FETICU NICOLAE-CIPRIAN_Psihologia-marturiei-si-martorului.doc

8/16/2019 FETICU NICOLAE-CIPRIAN_Psihologia-marturiei-si-martorului.doc

1/59

Feticu Nicolae - Ciprian, Ştiinţe penale, An I, Semestrul I, Grupa Sibiu, Sesiunea - februarie 2009

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIUUNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”MASTERAT - ŞTIINŢE PENALEMASTERAT - ŞTIINŢE PENALEANUL I, SEMESTRUL I, GRUPA SIBIUANUL I, SEMESTRUL I, GRUPA SIBIU

(SESIUNEA FEBRUARIE 2009)(SESIUNEA FEBRUARIE 2009)

D I S C I P L I N A :D I S C I P L I N A :““ PSIHOLOGIE JUDICIARĂPSIHOLOGIE JUDICIARĂ”” T E M A :T E M A :“ “ Psihologia mărturiei şi a martorului ” Psihologia mărturiei şi a martorului ”

COORDONATOR ŞTIINŢIFICCOORDONATOR ŞTIINŢIFIC:: CCONFONF.. UNIVUNIV.. TATU ANGELA TATU ANGELA

MASTERAND:MASTERAND:FETICU NICOLAE-CIPRIANFETICU NICOLAE-CIPRIAN

1


2/59


SIBIU - !!"

CUPRINS

SECŢIUNEA I # P$%&'()*+* /0%'%12 * )2$+3$( 4)*$+%$3'355............................ §1. Consideraţiiintroductie!!!!!!!!!!!!!!!!.................................................... 2§2. "ro#$e%a %&rturiei 'i a %artoru$ui ro#$e%&si*o$o+ic&!................................................................ , §,. Istoricu$ cercet&ri$or si*o$o+ice consacrate %&rturiei........................................................................... -§-. Re$aţia %artor autoritate /udiciar& din ersectia si*o$o+iei

/udiciare...............................................

SECŢIUNEA A II-A # P$%&'()*+* /0%'%12 * )2$+3$( 6( &372$(6782...................9 §1. Receţiasenoria$&!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!........................................ 1,

1.1.Senaţia!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!............................................... 1,

1.2."erceţia!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.................................................. 1, §2. "re$ucrarea(decodarea)inor%aţii$or ..................................................................................................13 §,.Stocarea inor%aţii$or!.!.!!!!!!!!!!!.......................................................................14 §-.Reactiarea inor%aţii$or!.!!!!!!!!!!!.......................................................................19

§5. 6o%enii de a$icare ractic& a reacti&riiinor%aţii$or!!!!!!!........................................ 255.1. Recunoa'terea ersoane$or..

!!!!!!!!!!!!!!!............................................... 255.2. Recunoa'terea cadare$or.

!!!!!!!!!!!!!!!.................................................. 23

2


3/59


5.,. Recunoa'terea du&oto+raii!!!!!!!!!!!!!!............................................... 24

SECŢIUNEA A III-A # P$%&'()*+* /0%'%12 * )2$+3$( 6( $(*$(6782............... §1. Consideraţiiintroductie!!!!!!!!!!!!!. .................................................................. 2 §2. Criterii de eriicare a eridicit&ţii %&rturiei /udiciare resuus& de reacredinţ&................................ ,0

2.1. Sursa %&rturiei!!!!!!!!!!!!!!!!!!!................................................... ,0

2.2. "oiţia %artoru$ui 7n raort cu &rţi$e din roces.!!!!!!!!........................................ ,1 2.,. Condiţia si*osocia$& 'i si*ote%era%enta$&

!!!!!!!................................................. ,22.-. Interesu$ %aniestat de %artor aţ& de ro#$e%atica ro#aţiunii

!!!!!!!!....................,, 2.5. Buna credinţ& 7n ea$uarea%artoru$ui ........................................................................................... ,,

Bibliografie ..............................................................................................................

......................;<

SECŢIUNEA I

ASPECTE GENERALE PRIVIND PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂA MĂRTURIEI ŞI MARTORULUI

=9. C%7/6($*8 7+$%63+>(


4/59


"si*o$o+ia /uridic& oer& un a/utor su#stanţia$ tuturor cate+orii$or desecia$i'ti care artici& $a 7n&tuirea /ustiţiei 'i a$e c&rei *ot&r8ri roduc uni%act asura destinu$ui oa%eni$or a$aţi su# incidenţa $e+ii rin 7nţe$e+erea%ecanis%e$or si*ice a$e ersoanei i%$icate 7n dra%a /udiciar& indierent de

statutu$ s&u (autor icti%& %artor) 'i sri/inirea secia$i'ti$or 7n e:ersareaautocontro$u$ui entru eitarea rorii$or $i%ite si*o$o+ice ce ţin de caracteru$atitudini$e 'i atitudini$e sa$e 'i oer& state+ii$e 'i %i/$oace$e concrete rin careaceste $i%ite ot 'i tre#uie a i de&'ite.

"si*o$o+ia 7n +enera$ a/ut& $a 7nţe$e+erea o%u$ui rin su#$inierea atu$uic& 7n iaţa si*ic& a$icarea $e+i$or caua$it&ţii %ecanice este o eroareco%orta%entu$ u%an at8t ce$ conor%ist c8t 'i ce$ deiant nu oate i 7nţe$esdec8t 7n ter%ini ro#a#i$istici.

"entru a 7nţe$e+e o%u$ 7n %od aroundat tre#uie s& $ut&% *ot&r8t

7%otria conceţiei raţiona$it&ţii tota$e a acţiuni$or u%ane. Ficţiunea $isit& desu#stanţ& a unui o% care cunoa'te erect 7ntrea+a te:tur& nor%ati& socia$&(deci nor%e$e %ora$e 'i ce$a $e+a$e 7n ansa%#$u$ $or) care este 7n toate

7%re/ur&ri$e erect sensi#i$ 'i sontan adata#i$ $a orice $uctuaţie a acestora 'icare 7n ace$a'i ti% ar acţiona %ereu raţiona$ 7n conor%itate cu aceste nor%e&r& utinţ& de t&+ad& c& este un rod a$ i%a+inaţiei sau oate un idea$ c&tre caretre#uie s& tinde% dar care dea $un+u$ istoriei 'i 8n& ai doar rin e:ceţiedeine o rea$itate. A8nd deci de /udecat o%u$ noi tre#uie s&$ rii% ca iind o

&tur& care o#i'nuit acţionea& raţiona$ de %u$te ori auto%at 'i nu o dat& 7ns&'i iraţiona$ societatea 7n eo$uţia ei tin8nd tot %ai eicient cu a/utoru$ 'tiinţei s&reduc& din ce 7n ce %ai %u$t ec$ise$e de iraţiona$itate care se %aniest& $a iecaredintre noi.

A 7nţe$e+e o%u$ 7nsea%n& a recunoa'te ine+a$itatea 7nestr&rii natie aindiii$or adic& s& recunoa'te% c& de $a unctu$ de ornire nu sunte% cu toţii $ae$ de educa#i$i 'i nu 7n&ţ&% cu toţii $a e$. Aceast& recunoa'tere 7ns& dearte dea ne duce $a o dear%are 7n aţa unei ata$it&ţi ine$ucta#i$e tre#uie s& ne duc&

doar $a diersiicarea nuanţarea 'i indiidua$iarea cantitati& 'i ca$itati& aacţiuni$or educaţiona$e 'i reeducaţiona$e. ;nţe$e+erea o%u$ui tre#uie s& 7nse%ne 'i recunoa'terea ine+a$it&ţii 'i a

neo%o+enit&ţii %edii$or socia$e de roenienţ& %edii care au irtutea de ae:ercita resiuni dierite cantitati 'i ca$itati asura indiii$or de a roduce tiurideose#ite cu necesit&ţi dierite cu %otiaţii dierite 7n iecare ca 7n arte. A

7ncerca deci s& a$ici aceea'i %&sur& aţ& de toţi 7n nu%e$e unei rinciia$it&ţi!


5/59


rost 7nţe$ese 7nsea%n& a a$ica un i%erati a#surd< Fiat justitia pereat mundusi%erati care contraice 7n cea %ai $ar+& 7nţe$e+erea aţ& de o% cecaracteriea& at8t conceţia noastr& desre $u%e 'i iaţ& c8t 'i societateanoastr& actua$&.

=. P$%&'()* )2$+3$( 4 * )*$+%$3'3# $%&'()2 /0%'%12

Una din coordonate$e %a/ore studiate de si*o$o+ia /udiciar& este problematica psihologică a mărturiei şi a martorului care nuanţea& re%ise$esi*o$o+ice a$e %&rturiei $e+i$e receţiei senoria$e 7n or%area deoiţii$or testi%onia$e $i%ite$e si*oiio$o+ice a$e sensi#i$it&ţii in$uenţa actori$or o#iectii 'isu#iectii 7n rocese$e ercetie ca$it&ţi$e rocese$or de %e%orare o+$indite 7n

otenţia$e$e de reroducere 'i recunoa'tere arecierea %&rturiei 7n raort cuersona$itatea 'i interese$e %artoru$ui 7n cau& recu% 'i ro#$e%atica #uneicredinţe.

6e'i ce$e dou& rinciii indiii#i$e martor 'i mărturie e:ist& =de acto>cercetarea 'tiinţiic& $e deose#e'te deoarece %&rturia cu toate asecte$easi%i$ate ei tre#uie ana$iat& searat de %artor inc$usi din ersecti&si*o$o+ic&. Cu a$te cuinte studii$e si*o$o+iei /udiciare1(Enrico A$tai$a 7nPsichologia giudiziaria 1955) au atenţionat asura du#$u$ui asect e care 7$ are

%&rturia ca eno%en si*o$o+ic< =su#iecti 'i o#iecti> e de o arte a$8nduse=caacitatea si*o$o+ic& a indiidu$ui de a deune %&rturie> iar e de a$t& arte=rorietatea o#iectu$ui sau eeni%entu$ui de a or%a o#iectu$ %&rturiei>.

E:ist& 7n aceast& atenţionare 'i o direcţionare a cercet&rii eno%ene$or si*o$o+ice ce 7nsoţesc or%area %&rturiei /udiciare c8t 'i deunerea %&rturiei 7naţa autorit&ţi$or /udiciare cu riire $a ro#$e%atica %a/or& $e+at& de %&rturie 'i de%artor.

Aste$ cu riire $a %&rturie 'i $a %artor tre#uie aute 7n edere<

a) testi%onia#i$itatea adic& acea tr&s&tur& a eeni%entu$ui /udiciar de a uteaor%a din unct de edere $e+a$ o#iect a$ ro#aţiunii cunosc8nd c& anu%itec*estiuni sunt e:cetate de $a ro#aţiunea testi%onia$&?

#) %e%ora#i$itatea const8nd 7n caacitatea o#iectu$ui de a i %e%orat entru c&sunt situaţii ce eecti nu ot i %e%orate entru c& nici nu ot i erceute e$esitu8nduse su# ra+uri$e erceti#i$it&ţii u%ane?

1 Nicolae "itrofan, #oicu $%ren&'ea, (u%orel )utoi * Psihologie judiciară, Casa %e +%itur i .res Şansa S/, )ucureti 2000 * p134


6/59


c) ide$itatea care 7n oiţie cu %e%ora#i$itatea const& 7n caacitatea indiidu$uide a'i a%inti eeni%entu$ /udiciar 'i de a deune %&rturie?

d) sinceritatea care const& 7n disoni#i$itatea su#iecti& a %artoru$ui de a suneade&ru$.

Reu$t& rin ur%are c& ro#$e%atica si*o$o+ic& a %&rturiei /udiciare 'i a%artoru$ui este deose#it de co%$e:& 'i c& aceasta ridic& i%ortante diicu$t&ţi 7nactiitatea autorit&ţi$or /udiciare a#i$itate rin $e+e s& audiee %artori.

Nu%eroase a$te oinii aertiea& asura diicu$t&ţi$or $e+ate de ro#aţiuneatesti%onia$& 'i 7n %od deose#it asura asecte$or de =inide$itate> 'i=nesinceritate> a %&rturii$or $a care tre#uie s& e+*ee /ustiţia.

=;ntrun roces ro#e$e sunt reentate 7n cea %ai %are arte de deoiţii$e%artori$or. Aceste ro#e ridic& un anu%it nu%&r de ro#$e%e 7ntre care< erori$eino$untare e care %artorii $e co%it 7n %od recent? reţineri$e unor %artori de a

deune de tea%a consecinţe$or e care $ear utea sueri 7n ur%a dec$araţii$or &cute? aaceri$e /udiciare aran/ate? siste%u$ /ustiţiei tranacţiona$e (seciic /ustiţieia%ericane)? u#$icitatea audierii? instrucţiuni$e e care aocaţii $e dau %artori$or entru a deune 7ntrun anu%it e$ etc.>2

;n ace$a'i sens reutatu$ "*i$$ie @uare aocat e $8n+& Curtea de Ae$din Bru:e$$es reent8nd o sinte& a studii$or cri%ino$o+i$or ida$ 'i an+o$asura carenţe$or de ide$itate a$e %&rturii$or /udiciare enu%er&<

- „o mărturie integral fidelă este o excepţie” ?

