditionat

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIECalea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40

234 580170http://inginerie.ub.ro, [email protected]

PROIECT LA FIABILITATE

Îndrumători:Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire Asist. dr. ing. Chiţimuş Dana

Studenţi:Ojog Ramona-EliaPipă Alexandra-Elena

Grupa 331

Bacău 2013

1

FIABILITATEA APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT

2

Cuprins

CAPITOLUL 1..........................................................................................................................4

APARATUL DE AER CONDIŢIONAT................................................................................4

1.1. Scurt istoric...................................................................................................................................4

1.2. Aparatul de aer condiţionat clasic.................................................................................................4

1.3. Pompa termică aer-aer...................................................................................................................5

CAPITOLUL 2..........................................................................................................................7

FUNCŢIONAREA APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT.........................................7

2.1. Principiul sistemelor de aer condiţionat........................................................................................7

2.2. Necesarul de putere frigorifică....................................................................................................10

2.3. Întreţinerea aparatelor de aer condiţionat....................................................................................10

CAPITOLUL 3........................................................................................................................12

APARATUL DE AER CONDIŢIONAT MOBIL...............................................................12

3.1. Aspecte pozitive ale unui aparat de aer condiţionat mobil..........................................................12

3.2. Aspecte negative ale aparatelor de aer condiţionat portabile......................................................12

3.3. Concluzii.....................................................................................................................................14

CAPITOLUL 4........................................................................................................................15

EFECTELE APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT ASUPRA MEDIULUI ŞI

SĂNĂTĂŢII UMANE............................................................................................................15

CAPITOLUL 5........................................................................................................................17

CELE MAI BUNE APARATE DE AER CONDIŢIONAT................................................17

5.1. Samsung Boracay AQ12TSBNCEE...........................................................................................17

5.2. Heinner HACCH-1200................................................................................................................18

5.3. Electrolux EXS12GH1W............................................................................................................18

5.4. Samsung Jungfrau-F AR12KABE Inverter.................................................................................19

CONCLUZII...........................................................................................................................20

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................21

3

CAPITOLUL 1

APARATUL DE AER CONDIŢIONAT

Aerul condiţionat este un aparat, un sistem de climatizare sau un mecanism proiectat

pentru a stabilii temperatura aerului şi umiditatea pentu o anumită suprafaţă, folosit atât

pentru încălzire cât şi pentru răcire, depinzând de proprietăţile aerului în acel moment. De

obicei acesta foloseşte un ciclu de refrigerare, dar câteodată şi unul de evaporare, fiind cel mai

folosit pentru răcirea încăperilor din clădiri sau maşini [9].

1.1. Scurt istoric

Ideea de răcire a aerului din spaţiile închise a apărut pentru prima dată în Egipt. Prima

formă de "aparat de aer condiţionat" a fost un sistem de apeducte în pereţii încăperilor. Bazată

pe folosirea apei reci, metoda era accesibilă numai claselor superioare, deoarece apa era o

resursă preţioasă la acea vreme. Termenul de "aer condiţionat" a apărut în 1906, când un

inginer din industria textilă, Stuart Cramer, l-a folosit. Acesta a experimentat diferite feluri de

a ameliora efectele aerului uscat generat de procesul de producţie. Noua dezvoltare pe care

Cramer a iniţiat-o a avut un efect considerabil asupra calităţii aerului din fabrică. Primele

aparate cu rol de a controla umiditatea aerului au fost inventate la începutul secolului XX

pentru a fi folosite în tipografii. Aparatele de aer condiţionat au început să fie folosite la scară

largă în anii 1950, pentru a răci aerul din case sau automobile [9].

1.2. Aparatul de aer condiţionat clasic

Aparatul de aer condiţionat clasic este cel mai simplu aparat folosit pentru răcirea

încăperilor din casele noastre. În esenţă are patru componente de bază, dispuse în circuit

închis, într-o anumită ordine [3]:

compresorul de freon;

condensatorul (o baterie caldă + un ventilator);

ventilul de expansiune;

evaporatorul (o baterie rece + un ventilator).

