Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013
-
Upload
rmbiblioteci -
Category
Education
-
view
1.008 -
download
1
description
Transcript of Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013
În acest număr:
Lăudatio pentru carte
și lectură
1
Proiecte în cadrul
FNCL
2
FNCL, ediția a III-a.
Bilanțuri
7
FNCL și promovarea
valorilor locale
10
Experiența din terito-
riu
11
Festivalul Cărții și
Lecturii pe meridia-
nele globului
22
Festivalul Național al Cărții și Lecturii
Buletin informativ nr. 2, 2013
Laudatio pentru carte şi lectură (Mesajul Primei Doamne a Republicii Moldova
Margareta Timofti susținut la festivitatea de închidere a
Festivalului Național al Cartii si Lecturii, ediția a III-a, 2013)
Bib l io t eca Na ț iona l ă a Repub l i c i i Mol dova
Citate despre carte și lectură
„Lectura înaripează sufletul”
F. Volter
„Lectura e cea mai bună şi cea mai
eficientă învăţătură”
A.S.Puşkin
„Cărţile sunt adevăraţii prieteni ai
copilăriei noastre şi mângâierea vieţii
întregi”
G.Călinescu
„Cartea bună se încorporează în tine”
Nicolae Iorga
Pentru mine, ca
profesionist care am muncit
mulţi ani printre cărţi,
biblioteca, cartea şi, lectura
sunt valorile supreme, care
pot înălţa omul spre culmi
nebănuite. Drumul spre
cunoaştere şi dezvoltare
trece prin carte şi cu cât mai
greu este bagajul de
cunoştinţe adunat din cărţi,
cu atât mai largi sunt
orizonturile pe care o
persoană le poate cuprinde.
Prin carte se
transmite memoria colectivă
a omenirii, de aici şi marea
apreciere de care cartea se
bucură încă de la
începuturi. Probabil nu
există alte lucruri sau
fenomene care să fi fost mai
elogiate decât cartea şi
puţine sunt marile
personalităţi care să nu se fi
pătruns de marile valori,
ascunse printre pagini şi să
nu fi trimis mesajul acestei
preţuiri către noi. Mărturie
sunt numeroasele proverbe,
citate, cuvinte înaripate,
gânduri de la cele
arhicunoscute, cu care am
crescut, începand cu “Cine
ştie carte are patru ochi” şi
terminând cu cele la care
am ajuns tot prin carte şi
care au semnături grele
precum Seneca, Petrarca,
Confucius, Descartes, Volter şi
mai apropiaţii de noi Miron
Costin, Eminescu, Eliade,
Cioran şi atâţea alţii.
FNCL vine să
accentuieze o dată în plus
marea importanţă şi rolul
cărţii în viaţa tuturor
oamenilor care vor să treacă
prin viaţă cu folos şi poate
să-i ajute să înţeleagă ce
avea în vedere Theodore
Parker când scria că “o carte
extraordinară care vine de
la un gânditor remarcabil
este o corabie a gândirii,
plină până la refuz cu
adevăr şi frumuseţe”.
Cărţi bune, sunt multe, iar
timpul s-a comprimat şi
nimeni nu are suficient
timp să le citească pe toate,
dar poate să le citească
pe cele mai bune,
surse veritabile care
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 2
influenţează imaginaţia şi creativitatea.
Pentru aceasta se fac numeroase topuri,
clasamente. Pentru aceasta există cluburi şi
asociaţii ale iubitorilor de carte şi tot pentru
aceasta există bibliotecarii care trebuie să
îndrume cititorii spre cele mai bune şi
valoroase cărţi.
În acest scop a fost concepută şi acestă
ediţie a festivalului şi la fel toate ediţiile care
vor urma. FNCL vine să reanimeze multe din
căile şi metodele de promovare a cărţii şi
lecturii rămase în umbră, dar şi să scoată în
prim plan metode noi inovative, devenite
posibile odată cu implementarea tehnologiilor
de informare şi comunicare. De rând cu toate
acestea, FNCL vine să atragă atenţia
decidenţilor şi cercurilor largi de cititori
asupra problemelor mai vechi şi mai noi
ce ţin de carte şi lectură. Rezolvarea
acestor probleme este de interes major,
pentru că nici unui stat nu trebuie să-i
fie indiferent dacă cetăţenii statului
citesc sau nu şi care sunt preferinţele de
lectura ale acestora.
În toate timpurile, biblioteca,
cartea şi lectura au contribuit la
dezvoltarea personalităţii şi rămân
mereu esenţiale în dobândirea
cunoştinţelor şi dezvoltarea
competenţelor. Să ascultăm îndemnul lui
Confucius “Oricât de ocupat ai fi, trebuie
să găsești timp ca să citești. Altfel vei
capitula în fața ignoranței”.
Proiecte în cadrul FNCL
Campania “Cartea – dar neprețuit”, acţiune de susținere a
bibliotecilor publice prin donații de carte În cadrul FNCL
fiecare biblioteca va
organiza propriile
manifestări culturale. A
fost elaborat însă şi un
proiect în care a fost
inclusă câte o bibliotecă
din cele 12 raioane care
implementează proiectul
pilot NOVATECA. Ideea
proiectului este de a
accentua faptul că viitorul
bibliotecii este biblioteca
„hybrid” sau biblioteca
mixtă unde vor conveţui
împreună calculatorul şi
cartea, care lucrează, şi
vor lucra şi mai bine,
modernizându-şi activitatea, în vederea îmbunătăţirii calităţii
vieţii cetăţenilor. O altă idee este că atunci când oameni din
altă ţară vin să ne ajute (prin proiectul pilot NOVATECA au
fost dotate cu calculatoare 68 de biblioteci publice din 12
raioane, iar bibliotecarii din bibliotecile beneficiare au fost
instruiţi în vederea utilizării tehnologiilor moderne de
informare şi comunicare) cei de-ai casei nu pot rămâne
nepăsători. În cadrul proiectului vor avea loc întâlniri cu
scriitori, Centrul de Cultură și Carte Românească va dărui
fiecărei biblioteci selectate câte un set de cărţi, participanţii
la întâlniri pot veni şi ei cu câte un dar, urmând îndemnul
lansat anterior „Dăruieşte cartea cea mai dragă ţie ca să
semeni bucurie”.
Coordonatorul proiectului: Biblioteca Naţională a
Republicii Moldova
28 august
Activitatea de lansare a campaniei naţionale „Cartea –
dar nepreţuit” În susţinerea bibliotecilor publice prin
donaţii de carte.