- „un martor sincer se poate afla în eroare” ?- „întinderea şi fidelitatea unei mărturii judiciare se diminuează proporţional

cu vechimea faptelor destăinuite” ?- „valoarea depoziţiilor nu este proporţională cu numărul martorilor iar o

minoritate poate avea dreptate împotriva unei puternice majorităţi” ?- „un mare număr de anormali necunoscuţi ca atare sunt ascultaţi ca

martori şi deformează adevărul ca urmare a tulburărilor şi handicapurilor

lor personale” ,

"e aceea'i $inie de +8ndire se situea& 'i roesoru$ Aure$ Ciora+a c8ndsu#$iniea& c& „evaluarea probei testimoniale reclamă necesitatea reconstituirii drumului pe care îl parcurge procesul de formare al mărturiei ! recepţia

informaţiilor stocarea memorială a acestora comunicarea informaţiilor sub forma

reproducerii şi recunoaşterii ! precum şi luarea în considerare a multitudinii de

2 Sut'erlan% 5+, Cresse6 /7, Principii de criminologie, +%itura Cu8os, .aris, 19, p!043 /e:ue %e 7roit .enal et %e Criminolo&ie, nr , "ars 19, p 4;93


7/59


factori obiectivi şi subiectivi care într"o măsură sau alta au putut înr#uri asupra

întinderii şi fidelităţii mărturiei” -.6e ase%enea ace$a'i autor a#ord8nd de aceast& dat& ro#$e%a si*o$o+iei

%artoru$ui consider& c& ”critica ştiinţifică a mărturiei impune cunoaşterea celui de

la care emană mărturia în lumina contradictorie a personalităţii$ principialitateaonestitatea corectitudinea modestia şi generozitatea în faţa necinstei

nesincerităţii egoismului laşităţii şi egocentrismului” iar e de a$t& artecunoa'terea su#iectu$ui su# raortu$ condiţii$or iiosi*ice a raorturi$or acestuiacu a%#ianţa adic& cu ricina /udiciar& 'i cu articianţii $a roces.

;n $inii +enera$e aceasta este ro#$e%atica si*o$o+ic& a %&rturiei /udiciare'i a %artoru$ui e care studii$e de si*o$o+ie /udiciar& 'i de cri%ino$o+ie $eeidenţia& oerind 'i so$uţii care s& er%it& ea$uarea $e+a$& 'i te%einic& aro#e$or testi%onia$e.

6e'i studii$e de cri%ino$o+ie se $i%itea& 7ns& s& constate eno%ene$ene+atie $e+ate de %artorii 'i %&rturii$e %incinoase care ac desericii /ustiţieideci sta#i$esc un dia+nostic si*o$o+ia /udiciar& 7nde$ine'te uncţiunioeraţiona$e 7n sensu$ c& oer& %etode$e 'i criterii$e care er%it /ustiţiei s&deistee %&rturii$e inuti$e (a$se eronate dar de #un& credinţ&) ca 'i e ce$e%incinoase care 7nca$c& rinciiu$ #unei credinţe a onestit&ţii deci aduc desericii

/ustiţiei.

=;. I/+%$3' ($(+2$'%$ /0%'%1( %7/*$*+( )2$+3$(

;nc& de $a 7nceuturi$e constituirii si*o$o+iei /udiciare ro#$e%atica %&rturieia stat 7n atenţia %u$tor si*o$o+i ut8nduse air%a c& de $a 7nceut ace'tia 'iaudat sea%a de i%ortanţa a$ic&rii cuno'tinţe$or si*o$o+ice 7n ad%inistrarea

/ustiţiei 'i de aceea au consacrat acestei ro#$e%e un nu%&r %are de studii 'icercet&ri. E:eri%ente 'tiinţiice re%arca#i$e au ost rea$iate de nu%ero'i

si*o$o+i %edici /uri'ti 7ntre care< A. Binet . Stern E. A$tai$$a A. Ro'caD.Bo+dan care au contri#uit rin 7ntrea+a $or actiitate $a conturarea uneii%ortante ra%uri a si*o$o+iei /udiciare resecti si*o$o+ia %&rturiei.

Aste$ eectu8nd o serie de e:eri%ente si*o$o+ice 7n 194 si*o$o+u$rance A$erd Binet5 considerat &rinte$e si*o$o+iei %&rturiei a o#serat! Ciopra&a A, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal , n ?Annee * .s@c'ol, :ol I#, 1;9, pp 29-2, a su&&estibilite, .aris, Sc'leic'er, 1903 a science%u temoi&na&e, Bn ?Annee * .s@c'ol, :olI, 1904, pp 120-1


8/59


diicu$t&ţi$e e care $e 7nt8%in&% atunci c8nd tre#uie s& descrie% e:act un o#iect'i a doedit e:eri%enta$ c& de i$d& 7n cadru$ unei intero+&ri se ot strecura erori

7n re$atare e %&sur& ce une% 7ntre#&ri oarte e:acte. ;ntre#&ri$e cu c8t sunt %aie:acte sune Binet cu at8t conţin %ai %u$te e$e%ente de su+estie 'i ca atare ot

in$uenţa asura eracit&ţii re$at&ri$or. Cu aceste dou& idei esenţia$e A. Binet a unda%entat de at si*o$o+ia /udiciar& 'i a dat un i%u$s unor cercet&ri 'tiinţiice %enite s& scoat& din e%irieun teren de actiitate at8t de i%ortant cu% este si*o$o+ia %&rturii$or.

;n #aa acestor cercet&ri a$e sa$e Binet or%u$ea& dou& $e+i 7n aarenţ&arado:a$e. E$ arat&< ”% amintire poate fi foarte precisă şi totodată completamentefalsă” 'i continu&)sau o 7ntre#are co%$et dis/uncti& ( de e:. =A+resoru$ aea *aina e e$ sau nu>) nu sunt 7n sine rea su+estie c8t& re%e 7ntre#&ri$e inco%$et dis/unctie (de DStern, Aussa&estu%ium 190, Bn :ol ? Beitrage fur die psychologie der Aussage3

;


9/59


e:. =Gaina a+resoru$ui a ost nea+r& sau a$#astr&>) arat& c$ar c& anc*etatoru$susţine e:istenţa *ainei 'i deci aceast& 7ntre#are este uternic su+esti&.

;ntre#&ri$e de ti e:ectati oiti (de i$d& =Nui a'a c& a+resoru$ aeae e$ o *ain& nea+r&>) ca 'i 7ntre#&ri$e de ti e:ectati ne+ati (de e:.> Nui a'a

c& a+resoru$ nu aea e e$ nici o *ain&>) sunt ce$e %ai su+estie din care %oti 7n e$ucidarea unor uncte critice a$e cau$ui se reco%and& insistent eitarea $or.Stern %ai susţine c& un r&suns a$s $a o 7ntre#are oate roeni din -

surse<a) 7ntre#area rooac& 7n %od %ecanic $a su#iecţi o asociaţie a$s&.#) 7ntre#area reerinduse $a o $acun& 7n %e%oria %artoru$ui acesta tinde s

o co%$etee ie 7ncerc8nd dierite osi#i$it&ţi ie co%$et8nd $acunarintrun oarecare rocedeu $o+ic. A% utea sune c& 7n $isa uneii%a+ini %e%oria$e 7n #aa e$e%ente$or 7ntre#&rii %artoru$ sta#i$e'te o

$e+&tur& $o+ic& care 7ns& nu este 7n %od o#$i+atoriu neconor%& curea$itatea.

c) r&sunsu$ nu este reu$tatu$ conin+erii %artoru$ui ci un rodus a$ riciisau a$ su+estiei.

d) r&sunsu$ este o %inciun&.Reerinduse $a erori$e care sunt de %u$te ori curinse 7n %&rturii Stern

susţine c& e$e sunt de dou& e$uri< erori su#stanţia$e 'i erori accidenta$e.a) Erori$e su#stanţia$e ot $ua %ai %u$te or%e care %er+ de $a si%$e

o%isiuni de e$e%ente 'i 8n& $a ne+area cate+oric& a $or. Eroarea o%isiunii aarede o#icei 7n cadru$ re$at&rii sontane? 7n cau$ intero+&rii or#i% de ne+are. 6ease%enea erori su#stanţia$e aar 'i su# asectu$ ad&u+iri$or de o#iecte deoa%eni de ate care 7n secia$ $a re$at&ri$e sontane sunt 7n uncţie de anteia%artoru$ui. ;n sc*i%# ace$ea'i erori 7n cadru$ intero+&rii sunt o#i'nuit reu$tatea$e su+estiei.

#)Erori$e accidenta$e $a r8ndu$ $or nu se reer& $a e:istenţa oiţia saune+area o#iecte$or sau ersoane$or ci $a %odiicarea 7n roorţii a ca$it&ţi$or

(cu$oareor%& etc.) a cantit&ţi$or 'i a re$aţii$or $or. Dot Stern su#$inia& c& rintreactorii otici 7n cadru$ %&rturii$or ce$e %ai %ari deieri de $a rea$itate se reer& $acu$ori aoi 7n ordine descresc8nd& re$aţii$e saţia$e 'i re$aţii$e cantitatie.

. Stern cu ocaia unei conerinţe a /uri'ti$or care a aut $oc 7n 190- $aiena sinteti8nd reu$tate$e o#ţinute 7n cercet&ri$e sa$e or%u$ea& o sea%& detee dintre care reroduce% une$e %ai se%niicatie.

9


10/59


a) 7n cau$ identiic&rii de o#iecte sau ersoane se reco%and& reentareasi%u$tan& e$ecti& care este %ai uţin su+esti&.

#) deoiţii$or &cute de coii tre#uie s& $i se acorde uţin credit. Coiii su# 4ani su# nici un %oti nu sunt caa#i$i de a deune %&rturie. C8nd 7ntrun roces

sin+ura doad& este deoiţia unui coi$ dec$araţii$e acestuia nu ot constitui o#a& entru sentinţa de conda%nare.c) re$at&ri cu riire $a e:terioru$ ersoane$or 7n secia$ cu$oarea &ru$ui

or%a #&r#iei e$u$ 7%#r&c&%intei etc. dac& 7n %o%entu$ erceerii $or nu au ostur%&rite cu atenţie con'tient& nu reint& nici un e$ de +aranţie de ide$itate.

d) arecierea ti%u$ui 7n care a decurs o acţiune de o#iecei tinde s& iedenaturat&. Aste$ orice at care durea& %ai uţin de 5 %inute tinde s& iesu#areciat su#arecierea iind cu at8t %ai %are cu c8t durata eeni%entu$ui aost %ai scurt&.

;n riinţa durate$or 7ntre 5 'i 10 %inute nu e:ist& tendinţe de su# sausuraareciere 7n sc*i%# eeni%ente$e care 7n rea$itate au durat %ai %u$t de 10%inute sunt o#i'nuit suraareciate de %artori.

;n aceea'i erioad& (190-) Asociaţia /uri'ti$or ru'i a iniţiat o anc*et&si*o$o+ic& interesant&. Ha ie'irea din sa$a de teatru unde sa /ucat iesa =Iu$iusCaesar> de S*aeseare ec*ia de cercet&tori a dat sectatori$or un c*estionar 7ncare erau inc$use o sea%& de 7ntre#&ri riind a%&nunte$e asasin&rii $ui Caesarde c&tre Brutus (care a ost oiţia rota+oni'ti$or unde a ţinut Brutus ar%a etc.)

Sectatori$or $i sa e:$icat c& este or#a de o anc*et& si*o$o+ic& 'i au ost ru+aţis& tri%it& r&sunsuri$e $or $a sediu$ Asociaţiei iar 7n ceea ce rie'te r&sunsuri$eri%ite au e:ce$at rin %u$ţi%ea de ine:actit&ţi 'i contradicţii.

At8t aceste e:eri%ente c8t 'i a$te$e ca de i$d& ce$e eectuate de Fr. Histatra+ atenţia cercet&tori$or c& orice inesti+aţie 7n do%eniu$ %&rturii$or tre#uie s&uti$iee scene ii cu un nu%&r %are de articianţi care s& ie antrenaţi su#dierite rete:te 7n ur%&rirea eeni%entu$ui cercetat.

;n 1903 roesoru$ +enoe Ed. C$aarede4 iniţia& o serie de cercet&ri

asura ro#$e%ei %&rturiei. ;n centru$ reocu&ri$or sa$e st& 7ns& ro#$e%a%e%oriei ino$untare 'i ro#$e%a recunoa'terii e$e%ente e:tre% de i%ortante 'ie$e 7n %&rturie.

A$ic8nd un c*estionar studenţi$or $ui e$ a utut s& sta#i$easc& un ade&r si%$u dar de %are i%ortanţ& anu%e c& ute% ercee de reetate ori ace$a'ieno%en &r& ca acesta s& ne r&%8n& 7nti&rit 7n %e%orie. A'a de i$d& studenţii +% Clapare%e, +Eperiences collecti:es sur le temoi&na&e, Bn „Arch. De psychol, :ol #, 190, p !!-;3

10


11/59


nu erau 7n stare s& sun& recis c8te erestre 'i co$oane 'i de ce or%& sunt $aintrarea 7n c$&direa uniersit&ţii de'i treceau i$nic de reetate ori 7n aceast&c$&dire.