În cazul aparatului clasic de aer condiţionat, care doar răceşte aerul (Only Cooling),

aceste componente sunt aşezate astfel [3]:

4

în unitatea interioară (montat în cameră) se află evaporatorul plus un prim ventilator, care

vehiculează aerul în cameră;

în unitatea exterioară (montat pe peretele exterior al casei) se află condensatorul plus al

doilea ventilator, care îl răceşte cu aer atmosferic.

Funcţionarea oarecum simplificată a acestui aparat este următoarea [3]:

- aerul este aspirat din încăperea climatizată de către ventilatorul unităţii interioare, filtrat,

răcit în bateria evaporatorului şi reinsuflat în încăpere;

- căldura preluată de freonul din evaporator este transferată, cu ajutorul compresorului,

care îi ridică acestuia presiunea (şi temperatura), în condensator, unde freonul este forţat de al

doilea ventilator să o cedeze aerului de „răcire” atmosferic pe care îl încălzeşte;

- urmează întoarcerea către evaporator a freonului astfel răcit după ce, la trecerea prin

ventilul de expansiune, îşi scade presiunea (şi temperatura);

- apoi ciclul se reia.

Folosirea unui termostat de perete ne permite să fixăm atât temperatura dorită în

încăpere, cât şi viteza de rotaţie a ventilatorului unităţii interioare, restul funcţionând automat

[3].

De asemenea, odată cu scăderea temperaturii aerului interior, bateria evaporatorului

condensează şi o parte din vaporii de apă conţinuţi de acesta; condensul rezultat se evacuează,

în exterior, printr-o ţeavă separată [3].

1.3. Pompa termică aer-aer

Este aparatul condiţionat descris mai înainte, la care, simplificat spus, s-a operat o

„mică” modificare prin introducerea a două ventile (robinete) electromagnetice de inversare.

Aceste ventile permit ca în sezonul rece evaporatorul din cameră să „devină” noul

condensator, iar condensatorul de afară devine un nou evaporator [3].

Consecinţa principală a acestei schimbări este faptul că unitatea interioară (noul

condensator) va încălzi aerul din cameră, în timp ce unitatea exterioară (noul evaporator) va

răci aerul exterior, de aici extrăgându-se căldura introdusă de aparat în casă [3].

O pompă termică aer-aer va încălzi suficient de bine o încăpere atâta timp cât

temperatura aerului exterior va oscila în intervalul 0…+10C [3].

5

Odată cu apariţia frigului apar două fenomene nefavorabile [3]:

puterea termică a aparatului scade direct proporţional cu temperatura aerului exterior

(care „spală” noul-evaporator);

la temperaturi sub -5…-10C  apare fenomenul depunerii de gheaţă pe bateria unităţii

exterioare (givrare), care conduce la oprirea automată periodică a aparatului, pentru efectuarea

operaţiunii de dezgheţare (degivrare); pe timpul degivrării aparatul nu mai încălzeşte.

6

CAPITOLUL 2

FUNCŢIONAREA APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT

2.1. Principiul sistemelor de aer condiţionat

Sistemele de aer condiţionat funcţionează pe următorul principiu: absorb energia dintr-

un loc şi o eliberează în alt loc [1].

Acest proces necesită o unitate interioară, o unitate exterioară şi conducte de cupru

pentru conectarea acestor unităţi. Prin aceste conducte agentul frigorific circulă de la o unitate

la cealaltă. Practic, agentul frigorific absoarbe energia la nivelul unei unităţi şi o eliberează la

nivelul celeilalte (fig. 1) [1].

Figura 1. Funcţionarea aparatului de aer condiţionat [1]

1. Unitatea interioară - Un ventilator suflă aer cald din interior peste un schimbător de

căldură prin care circulă agent frigorific rece. Agentul frigorific absoarbe căldura din aer iar

aerul răcit este reintrodus în încăpere [1].