Ora 11. Biblioteca Publică Raională Străşeni
31 august Ora 15. s. Sarata Galbenă, RAIONUL HÎNCEŞTI
1 septembrie Ora 11. s. Corneşti, RAIONUL UNGHENI
Ora 14. s. Temeleuți, RAIONUL CĂLĂRAȘI
3 septembrie Ora11. s. Ciocîlteni, RAIONUL ORHEI
Ora 14.s.Văsieni, RAIONUL TELENEŞTI
4 septembrie
Ora 11. s. Chetrosu, RAIONUL DROCHIA Ora 14. s. Cosăuţi, RAIONUL SOROCA
5 septembrie (2 echipe) Ora 11, or. Căinari, RAIONUL CĂUŞENI
Ora 11. Comrat, UTA GĂGĂUZIA
Ora 14. s. Valea-Perjei, RAIONUL TARACLIA 6 septembrie
Ora 11.s. Borogani, RAIONUL LEOVA
Ora 14. s.Crihana Veche, RAIONUL CAHUL Din componenţa echipelor, care se vor deplasa în
localităţile enumerate mai sus fac parte: Mihai Cimpoi,
Aurelian Silvestru, Vasile Bahnaru, Iulian Filip, Vlad
Creţu, Vasile Căpăţână, Ianuş Turcanu, Claudia Partole,
Ion Mânăscurtă, Vitalie Răileanu, Iurie Colesnic, Ion
Găină, Dumitru Crudu, Valeriu Matei, Nicolae Dabija şi
alţi sciitori.
Vera Osoianu
3
de cineva. Nicio întâmplare din viaţă nu se compară,
pentru mine, cu aventura lecturilor, cu lumea cărţilor.
Cartea, în acest sens, nu e doar o meserie pentru mine,
nu e doar o vocaţie sau un hobby. E un mod de viaţă…
- Care sunt cărţile care au un loc aparte
în sufletul şi inima dvs?
- …Acestea sunt volumele copilăriei: Jules
Verne (Insula misterioasă, în primul rând), Conan
Doyle, basmele din ciclul celor O mie şi una de nopţi,
poveştile şi Amintirile lui Ion Creangă. Ar urma cele
care, la timpul lor, erau semiinterzise şi cvasinecunos-
cute în URSS: Kafka, Ionesco, Camus, Orwell, Vonne-
gut, Bradbury. Apoi descoperirea literaturii române:
Caragiale (Ion Luca, dar şi Mateiu), Rebreanu, Camil
Petrescu, Sadoveanu, Minulescu, Topârceanu, Ar-
ghezi, Barbu, Blaga, Bacovia. Pe lista celor la care
revin sunt şi marii ruşi: Gogol, Cehov, Dostoievski,
Tolstoi, apoi ruşii mai noi: Pasternak, Venedikt şi Vik-
tor Erofeev, Petruşevskaia, Tolstaia, Uliţkaia, Pelevin.
În fine, gurmanzii literari Umberto Eco, Borges,
Marquez, Buzzati, iar alături de ei, revin permanent
(nu în memorie, ci cu cartea deschisă pentru relecturi
de plăcere) Rabelais, Cervantes, Boccaccio.
În luna august – nici o zi fără gândul la carte
Instrumentele
Web 2.0 (bloguri,
rețele de socializare)
oferă posibi l i t ăț i
enorme de creare a
conținuturilor online
p r i n f o l o s i r e a
i n t e l i g e n ț e i ș i
cunoștințelor colective.
Pentru a explora din
plin aceste posibilități,
organizatorii FNCL și-
au propus realizarea
proiectului În luna august – nici o zi fără gândul
la carte. Pe parcursul acestei luni pe Blogul de
biblioteconomie și știința informării, pagina
FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și
p e p a g i n a d e p e F a c e b o o k a F N C L
https://www.facebook.com/pages/Festivalul -
Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-
%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost
postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre
carte, lectură, bibliotecă. Bibliotecarii din plin s-
au implicat în realizarea acestui proiect: au fost
trimise prin caseta de conversații de pe interfața
blogului, prin pagina FNCL de pe Facebook, prin
poșta electronică conținuturile care le dețineau în
format electronic sau link-urile de unde au fost
descărcate.
În septembrie textele au fost grupate și
incluse în culegerea online Cine vrea să știe carte
trece mai întâi prin cărți. Textele postate, iar ulterior și culegerea de
texte, vor putea fi folosite de către bibliotecari și
alte persoane interesate pe parcursul organizării
FNCL, la organizarea diverselor manifestări pe
parcursul anului, precum și la organizarea edițiilor
viitoare a FNCL.
Vera Osoianu
Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor
Proiectul realizat online a fost “Cartea şi
lectura în viaţa personalităţilor”. Nume notorii care au
diverse tangenţe cu cultura cărţii au fost rugate să
răspundă la două întrebări:
Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs?
Care sunt cărțile care au un loc aparte în
sufletul și inima dvs?
Răspunsurile pot fi accesate pe pagina Festi-
valul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe Blogul de Bib-
lioteconomie şi ştiinţa informării: http://
clubbib2.wordpress.com/fncl.
Crâmpeie din interviuri...
- Ce înseamnă
cartea şi lectura pentru
Mircea V. Ciobanu?
- …De câtva timp
chiar asta fac: citesc cărţi şi le
vorbesc altora despre ele. Mai
întâi bibliotecarilor, apoi
prietenilor, apoi elevilor şi
studenţilor, iar apoi scriind despre ele pentru toţi cei
interesaţi. Nu este o meserie în sensul clasic al cuvân-
tului (meseria mea de astăzi e să fac cărţile altora). Dar
este o ocupaţie predilectă şi, mai ales, una neimpusă
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 4
- Ce în-
seamnă cartea și lec-
tura pentru Gheor-
ghe Erizanu? - Nu putem
despărți cartea de
lectură. Nu există
carte dacă nu există
lectură. Nu există
lectură dacă nu există carte. Nu vorbesc doar de
cartea clasică, mă refer și la cea digitală. Nu e nicio
diferență.
- Care sunt cărțile care au un loc aparte în
sufletul și inima d-stră?
- Sunt primele cărți. Forma, textul, imag-
inile le am în memoria primordială. De peste 40
de ani. Acul și barosul de Ion Creangă, o carte
cu o copertă de un verde mat și cu ilustrații de
Igor Vieru. Era o carte capsată de prin anii 60.
Erau câteva texte scurte.
Apoi poemele lui Eminescu cu ilustrații de Igor
Vieru. Format mare, supracopertă. E cel mai fru-
mos Eminescu…
- Ce în-
seamnă cartea și
lectura pentru
Iulian Filip?
- Cartea este
fereastra prin care
privești lumea, -
imensa, diferita
lume, - de care nu
te mai saturi. Lumea e diferită, diferită e surprinsă
într-o carte ori alta – diferit se vede din diferite
ferestre. Dar diferența, schimbarea vederii lumii, se
naunțează și din partea astlaltă, a cititorului/
privitorului prin aceste magice optici – cărțile/
ferestrele, fiindcă și el se schimbă …
- Care sunt cărțile care au un loc aparte în
sufletul și inima d-stră?