;ntrun a$t e:eri%ent introduc8nd un student %ascat 7n sa$a de curs co$e+ii

s&i nu au utut recunoa'te rintre %ai %u$te %&'ti ase%&n&toare e aceea cucare enise studentu$ 7n c$as&. ;n #aa cercet&ri$or sa$e C$aarede a introdus ter%enu$ de caacitate

testi%onia$& care 7ntoc%ai caacit&ţii de a s&ri 7n 7n&$ţi%e are $i%ite natura$eeste care %edia indiii$or nu oate s& treac&.

6in conc$uii$e sa$e %erit& a i reroduse<a) ;n %&rturie nu este i%ortant nu%ai s& reţii ci s&ţi dai sea%a e:act de

ceea ce nu ai reţinut.#) a$oarea %&rturiei nu este 7n raort cu nu%&ru$ %artori$or c&ci adesea o

inir%& %inoritate oate aea dretate aţ& de %a/oritatea i%ens&.Ca% 7n direcţia cercet&ri$or $ui Stern 'i Fr. Hist %er+ 'i e:eri%ente$e

eectuate de A$. Ro'ca $a C$u/ 7n 19,, care re$atea& atu$ c& 7n ti% ce &cea oserie de e:erienţe cu studenţii (%edicin& an. I) a intrat 7n sa$a de curs un indiid(necunoscut studenţi$or) 'i a cerut %icroscou$ care se +&sea e %as& entruroesoru$ ". Ha riosta sa c& aeau 'i ei neoie de %icrosco acesta a sus c&$a aduce i%ediat. ;a ost dat %icroscou$ 'i a $eacat. A a'tetat c8tea %inute.&8nd c& indiidu$ 7n c*estiune nu enea cu %icroscou$ a ru+at e un co$e+

care 7$ asista $a e:erienţ& s& %ear+& s& ad& ce este. 6u& c8tea %inuteco$e+u$ a enit 'i $a anunţat c& indiidu$ care a $uat %icroscou$ nu a ost tri%is deni%eni 'i c& a dis&rut cu %icroscou$. Studenţii au auit aceast& air%aţie 'i auost inor%ati 'i c& %icroscou$ a ost urat ceea ce a rodus o surrindere+enera$&. Ca o consecinţ& a acestui at a anunţat susendarea e:erienţe$or 'i ia ru+at e studenţi s& nu $ece dat iind c& sa urat un #un u#$ic 8n& ce nuor da iecare o dec$araţie 7n care s& se descrie atu$ a'a cu% sa 7nt8%$at 'i s&dea 'i se%na$%ente$e ce$ui care a urat %icroscou$ entru ai utea da %ai u'or

de ur%&.Intero+atoriu$ scritic a$ ce$or 103 de su#iecţi a dat un rocent de ide$itate de2 3J. A$ic8nd ace$ora'i su#iecţi 7ns& 'i %etoda reent&rii unui ta#$ou(%etoda Stern) A$. Ro'ca o#ţine un coeicient de ide$itate de 90 rocente ceeace 7$ deter%in& s& adote %ai dearte 7n cercetare aceast& %etod&. "riindconţinutu$ deoiţii$or un rocenta/ de ide$itate de 90J 'i este sa o#ţinut $adate$e desre ersoane ani%a$e o#iecte 'i re$aţii saţia$e< o ide$itate %i/$ocie

11


12/59


7ntre 0 90J (sa o#ţinut $a ca$it&ţi 'i acţiuni) 'i 7n ine ide$itate sc&ut& $a 7ntre#&ri$e riind cu$oarea nu%ere$e 'i se%na$%ente$e.

A$. Ro'ca 7n ooiţie cu . Stern constat& c& cei ce arecia& #ine%&ri%i$e %ari tind s& areciee $a e$ de #ine 'i e ce$e %ici. ;n sc*i%# cercet&ri$e

$ui Ro'ca coner+ cu a$e $ui .Stern ar&t8nd suerioritatea deoiţiei rinre$atarea $i#er& aţ& de intero+atoriu. D. Bo+dan 7n 1955 a eectuat 7n Ga$e$e K#or un e:eri%ent 7n care 7ntro

a+$o%eraţie un indiid (un actor de teatru instruit secia$) $&tindu'i cu%&r&turi$ecu o #acnot& de 25 $ei retinde rest de $a 100. Aceast& retenţie ii#i$ neondat&a ost ur%at& de ii discuţii 'i c*iar un 7nceut de io$enţ& c&ruia or+ane$e de%i$iţie iau us ca&t init8nd e toţi articianţii (&r& =a+resor>) s& deun&deoiţie ca %artori ai con$ictu$ui. Doat& $u%ea cu e:ceţia actoru$ui =a+resor> aost 7n tota$& necuno'tinţ& de cau& scena 7ntrea+& a ost i$%at& cu a/utoru$ unor

te$eo#iectie din uncte ca%u$ate iar artea sonor& a ost 7nre+istrat& e #and&de %a+netoon de c&tre doi asistenţi care st&teau 7n aroierea actoru$ui.

6e ase%enea deoiţii$e %artori$or au ost 'i e$e 7nre+istrate e #and& de%a+netoon audieri$e eectu8nduse rin %etoda re$at&rii sontane rinintero+are 'i rin 7ntoc%ire de roceser#a$ o#i'nuit $a dierite intera$e du&=inracţiune>.

Reu$tatu$ %a/or a$ acestui e:eri%ent a ost de%onstrarea c& rin re$atareasontan& 'i intero+ator o#i'nuit sa utut reconstitui (rin =%oaicare>) 7ntrea+a

rea$itate o#iecti&.6e ase%enea sau o#ţinut date reţioase cu riire $a se$ectiitatea

erceti& at8t $a nie$ auditi c8t 'i $a ce$ iu$ de%ostr8nduse racticsuerioritatea %ecanic&. Eident c& aceast& suerioritate se reer& $a uti$itatearactic& nu 'i $a e:actitatea =oto+raic&>.

Ca o con$uie a ce$or e:use %ai sus se oate constata c& e:eri%ente$e $acare nea% reerit 7n $inii +enera$e ot i 7%&rţite 7n dou& +rue<

- E:eri%ente de ti $a#orator (A. Binet . Stern etc.)?

- E:eri%ente natura$e (on Hist C$aarede Ro'ca Bo+an etc.) ;n a%#e$e cauri se resuune e:istenţa unui %artor idea$ care ede totaude tot dar reacţionea& 7ntrun e$ coresun&tor cu $i%ite$e sa$e si*oiio$o+ice 'i cu $i%ite$e ersona$it&ţii sa$e.

Se 7nţe$e+e c& toate acestea au o a$oare doar de%onstrati& ie c& e$esi%$iic& 7ntrun %od aroae tota$ 'i inad%isi#i$ rocesu$ co%$e: a$ %&rturiei; ( )o&%an, Psihologia judiciară, )ucureti, 1943

12


13/59


(Binet Stern) ie c& un8nd %artoru$ 7n situaţii %ai aroiate de iaţ& (on HistC$aarede Ro'ca Bo+an) totu'i nu a/un+ s& i%a+inee situaţii care sar uteareeta aido%a 'i 7n consecinţ& e$e rereint& cauri unice de reerinţ& nicidecu%

7ns& ate 'tiinţiice cu o a$oare inte+ra$ ro#ant&.

Cu toate acestea cercet&ri$e eectuate 7n do%eniu$ si*o$o+iei %&rturii$or 7%#o+&ţesc atri%oniu$ de cuno'tinţe rin atu$ c& ana$iea& cauri (roocate)care ot i a$oriicate 7n ractica /udiciar& cotidian&.

=?. R('*8* )*$+%$- *3+%$+*+( @36*$2 67 ($/(+>* /0%'%1( @36*$(

He+is$atorii ce$or %ai ec*i ti%uri uti$i8nd ro#a cu %artori 7n /ustiţie auriito cu o do& %ai %are sau %ai %ic& de sceticis% $i%it8nd creditu$ cetre#uie s& se acorde deoiţii$or.

;nc& din antic*itate sa %aniestat aţ& de ro#a cu %artori o anu%it&reţinere reduc8nd credi#i$itatea acordat deoiţii$or acestora. He+ea indian& a $uianu e:c$ude din cau$ $ocu$ui orice %&rturie a indiii$or cu rea reutaţie e:c$udde $a %&rturie e cei care sunt $aco%i du& #ani e rietenii 'i seritoriiincu$aţi$or e cei curin'i de dra+oste aţ& de ce$ incu$at. He+is$aţia ec*e

e#raic& nu recunoa'te ca a$a#i$& dec8t acea %&rturie care deus& iind de doiindiii (&r& re$aţie de rudenie cu incu$atu$) a ost &cut& 7n cea %ai erect&concordanţ&. ;n dretu$ ro%an 'i aoi ce$ canonic %artorii se ierar*iau cei %ai#o+aţi iind reeraţi ce$or s&raci %artorii Lde isu> a8nd reerinţ& aţ& de cei Ldeauditu>. Restricţii de acest +en &strea& 'i une$e coduri %ai %oderne tot a'a cu%se %ai &strea& 'i 7nt&rirea deoiţii$or rin /ur&%8nt.

Cu toate aceste $i%ite %artoru$ este un au:i$iar reţios a$ /ustiţiei rin atu$ c&re$at&ri$e sa$e urniea& e$e%ente i%ortante entru sta#i$irea ade&ru$ui.

6einind %artoru$ art. 4 din Codu$ de rocedur& ena$& arat& c& acestaeste „persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurarede natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal”&

;n rinciiu orice ersoan& iic& oate i c*e%at& ca %artor 7n rocesu$ena$ indierent de starea iic& (or# surd %ut) sau si*ic& or+ane$e /udiciarea8nd osi#i$itatea s& areciee care dintre acestea sunt ate s& urnieeinor%aţii necesare reo$&rii cauri$or ena$e. Anu%ite ersoane nu ot aea

1


14/59


ca$itatea de %artor 7ntro anu%e cau& ena$& datorit& unor situaţii concrete $e+atede acea cau&9. inoru$ oate i ascu$tat ca %artor. "8n& $a 8rsta de 1- aniascu$tarea $ui se ace 7n reenţa unuia dintre &rinţi ori a tutoru$ui sau a ersoaneic&reia 7i este 7ncredinţat sre cre'tere 'i educare.

A'adar 7n conor%itate cu reederi$e art.4 din Codu$ de rocedur& ena$&dec$araţii$or de %artor $i se coner& statutu$ rocesua$ seciic %i/$oace$or de ro#&. ;n consecinţ& %&rturia constituie ro#& rin eectu$ $e+ii. 6in aceast&re+$e%entare reu$t& i%ortanţa socia$& a %&rturiei ca 'i o#$i+aţia %ora$& 'i

/uridic& a ersoane$or care cunosc 7%re/ur&ri 7n $e+&tur& cu ate$e deduse 7n aţaor+ane$or de ur%&rire ena$& sau instanţe$or /udec&tore'ti de a sune ceea ce 'tiu

7n $e+&tur& cu caua. 6e aceea 7nainte de a i audiat %artoru$ deune un /ur&%8nt. 6u& deunerea /ur&%8ntu$ui i se une 7n edere %artoru$ui c& dac& nusune ade&ru$ s&8r'e'te inracţiunea de %&rturie %incinoas&.

"ra+%atic 'i oeraţiona$ a#ord8nd ro#$e%atica si*o$o+iei %&rturieideunerea /ur&%8ntu$ui constituie un %o%ent si*o$o+ic e:tre% de i%ortantesenţia$ entru %artor ca ersoan& $e+a$%ente o#$i+at& s& dec$are ade&ru$.

o%entu$ si*o$o+ic a$ deunerii /ur&%8ntu$ui 7nde$ine'te %u$ti$e uncţiuni 7ntre care consider&% ca rincia$e e ur%&toare$e<a) K uncţiune inor%aţiona$co+niti& 7n sensu$ c& %artoru$ui i se trans%ite s&

sun& ade&ru$ 'i s& nu ascund& ni%ic din ceea ce 'tie rin aceastaindic8nduse $i%ite$e $e+a$e a$e %&rturiei?

#) K uncţiune de aertiarereenire 7n sensu$ c& ne7nde$inirea o#$i+aţiei$e+a$%ente datorat& este susceti#i$& de edeasa coresun&toare s&8r'iriiinracţiunii de %&rturie %incinoas&?

c) K uncţie a:io$o+ic& 7n sensu$ c& rin /ur&%8nt %artoru$ui i se cere s& se reere$a 7%re/ur&ri$e cu a$oare de ade&r e care $e 'tie?

d) K uncţiune /uridic& 7n sensu$ c& /ur&%8ntu$ $ea+& e %artor de caua 7n careacesta a deus %&rturie? c& 7n ca$itate de articiant $a sta#i$irea ade&ru$ui%artoru$ a i ţinut s& r&sund& ena$ entru re$at&ri$e sa$e de rea credinţ& care

conduc $a incu$area sau discu$area nedreat& a unor ersoane i%$icate 7ntro cau& ena$& sau $a o#$i+area 7n a#so$irea de r&sundere cii$&ad%inistrati& conenţiona$& ori disci$inar& a unei ersoane i%$icate 7ntrocau& de aceast& natur&.