2. Conducte de cupru - Agentul frigorific circulă între unităţi prin aceste conducte [1].

3. Unitatea exterioară - Prin comprimare, gazul refrigerant este încălzit şi punctul lui de

fierbere creşte. La nivelul unităţii exterioare, căldura obţinută prin comprimare este cedată

către aerul exterior cu ajutorul unui ventilator care suflă aerul exterior peste schimbătorul de

căldură al unităţii exterioare [1].

7

4. Agentul frigorific - Agentul frigorific curge înapoi spre unitatea interioară [1].

5. Unitatea interioară - Înapoi în unitatea interioară, agentul frigorific este

decomprimat, putând din nou extrage căldură din aerul interior [1].

Principiul de funcţionare al instalaţiilor de aer condiţionat, şi în general al celor

frigorifice, are la bază ciclul Carnot inversat - transferul căldurii de la sursa rece la sursa caldă

se face cu aport de energie [2].

Figura 2. Principalele elemente constructive ale unei instalaţii frigorifice [2]

Instalaţia funcţionează astfel (fig. 2): agentul frigorific este comprimat în compresor,

răcit în condensator, apoi prin ventilul de laminare i se micşorează presiunea, după care se

destinde în vaporizator şi ajunge iarăşi în compresor, de unde ciclul se reia [2].

Pe lângă aceste elemente de bază, aparatele de aer condiţionat mai sunt dotate cu filtre,

vane cu 2, 3 şi 4 cai, senzori, ventilatoare, termostate, sisteme de protecţie, comandă şi control

etc. [2].

Corecta funcţionare şi durata de viaţă a aparatului depind de modul în care este

întreţinut acesta tot timpul anului, de personal calificat [2].

Întreţinerea normală a unităţii interioare constă în verificarea stării componentelor sale

de bază - prefiltre şi filtre mecanice, bateria vaporizatorului, carcasa, ventilatorul, sistemul

electro-mecanic de ghidare al aerului insuflat, placa electronică, senzorii, sistemul de drenaj al

condensului, pompa de condens (unde există) [2].

8

Unitatea exterioară conţine câteva elemente pretenţioase cum sunt: compresorul, tubul

capilar, condensatorul. Verificarea funcţionării corecte a acestora trebuie facută la începutul

sezonului cald. De asemenea, trebuie controlată existenţa unei cantităţi de freon

corespunzătoare şi completarea acestuia atunci când este necesar [2].

Cele doua unităţi se leagă printr-un mănunchi termoizolat (traseu frigorific) care

conţine ţevi de freon, conductori electrici şi un furtun pentru eliminarea condensului [2].

Marea majoritate a aparatelor de aer condiţionat funcţionează şi în regim de pompă

termică, adică atât pentru răcire în sezonul cald, cât şi pentru încălzire, în sezonul rece.

Temperaturile de funcţionare sunt cuprinse de regulă între -15C şi 24C la încălzire şi 16C şi

43C la răcire. La temperaturi exterioare de peste 45C aerul cald atmosferic nu mai poate răci

suficient freonul din unitatea exterioară, performanţele frigorifice scăzând considerabil [2].

De regulă, o pompă termică are coeficientul de performanţă (COP) de aproximativ 3,

adică pentru 1000 W electrici (absorbiţi de la reţeaua de curent electric) livrează 3000 W de

caldură. Prin comparaţie, un radiator electric, pentru 1000 W absorbiţi de la reţeaua de curent

electric, livrează tot 1000 W de caldură, adică are COP=1. Asadar, încălzirea cu pompa

termică este de circa 3 ori mai ieftină decât încălzirea cu radiatorul electric [2].

Dezavantajul pompelor termice este că pe măsură ce temperatura aerului exterior

scade, puterea termică furnizată de acestea se micşorează. Spre exemplu, dacă la 10C un

echipament furnizează în interior 4,7 kWfrig (18.000 BTU/h1), la -10C puterea furnizată

scade [2].