- Mi-s dragi poezia, inclusiv cea mai veche
poezie (folclorul), grafica, pictura, muzica, istoria
artelor, istoria afirmării cuvântului, mersul pe jos,
cetirea naturii, apelor… La Biblie revin periodic
(să precizez niște înțelesuri); la Eminescu ape-
lez la tot pasul; la Socrate fac trimitere perma-
nent; la Creangă am constatat acum câțiva ani că
prind să-i deslușesc întreg teatrul; de Prinț și
cerșetor, Mark Twain, recunosc că mi-s legate
începuturile lecturilor mele de căpătâi în copi-
lărie; Confesiunile lui Jean Jaques Rousseau nu
le-am escaladat din prima, dar a doua oară mobil
mi-a devenit o partidă de șah a lui Rousseau cu
prințul Conti (am găsit paginile cu celebrul club
de șah din epocă) – acum simt că o să le recitesc,
ghiontit de Mihail Sadoveanu cu Istoria șahului
(prozatorul nostru l-a descoperit pe celebrul
șahist francez din acea epocă Philidor, pseu-
donumele compozitorului francez…); de
Ghepardul lui Giuseppe Tomasi Di Lampedusa
mi-i a reveni/vorbi, dar pândesc stări anume...
Prima Doamnă a Republicii
Moldova Margareta Timofti
- Care sunt pasiunile
pentru care încă vă mai găsiţi
timp?
- Pasiunile mele vin
încă din adolescenţă, una
dintre ele fiind lectura. În
lipsa unor mijloace de
informare, comparabile cu
cele de azi, biblioteca sătească şi cea şcolară erau locul
meu de desfătare sufletească. Această pasiune m-a
însoţit pe tot parcursul vieţii şi „recidiva”, mai ales
atunci când bibliotecară fiind, citeam cu multă plăcere
cărţile rare.
- Care sunt autorii preferaţi şi cărţile de
căpătâi din biblioteca familiei Timofti?
- Fiecare dintre noi, în diferite etape ale
vieţii, a avut predilecţie pentru anumiţi autori. Deci
nu există unul la care aş face trimitere în mod
special. Am început cu cărţile şi autorii care făceau
parte din programa şcolară, apoi cele de cultură
generală, istoria culturii, cărţi de aventură (Jack
London), de fapt, tot ceea ce la momentul respectiv
mi se părea interesant. Dar, recunosc că există o
ierarhie a autorilor pe care i-am citit în perioada
sovietică, de exemplu, Cinghiz Aitmatov.
Actualmente citesc „Maitreyi” de Mircea Eliade,
după ce tocmai am încheiat „Tema pentru acasă” a
lui Nicolae Dabija. Din literatura rusă îmi plac
Paustovski, Cehov, Dostoievski şi alţii.
5
- Ce înseamnă
cartea și lectură pen-
tru Nadejda Pădure? - „Oricum, fac
parte dintre cei care
nu cred că drumul
spre fericire duce prin
cenușa bibliotecilor”.
Octavian Paler.
Cartea reprez-
intă pentru mine de
f a p t v ă z d u h u l ,
oceanul, țărâna și
toate stihiile în care mă simt bine, confortabil, pro-
tejată, așteptată și mulțumită de sine. Odată cu
prima carte ținută în mână lectura mi-a devenit
pasiune și necesitate. Deși părinții și bunicele
mele au fost oameni simpli, în casa noastră a ex-
istat bibliotecă de familie, iar pe lângă un copil cu
cartea în mână toți treceau „în vârful degetelor”.
- Care sunt cărțile care au un loc aparte în su-
fletul și inima d-stră?
- Nu aș putea numi câteva cărți care m-au
influențat pentru că au fost multe. În diferite pe-
rioade ale vieții și lecturile au fost diferite.
Adolescența a fost marcată de literatura univer-
sală, aleasă la întâmplare în orele mele de însin-
gurare printre rafturile bibliotecii, dar și de
poezie. Păstrez și până acum câteva carnețele cu
poezii conspectate în acele timpuri, iar printre
autorii textelor sunt Liviu Deleanu, Grigore
Vieru, Petru Cruceniuc, Agnesa Roșca, Emil
Loteanu, Dumitru Matcovschi și alții. Au urmat
anii de studenție cu clasicii literaturii universale.
Perestroika a venit cu cărțile ei inedite ca şi
conținut și pe care le citeam pe nerăsuflate, prin-
tre autorii descoperiți în acei ani fiind Anatoli
Rîbakov, Vladimir Nabokov, Boris Pasternak,
Alexandr Soljenițîn.
Alexe Rău despre arta lecturii
E u r o p a
Liberă: Întrebarea
pentru un profe-
sionist al cititului:
cum să reuşească
un om normal, nu
ca dumneavoastră,
care vă faceţi me-
serie din citit şi din
d e p o z i t a r e a
înţelepciunii, cum
să reuşească să fie
la curent, barem să
răsfoiască pe deasupra tot ce apare în materie
de carte?
Alexe Rău: „Lectura este o artă. Nu poţi
să cânţi la pian, dacă nu ştii note şi câteva acor-
duri. Nu poţi utiliza computerul, dacă nu ştii ce e
Windows. Lectura e la fel. Există ştiinţa lecturii.
Există diferite feluri de lectură: cititul pe diago-
nală, lectură profundă, pentru cercetare ştiinţifică,
lectură de delectare. Sunt 7-8 genuri de lectură.
Ele trebuie însuşite.”
Europa Liberă: Dar până acolo poţi să
te îneci. Până a ajunge la genurile de lectură, te
îneacă titlurile, te îneacă autorii. Cum să ai dis-
cernământul omului care să se descurce?
Alexe Rău: „Cum să-ţi spun… Există
acest pericol. Şi, dacă, cum spunea André Maur-
ois, există nişte lucruri în domeniul lecturii, în
domeniul creşterii intelectuale, care trebuie făcute
la o anumită vârstă. Există o vârstă, când omul
este ca buretele: absoarbe informaţia. Există o vâr-
stă, când omul nu mai absoarbe informaţia. Fiinţa
ta nu-ţi mai permite. Tu de acuma trebuie să
creezi, să utilizezi, să transmiţi informaţia alt-
cuiva. Aşa e construită natura. Dacă noi n-am în-
văţat în şcoală arta lecturii, este greu la o anumită
vârstă să te remodelezi. Deci, e nevoie ca, din
fragedă copilărie, din şcoală să fie studiată arta
lecturii. Şi după aceea te orientezi uşor.