Ha %odu$ idea$ toate aceste uncţiuni a$e /ur&%8ntu$ui ar tre#uicon'tientiate $a iecare %artor 7ntrun eort de a$ sensi#i$ia si*o$o+ic 'i a$9 Nea&u I, Drept procesual penal , +% Aca%emiei , )ucureti, 19;;, p213

1!


15/59


deter%ina s& renunţe entru iotea c& a ost insti+at s& deun& 7n %od nesincers& t&inuiasc& ade&ru$ sau di%otri& s& inentee ate ce nu sau consu%at 7nrea$itate ori ur 'i si%$u s& reue a deune %&rturie.

Eecte$e si*o$o+ice a$e /ur&%8ntu$ui sunt 'i e$e condiţionate de %ai %u$ţi

actori 7ntre care %enţion&% nie$u$ educaţiei ciice +radu$ de re+&tiretr&s&turi$e caracteria$e etc. ;n $e+&tur& cu eectu$ si*o$o+ic a$ /ur&%8ntu$ui este interesant de re$eat

atu$ c& 7n Codu$ de rocedur& ena$& Caro$ a$ II$ea 7n conor%itate cureederi$e art. 15, /ur&%8ntu$ era aste$ a$c&tuit 7nc8t te:tu$ s&u utea i

7ntre#uinţat de toţi %artorii indierent de re$i+ie asecte care au ost re$uate 'iu$terior 7n $e+is$aţia rocesua$ ena$&.

Aste$ or%u$a /ur&%8ntu$ui otriit $e+is$aţiei %enţionate se diia 7n dou&&rţi o arte $aic& 'i o arte re$i+ioas&. ;n ceea ce rie'te artea re$i+ioas& te:tu$

indica 7n %odu$ e:res c& %artorii aarţin8nd unor conesiuni re$i+ioaserecunoscute de statu$ ro%8n deun /ur&%8ntu$ 7n or%u$a indicat& %odiicat& 7nartea re$i+ioas& 7n raort cu credinţa $or. Codu$ reedea 'i iotea c8nd cei ceur%au s& deun& nu aeau nici o conesiune ei or dec$ara c& or sune ade&ru$e onoare 'i con'tiinţ&.

;n cau$ %uţi$or 'i surdo%uţi$or Codu$ de rocedur& ena$& a re&utdeunerea /ur&%8ntu$ui 7n scris entru cunosc&torii de carte iar 7n ca contrarrin se%ne cu a/utoru$ unui interret.

He+iuitoru$ r8nd s& %enţin& deunerea /ur&%8ntu$ui 7ntrun cadru deso$e%nitate a re&ut ca /ur&%8ntu$ s& se ac& cu %8na e cruce(#i#$ie) 7noiţia 7n icioare 7ntro atitudine de resect 'i so#rietate.

F&r& 7ndoia$& c& toate aceste or%a$it&ţi nu sunt $isite de su#stanţ& 'i c&dinco$o de ritua$u$ re$i+ios e:ist& conin+erea rioritar& $a i%actu$ si*o$o+ic ecare 7$ are /ur&%8ntu$ asura con'tiinţei %artoru$ui de a sune ade&ru$.

K a$t& reedere cu su#strat si*o$o+ic a ost re&ut& cu riire $adeunerea %&rturiei $a ca#inetu$ /udec&toru$ui de instrucţie care se &cea &r&

restare de /ur&%8nt. Aceast& reedere a ur%&rit s& creee osi#i$itatea entru%artorii care su# i%resiunea inracţiunii recent co%is& au &cut anu%itedec$araţiuni s& rein& $a noua deunere 7n aţa instanţei de /udecat& &r& aco%ite de$ictu$ de /ur&%8nt a$s. "rintro $e+e u$terioar& /ur&%8ntu$ a deenito#$i+atoriu 7n aa instrucţiei ena$e.10

10 #rbiescu G, curs %e proce%ur penal, +%iţia a II-a , /e:6ut i Bntre&it conform ultimelor mo%ificri a%use Co%ului %e .roce%ur.enal, Carol al II-lea, )ucureti 199, p 1!-14

14


16/59


Reu$t& rin ur%are c& 7n rocesu$ deunerii %&rturiei se creea& re$aţiarocesua$& =%artor autoritate /udiciar&> care %ai 7nainte de a i re$aţie /uridic&este o re$aţie si*o$o+ic& de co%unicare intercere#ra$& 7ntre %artor 'i autoritate

/udiciar&(o$iţist %a+istrat etc) du& re+u$i$e rocesua$e teoretice a$e anc*etei

/udiciare.Na'terea re$aţiei /uridice =%artor autoritate /udiciar&> este inte+rat& teoretic'i ractic actiit&ţi$or rocesua$ /udiciare de identiicare ad%inistrare areciere 'ia$oriicare a ro#e$or 7n scou$ so$uţion&rii te%einice 'i $e+a$e a caue$or /udiciareindierent de natura $or (ena$& cii$& contraenţiona$& ad%inistraticontencioas& sau disci$inar&).

I%ortanţa 'tiinţiic& a cercet&rii %&rturiei /udiciare din ersectiasi*o$o+iei /udiciare este deter%inat& de considerente de ordin cantitati 'ica$itati.

Su# asect cantitati< 7n %od ractic nu e:ist& cau& /udiciar& 7n care s& nuse ac& ae$ $a ro#e$e testi%onia$e.

Su# asect ca$itati< este de eidenţiat atu$ c& 7ndeose#i 7n caue$eena$e sta#i$irea ade&ru$ui este esenţia$%ente condiţionat& de e:istenţa unor %&rturii conc$udente.

;n do%eniu$ ena$ a$ actiit&ţii /udiciare e:ist& un o$i%oris% a$ situaţii$or rea$e cu care se conrunt& or+ane$e de ur%&rire ena$& 'i /ustiţie. ;n i%ensa $or %a/oritate st&ri$e de at din caue$e ena$e nu ot i sta#i$ite &r& contri#uţia de

ce$e %ai %u$te ori decisi& a %artori$or. Sunt ediicatoare 7n acest sens arecieri$eunuia din %arii %ae'tri ai Barou$ui din "aris care 7n %ono+raia sa =Ha erite tienta un i$> ana$i8nd caue$e unor erori /udiciare 7n rocese ena$e deenitece$e#re %enţiona< =ersoane$e care deţineau iecare 7n arte un ra+%ent deade&r au t&cut din tea%& interes sau indierenţ&> 11.

Condiţia esenţia$& a interco%unic&rii cere#ra$e dintre %artor 'i %a+istrat esteaceea ca %artoru$ s& ie de #un& credinţ& s&'i 7nin+& tea%a interesu$ sauindierenţa iar %a+istratu$ s&$ a/ute e %artor s& c8'ti+e ace$ +r&unte de cura/ 'i

resonsa#i$itate necesar entru triu%u$ ade&ru$ui.Core$ati acestei atitudini a %artoru$ui 7n art 32 din Codu$ de rocedur&ena$& se statuea& c& =7n ederea a$&rii ade&ru$ui or+anu$ de ur%&rire ena$&'i instanţa de /udecat& sunt o#$i+ate s& $&%ureasc& caua su# toate asecte$e e#a& de ro#e>.

11 Apu%, +minescu, , 7in istoria marilor procese,


17/59


;n dretu$ rocesua$ ena$ %artoru$ tre#uie s& re$atee tot ceea ce 'tieersona$ 7n cau& eit8nd s& e:un& inor%aţii a$ c&ror ior nu$ oate indica ec8nd 7n Codu$ de rocedur& cii$& nu e:ist& o ase%enea disoiţie.

E:$icaţia acestei dierenţieri const& 7n atu$ c& 7n rocesu$ ena$

osi#i$it&ţi$e de ro#aţiune rin 7ns&'i structura rocesu$ui ena$ care curindeaa ur%&ririi ena$e sunt %ai %ari 7n ceea ce rie'te identiicarea %artori$or direcţi care au asistat $a eeni%entu$ /udiciar. ;n rocesu$ cii$ aceste osi#i$it&ţisunt %ai restr8nse rocesu$ cii$ $e+8nduse 7n aţa instanţe$or &r& a e:ista o a&anterioar& cu uncţiuni seciice de c&utare a ro#e$or su# contro$u$ or+ane$or

/udiciare. =6e aceea rocesu$ cii$ nu tre#uie s& se eite o#ţinerea de inor%aţii de$a %artorii care nu ot indica sursa inor%aţii$or. Este necesar s& se su#$iniee c&acest $ucru tre#uie &cut nu%ai entru a eriica e a$te c&i dac& ate$e indicate sau rodus 7n rea$itate>12.

"ro#$e%atica 7nederat& structurat& e re$aţia rocesua$& %a+istrat %artor este esenţia$%ente de do%eniu$ si*o$o+iei /udiciare 'i interesea&ne%i/$ocit e %a+istrat entru c& 7n rocesu$ ena$ %odern caracteristic 'i entru

/ustiţia ro%8n& %a+istratu$ este u$ti%u$ 7ns&rcinat cu eriicarea te%einiciei 'i$e+a$it&ţii ad%inistr&rii 'i arecierii ro#e$or 7n cursu$ ur%&ririi ena$e iind a#i$itatde $e+ea rocesua$ena$& s& contro$ee inc$usi erori$e or+anu$ui de ur%&rireena$&. Este or#a de contro$u$ /udiciar eritca$ asura ad%inistr&rii 'i arecieriiro#e$or 7nainte de ronunţarea *ot&r8rii /udec&tore'ti.

"e de a$t& arte 7n %u$te caue ena$e a&rarea roune ro#a cu %artoriso$icit8nd audierea unor ersoane ce nu au ost audiate 7n aa ur%&ririi ena$esarcina ri%ei audieri reenind %a+istratu$ui.

;n aţa instanţe$or audierea sre deose#ire de cea din aa de ur%&rireena$& se rea$iea& 7n contradictoriu %artoru$ tre#uind s& r&sund& 7ntre#&ri$or a&r&rii 'i acu&rii care rereint& interese ouse %a+istratu$ui reenindui diici$asarcin& de a asi+ura condiţii$e unei audieri o#iectie reenirea stres&rii sausu+estion&rii c*estiuni si*o$o+ice esenţia$e.

"entru a i consecenţi cu $itera 'i siritu$ $e+ii rocesua$ ena$e se i%unereciarea c& 'i reaudierea 7n aţa instanţei a %artori$or audiaţi 7n aa ur%&ririiena$e se rea$iea& tot 7n condiţii$e contradictoria$it&ţii 'i c& %a+istratu$ui 7i reineace$ea'i o#$i+aţiuni de +arant a$ condiţii$or a#iectie de audiere. ;n $us%a+istratu$ oate i conruntat ca 'i acuarea 'i a&rarea cu sc*i%#areaconţinutu$ui deoiţii$or date de %artori 7n aa ur%&ririi ena$e eident cu anu%ite12 "i'uleac +, Sistemul probator Bn procesul ci:il, +%itura Aca%emiei /omniei, )ucureti, 190,p 2213

1


18/59


%otiaţii 7n care nu de uţine ori este inocat& incorectitudinea 7n actiitatea deur%&rire ena$& (constr8n+erea sau inti%idarea %artoru$ui etc.) acţiuni a#uie cea$terea& oinţa %artoru$ui de a re$ata ade&ru$. A$teori %artoru$ a re$eatade&ru$ 7n aa ur%&ririi ena$e 'i a reenit 7n aa /udec&ţii $a insistenţe$e &rţi$or

de o#icei a$e incu$atu$ui rude$or sau rieteni$or acestuia.Mi aceast& ro#$e%atic& se inc$ude 7n aria reocu&ri$or de si*o$o+ie /udiciar& a %a+istratu$ui c&ruia 7i reine o#$i+aţia de a e$ucida c8nd %artoru$ are$atat ade&ru$ 'i s& %otiee reţinerea unei deoiţii ca 'i 7n$&turarea ce$eiouse uti$i8nd criterii 'i ar+u%ente ri+uros 'tiinţiice sau s& disun& restituireacauei or+ane$or de ur%&rire ena$& entru sta#i$irea %otie$or reeniri$or.

;n re$aţia %artor autoritate /udiciar&(o$iţist %a+istrat) sunt i%$icatedeootri& con'tiinţe$e 'i conduite$e acestora ca eno%e si*o$o+ice. =Con'tiinţa'i conduita sunt uncţiuni 'i %aniest&ri a$e siste%u$ui neros centra$ 7n sea%a

c&ruia cade adatarea iinţei $a $u%e $a societate %ai a$es cu sco de conserare'i deo$tare. 6ar randa%entu$ con'tiinţei nu deinde nu%ai de +radu$ dedeo$tare a$ societ&ţii 'i cu$turii ei. 6e aceea con'tiinţa nu este nu%ai un roces#iosi*ic ci 'i unu$ socia$ 'i cu$tura$. Anu%e ea este o sure%& sinte& aor+ani&rii #iosi*osocia$e 'i cu$tura$e a ersoanei recu% 'i instanţa sa cea%ai 7na$t& de or+aniare 'i $aniicare a destinu$ui ei 7n $u%e>1,.