Din acest motiv, nu se recomandă folosirea aparatelor de aer condiţionat ca unică sursă

de încălzire pe timp de iarnă. Ele pot fi folosite cu un randament bun până la aprox. -5 C, dar

sub această valoare este necesară utilizarea altor sisteme de încălzire - radiatoare electrice,

centrale termice, sobe etc. [2].

Cu un randament mai bun atât pentru răcire cât şi pentru încălzire se pot folosi

aparatele de tip inverter, mai eficiente. Unele invertere depăşesc valori ale COP de 4 în timp

ce eficienţa lor se menţine la parametri ridicaţi într-un interval mult mai mare de temperatură

[2].

1 BTU = British Thermal Unit, unitate de masură a energiei;1 BTU - este cantitatea de energie necesară pentru a creşte temperatura a 1 lb. de apă distilată cu 1 grad Fahrenheit, de la temperatura la care apa are cea mai mare densitate (39 grade F sau 4 grade C); 1 BTU - e aproximativ egal cu 1055 Jouli (sau wati-secundă). Eliberarea de căldură a unui echipament electronic se măsoară în BTU/h; 3,7 BTU/h sunt echivalenţi cu 1 Watt de căldură disipată.

9

Un avantaj al inverterelor este acela că ele pot furniza aer rece la interior chiar şi în

sezonul rece, atunci când temperatura mediului exterior ajunge la temperaturi negative. Din

acest motiv, inverterele sunt foarte utile pentru climatizarea camerelor de servere [2].

2.2. Necesarul de putere frigorifică

Uzual, necesarul de frig al încăperilor din apartamentele de bloc mai vechi de 20 de

ani variază între 9000 BTU/h (2,64 kWfrig) şi 18000 BTU/h (4,7 kWfrig). Diferenţele sunt

date de [2]:

mărimea încăperii;

orientarea peretelui exterior sau a colţului încăperii (în cazul a doi pereţi exteriori);

existenţa acoperişului-terasă;

numărul de persoane din încăpere;

sursele de caldură etc.

De exemplu, necesaul de frig al unei încăperi de 20 m² cu 1 perete exterior izolat, cu o

fereastră dublă de 3 m², este de circa 2,5 ori mai mic decât al unei încăperi cu aceeaşi

suprafaţă dar aflată pe colţ, neizolată şi aflată la ultimul etaj. Asadar, este greşită alegerea

puterii aparatului tinând cont doar de suparafaţa încăperii. Pentru o bună dimensionare trebuie

avuţi în vedere mai mulţi factori [2].

Pentru a evita disconfortul termic, vara, diferenţa maximă dintre aerul dintr-o încăpere

climatizată şi aerul exterior nu trebuie să depaşească 8-10C, ca şi între aerul interior şi cel

insuflat. Aşadar, dacă afară sunt +35C, în interior ar trebui să fie 25-27C [2].

Pentru magazine, restaurante, baruri, discoteci etc. trebuie luată în calcul şi instalarea

unor sisteme de introducere a aerului proaspăt din exterior. Uneori aceasta se face simplu, cu

ventilatoare, alteori se folosesc recuperatoarele de caldură [2].

2.3. Întreţinerea aparatelor de aer condiţionat

Majoritatea echipamentelor de aer condiţionat au o durată de viaţă cuprinsă între 7 şi

15 ani, în funcţie de preţ şi de firma producătoare. Această durată de viaţă poate fi atinsă

numai cu o întreţinere periodică corespunzatoare [4].

Cheltuielile de întreţinere sunt mai mici decât cele de reparare sau de înlocuire

completă a unui echipament distrus de o exploatare neglijentă [4].

10

Se recomandă a se efectua [4]:

verificare anuală pentru echipamentele folosite ocazional pentru răcire sau doar pentru

încălzire;

cel putin două verificări pe an pentru echipamentele folosite regulat pentru răcire şi

încălzire în locuinţe, birouri, camere de servere, săli de fitness, restaurante, cafenele etc.