Chiar dacă nu le-ai însuşit pe toate acestea
şi dacă nu vrei să devii un Immanuel Kant sau un
Einstein, eşti un simplu cetăţean, există o metodă
admisă în toată lumea: ai luat o carte, începi s-o
citeşti, dacă nu-ţi place, ai tot dreptul cetăţenesc să
o pui deoparte şi să nu o mai citeşti, să cauţi alta
care-ţi place.”
http : / /w w w .europ a l ibera .o rg /cont ent /
article/24698049.html
Valentina Casian, primarul or. Străşeni, despre carte
Festivalul Național al Cărții și Lecturii Page 6
Cartea este viaţa timpului. Tot ceea ce ai
reuşit sau nu ai reuşit să trăieşti în această viaţă găs-
eşti în carte. Multitudinea de idei, sentimente, trăiri,
contemplări – toate aceste lucruri le putem găsi în
cărţi. Tot ce se poate gândi despre o lume încape
într-o carte.
Cartea este un univers în care ne regăsim
fiecare dintre noi cu grijile, nevoile, dar şi bu-
curiile noastre. În această lume schimbătoare
până la urmă un singur prieten rămâne neschim-
bat – cartea. Părinţii ne ajută să devenim oameni,
iar cărţile – să rămânem.
Sunt ferm convinsă, că organizarea Fes-
tivalui Național al Cărții și Lecturii va reuni lo-
cuitorii oraşului Străşeni întru promovarea cărţii,
a celor mai incontestabile valori ale neamului
nostru. Felicit pe toţi cei care au venit cu
ideea organizării Festivalului Naţional al Cărții
și Lecturii, Vă mulţumesc pentru efortul depus şi
Vă doresc succese în continuare.
Cu mult drag pentru toţi iubitorii de
carte,
Valentina Casian
Primarul or. Străşeni
Iurie Colesnic, despre carte
Se scrie și se vorbește mult despre
Marile minuni ale lumii. Se pomenesc minuni
din antichitate, minuni moderne, dar după păre-
rea mea cea mai mare minune a lumii este
CARTEA. Ea a reușit să unească între ele
civilizații, să transforme conștiința umană, să
miște din loc oamenii și să-i trimită în cosmos
în căutare de viață pe alte planete. Dar ceea ce
este mai important ne-a povățuit mereu că tre-
buie să fim mai buni, mai indulgenți mai
toleranți, că doar atunci vom fi ceea ce tre-
buie și cum trebuie să fim.
Apropierea mea de carte s-a produs
accidental. Aveam cărțile mele și până la
șase ani, urmăream cu plăcere desenele, dar
nu-mi plăcea să citesc, nu-mi era interesant.
Părinții mei, învățători, încercau în fel și chip
să mă facă să citesc , dar era înzadar. Așa a
fost până în vacanța de iarnă în clasa treia,
când după sobă la bunica, pe o laiță mare am
deschis o carte nu prea groasă despre o
rățușcă. Era o povestioară de Ion Druță, —
Cenușica. Am citit-o și am rămas vrăjit de
puterea cărții care mi-a adus în față o dramă
și m-a făcut să simt o mare părere de rău că
nu pot ajuta în nici un fel acea nenorocită
rățușcă. De acum încolo și până azi n-am
mai lăsat cartea din mână, căci în ea se as-
cunde un Univers de care am neapărată ne-
voie, una dintre cele mai Mari Minuni ale
Lumii…
7
Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Ediţia a III-a, 2013.
Bilanţuri
Printre numeroasele festivaluri care în
ultimii ani încearcă să prindă rădăcini: festivalul
mărului, festivalul cartofului, festivalul străzii şi
multe, multe altele care fiecare în parte îşi are
rostul său, FNCL are drept incontestabil de
existenţă şi este de datoria noastă să-l facem să se
transforme în tradiţie şi să ia amploare pentru că
este axat pe promovarea celei mai mari valori care
a existat vreodată, cel mai sublim şi enigmatic act
al creaţiei – cartea şi respectiv celelalte două
componente ale triadei cunoaşterii lectura şi
biblioteca. Mai mult decât atât nici o manifestare
de proporţii, dacă se vrea şi de calitate, nu poate
avea loc fără studiu, documentare care se face tot
prin lectură şi carte, indiferent de format. Lucrul
acesta pare a deveni tot mai clar, pentru că la
ediţia a treia, 2013 a Fesivalului Gustar a fost
organizată şi o zonă a cărţii, care potrivit
organizatorilor s-a bucurat de mare succes.
Despre conştientizatea importanţei
deosebite a cărţii, indiferent de format, în
păstrarea identităţii culturale naţionale şi a
valorilor civilizaţiei umane, în transmiterea
cunoştinţelor, înţelepciunii şi informaţiei din
generaţie în generaţie vorbesc numeroasele
iniţiative promovate în ultimii ani la nivel
internaţional.
La 16 august 2013, Biblioteca Naţională a
Singapurului a găzduit cel de-al doilea Summit
Internaţional al Cărţii, o iniţiativă a Bibliotecii
Congresului de a celebra influenţa durabilă a cul-
turii cărţii şi importanţa bibliotecii şi a cărţii în
prezervarea identităţii culturale naţionale şi a civi-
lizaţiei umane. Biblioteca Congresului pre-
conizează să organizeze summitul în fiecare an, în
diverse capitale culturale ale lumii după modelul
jocurilor olimpice. Primul Summit Internaţional al
Cărţii a avut loc în anul 2012 în Washington DC.
Summitul a fost conceput ca o întrunire
anuală a liderilor domeniului pentru a discuta di-
verse aspect privind cultura cărţii şi în special
valoarea cărţii ca format crucial în promovarea
culturii şi cunoştinţelor.
Discuţiile din anul acesta sau axat pe:
Semnificaţia cărţii în civilizaţia umană
Viitorul cărţii
Viitorul bibliotecilor.
Importanţa cărţii şi a lecturii este conştien-
ţizată la diverse niveluri de responsabilitate.
„Cărţile fac parte din istoria noastră, din identi-
tatea noastră şi este de datoria noastră să le facem
accesibile tuturor” acesta a fost mesajul preşedin-
telui Franţei, François Hollande adresat scriito-
rilor și editorilor la o recepție, organizată la
palatul Elysee înainte de inaugurarea Salonului de
Carte de la Paris, care a avut loc la 22 martie
2013. “… cartea nu este o marfă ca toate cele-
lalte, cărţile ne învaţă cum să trăim, ne struc-
turează personalitatea. Trebuie să facem tot posi-
bilul pentru ca să le redăm copiilor gustul pentru
lectură, a mai subliniat François Hollande şi l-a
citat pe scriitorul Michel Tournier cu următoarea
frază: „Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteli-
genţi”.