Cu riire %&rturia %incinoas& e:ist& anu%ite nuanţe de to$eranţ& a $e+iiena$e du& cu% %artoru$ a reenit 7ntrun anu%e ti% asura %&rturiei

nesincere to$eranţ& care se unda%entea& e anu%ite considerente 'i criteriisi*o$o+ice recu% 'i e atu$ dac& %&rturia /udiciar& %incinoas& a rodusconsecinţe asura ersoanei 7%otria c&reia a ost deus& sau nu.

;n cau$ %a+istratu$ui sau o$iţistu$ui ro#$e%a raortu$ui con'tiinţ& conduit& 7n raort cu %&rturia (situaţia iind a$a#i$& entru orice a$t& ro#&) seune de %aniera<- A cunoscut %a+istratu$o$iţistu$ caracteru$ nesincer a$ %&rturiei %incinoase 'i $

a accetat entru a da o anu%it& so$uţie i%us& de o anu%it& actur& o$itic&

sau ocu$t& sau a ost corut 7n scou$ %enţionat?- Mia ne+$i/at %a+istratu$o$iţistu$ ro$u$ acti 7n ad%iterea 'i arecierea ro#e$or 'i a reţinut ca a$a#i$& o %&rturie %incinoas& sau o %&rturie a$s& 7nte%eiat&

7nc& din =statu nascendi> e deicienţe de erceţie a$e %artoru$ui saudistorsiunii u$terioare acestui %o%ent.

1 "r&ineanu, N, !ondi"ia umană, +%itura Ştiinţific,)ucureti, 19, p1131;


19/59


Sunt se%niicatie entru asecte$e cri%ino$o+ice 'i si*o$o+ice a$e %&rturiei%incinoase arecieri$e cri%ino$o+i$or a%ericani EdOin G. Sut*er$and 'i 6ona$d R.CresseP care %enţionea&< =Qudec&torii sunt conin'i c& nu%&ru$ %artori$or %incino'i este i%ens dar rare sunt conda%n&ri$e entru %&rturie %incinoas&. 6in

19-5 8n& 7n 19-9 7ntrun enitenciar din Ca$iornia nu au ost 7ncarcer&ri care s&de&'easc& o duin&> Autorii citea& intensitatea eno%enu$ui cri%ino$o+ic 'i si*o$o+ic a$ %&rturiei

%incinoase 7n sera =aaceri$or aran/ate>. enţion8nd interenţia constant& entrua de%onstra =#una %ora$itate a incu$atu$ui> 'i =so$icitarea indu$+enţei entru e$>din artea =rieteni$or %e%#ri$or de a%i$ie $e+i$or %asonice sindicatu$ui sa&c$u#u$ui s&u #irou$ui s&u ei #ine a a$tor +ru&ri>. ;n ceea ce rie'te e o$iticieniautorii su#$inia&< =Aran/area aaceri$or a deenit entru o$iticieni o erita#i$&actiitate roesiona$&> "o$iticienii nu se siesc 7ndeose#i 7n scouri e$ectora$e s&

interin& direct sau indirect 7n caue /udiciare dintre ce$e %ai dierse (contraenţiio%oruri ca%#rio$a/e urturi cu %8na 7nar%at& r&ire a$suri). ;n %u$te ora'eor+ane$e de /ustiţie sunt contro$ate de oa%eni o$itici 'i ractic toate aaceri$e oti aran/ate =7ntrun stadiu sau a$tu$ a$ rocedurii>.

="resiuni$e se ac asura icti%e$or inracţiunii. "entru a $e conin+e s& nudea curs dec$araţii$or 'i asura o$iţi'ti$or entru a er%ite deoiţii i%recise 'iconue.>

Doate acestea ridic& aoi ro#$e%e entru rocuror care este c*e%at s&

reo$e conuii$e 'i contradicţii$e. Mi entru tri#una$e care $ec8nd de $aase%enea deoiţii tre#uie s& reinte o so$uţie dreat&.

SECŢIUNEA A II-A

PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ A MĂRTURIEIDE BUNĂ CREDINŢĂ

Asecte$e eidenţiate de studii$e cri%ino$o+ice ot 7nsoţi orice %&rturie /udiciar& de #un& credinţ& adic& acea %&rturie care deus& su# restare de /ur&%8nt nu este %incinoas& nu ior&'te din reaua credinţ& a %artoru$ui 'i rinur%are nu intr& su# incidenţa $e+ii ena$e. Cu toate acestea 'i acest +en de

19


20/59


%&rturii /udiciare ot i tot at8t de nocie ca 'i %&rturii$e %incinoase %oti entrucare ana$iarea $or intr& 7n sera de reocuare a cercet&ri$or de si*o$o+ie

/udiciar& a8nd ca #eneiciari racticienii din sera siste%u$i /udiciar (o$iţi'tirocurori %a+istraţi aocaţi 'i #ine7nţe$es cei ce se re+&tesc entru aceste

roesiuni ce i%$ic& e:erciţiu$ cuno'tinţe$or de si*o$o+ie /udiciar&).Caue$e %&rturii$or /udiciare #aate e #un& credinţ& dar a$se 7n conţinutu$$or esenţia$ (adic& ce$ care roduce eecte /uridice) nu sunt de natur&cri%ino$o+ic& ci de natur& iio$o+ic& sau si*o$o+ic& neintenţionat&. Aceastaresuune o#$i+aţia %a+istratu$ui de a sta#i$i 'i cerceta 7n or%e$e rescrise de$e+ea rocesua$& ena$& caue$e a$ter&rii %&rturii$or /udiciare (e:eri%entee:ertie test&ri intersu#iectie #iodetecţie etc)

=Erori$e 'i denatur&ri$e care aar 7n re$at&ri$e su#iecţi$or sau 7n deoiţii$e%artori$or c8nd este or#a de deoiţii 7n /ustiţie ot s& ie consecinţa ie a unei

erceţii eronate ori $acunare ie a unei atitudini care oate orienta at8t erceţiac8t 'i reroducerea 7ntro anu%it& direcţie ie a unui intera$ %ai $un+ de $aerceţie $a re$atare ie a unor 7ntre#&ri su+estie $a care condiţii se %ai otad&u+a 'i a$te$e (de e:e%$u discuţii$e dintre =%artori> )1-.

"roesoru$ Di#eriu Bo+dan inc$ude 7n cate+oria caue$or a$ter&rii %&rturii$ora$te$e dec8t ce$e ţin8nd de si*o$o+ia %artoru$ui 'i =un+*iu$ de deiere> 7nţe$e+8ndrin aceasta 7n %od e:$icati c& %&rturia sincer& nu rereint& dec8t o re$ectarea rea$it&ţii rin ris%a su#iectiit&ţii %artoru$ui iar =7ntre rea$itatea o#iecti& 'i

re$ectarea ei su#iecti& e:ist& un un+*i de deiere> 15. Se constat& c& 7n do%eniu$ si*o$o+iei /udiciare 7n +enera$ 'i 7n %ateria

%&rturiei 7n secia$ =un+*i de deiere> este un concet unda%enta$ cu o 7nse%nat& a$oare oeraţiona$& cu condiţia sta#i$irii conţinutu$ui 'i a i%actu$uiacestuia asura eecte$or roduse 7n $an /uridic.

Cu riire $a caue$e =un+*iu$ui de deiere> si*o$o+ia e:eri%enta$& neoer& nu%eroase e:e%$e e care $e c$asiic& 7n raort cu articu$arit&ţi$e +enera$ea$e si*icu$ui (actiis%u$ su#iectiis%u$ su#iectiitatea constructiis%u$) care

aectea& caacitatea o%u$ui de a reda rea$itatea. ;ntre aceste caue %enţion&%


21/59


"entru a cunoa'te caue$e =un+*iu$ui de deiere> este i%erios necesar ae:a%ina cu roiritate rocesu$ de or%are a$ %&rturiei care are un %o%ent iniţia$ eeni%entu$ /udiciar care este indeendent de su#iectu$ si*o$o+ic (iitoru$%artor) 'i %o%entu$ ina$ %&rturia care este oera su#iectu$ui si*o$o+ic.

;ntre aceste dou& %o%ente au $oc atru etae caracteristice entru orice%&rturie 'i anu%e< receţia senoria$&? re$ucrarea sau decodarea inor%aţii$or?stocarea inor%aţii$or? reactiitatea inor%aţii$or receţionate decodate 'i stocatecu ri$e/u$ eeni%entu$ui. "rin ur%are eeni%entu$ este o#iectu$ %&rturiei iar aceasta este c*e%at& s&$ re$ecte 7n aţa autorit&ţi$or /udiciare rin deoiţiasu#iectu$ui si*o$o+ic ce sa a$at 7n contact cu eeni%entu$.

=9. R((8* /(7%$*'2

Receţia senoria$& este ri%a a& a trecerii de $a eeni%ent $a constituirea%&rturiei care se caracteriea& rin o#ţinerea de c&tre su#iectu$ si*o$o+ic ainor%aţii$or desre eeni%ent deenit entru acesta o#iect de receţiesenoria$&. Aceasta se rea$iea& rin rocese$e si*ice< senaţii 'i erceţii.

9.9 S(7*8*

Senaţia este o i%resie ri%it& de un or+an de si%ţ (recetori senoria$i<oc*iu$ urec*ea etc. ) 7n %o%entu$ 7n care este e:us in$uenţei directe a uneisurse de inor%aţii. 6ac& resuune% c& sunte% 7ntro ca%er& 7ntunecat& 7n care$a un %o%ent dat ar aare re%e de 113 secunde o ra& de $u%in& cu undia%etru ec*ia$ent cu ce$ a$ 8ru$ui unui ac atunci ute% sune c& a% aut osenaţie de $u%in&. 6u& cu% se ede este or#a de o i%resie io$at&

a%an8nd dintro surs& de inor%aţie care de&'e'te ra+u$ %ini%a$ derecetiitate at8t ca intensitate c8t 'i ca durat&."ractic nici un o% nor%a$ adu$t nu are senaţii io$ate ci conco%itent un

nu%&r uria' de inor%aţii acţionea& asura $ui.

9. P($(8*

21


22/59


23/59


%ai %ici. 6e'i $e+i$e oticii sunt a$a#i$e entru roiectarea o#iecte$or a iinţe$or eretina ocu$ar& e traiectoria dintre retin& 'i corte: are $oc =corectarea i%a+inii>aste$ 7nc8t o#iecte$e sunt =reinersate>. Un o% de i$d& de'i aare cu cau$ 7n

/os e retin& i%a+inea care se or%ea& 7n corte: 7$ red& 7n oiţie nor%a$& 'i

totodat& de o %&ri%e inaria#i$& 7ntro ra& de aro:i%ati 150% indierent 7ncare arte a acestui cerc i%a+inar se a de$asa. Acest eno%en si*oiio$o+ic care contraice $e+i$e oticii oart& nu%e$e

de constanţa erceţiei. raţie acestui eno%en %ediu$ 7ncon/ur&tor e $ansenoria$ ne aare %ai sta#i$ c&ci 7n %od o#i'nuit %ici$e dierenţe de or%&%&ri%e cu$oare etc. A$e o#iecte$or a%i$iare nu se %ai 7nre+istrea& 7n rea$a $or ariaţie 'i $uctuaţie.

6in ersectia si*o$o+iei %&rturiei este i%ortant s& se sta#i$easc& dac&%artoru$ este o#i'nuit cu o#iecte$e $ocu$ sau ersoana $a care se reer& deoiţia

sa entru c& 7n uncţie de +radu$ de o#i'nuinţ& se a %aniesta $a e$ eno%enu$de constanţ& a erceţiei 'i 7n consecinţ& 7n %od ino$untar a distorsionarea$itatea ie o%iţ8nd ie ad&u+8nd inor%aţii.

Receţia senoria$& este distorsionat& 7n une$e cauri rin deor%areasu#iecti& a unui conţinut erceti o#iecti eno%en cunoscut su# denu%irea dei$uie. Feno%ene$e ce se 7ncadrea& 7n concetu$ de i$uie sunt nu%eroase 'iariate e:istenţa $or iind doedit& de si*o$o+ia e:eri%enta$&.

Aste$ de e:e%$u sunt cunoscute< i$uia otic& a 7nt8$nirii $inii$or ara$e$e?

i$uia ine+a$it&ţii unor %&ri%i e+a$e ca ur%are a conte:tu$ui 7n care se a$&?deor%area distanţe$or 'i a roorţii$or o#iecte$or sau ersoane$or a$ate e uncu$oar etc. Acest +en de i$uii sunt de ti otico+eo%etrice. E$e de%onstrea&orţa deor%atoare a conte:tu$ui saţia$ 7n care sunt $asate o#iecte$e sauersoane$e.