11

CAPITOLUL 3

APARATUL DE AER CONDIŢIONAT MOBIL

Avantaje [5]:

este mobil, deşi are o greutate de aproximativ 35 kg;

nu necesită găuri în pereţi, ci doar o fereastră pe care se scoate furtunul de evacuare a

aerului cald;

este practic;

are un preţ destul de accesibil;

aparatele moderne au telecomandă, sistem de programare a pornirii/opririi, mai multe

viteze.

Dezavantaje [5]:

este zgomotos;

are randament mai mic decât un aparatde aer condiţionat de perete la aceeaşi putere;

este necesar ca furtunul de evacuare a aerului să fie scos în exterior;

în medii/camere cu multă umezeală trebuie golit des rezervorul pentru apă.

3.1. Aspecte pozitive ale unui aparat de aer condiţionat mobil

Aceste dispozitive sunt portabile şi relativ usor de mutat şi montat. Ele devin fiabile

dacă se ţine cont de recomandările din cartea tehnică a aparatului şi de multe ori sunt mai

ieftine decât aparatele de perete, nefiind necesară nici montarea, nici spargerea pereţilor [5].

3.2. Aspecte negative ale aparatelor de aer condiţionat portabile

Ca orice dispozitiv de acest gen, aparatul de aer condiţionat portabil trebuie să elimine

cumva aerul cald produs în urma procesului termic ce stă la baza dispozitivelor de acest tip,

iar acest lucru se face prin intermediul unui furtun gros din plastic, asemănător celui de la hota

de bucatarie (fig. 3). Acest furtun trebuie scos în exterior, cel mai simplu fiind să fie scos pe

fereastră. Furtunul din pachet nu este foarte lung, având între 1.2 – 1.5 m, asadar aparatul

trebuie pus cât mai aproape de fereastră [5].

12

Figura 3. Principiul de funcţionare al aparatelor de aer condiţionat mobile [5]

De asemenea, este necesară obţinerea unei etanşeităţi cât mai bune a încăperii în care

este folosit acest dispozitiv. Astfel, dacă furtunul este scos pe geamul întredeschis, nu se poate

obţine un mediu propice de utilizare. Cu alte cuvinte, aparatul răceşte aerul din cameră, dar în

acelaşi timp aerul cald de afară pătrunde în încăpere pe geam [5].

Deşi există şi aparate de aer condiţionat mobile fără furtun (fără evacuare), acestea nu

sunt de fapt sisteme de aer condiţionat, ci aeroterme cu funcţie de dezumidificare (nu răcesc

aerul, ci doar reduc senzatia neplăcută dată de umezeala din aer). Randamentul lor este foarte

scăzut, diferenţa nefiind sesizabilă pe timpul verii [5].

Cele mai multe aparate de aer condiţionat portabile nu au un compartiment pentru

lichid uşor de golit, ci doar o găurică în partea din spate prin care apa va curge. Aceasta e

acoperită de un dop de cauciuc, astfel că periodic va trebui să ridicaţi aparatul şi să goliţi

13

micul rezervor. Pentru a evita această situaţie, este preferabilă alegerea unui aparat de aer

condiţionat mobil cu sertar detaşabil pentru apă [5].

Un alt aspect negativ îl reprezintă zgomotul produs atunci când aparatul funcţionează

la turaţie maximă, nivelul de dB fiind mult mai ridicat decât la un aparat de aer condiţionat de

perete întrucât aparatul de aer condiţionat mobil conţine în cadrul cutiei plasate în casă

întregul mecanism [5].

Consumul de energie se situează între 600-1200 Wh, în funcţie de turaţie şi model, un

consum normal pentru un astfel de aparat. În general, un aparat de aer condiţionat mobil

consumă mai multă energie decât un aparat de perete pentru a oferi aceleaşi rezultate, însă

acest aspect variază de la un model la altul [5].

3.3. Concluzii

Deşi montarea unui aparat de aer condiţionat de perete va fi mai costisitoare şi

deranjul iniţial ceva mai mare, confortul si randamentul pe termen lung sunt superioare.

În plus, în ceea ce priveşte aparatele de aer condiţionat mobile, oferta este destul de

limitată şi se împarte în general în două categorii: aparatele ieftine, oferite în general de

hypermarket-uri, şi cele mai scumpe, produse de o firmă cunoscută în domeniu.