FNCL este în consens cu manifestările de
acest fel organizate în lume şi vine să celebreze
puterea şi valoarea cărţii, dar şi să scoată în prim
plan problemele acumulate în domeniul bibliote-
car, dar şi în domenii adiacente precum editarea şi
distribuirea cărţilor. Invocăm doar câteva cifre
pentru a demonstra că problemele sunt enorme. La
începutul anului 2013 au fost publicate statisticele
privind rezultatele anului editorial 2012. Potrivit
acestora, în anul editorial 2012 în ţară au fost
editate 2724 titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj
de 3.548,5 exemplare. Sunt cifre absolute care nu
ne spun nimic, dar dacă scoatem în faţă un
indicator de performanţă precum exeplare per
locuitor înţelegem cam pe unde ne aflăm în
comparaţie cu vecinii noştri din regiune. Dacă în
anul 2012 ruşii au editat 3,77 exemplare per
persoană, în ţara noastă au fost editate 0,99
exemplare per persoană sau aproape de partu ori
mai puţin.
Câte din cărţile editate au ajuns în
biblioteci? Bibliotecile publice au achiziţionat
422,0 de exemplare sau aproximativ 11%. Este
mult sau puţin? Este extrem de puţin dacă
analizăm dinamica unui indicator de performanţă
foarte important şi anume rata medie de înnoire a
fondului de publicaţii care se calculează împărţind
fondul total la achiziţii pe perioada anului
raportat. Bibliotecile publice au nevoie de 50 de
ani (media pe cinci ani) pentru a înnoi fondurile
de publicaţii. Aceasta în timp ce foruri
internaţionale de profil precum IFLA/UNESCO
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 8
recomandă o rată de înnoire a fondului o dată la 7-
10 ani. Speranţa de viaţă fiind de aproximativ 69 de
ani înseamnă că noi nu avem baza necesară
evoluţiei pe spirală. Aici este marea noastră
problemă. Nici un stat nu trebuie să fie indiferent
dacă cetăţenii citesc sau nu şi ce anume citesc.
Publicaţiile în limba română constituie doar
47% din fondul total de publicaţii. Volumul
publicaţiilor cu grafie latină creşte foarte încet. În
anul 2012 acestea au constituit 27,8% din fondul
total de publicaţii, şi 60,8% din fondul total de
publicaţii în limba română. 39,2% din fondul de
publicaţii în limba oficială a statului sunt
publicaţiile cu grafie chirilică.
Aceste cifre ar trebui să constituie un subiect
aparte în procesul de negociere a bugetului pentru
achiziţii, dar şi o atenţionare serioasă pentru
factorii decizionali responsabili de politica de
editare şi industria cărţii.
Însă până a rezolva aceste probleme bibliotecile au
nevoie de a fi ajutate pentru a putea ajuta la rândul
lor.
Iată de ce pe tot parcursul Festivalului
Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost desfăşurată
campania naţională cu genericul “Cartea – dar
nepreţuit”. Acţiunea a fost gândită în scopul
susţinerii bibliotecilor publice prin donaţii de carte.
Rezultatele campaniei au stat la baza concursului
“Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de
cărţi” iar cele mai generoase şi valoroase donaţii
au fost menţionate cu Testimonii semnate
de Ministerul Culturii, Comisia Naţională pentru
UNESCO şi Biblioteca Naţională a Republicii
Moldova.
Un imbold pentru campania “Cartea – dar
nepreţuit” a fost poiectul pilot NOVATECA, parte a
iniţiativei Biblioteci Globale, care implementează
acest program în 17 ţări ale lumii şi care prevede
echiparea bibliotecilor publice cu tehnologii de
infomare şi comunicare și instruirea bibliotecarilor
și utilizatorilor în vederea utilizării lor.
Pornind de la iniţiativa Bibliotecii Naţionale,
bibliotecile şi-au organizat propria campanie. A
fost gândit şi un proiect centralizat. Din cele 12
raioane care implementează proiectul NOVATECA
a fost selectată câte o bibliotecă comunală care a
primit câte un dar de la Centrul de Carte şi Cultură
Românească. Darul constă dintr-o colecţie de cărţi
de peste o mie exemplare în valoare de peste 14 mii
lei şi a fost anunţat în cadrul unei întâlniri a
membrilor comunităţii cu câte o echipă de scriitori.
În toatal în cadrul FNCL, Centrul de Carte şi
Cultură Românească a dăruit 13 650 de
publicaţii în valoare de peste 183 000 mii lei.
Activitatea de voluntariat şi de caritate în
ţara noastră abia încep să se înfiripeze şi această
campanie are menirea să deschidă ochii
concetăţenilor noştri la cât de mult putem primi
dăruind. Bibliotecile publice sunt bunuri pe care
membrii comunităţii le folosesc în comun şi
atunci când există o problemă ea se răsfrânge
asupra întregii comunităţi şi respectiv afectează
întreaga comunitate. Este logic ca tot în comun
să muncim la soluţionarea lor.
Pe parcursul perioadei de organizare a
FNCL a fost desfăşurat proiectul În luna august
– nici o zi fără gândul la carte. Organizatorii
au utilizat instrumentele Web 2.0 (bloguri, rețele
de socializare) în scopul creării conținuturilor
online prin folosirea inteligenței și cunoștințelor
colective. În fiecare zi a lunii august pe Blogul
de biblioteconomie și știința informării, pagina
FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și pe
pagina de pe Facebook a FNCL
https://www.facebook.com/pages/Festivalul-
Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-
%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost
postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre
carte, lectură, bibliotecă. Textele vor fi grupate
și incluse în culegerea online Cine vrea să știe
carte trece mai întâi prin cărți.
Textele postate, iar ulterior și culegerea
de texte, vor putea fi folosite de către bibliote-
cari și alte persoane interesate la organizarea di-
verselor manifestări pe parcursul anului, pre-
cum și la organizarea edițiilor viitoare ale
FNCL.
Un alt proiect realizat online a fost
“Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor”.
Nume notorii care au diverse tangenţe cu cultura
cărţii au fost rugate să răspundă la două
întrebări:
Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs?
Care sunt cărțile care au un loc aparte în
sufletul și inima dvs?
Răspunsurile pot fi accesate pe pagina
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe
Blogul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării:
http://clubbib2.wordpress.com/fncl.
Promovarea cărţii şi a lecturii şi
promovarea informaţiei sunt două mari activităţi
pe care se axează activitatea bibliotecii de zi cu
zi. Însă ca şi oamenii cărţile au nevoie de
sărbători. O dată în an cartea are nevoie să fie
9
scoasă din cotidian, să îmbrace straie de sărbătoare, iar
noi toţi persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim
în jurul cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un
neam adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional
al Cărţii şi Lecturii, iniţiat de sărbătoare, iar noi toţi
persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim în jurul
cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un neam
adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional al
Cărţii şi Lecturii, iniţiat de Biblioteca Naţională a
Republicii Moldova cu trei ani în urmă, a fost conceput
ca o mare sărbătoare a cărţii. Fiecare dintre cele 1383
de biblioteci publice, de trei ani încoace sunt în
căutarea formulei optime care le-ar permite să scoate
în evidenţă cartea şi rolul şi importanţa cărţii în viaţa
fiecărei persoane.