Hiteratura de secia$itate reerinduse $a or%area i$uii$or aertiea&asura $i%ite$or natura$e a$e caacit&ţii u%ane senoria$e de a re$ecta ide$rea$itatea din /ur eeni%ente$e ce se etrec o#iecte$e 'i ersoane$e a$ate $a $ocu$

eeni%entu$ui o#iect a$ %&rturiei.Fatu$ c& 7n conte:te dierite %&ri%i cu$ori etc. "ot aare a$te$ dec8t 7nrea$itate c& 7n anu%ite i+uri statice ot rooca erceerea unor %i'c&rideter%in8nd eectu$ distorsionat a$ succesiunii o#iecte$or eno%ene$orersoane$or etc. eidenţia& necesitatea de a e:a%ina cu %a:i%u% de atenţie 'isirit critic conţinutu$ %&rturii$or %ai a$es atunci c8nd e$e sunt decisie entrue$ucidarea cau$ui.

2


24/59


"erceţia senoria$& nu este unior%& nici 7n intensitate 'i nici 7n ca$itatere%e 7nde$un+at&. Receţia senoria$& iind condiţionat& de rocese$e atenţieiosci$aţii$e ei cre'terea sau sc&derea intensit&ţii ei ac ca din i%ensa %u$titudinede sti%u$i (inor%aţii) care #o%#ardea& 7n continuu or+ane$e de si%ţ nu%ai unii

s& ie receţionaţi cu %u$t& c$aritate a$ţii cu %ai uţin& c$aritate iar a$ţii oarte s$a#'i doar %ar+ina$ recetaţi.C8nd su#iectu$ si*o$o+ic este atent $a un at eeni%ent etc. inor%aţii$e

ce sosec e dierite cana$e senoria$e au un +rad dierit de $ecare une$e r&%8n 7n centru$ i+i$ent a$te inor%aţii sunt reţinute rin i$tra/ a$te$e sunt atenuate dar de a'a %anier& 7nc8t su#iectu$ nici nu'i d& sea%a de aceste rocese su#iacente.Co%$e:itatea 'i su#ti$itatea tuturor acestor des&'ur&ri consu%& %u$t& ener+ie%oti entru care atenţia este oarte $a#i$& se co%ut& %ereu de $a un o#iect $aa$tu$ a$tern8nd tot ti%u$ o#iectu$ cu ondu$ etc. A%$oarea cic$uri$or de osci$aţie

aria& nu nu%ai de $a indiid $a indiid ci 'i de $a un o#iect $a a$tu$. ;n ana$ia or%&rii si*o$o+ice a %&rturiei interesea& 7nc& doi ara%etri ai

atenţiei resecti concentrarea 'i distri#uţia.Concentrarea este acea 7nsu'ire a atenţiei care const& 7n ur%&rirea

con'tient& 'i conco%itent& a %ai %u$tor o#iecte ersoane actiit&ţi 7ntrunconte:t saţiote%ora$ re$ati restr8ns. 6istri#uţia atenţiei nu este o ca$itateere%torie. 6e aceea %&rturii$e a$ c&ror conţinut inederea& o erceţiee:a+erat& a %ai %u$tor 7%re/ur&ri din conte:tu$ saţiote%ora$ a$ eeni%entu$ui

ce constituie o#iectu$ %&rturiei or i suuse unei ri+uroase ana$ie critice dinersectia osi#i$it&ţii erceţiei ate$or re$atate.

;n ana$ia caue$or ce ot +enera =un+*iu$ de deiere> se 7nscrie 'ieno%enu$ e:ectanţei.

E:ectanţa este o stare de e+*e a con'tiinţei orientat& sre 7nre+istrareasenoria$erceti& a unui anu%it ti de inor%aţii osi#i$e e care toc%ai dinaceast& cau& sunt a'tetate de su#iectu$ si*o$o+ic.

6u& unii autori (E.ira P Hoe 1959) este %ai corect s& or#i% desre

su+estia a'tet&rii deoarece a'tetarea anticiea& 7n ti% 'i 7nre+istrea& caeectuat ceea ce este doar 7n arte rea$iat.E:ectanţa este o stare de re+&tire entru a receţiona anu%ite sti%u$&ri 'i

a i$tra a$te$e aceast& stare anticiea& aariţia unor eno%ene ate 'i tinde s&interretee orice a%#i+uitate 7n sensu$ a'tet&rii.

Cu toate asecte$e ne+atie a$idate de ractic& ca atare starea dee:ectanţ& este uti$iat& recant 7n actiitatea de identiicare a unor inractori care

2!


25/59


acţionea& 7n one sta#i$ite (*oţii de #uunare *oţii din arc&ri$e de auto%o#i$eetc.). "entru o$iţie nu contea& aariţia a%#i+uit&ţi$or entru c& 7n anu%ite caurie:ectanţa este sin+ura %oda$itate de a identiica 'i rinde e inractor.

Recetarea eeni%entu$ui cu tot conţinutu$ inor%aţiona$ este 7n %od irec

distorsionat& de o sea%& de eno%ene care ţin de sera aectie%oţiona$& auncţion&rii si*icu$ui.6in sera aecti& e%otiitatea tre#uie considerat& ca un actor %a/or de

distorsionare. ;n ri%u$ r8nd aici interine e%otiitatea ca tr&s&tur&te%era%enta$& care aectea& ca$itatea receţiei senoria$e. E%otiii dar %aia$es *iere%otiii reacţionea& 7n %od o#i'nuit +$andu$ar 'i %otor 7n %ode:a+erat $a ceea ce se 7nt8%$& 7n /ur. Consider8nd c& orice e%oţie du& cu% sa %ai ar&tat dec$an'ea& o suit& 7ntrea+& de eno%ene e+etatie se 7nţe$e+ec& receţia senoria$& se a ace 7n condiţii de e:ceţie c&ci sunt ertur#ate ad8nc

c*iar rocese$e ercetie. 6in acest %oti eeni%ete$e or aare su#iecti 7n%od $acunar sau cu accentu&ri ori di%inu&ri care se 7nde&rtea& de rea$itateao#iecti&.

Reu$t& deci c& e%otiii 'i cu at8t %ai %u$t *iere%otiii erce rea$itatea 7n%od deor%at e de o arte iar e de a$ta starea $or e%oti& oate rooca 'i odisuncţie 7n stocarea i%a+ini$or erceute 7n sensu$ c& oate #$oca erceerea 'ireţinerea secenţe$or ina$e (a%neie roacti&) ori anu$a secenţe$e erceuteanterior (a%neie retroacti&).

Nu nu%ai $a e%otii 'i *iere%otii ot aare ase%enea eno%ene ci 'i $aoa%eni cu e%oţiona$itate ec*i$i#rat&. ;n istoria iec&rui indiid e:ist& eno%eneate situaţii care aectea& adesea r&stoarn& ec*i$i#ru$ e%oţiona$ 'i 7nconsecinţ& re$ectarea rea$it&ţii o#iectie se deran/ea& si%ţitor. ederea s8n+e$ui$a unii dierse o#ii $a a$ţii auu$ anu%itor cuinte etc. ot rooca eno%eneertur#atoare care se reercutea& e $anu$erceti c*ier 'i $a aceia care 7n%od nor%a$ nu se e%oţionea& u'or.

;n rinciiu ate situaţii eno%ene tota$ neutra$e aecti nu e:ist& ceea ce

7ns& nu are rea %are i%ortanţ& 7n iaţa contidian& o#i'nuit&. 6ar 7n situaţiac8nd cinea deine %artor c*iar 'i %ici$e disuncţii ot in$uenţa deoiţia rinad&u+area sau o%iterea de nuanţe care 7n roces ot aea o ondereconsidera#i$&. Aceste eno%ene aar cu re+nanţ& 7n cauri$e 7n care situaţiao#iectu$ sau ersoana au ost erceute oarte u+iti aste$ 7nc8t i%a+inea se aor%a 7n %od a%#i+uu iar 7n endu$area dintre ce$e dou& (sau %ai %u$te) arianteaectu$ oiti sau ne+ati a 7nin+e 7n oida rea$it&ţii.

24


26/59


A'a nu%itu$ =eect *a$o> oate +enera distorsiuni a$e erceţiei rea$e aeeni%entu$ui o#iect a$ %&rturiei. Acesta const& 7n tendinţa de a e:tinde undeta$iu 7n %od neadecat (necritic) asura 7ntre+u$ui. 6e e:e%$u or#ind cu unnecunoscut 7%#r&cat oarte distins 'i care se e:ri%& deose#it se corect sunte%

7nc$inaţi s& d&% creare suse$or $ui e:tin8nd =corectitudinea 7%#r&c&%intei 'i ae:ri%&rii> 7n %od ne/ustiicat 'i asura conţinutu$ui suse$or sa$e. Mi iners< aţ&de cinea ne+$i/ent 7%#r&cat 'i care se e:ri%& incorect sunte% #&nuitori 'i nuiacord&% rea %u$t& 7ncredere.

=. P$('3$*$(*6(%6*$(* 7%$)*8'%$

Aaratu$ nostru senoria$ nu recetea& i%a+inea $ucruri$or 'i eno%ene$or

ci doar $u%ini sunete %irosuri etc. care nu%ai $a nie$u$ cortica$ 7n scoarţacere#ra$& or i sintetiate inte+rate 7n ansa%#$uri 'i totodat& or i re$ucrate 'idecodate. Feno%ene$e se etrec oarecu% si%i$ar cu ceea ce se 7nt8%$& atuncic8nd or#i% $a te$eon cu cinea. E%iţ&toru$ or#e'te adic& e%ite sunete ce sunttransor%ate 7n i%u$suri e$ectro%a+netice 'i trans%ise sre recetor. Acestese%na$e sunt aoi reco%use 7n cuinte care dac& ac arte dintrun siste% de$i%#a/ cunoscut de ersoana de $a ce$&$a$t ca&t a$ iru$ui se structurea& du&sens conerind un conţinut inte$i+i#i$ %esa/u$ui ori+ina$ trans%is.

Adesea se 7nt8%$& c& e cana$u$ de trans%isie aar =+o%ote> (#ruia/)aste$ 7nc8t co%unicarea deine $acunar& 7ntrun +rad %ai %are sau %ai %ic.Dotu'i inter$ocutorii se 7nţe$e+ entru c& iecare $o+ic 'i se%antic eentua$e$e$acune. Fat este deci c& +raţie actiis%u$ui si*ic 7n con'tiinţa noastr& aar sensuri 7ntre+i $o+icse%antic structurate cu toate c& e$e nu sunt stocate%e%oria$ 'i arţia$ roin din reconstituiri.

Inor%aţii$e e%ise receţionate inte+ra$ sau arţia$ sunt deci decodatese structurea& $o+ise%antic do#8ndind un sens. Acest sens 7n rinciiu identic

$a toţi or#itorii ace$uia'i $i%#a/ este i:at 7n cu8nt urt&tor de inor%aţie. Estede notat aici atu$ re%arca#i$ c& noi ersoane$e nor%a$e 'i adu$te nuercee% dec8t $ucruri denu%ite. ;n %od curent nu ede% un o#iect de o anu%it&or%& %&ri%e cu$oare etc. ci ede% =%asa> =scaunu$> =o%u$> =%a'ina> etc.

He+&tura dintre o#iecte eno%ene situaţii etc. 'i +rua/u$ de sunete rincare se e:ri%& cu8ntu$ sunt 7n&ţate sunt deci ac*iiţii ostnata$e ceea ceaci$itea& recetarea eeni%ente$or din /uru$ nostru conerind o +enera$itate

2


27/59


7ntre+u$ui roces receti. Doc%ai $a acest nie$ se eidenţia& ro$u$ e:erienţeistocate ro$u$ 7n&ţ&rii c&ci o#iecte$e doar arţia$ recetate cuinte$e $acunar auite ot i 'i c*iar sunt 7ntre+ite 'i deci or+aniate ca atare. Este suicient s&ede% o arte dintro cas& entru a ne da sea%a c& 7n aţa noastr& se a$& un

ase%enea ediiciu e suicient s& si%ţi% %iros de cadrau entru a sesia c& 7nrea/%a noastr& se a$& o %as& de carne 7n utracţie.6ecodarea se%na$e$or (inor%aţii$or) odat& eectuat& +&sirea (se$ectarea)

cu8ntu$ui otriit nu constituie unctu$ ina$ a$ rocesu$ui de re$ucrare. Esteade&rat c& iecare cu8nt e urt&tor de sens 'i c& acest sens este oarte aroiat$a toţi cunosc&torii $i%#a/u$ui resecti (aici ae% 7n edere co%unitatea %ai $ar+&sau %ai str8ns& a ce$or ce or#esc de i$d& un dia$ect anu%e). 6inco$o 7ns& deaceast& articu$aritate cuinte$e nu dese%nea& nu%ai o#iecte st&ri eno%enee$e au 'i a'aise conotaţii a$ori&ri cAste$ de i$d& cu8ntu$ =#eţi> nu e:ri%&

nu%ai atu$ c& indiidu$ $a care nea% reerit este adesea &ut 7n stare dee#rietate ci 'i un disreţ aţ& de ce$ ce a#uea& de a$coo$.