14

CAPITOLUL 4

EFECTELE APARATELOR DE AER CONDIŢIONAT ASUPRA

MEDIULUI ŞI SĂNĂTĂŢII UMANE

În trecut, probleme precum influenţa şi impactul aparatelor de aer condiţionat asupra

mediului şi sănătăţii umane nu au fost analizate, însă astăzi li se acodră o deosebit de mare

importanţă [6].

Ca orice dispozitiv electronic, aparatul de aer condiţionat afectează mediul prin

consumul de energie şi prin ciclul de viaţă, ce include manufactura, utilizarea, recuperarea

(fierului şi aluminiului conţinute de aceste aparate, de exemplu) şi depozitarea ca fază finală.

O modalitate de conservare a energiei este aceea de a reduce timpul de utilizare sau, pe timpul

verii, mărirea temperaturii de răcire. E nevoie de 60% mai multă energie pentru a răci o

clădire la 72% în raport cu temperatura iniţială, faţă de a o răci la 78%. De aceea, Guvernul

Statelor Unite a emis în 1980 o directivǎ ce prevedea ca ilegală răcirea clădirilor publice sub

78% [6].

În ceea ce priveşte problema emisiilor de substanţe poluante datorate folosirii

aparatului de aer condiţionat, ne putem gândi la CO2, generat prin producerea energiei

electrice necesare funcţionării şi la refrigeranți [6].

Până la descoperirea efectului lor asupra stratului de ozon, CFC-urile erau folosite

drept refrigeranți. Momentan, în cele mai multe ţări fabricarea şi utilizarea CFC-urilor a fost

interzisă sau restrânsă sever, în a două categorie aflându-se şi România. Ţara noastră s-a

obligat la reducerea până la eliminare a acestor substanţe prin aderarea la diverse tratate

internaţionale, inclusiv Protocolul de la Montreal. În concluzie, în ţara noastră încă mai există

aparate de aer condiţionat de generaţie veche, cu refrigeranți de tip CFC [6].

Aerul condiţionat afectează şi sănătatea umană, mai ales când este utilizat în exces,

agravând efectele unor afecţiuni precum artrită şi neurita şi cauzând dificultăţi celor ce au

probleme cu sinusurile. Şi alte efecte subtile apar de-a lungul timpului, fiind dovedit că cei ce

au lucrat pentru lungi perioade în birouri răcite de aer condiţionat sunt mai pasibili de răceli,

gripă sau alte suferinţe minore faţă de cei ce lucrează în spaţiu deschis [6].

Corpul uman este tensionat în momentul în care este obligat să treacă de la un mediu

cu temperaturi excesiv de ridicate la unul mai rece, iar de-a lungul timpului apar probleme. Se

pare că cei ce petrec un interval exagerat de timp alături de aparatul de aer condiţionat nu sunt

15

capabili să suporte temperaturile verii şi drept rezultat valurile de căldură răpesc mai multe

vieţi [6].

Şi maşinile au inconvenientele lor. Microorganismele se desfată în unităţile de aer

condiţionat ale acestora, iar dacă aparatul are filtre de proastă calitate sau necorespunzător

menţinute, pur şi simplu va recircula substanţele poluante [6].

Temperatura interioară de confort diferă de la o persoană la alta. Astfel, pentru

persoane lucrând sedentar, îmbrăcate corespunzător anotimpului, temperaturile interioare de

confort, iarna, variază între +20 şi +24C, cu umidităţi relative în intervalul 30-70%, iar vara

variază între +23 şi +26.5C, cu umidităţi relative în intervalul 25-70% [6].

Este indicat ca fiecare dintre noi să-şi identifice temperatura de confort şi să şi-o

stabilească cu ajutorul instalaţiei de climatizare. În cazul în care, în aceeaşi încăpere, stau

persoane cu caracteristici metabolice diferite, este important să se aleagǎ acea temperatură

care să convinǎ tuturor [6].