Concluzii:
FNCL este prea important pentru a fi lăsat
să se desfăşoare în continuare mai mult în bază de
voluntariat.
Este necesară tutela Ministerului Culturii care-
i poate da o altă dimensiune şi amploare
Activitatea de voluntariat şi de caritate abia
încep să se înfiripeze în mediul bibliotecar
Este absolute oportună implicarea bibliotecilor
în promovarea acestor idei
Bibliotecile comunale/săteşti încă sunt în
căutarea formulei optime de organizare a FNCL
Despre rezultatele ediţiei a III-a a FNCL şi
învăţămintele celor trei ediţii vom discuta mai mult la
întrunirile de specialitate. Dar deja de maine începem
pregătirile pentru ediţia viitoare pentru care să
mobilizăm tot arsenalul de creativitate de care poate
nici nu bănuim că dispunem. Să invocăm celebra
expresie cu regele.
Vera Osoianu
Juriul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a examinat în şedinţa din 10 septembrie 43 dosare, reprezentând
20 biblioteci publice raionale, municipale, orăşeneşti, comunale, din care 13 - în scopul aprecierii
învingătorilor Concursului: „Cel mai activ cititor”; 9 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai bună
familie cititoare”; 7 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de
promovare a cărţii şi lecturii)”; 16 – în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă
donaţie de cărţi” din cadrul Campaniei-concurs “Cartea – dar nepreţuit”
Examinând materialele prezentate, Juriul a decis următoarele:
Pentru Concursul „Cel mai activ cititor” Locul I – Ghenadie Popovici, Ungheni
Locul II – Andreea Lupuleac, Ialoveni
Locul III – Sergiu Darie, Hânceşti
Pentru Concursul „Cea mai bună familie cititoare”:
Locul I – Familia Bejenari, Ungheni
Locul II – Familia Francu, Bălţi
Locul III – Familia Dundari, Ştefan Vodă
Pentru Concursul “Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de promovare a cărţii şi lecturii)”
Locul I – BM “B.P. Hasdeu”, filiala “Ştefan cel Mare”, director Dumitru Crudu
Locul II – Bibliotecii Municipale “E. Coşeriu”, Bălţi, director Ludmila Ouş
Locul III – BPR Anenii-Noi, director Maria Trofimov
Locul III – BPR “M. Eminescu”, Rezina, director Galina Davâdic
Pentru Concursul “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi”
Locul I – Centrul de Carte şi Cultură Românească
Locul II – Petru Nicolai Kanţîr
Locul III – Olga Bumbu
Rusnac Constantin, preşedintele Comisiei Naţionale a RM pentru UNESCO - preşedintele juriului
Rău Alexe, directorul general al BNRM - vicepreşedintele juriului
Timofte Margareta, Prima Doamnă a Ţării - membru
Boboc Serghei, şeful secţiei ”Politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă”,Ministerul Culturii-membru
Pădure Nadejda, directorul Bibliotecii Publice Raionale “Mihail Sadoveanu”, Străşeni - membru
Colesnic, Iurie preşedintele Societăţii Bibliofililor, scriitor - membru
Dmitric Ecaterina, şefa secţiei Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM - secretar.
PROCESUL – VERBAL
al şedinţei Juriului Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii 10 septembrie 2013
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 10
Festivalul Național al Cărții și Lecturii
și promovarea valorilor locale
Biblioteca publică are
responsabilităţi deosebite în
ceia ce priveşte promovarea
valorilor locale: istorie,
personalităţi, tradiţii, obiceiuri,
evenimente, etc. FNCL este
un bun prilej de a scoate din
anonimat sau a scoate în
evidenţă o dată în plus
personalităţi, nume mai mult
sau mai puţin cunoscute
originare din localitate, sau care au avut diverse
tangenţe cu localitatea: au muncit, au locuit, au
scris despre localitate, etc.
Lectura poate fi mai interesantă atunci
când cele citite au legătură sau oglindesc istorii,
locuri, oameni cunoscuţi şi apropiaţi, iar drumul
spre universal îşi are începuturile în dimensiunea
locală.
La crearea conţinuturilor, în special a
celor ce ţin de istoria locală, bibliotecarii pot
folosi cu succes intelegenţa colectivă a membrilor
comunităţii.
În procesul de organizare a FNCL,
bibliotecarii pot implica rudele, prietenii,
cunoscuţii personalităţilor pe care le doresc ca
protagonişti ai activităţilor.
Bibliotecile au tradiţii vechi de
completare a fişierelor temanice,
biobibliografiilor despre persoane care au avut
sau au tangenţe cu comunitatea, etc. Aceste
instrumente de activitate internă trebuie puse în
valoare şi transformate din informaţii în
cunoştinţe. Cărţile despre istoria localităţii,
despre tradiţiile şi obiceiurile locului sunt foarte
atractive pentru lectură.
Este cunoscută experienţa bibliotecilor
din alte ţări de a scrie Romanul localităţii. Pentru
această lucrare sunt selectate din rândul
membrilor comunităţii mai multe persoane care
scriu despre o temă anume (directorul şcolii
despre şcoală, preotul despre istoria bisericii din
localitatea...). După ce materialul este pregătit se
face o discuţie (redacţie) comună şi apoi
materialul este publicat sau se păstrează în
varianta iniţială. Ca regulă, conţinuturile de felul
acesta sunt publicate online. Accesibilitatea
acestor materiale nu este o problemă de vreme ce
conform sondajelor 68% din populaţia ţării
dispune de acces internet.
Unicul lucru care trebuie cunoscut şi
înţeles este faptul că dacă biblioteca împreună cu
membrii comunităţii nu vor crea conţinuturi de
interes local şi nu le vor plasa în internet nimeni
nu va face acest lucru.
Bibliotecarii cunosc numeroase
metodologii de promovare a bibliotecii, a cărţii şi
lecturii, a valorilor locale, naţionale şi universale.
Un citat din Jurnalul bibliotecarului de Dumitru
Crudu vine să ne amintească o dată în plus de ele.
„Nu e zi ca în bibliotecă să nu se întâmple ceva:
întâlniri cu poeţi pentu copii, întâlniri cu poeţi
pentru maturi, cu editori, lansări de carte, lecturi
literare, ateliere de pictură, cursuri de actorie,
cursuri de oratorie, un atelier de dramaturgie, un
atelier de scriere creativă, clubul poeţilor copii,
întâlniri cu actori, întâlniri cu păpuşari, cu
cineaşti, cu directori de publicaţii literare,
cenacluri de literatură religioasă”.
Toate acestea activităţi şi multe altele
despre care nu se aminteşte aici oferă posibilitatea
de a pune cartea şi lectura , în cap de afiş, de a
menţiona încă o dată importanţa acestora pentru
dezvoltarea personală, dezvoltarea comunităţilor şi
a ţării în întregime.