Cunoa'terea conotaţii$or de c&tre oiţerii de o$iţie este deose#it dei%ortant& deoarece nu%ai a'a or 7nţe$e+e nuanţe$e e care $e e:ri%& un%artor sau un 7ninuit 7n deoiţia $ui.

6ac& sensu$ 'i conotaţii$e cuinte$or uua$e sunt u'or de cunoscutse%niicaţia indiidua$& a unor cuinte ţine 7ns& de istoria iec&ruia dintre noi. A'ade i$d& cu8ntu$ =+ar&> du& sens e $ocu$ unde sosec 'i de unde $eac&

trenuri$e. Conotaţia aici ar i +&$&+ia deordinea =ca $a +ar&>. "entru unii carerecent sau des&rţit de o ersoan& aroiat& sau cei care au suerit 7ntrun aste$de $oc un accident cu8ntu$ =+ar&> are o se%niicaţie %ai deose#it& 'i do#8nde'teca$it&ţi aecto+ene caa#i$e s& introduc& e$e%ente distorsionate discrete.6escoerirea unor ase%enea se%niicaţii %ai a$es dac& se reer& $a un unctnoda$ a$ cau$ui se cuine s& se ac& cu %u$t& a#i$itate 'i %u$t tact.

Kdat& cu actu$ erceti noi re$ect&% o#iecte$e 'i eno%ene$e nu nu%aidenu%indu$e ci 'i ca ds&'urare a $or 7n ti% 7n saţiu 'i 7n %i'care. "ute%

considera 7ns& c& a#ia 7n rocesu$ de decodare se con'tientiea& e de$inca$it&ţi$e saţiote%ora$e 'i se esti%ea& a$oarea $ucruri$or iinţe$or de$asarea$or etc. ;n acest %o%ent 7ns& aar o serie de distorsiuni iono$untare deoarecere$ectarea ti%u$ui a seţiu$ui 'i a iteei se eectuea& rin interacţiunea %ai%u$tor or+ane de si%ţ ceea ce otenţea& sensi#i$ re$atiitatea $or. ;n si*o$o+iedierenţie%< ti%u$ o#iecti (%&sura#i$ rin crono%etru) 'i ti%u$ su#iecti (care se=re$un+e'te> c8nd artici&% $a eeni%ente ne$&cute 'i =u+e> 7n c$'ie$e de

2


28/59


ericire)? saţiu$ rea$ (%&sura#i$ rin dierite =%etrii>) 'i saţiu$ idea$ (cos%ic sauoetic) care nu oate i dec8t +8ndit. A$&turi 7ns& de inor%aţii$e recetatesenoria$ ti%u$ 'i saţiu$ se re$ect& 7n si*icu$ nostru 'i rin rocese$e +8ndiriicare $a o% 7n %&sur& %ai %are sau %ai %ic& artici& $a orice eno%en de

re$ectare. ;n cadru$ unei deoiţii nu o dat& oate i decisi& arecierea ti%u$ui adistanţe$or a iteei etc. c&ci de aste$ de arecieri oate s& deind& 7ncadrarea

/uridic& a actu$ui inracţiona$. ;n acest conte:t orice su#areciere oate sc*i%#aesenţia$ situaţia creat&.

;nc& de $a 7nceutu$ anu$or 190,190- si*o$o+u$ +er%an .Stern arat& c&arecierea ti%u$ui 7n care a decurs o acţiune reint& tendinţe de distorsiune.

Aste$ orice durat& su# 5 %inute este cu at8t %ai %u$t su#areciat& cu c8t ea aost %ai scurt&. 6urata dintre 5 'i 10 %inute o#i'nuit se arecia& %ai corect 7n

sc*i%# $a orice acţiune care a aut o des&'urare %ai %are de 10 %inute e:ist& outernic& tendinţ& de suraareciere.

Constat&ri$e $ui . Stern nu sunt 7ns& a$a#i$e dec8t $a %odu$ ce$ %ai+enera$. K sea%& de roesioni'ti care actiea& 7n transorturi cei din

7n&t&%8nt sau antrenorii sortii ersoane$e care $ucrea& er%anent =du&ceas> datorit& e:erciţiu$ui (7n&ţare) ot a/un+e $a eror%anţe considera#i$e 7nriinţa arecierii o#iectie a ti%u$ui a durate$or %ai $un+i 'i %ai scurte.

Quristu$ +er%an G. ross (1902) arat& c& e:ist& o %etod& si%$& de a

eriica un %artor asura osi#i$it&ţi$or $ui de areciere at8t a ti%u$ui c8t 'i asaţiu$ui. C*iar 7n ca%era de audieri anc*etatoru$ oate s&i cear& %artoru$ui dei$d& s& sun& &r& a se uita $a ceas scur+erea unui r&sti% de 5 %inute s&areciee roorţii$e ca%erei 7n care se a$& distanţa de $a +ea% $a #$ocu$ din aţ&etc. Aceste =test&ri> ot constitui indicii riind 7ncrederea e care o oţi acordare$at&ri$or %artoru$ui riind e$e%ente$e de ti% sau saţiu din cadru$ %&rturieisa$e.

=;. S+%*$(* 7%$)*8'%$

Stocarea inor%aţii$or re$ucrate (decodate) se eectuea& rin rocese$e de 7nti&rire (%e%orare) 'i &strare a e$e%ente$or de inor%aţie reeritoare $aconţinutu$ acţiunii $a care a articiat %artoru$. ;nti&rirea (en+ra%area) nu este oacţiune %ecanic& e:ercitat& asura %asei cere#ra$e ci tre#uie 7nţe$eas& ca

2;


29/59


or%area unor ur%e uncţiona$e (aarent datorate sc*i%#&ri$or ca$itatie ce seroduc 7n aciii nuc$eici) ca% 7n +enu$ ace$ora care se etrec rin i%ri%area e o#and& de %a+netoon unde 7n ooiţie cu $aca de +ra%oon nu aar sinuoit&ţie suraaţ&.

Fate$e 7nti&rite anterior arat& A. C*irce (1945) nu r&%8n nesc*i%#atee %&sura acu%u$&rii unor date noi ci suer& 7nse%nate %odiic&ri. Ce$e dou&cate+orii de date (ec*i 'i noi) nu r&%8n io$ate 7n %e%orie. E$e se or+aniea& 7nunit&ţi $o+ice cu o structur& %ai co%$e:& dec8t acea a +rue$or co%onente. Har8ndu$ $or aceste unit&ţi se suun unor reor+ani&ri 'i +ru&ri de 7ndat& cesu#iectu$ asi%i$ea& noi inor%aţii. 6e aceea e #un& dretate %e%orarea esteconceut& ca un roces acti de or+aniare 'i reor+aniare a %ateria$u$ui. ;nace$a'i sens 'i &strarea este un roces dina%ic ireducti#i$ $a =conserarea>asi& a %ateria$u$ui. 6oada conc$udent& a caracteru$ui dina%ic a$ &str&rii 7$

constituie eno%enu$ re%iniscenţei (resta#i$irea 7n %e%orie a ate$or uitate). ;nune$e cauri reroducerea u$terioar& este cu %u$t %ai recis& 'i %ai co%$et&dec8t reroducerea anterioar& cu toate c& 7ntre ti% nu au surenit reetiţiisu$i%entare.

Caacitatea de 7nti&rire (%e%orare) nu este e+a$& $a nie$u$ dierite$or cate+orii de inor%aţii. ;n uncţie de articu$arit&ţi$e indiidua$e< unii 7'i 7nti&resc 'ireţin cu rec&dere inor%aţii$e iua$e a$ţii sunt %ai recetii e $an auditier#a$ reu'ind deci s& reţin& 'i s& &stree cu rioritate secenţe de eeni%ente

care $eau arenit e ca$e auditier#a$&. Faci$itatea sau re$atia diicu$tate de a 7nre+istra ate eeni%ente ori situaţii de natur& iua$& sau auditi& este cauaunor $acune %e%oria$e aţ& de care cu% sa %ai ar&tat aea% tendinţe de=co%$etare $o+ic&> ceea ce a duce 7n ce$e din ur%& $a dierite +rade dedistorsionare.

A$&turi de aceste ca$it&ţi a$e %e%oriei (aartenenţa $a tiu$ auditi sau ce$iua$) care ţin de articu$arit&ţi$e indiidua$e 7n si*o$o+ie se conoa'te c& une$einor%aţii se stoc*ea& doar c8tea secunde a$te$e ti% de %ai %u$te ore sau i$e

ori re%e 7nde$un+at&. ;n uncţie de durata stoc&rii or#i% de %e%orie de scurt&durat& de durat& %edie 'i de $un+& durat&. Aroae de un seco$ se cunoa'te (Q. Qaco#s 194) c& durata stoc&rii

aria& 7n uncţie de< tiu$ de %ateria$ care se reţine (%ateria$ er#a$ cire i+urio#iecte co$orate rooiţii de $un+i%e aria#i$& etc.) 8rsta su#iectu$uicaacit&ţi$e sa$e inte$ectua$e (reţinerea de cuinte o#iecte rae etc.). Caacitateao#i'nuit& de stocare%e%orare a unui indiid scade 7ns& sensi#i$ 7n cau$ o#ose$ii

29


30/59


a$ consu%u$ui de a$coo$ de tutun ($a neu%&tori) c8t 'i su# in$uenţa unor inor%aţii concurente care distra+ atenţia $ui.

;n cau$ 7n care conţinutu$ %e%oria$ este de %ini%& i%ortanţ& (reţinereaunui nu%&r de te$eon care u$terior ro#a#i$ nu aea% neoie sau su%e$e arţia$e

$a o oeraţie de adunare etc.) or#i% de %e%orie de scurt& durat& (s*ort ter%%e%orP) sau %e%orie ri%ar&.Aceast& instanţ& %e%oria$& nu oate conţine %ai%u$t de 3 e$e%ente ($a o%u$ adu$t nor%a$) cu% ar i 3 sau 4 cire a$e unui nu%&r de te$eon 'i acestea sunt stocate ce$ %ai %u$t 7n 20 sau ,0 de secunde.Nu%aidac& 7n acest r&sti% interine o reetiţie conţinutu$ a i trans%is %e%oriei de$un+& durat& (C$iord or+an Ric*ard Tin+ 1945) sau ce$ei de durat& %edie. Sere%arc& 7n $iteratur& (I..H. Gunter 193) c& stocarea 7n %e%orie de scurt& durat&se eectuea& 7n condiţii$e concurenţei %ai %u$tor serii de inor%aţii? 7n consecinţ&se oate resuune c& %e%oria de scurt& durat& i$trea& 'i se$ectea&

inor%aţii$e.6u& &reri$e unor autori (. Tintsc*1940? R.C.Atinson R..Sc*rin

1941 '.a.) i%a+ini$e din $u%ea e:terioar& deci intr&ri$e inor%aţiona$e sunt stocatete%ora$ c*iar su# or%& iconic& re%e de c8tea secunde 7n re+istru$ senoria$sau 7n %e%oria senoria$& de unde sunt trans%ise %e%oriei de scurt& durat& sau%e%oriei ri%are considerat& ca %e%orie acti&. Se resuune c& $a acest nie$ar aea $oc %a/oritatea oeraţii$or de re$ucrare a inor%aţii$or (reetarea codarease$ectarea recuerarea inor%aţii$or etc.). ;n %e%oria de $un+& durat& sau

%e%oria secundar& nu se stoc*ea& inor%aţii$e codate dec8t dac& au ostreetate. C8nd de e:e%$u cere% de $a un co$e+ un nu%&r de te$eon $a careacesta ro#a#i$ este stocat 7n %e%oria de $un+& durat& 'i$ or%&% i%ediat 7ncau$ 7n care se se%na$ea& =ocuat> dac& nu$ reet&% &n8 $a o nou& or%are=ierde%> (uit&%) ce$ uţin c8tea cire 'i sunte% neoiţi s&$ %ai cere% o dat&.

Reerindune $a cic$u$ de rocese care aectea& %artoru$ 'i contri#uţia $or $aor%area %&rturiei ute% deci conc*ide< inor%aţii$e &trund 7n siste% rin cana$esenoria$e 'i sunt stocate entru o re%e oarte scurt& 7n %e%oria de scurt&

durat&. 6ac& condiţii$e sunt aora#i$e o arte din inor%aţii$e care se scur+ 7n%e%oria de scurt& durat& (ri%ar&) se or trans%ite 7n %e%oria de durat& re$ati$un+& sau 7n cea de $un+& durat& (%e%oria secundar&) de unde %ai t8riu e$e oti recuerate adesea rin uti$iarea unor strate+ii 'i traduse 7n co%orta%ente(C$iord or+an Ric*ard Tin+ 1945). ;n aceast& acceţie =uti$iarea de strate+ii>se reer& $a rocedee$e de =c&utare> 7n %e%orie $a eorturi$e e care $a deune%c8nd une$e i%a+ini nu%e sau date sunt e =8ru$ $i%#ii> (eno%enu$ DKD du&

0


31/59


Q.A.C. BroOn 6.cNei$ 1933) situaţii 7n care se oate +&si %artoru$ iar =traducerea 7n co%orta%ente> 7n acest ca 7nsea%n& transor%areaconţinuturi$or %e%oria$e c&utate 'i +&site 7n dec$araţie er#a$& sau scritic&.