Diferenţa de temperatură pe verticală, mai ales pentru cei ce îşi desfăşoară activitatea

stând pe scaun, poate fi deranjantă, deoarece temperatura la nivelul capului depǎșește cu 3,5C

temperatura la glezne. Această situaţie apare mai ales în încăperile în care vara există un

exces termic mare, produs de o aglomerare importantă de surse de căldură (aparatură, oameni,

ferestre mari orientate spre sud etc.) [6].

Putem considera, deci, ca fiind prietenoase cu mediul înconjurător, aparatele de aer

condiţionat care folosesc freon ecologic (R407C, R410A, etc). Acest freon nu afectează

negativ stratul de ozon, funcţionează cu un nivel redus de zgomot şi consumă între 10% şi

50% mai puţină energie faţă de alte echipamente [7].

16

CAPITOLUL 5

CELE MAI BUNE APARATE DE AER CONDIŢIONAT

Din oferta disponibilă pe piaţă în acest moment, sunt prezentate câteva modele ce

prezintă un raport calitate/preţ corect. Deoarece se consideră că unitaţile de 9.000 BTU sunt

destinate încăperilor foarte mici, de pana la 10-15 m2, unităţile prezentate pornesc de la

12.000 BTU, potrivite pentru o sufragerie medie de bloc sau casă din România [8].

5.1. Samsung Boracay AQ12TSBNCEE

Figura 4. Aparat de aer condiţionat Samsung Boracay AQ12TSBNCEE [8]

Noul aparat de aer condiţionat de la Samsung (fig. 4), cu design elaborat, este soluţia

perfectă pentru o cameră de zi elegantă şi modernă. Chiar şi în condiţii meteo extreme,

aparatul de aer condiţionat de un alb superb oferă o răcire plăcută de-a lungul întregii zile [8].

Funcţii: ventilare, încălzire, timer, dezumidificare, auto-restart, funcţie jet, sleep/night

mode [8].

Caracteristici [8]:

Tip Compresor: Rotativ;

Clasa de energie: A;

Tip filtru: Full HD 80;

Filtru antibacterian;

Capacitate de răcire (BTU): 12000;

Zgomot unitate interioară (dB): 35.

Preţ: 1500 RON [8].

17

5.2. Heinner HACCH-1200

Figura 5. Aparat de aer condiţionat Heinner HACCH-1200 [8]

Funcţii: funcţie de dezumidificare, dezgheţare inteligentă, auto-restart, mod sleep,

oscilaţie automată, sistem de diagnosticare şi protecţie automată [8].

Caracteristici [8]:

Display LCD;

Capacitate de răcire (BTU): 12000;

Clasa de energie răcire: A;

Clasa de energie încălzire: A.

Preţ: 1000 RON [8].

5.3. Electrolux EXS12GH1W

Figura 6. Aparat de aer condiţionat Electrolux EXS12GH1W [8]

Funcţii: programator de 24h, funcţie sleep, funcţie de dezumidificare, control box

24/7, funcţie turbo, modul complet auto [8].

Caracteristici [8]:18

Clasa de energie: AA;

Capacitate de răcire (BTU): 12000;

Filtru de carbon activ - înlătură mirosurile neplăcute.

Caracteristici suplimentare: nervuri tip blue shield, display LCD On/Off, răcire

forţată/auto, plasmă ionizare negativă, telecomandă cu termostat, autodiagnoză [8].

Preţ: 1250 RON [8].

5.4. Samsung Jungfrau-F AR12KABE Inverter

Figura 7. Aparat de aer condiţionat Samsung Jungfrau-F AR12KABE Inverter [8]

Aparatele de aer condiţionat de la Samsung cu conexiune inteligentă Wi-Fi (fig. 7) pot

comanda prin intermediul smartphone-ului sau al computerului. Prin urmare, aerul condiţionat

este lăsat pornit când nu este nimeni acasa, acesta poate fi oprit cu ajutorul smartphone-ului,

contribuind astfel la conservarea energiei. De asemenea, aer condiţionat poate fi pornit înainte

de a pleca de a acasă, pentru a ajunge într-o casă cu o temperatură perfectă [8].