În îndrumarul pentru autorităţile publice şi
bibliotecile publice din teritoriu elaborat la prima
ediţie, 2011 a Festivalului Naţional al Cărţii şi
Lecturii se menţiona faptul că „... festivalul ar
putea pune începutul unei tradiţii şi în viitor ar
putea deveni o activitate culturală care să adune
împreună toată comunitatea, să trezească interesul
membrilor comunităţii faţă de problemele de
interes comun, să dezvolte conştiinţa de
comunitate şi grija pentru valorile commune”.
Acest deziderat poate fi realizat. Cu
eforturi comune.
Vera Osoianu
Experiența din teritoriu
11
În cadrul BPR „Mihail Sadoveanu” din
Strășeni prin lansarea Campaniei Naționale
”Cartea – dar neprețuit” a fost dat startul unui șir
larg de activități culturale. La eveniment i-am avut
ca oaspeți de onoare pe Mihai Cimpoi,
academician, reputat critic, eminescolog, istoric
literar și eseist basarabean, Iulian Filip, poet,
prozator, dramaturg, membru fondator al Societății
scriitorilor târgovișteni, Ianoș Țurcanu, poet,
eseist, prozator, textier, autor de aforisme, Vasile
Bahnaru, director al Institutului de Filologie al
Academiei de Științe din Moldova, precum și
oaspeți din România –Nichita Danilov, membru al
Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club
European, scriitorii prezentând roadele muncii au
creat o adevărată atmosferă de sărbătoare a
sufletului.
În cadrul Festivalului Cărții și Lecturii au
fost implicate atât BPR “Mihail Sadoveanu”, cât și
bibliotecile publice din raion, care au organizat mai
multe activități culturale. Au fost amenajate
expoziții cu desene ale copiilor cu genericul “Plai
natal cu vers de doină”, prezentări bibliografice la
temele “Dumitru Matcovschi – poet și om al
cetății”,”Cartea – miracol al eternității”, zile de
informare cu genericul “Cărțile noastre la
dispoziția dumneavoastră”, “Prin carte și
lectură să ne cunoaștem trecutul”, concursul
declamatorilor “Este-a noastră limba noastră și noi
suntem cu ea popor”, prezentarea expozițiilor
“Limba este întâiul poem al unui popor”,
“Rătăcind prin timpul cărturarului Nicolae
Biblioteca Publică Raională “M. Sadoveanu” Strășeni
Dabija”, “Credința mea e să ridic Cuvântul la
marea revoluție a tăcerii”. La eveniment au fost
prezenți corul “Burebista” din Strășeni, șefa
Secția Cultură, Turism, Tineret și Sport, dna
Vera Schirliu, reprezentanți ai APL și
bibliotecari din bibliotecile publice din raion.
Atât scriitorii noștri, cât și cei din România, au
venit cu cărți pe care le-au lăsat drept donație
bibliotecii. La final, fiecare dintre cei prezenți, au
rămas profund entuziasmați și plăcut surprinși
de oaspeți care ne-au vorbit într-un grai pur
românesc, prezentându-ne o lecție de
omenie, bunătate, cumsecădenie. Publicul a
descoperit în ei adevărate valori pe care se ține
omenirea, au pătruns adânc, prin fragmentele de
text din cărțile fiecăruia, în adevărata
înțelepciune a timpurilor.
În șirul activităților culturale de amploare
ce s-au desfășurat în cadrul Festivalului Național
al Cărții și Lecturii se înscrie și întâlnirea cu
Arcadie Suceveanu, scriitor, președinte al
Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Nadejda Pădure, director Biblioteca
Publică Raională
“Mihail Sadoveanu” Străşeni
Biblioteca Publică Orășenească Ștefan Vodă
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 12
BPO Ștefan Vodă a organizat expoziţii originale precum: “Ai noştri autori de carte” - o expoziţie de
carte a autorilor din Ştefan Vodă; panoul de fotografii “Respect cărţii” - imagini cu monumente dedicate cărţii în
ţările lumii; expoziţia de carte veche din colecţia bibliotecii; o impresionantă expoziţie de pictură şi grafică a
dlui Ştefan Agachi, locuitor din or Ştefan Vodă.
Recitalul de poezie “Odă limbii materne”, parada costumelor personajelor literare au dat manifestărilor
un impuls emoţional şi un colorit de sărbătoare.
Galina Musteață, director
BPO Ștefan Vodă
Biblioteca Publică Raională Leova
Biblioteca Publică Raională Leova, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii, ediția
a III-a au fost organizate umătoarele actvități: Vernisarea expoziţiilor de carte :
„Cartea dăruieşte viaţă şi speranţă”;
„Cartea – leac pentru suflet” – cu vizionarea filmului cu acelaşi generic;
„Cartea - făclia lumii”;
„Limba vechilor cazanii”;
„Lecturile copilăriei”.
Vizionarea poveştilor populare româneşti în colaborare cu grădinița de copii.
Recital de poezie:
„Când vorbesc de tine ţară”;
„Dulce grai”.
Convorbire despre cărţile citite în vacanţa de vară şi stocarea imaginilor lor din internet.
Elaborarea pliantului: „Cele mai solicitate cărţi pentru copii.”
Serată literară: „Limba neamului”
Recondiţionarea şi aranjarea cărţilor pe raft cu voluntarii bibliotecii.
Medalion muzical:
„Până la lacrimi mi-i dragă viaţa”;
„Drag mi-i cântecul şi neamul”.
Valentina Nașco,
Director BPR Leova
Biblioteca Publică Raională “A. Plămădeală” Hâncești
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii în Biblioteca
pentru copii, Hânceşti
13
Scriitorul Dumitru Crudu s-a întâlnit cu tinerii din Hânceşti
La data de 3 septembrie în cadrul
Festivalului Cărţii şi Lecturii, ediţia a III-a, tinerii
din Hânceşti au avut fericita ocazie de a se întâlni
cu poetul, dramaturgul şi publicistul Dumitru
Crudu, care şi-a lansat cartea „Un american la
Chişinău”.
Întâlnirea cu scriitorul a avut loc în incinta
Casei raionale de cultură sub egida Bibliotecii
publice Hânceşti. La eveniment au participat elevii
de la instituţiile de învăţământ din oraş împreună
cu profesorii lor. Despre momentele interesante
din activitatea scriitorului le-a vorbit celor
prezenţi bibliotecara Ana Neaga. Deasemenea
colaboratorii bibliotecii publice au prezentat pe
ecran un fragment din piesa autorului „Oamenii ai
nimănui”. Pentru ai familiariza mai bine pe cei
prezenţi în sală cu activitatea scriitorului au fost
repartizate şi pleante.