Reeritor $a considerente$e $ui C$iord or+an 'i Ric*ard Tin+ su#$inie% c&

e$e ca 'i %ode$e$e $ui . Tintsc* sunt constructe teoretice care tre#uie s& ieriite ca atare 'i nu dret ade&ruri de%onstrate. Cu toate acestea oerinduneun unct de edere care reu$t& dintro ana$i& aroundat& a ate$or ne a/ut& s&

7nţe$e+e% eno%ene$e de stocare 'i 7n arte 'i ce$e de recuerare (reactiare).6ar e $8n+& %ecanis%e$e $a care sau reerit autorii %ai suscitaţi %ai

e:ist& 'i a$ţi actori care e de o arte aci$itea& iar e de a$ta r8nea&recetarea resecti stocarea inor%aţii$or. Aste$ interesu$ entru o anu%it&cate+orie de ate aci$itea& recetarea deci 'i stocarea $or. ;n anu%ite cauri deaccidente c8nd e:ertia este &cut& de conduc&tori auto sau secia$i'ti 7n

%aterie re$atarea ate$or este %ai c$ar& (i%a+ini recise) reţin8nduse #ine c*iar a%&nunte$e.Cei neiniţiaţi 7n ro#$e%e$e de %a'ini circu$aţie accidente nu $e otreda cu $u: de a%&nunte 'i co%etenţ&.

Ha e$ se 7nt8%$& 'i atunci c8nd cinea iind aiat c& a tre#ui s& raorteece$e &ute ur%&re'te etent des&'urarea acţiunii reu'ind s& reţin& ceea ce i sacerut (de e:e%$u un cerceta' %i$itar tri%is 7n %isiune). 6eci con'tiinţa sarcinii%&re'te at8t caacitatea de recetare 8n& $a nie$u$ oti% c8t 'i stocareainor%aţii$or a c&ror recuerare (reactiare reactua$iare) deine aci$&.

6e'i ase%enea situaţii se +&sesc oarte rar 7n cadru$ %&rturiei totu'i uneorice$ care ur%&re'te deru$area unui eeni%ent oate s&'i dea sea%a c& a deeni%artor.

=?. R(*+>*$(* 7%$)*8'%$

Reactiarea conţinuturi$or (inor%aţii$or) receţionate decodate 'i stocate

anterior se reer& ie $a recunoa'terea o#iecte$or ersoane$or sau a situaţii$or reetate %ai %u$t de c&tre su#iect ie $a reroducerea (descrierea re$atarea)er#a$& a $or.

Recunoa'terea (o#iecte$or ersoane$or a $ocuri$or etc.) resuune e:istenţaunei i%a+ini a unei rereent&ri (7n si*o$o+ie aceasta 7nsea%n& aariţia i%a+inii

7n a#senţa reunui sti%u$) care reactiat& oate i co%arat& cu o#iectu$ersoana sau $ocu$ ar&tat su#iectu$ui. Cu c8t rereentarea (i%a+inea) conţine %ai

1


32/59


%u$te inor%aţii %ai %u$te =reere> cu at8t 'i rocesu$ recunoa'terii a i %ai u'or.Hisa inor%aţii$or eroiunea $or rooac& nesi+uranţ& 7n recunoa'tere eit&ri 7ndec$araţie incertitudine su#iecti& (senti%entu$ incertitudinii). Acesta din ur%& nueste 7ns& 7n toate cauri$e dec$arat de %artor ci adesea se %aniest& 7n tendinţe

de co%$etare $o+ic& a inor%aţii$or $acunare care 7n %od cert oate rooca odistorsiune sensi#i$&. Aceast& %e%orie de recunoa'tere (C$iord or+an Ric*ard Tin+) const&

7ntro deciie de =da> sau =nu> riitoare $a atu$ c& ceea ce i se arat& sau i sesune %artoru$ui este o inor%aţie =ec*e> sau =nou&>. A recunoa'te deci un o#iectar&tat o ersoan& sau un $oc reentat %artoru$ui 7nsea%n& a decide. =6eci esteo inor%aţie ec*e>. Kricu% 7ns& %e%oria de recunoa'tere $a o%u$ nor%a$ 'iadu$t uncţionea& de o#icei #ine 'i 78n orice ca %ai u'or dec8t %e%oriareconstituti& (reca$$ %e%orP) sau %e%oria reroducti&.

e%oria reroducti& nu uncţionea& cu at8ta u'urinţ& ca %e%oria derecunoa'tere c&ci 7n cau$ reroducerii (a$ reconstituirii) oeraţia nu este osi%$& deciie =danu> ci o serie de strate+ii de c&utare dintre ce$e %ai co%$e:e.

;n +enera$ or#ind de %&rturie c&ut&% $anţuri asociatie adic& inor%aţiiconectate care 7n %o%entu$ receţion&rii $or au ost $e+ate 7ntre e$e rinconti+uitate crono$o+ic& (inor%aţii *o%eocronice) 'i care rin 7nsu'i atu$consecinţei $or te%ora$e au tendinţa de a se %enţine 7n 7n$&nţuirea $or ori+ina$&.Este de at re%arca#i$ c& eeni%ente$e care constituie su#stanţa ce$or %ai %u$te

%&rturii nu decur+ 7n %od o#$i+atoriu du& o $o+ic& resta#i$it& ceea ce 7n+reunea&c8teodat& rea%intirea $or c&ci reroducerea c*iar 7n oida rea$it&ţiitinde s& ie %ereu $o+ic&.

Rea%intirea adic& recuerarea din %e%oria de $un+& durat& (secundar&) 7nt8%in& diicu$t&ţi nu nu%ai c8nd este or#a de redarea (er#a$&) a unor secenţe de eeni%ente ci 'i atunci c8nd tre#uie s& ne rea%inti% de un nu%esau cu8nt. 6e i$d& dac& %artoru$ a asistat $a un sc*i%# de cuinte 7ntre doiindiii oate i 7ntre#at dac& A $a oensat e B sau nu. Ha un r&suns air%ati i

se cere %artoru$ui s& reete oensa. 6ac& e:resia incri%inat& de e:e%$u a ostcea de =satra> %artoru$ oate aea eit&ri 7n a'i rea%inti acest cu8nt uti$iatdestu$ de rar. E$ oate sune =sa%urai> (asociaţie $o+ic& =do%n orienta$>) sau=sa$a*or> (asociaţie rin asonanţ& sau *o%eoonie). Aceste e:resii (sa%uraisa$a*or '.a.) arat& o acti& c&utare 7n =reeroru$> %e%oriei de $un+& durat& 'istrate+ia de a detecta e$e%ente si%i$are ie ca sens ie rin asonanţ& ri%& etc.dar cu restricţia de a aea aro:i%ati ace$a'i nu%&r de e$e%ente inor%aţiona$e

2


33/59


(adic& ace$a'i nu%&r de $itere). Este interesant c& %artoru$ a sune cu rec&dere=sa%urai> sau =sa$a*or> 'i oarte uţin ro#a#i$ =t8$*ar> de'i acest cu8nt e:ri%&o oens&. E:e%$u$ de %ai sus ne a%i$iariea& uţin cu %ecanis%e$e %e%orieireroductie a'a cu% uncţionea& ea 7n condiţii$e unei situaţii oarte si%$e.

Str8ns $e+at de reactiarea conţinuturi$or stocate 7n %e%orie interinero#$e%a uit&rii.or#i% de uitare oric8nd nu ne rea%inti% un nu%e un ateeni%ent etc. sau c8nd nu reu'i% s& eectu&% o acţiune 7n&ţat& anterior."ot iuitate conţinutu$ unei discuţii secenţa de idei dintro re$e+ere ca$ea e caretre#uie s& o ur%&% entru a a/un+e $a o anu%it& adres& $a care a% %ai ost ori s&nu i% 7n stare a e:tra+e r&d&cina &trat& dintrun nu%&r de'i e re%uri a%

7n&ţat oate c*iar #ine aceast& oeraţie re$ati si%$&.Uitarea este un eno%en cotidian a%neia 7ns& este o or%&%ai +ra& a

uit&rii 'i constituie un si%to% ato$o+ic.

;n +enera$ se crede c& uitarea este 7n uncţie de ti% 7n sensu$ c& ti%u$ui ise acord& o ca$itate erosi&. Ade&ru$ este c& nu ti%u$ ca atare aectea&conţinuturi$e %e%oriei ci %ai cu sea%& ca$itatea acestor conţinuturi. Cine nu 'tiec& anu%ite $ucruri $e uit&% nua%idec8t a$te$e 7n sc*i% ersist& 7n %e%oria nostr&toat& iaţa.

"ri%u$ care a 7ncercat s& ac& inesti+aţii e:acte 7n acest do%eniu a ost G.E##in+*aus (15). E$ a dat sre %e%orare unor su#iecţi un nu%&r %are desi$a#e &r& sens (ac do$ o+ re% to+ se etc.). Cer8nd su#iecţi$or s& reroduc&

ce$e %e%orate a constatat c& nu%ai du& 20 de %inute din tota$u$ si$a#e$or %e%orate sau ierdut 50J du& o or& 30J du& ore 40J iar restu$ ti%u$uisau %enţinut ca% 20J.

"ractic aceasta 7nsea%n& c& etaa oti%& a audierii unui %artor este c*iar du& consu%area actu$ui $a care a asistat sau 7n erioada c8t %ai aroiat&osi#i$ deci atunci c8nd ierderi$e nu sunt rea %ari. 6in acest %oti consider&%c& 7n orice %&rturie este o#$i+atoriu s& arecie% e:act c8t ti% a trecu% de c8nd%artoru$ a recetat eeni%entu$ 'i ca% ce rocent de ierdere eident cu

aro:i%aţie oate i socotit ca nor%a$.Uitarea 7ns& nu se e:$ic& rin reerire nu%ai $a =trecerea ti%u$ui>. Kase%enea e:$icaţie ar resuune c& e:ist& =ur%e %e%oria$e> care cu ti%u$dein din ce 7n ce %ai a$ide ca 8n& $a ur%& s& disar& de tot. Cercet&ri$e %ainoi insist& asura atu$ui c& ceea ce nu%i% ate uitate 7n ond sunt conţinuturisi*ice (%e%oria$e) e care nu $e ute% reactia u'or ci cu oarte %ari diicu$t&ţi.Se su#$inia& c& inor%aţii$e din %e%oria secundar& (de $un+& durat&) au o %are


34/59


sta#i$itate 'i c& de aco$o nu =se ierd> inor%aţii. Ca doad& 7n is 7n stare de*ino& sau rin rocedee si*ana$itice rein i%a+ini eeni%ente i+uri etc. ecare su#iectu$ $ea considerat de %u$t uitate.

6ein deci inerte +reu de reactua$iat ace$e conţinuturi si*ice (inor%aţii)

care au ost stocate neor+aniat *aotic 7n %e%oria de $un+& durat&. Reist& $a 7ncerc&ri de reactua$iare (rea%intire) ate /enante co%ro%iţ&toare considerate=ru'inoase>. ;n $e+&tur& cu aceast& cate+orie de =uit&ri> de at reu$&ri adeţiisi*o$o+iei $ui S. Freud (si*ana$i'tii) au e$a#orat o teorie ast&.

"e $8n+& cate+orii$e a%intite eno%enu$ de intererenţ& ne+ati& dintreconţinuturi (inor%aţii) sau dintre acţiuni ec*i 'i noi rooac& de ase%eneadisuncţii de natura uit&rii. 6e e:e%$u ce$ care a 7n&ţat s& conduc& %otocic$eta'i du& c8ţia ani de ractic& rea s& 7neţe conducerea #&rcii cu %otor iniţia$ aaea diicu$t&ţi $a %anerarea direcţiei c&ci derinderea anterioar& oerant& 'i

stocat& 7n %e%oria de $un+& durat& concurea& cu %odu$ nou de diri/are ae*icu$ui acatic.

Aceste e:e%$e ne de&$uie un asect articu$ar a$ uit&rii anu%e c& ceeace este =uitat> (reu$at) se constituie 7n orţe dina%ice care in$uenţea& &r&articiarea con'tiinţei actiitatea noastr& reent& 'i distorsionea& i%a+ini$einor%aţii$e asura unor acţiuni des&'urate %ai de%u$t.

A%#e$e or%e a$e reacti&rii recunoa'terea 'i reroducerOa se otdistorsiona 'i din caua su+esti#i$it&ţii %artoru$ui. Su+esti#i$itatea oate i

te%ora

FETICU NICOLAE-CIPRIAN_Psihologia-marturiei-si-martorului.doc

Documents

Transcript of FETICU NICOLAE-CIPRIAN_Psihologia-marturiei-si-martorului.doc