Funcţii: ventilare 3D, încălzire, timer, dezumidificare, sleep/night mode, auto, Wi-Fi

control, smart saver, mod silenţios, mod turbo [8].

Caracteristici [8]:

Clasa de energie: A;

Capacitate de răcire (BTU): 12000;

Tip filtru: S-Plasma Ion;

Inverter: Da.

Preţ: 3900 RON [8].

19

CONCLUZII

Primul lucru ce trebuie stabilit cand vine vorba de alegerea unui aparat de aer

condiţionat este capacitatea necesară pentru a răcori încăperea/casa. Ca regulă generală, se

măsoară încăperea în care se doreşte instalarea aerulului condiţionat, capacitatea aparatului

trebuind să fie de minim 100-150 BTU/m2 pentru a face faţă lunilor caniculare.

Capacitatea de răcire a unui aparat de aer condiţionat este capacitatea acestuia de a

extrage o anumită cantitate de caldură într-o oră si se masoară în BTU/h. Cu cât este mai mare

valoarea BTU, cu atât mai puternic este aparatul respectiv, ceea ce înseamnă că poate răci o

încăpere mai mare. Valorile BTU pentru aparatele de aer condiţionat sunt cuprinse în general

între 5.000 şi 24.000 BTU.

Când se alege puterea aparatului de aer condiţionat, în afară de suprafaţa ce trebuie

racită, trebuie să se ţină cont şi de amplasarea încăperii, de alte aparate electrice ce pot genera

caldură, de numărul de oameni care folosesc spaţiul simultan şi dacă încăperea se află într-o

zonă umbrită sau este expusă direct soarelui întreaga zi. Fiecare dintre aceşti factori poate

scădea capacitatea de răcire a aparatului de aer condiţionat, asadar trebuie luaţi în calcul.

Este foarte importantă instalarea unui aparat cu capacitate corectă. Un aparat de aer

condiţionat cu capacitate mai mică decât cea necesară nu va reuşi să răcească încăperea,

consumând energie foarte multă, iar un aparat cu o capacitate prea mare se va opri şi va porni

mult prea des. Acest lucru va duce la uzarea prematură a acestuia şi nu va putea elimina

corect umiditatea din aer.

Cele mai eficiente şi comode modele de aer condiţionat sunt cele de tip split, cu două

unităţi, una exterioară şi una interioară. Unitatea exterioară conţine compresorul de răcire, iar

unitatea interioară ventilatorul si controlul.

După instalare, aparatul de aer condiţionat are nevoie de spaţiu pentru a funcţiona

corect, unitatea de exterior având nevoie de un spaţiu suficient de mare pentru a absorbi un

flux de aer constant. Umezeala din interior, colectată ca apă de către unitate, trebuie să se

scurgă în mod corespunzator. Este recomandat ca unitatea exterioară să fie fabricată din oţel

galvanizat rezistent la coroziune.

20

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.4seasonssolutions.co.uk/air-conditioning/air-conditioning-facts.htm ;

2. http://www.aeroclimatehnic.ro/ ;

3. http://www.airconditioning.ro/images/publicistica/U0407/U0407.htm ;

4. http://www.cheso.ro/intretinere-aparate-aer-conditionat-inverter-preturi- mentenanta.php;

5. http://www.energeia.ro/casa-si-gradina/aer-condtionat-mobil-da-sau-ba-1369/ ;6. http://greenly.ro/aer/aerul-conditionat-afectarea-mediului-si-a-sanatatii-umane-prima-

parte;7. http://www.inventoraerconditionat.ro/faq-frequently-asked-questions/faq-end-users/

ce-aparate-de-aer-conditionat-le-putem-considera-prietenoase-cu-mediul/;8. http://www.myblog.ro/cel-mai-bun-aparat-de-aer-conditionat/ ;

9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Aer_condi%C8%9Bionat .

21