Prin stilul său Dumitru Crudu aparţine unei
generaţii integrate în cultura română, fiind un
produs al acesteia. După ce a scris peste 20 de
piese de teatru care au fost jucate din Moldova
până în Haiti, în ultimii ani s-a orientat mai mult
spre proză. Întâlnirea de suflet de la Hânceşti a
fost marcată de lansarea cărţii „Un american la
Chişinău”. Această lucrare îl reprezintă pe
Dumitru Crudu şi poartă un caracter autobiografic.
Ea reflectă un destin uman cu toate momentele
vieţii: înălţare, prăbuşire, dar şi iubirile
ratate. Se impune ca o formă nouă de scriere
postmodernistă în cultura ţării noastre. Elevii au
avut posibilitatea să-i adreseze întrebări pentru a
afla istoria apariţiei unor lucrări din creaţia sa.
Un alt moment interesant a fost şi
prezentarea lui Dumitru Crudu ca publicist. În
calitate de publicist s-a marcat prin articole din
editorialul „Timpul”. Ne bucură faptul că în
articolele din „Jurnalul Bibliotecarului” redă
activitatea bibliotecii, cerinţele şi interesele
cititorilor. Dumitru Crudu a pus accent pe
importanţa informaţiei culese din carte. „Ceea ce
găsiţi pe internet nu are importanţă maximă. O
carte bună niciodată nu va fi plasată în variantă
electronică pe internet”, a ţinut să sublinieze
publicistul.
Activitatea a fost înfrumuţesată şi cu un
program artistic prezentat de ansamblul Şcolii de
arte „Timotei Bătrânu” din Hânceşti, acompaniat
de Sergiu Gavrilov şi ghidat de Tamara
Abalimova. Tot în cadrul acestei activităţi cu
diplome de onoare şi cadouri au fost menţionaţi
de către directorul bibliotecii Mariana Jalbă cei
mai buni cititori ai bibliotecii. Locul I i-a revenit
dl Darii Sergiu, student, şi drei Doina Ignat,
elevă L.T. „M Eminescu”, pe locul II s-a plasat
Maria Marian, pensionară, şi locul III l-a ocupat
Banaru Olga, întreprinzător, şi Carabadjac Faina,
pensionară.
În scopul atragerii la lectură a copiilor,
informării lor și promovării literaturii pentru copii
și adolescenți, în cadrul Festivalului Național al
Cărții și Lecturii ed. A III-a, a fost desfășurat un
vast program cultural informațional:
Expoziții de carte tematică „Cărți care știu
totul”, „Copii în lumea cărților”, „Cărțile din
care creștem”;
Expoziția desfășurată „2013 – Anul
Spiridon Vangheli”.
Una din activități „Maratonul lecturii
estivale” a întrunit utilizatorii pasionați de
lectură ai bibliotecii pentru copii, scopul fiind
Biblioteca Publică Orășenească Râșcani
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 14
de a demonstra efectul și rezultatele lecturii
estivale ca sursă de recreere. Copii au participat la
un concurs literar „Jocul răvașelor” unde au
descoperit cartea prin joc și s-au convins de faptul
că numai lecturând pot descoperi frumosul și utilul.
Pentru a demonstra ce loc ocupă cărțile în viața
copiilor ei au rezolvat testul „Cât de importantă
este cartea pentru tine?”. Copiii au fost provocați să
-și expună verbal impresiile din operele literare
studiate. A fost apreciată ingeniozitatea copiilor,
dezvoltarea abilităților de apreciere a valorilor
estetice din operele lecturate în timpul vacanței.
Organizatorii acestei activități, bibliotecarii,
au știut să mobilizeze copiii la discuții sincere
despre lectură și carte.
La sfârșitul activității copiii au fost
menționați la diverse probe accentuându -se:
ținuta lingvistică, dezvoltarea abilităților de
apreciere a valorilor estetice din operele literare
studiate.
Juriul a desemnat învingătorii.
Câștigătorii au primit diplome și cadouri cu
mențiune „Prietenul cărții”.
Au fost menționați:
„Cel mai ingenios și pasionat de lectură” – Oglî
Ianoș cl. 5; „Cel mai bogat formular cu lecturi
estivale” – Moraru Elena cl. 5; „Cele mai
frecvente solicitări de servicii informaționale
„Vreau să știu”” – Covaș Valeria cl. 4.
Pentru devotament și atitudine deosebită
față de carte și bibliotecă a fost menționată
familia Cimpoieș „Prietenul cărții” care au
primit o diplomă și un set de carte valoroasă.
Festivalul Național al Cărții și Lecturii are
menirea să dea o nouă dimensiune şi valoare activi-
tăţilor de promovare a cărţii şi lecturii: prin impli-
carea factorilor de decizie politică şi financiară, or-
ganelor administrative locale, bibliotecarilor, scrii-
torilor, editorilor, profesioniştilor din domenii adi-
acente, cercurilor largi de utilizatori, etc. Conform
Hotărârii Parlamentului nr. 275 din 06.12.2012 cu
privire la declararea anului 2013 Anul Spiridon
Vangheli a fost luată decizia de către Secția
Raională Cultură Râșcani, că ediţia a treia a Festi-
valului să se desfăşoare la baştina marelui scriitor
Spiridon Vangheli s.Grinăuţi şi Domnia Sa să fie
oaspete de onoare a acestei activităţi. Însă, cu
părere de rău, starea sănătăţii nu a permis ca scriito-
rul să se deplăseze spre casa părintească. Partici-
panţilor li s-au transmis sălutări din partea scriito-
rului, prin intermediul mesajului adus de Preşedin-
tele raionului Rîşcani, dl Ion Parea.
15
Programul Festivalului a urmat precum: Recital de poezie dedicat cărţii, sărbăto-
rii ,,Limba Noastră”, scriitorilor băştinaşi; Spectacol literar ,,Hai cu toţii de mânuţă, sub
căciula lui Guguţă”, vernisarea expoziţiei
Spiridon Vangheli – un scriitor de-o seamă
cu copii;
Expoziţia meşterilor populari ,,Ce pot face
mâini dibace” Expoziţia desenelor pe baza operei scriitoru-
lui Spiridon Vangheli. Concert susţinut de interpreta Victoria
Lungu, originară din s. Grinăuţi. FNCL a demarat cu recitalul de poezie
dedicat Sărbătorii Naţionale “Limba Noastră”,
care a fost deschis de către Preşedintele raionu-
lui domnul Ion Parea. Au răsunat cântecele
“Pentru Ea”, interpretate de Felicia Bojii şi Fran-
cesca Cucuruzneac; “Dorul Basarabiei” – Eugen
Rusu; “Satul meu”, “Du-mă în Moldova” – Sanda
Antonovici.
Au urmat momente poetice. Elevii gimna-
ziului Irina Gorbani, Frecauţan Mihaela, Curcă
Dana, Petru Plămădeală au recitat Legenda
satului Grinăuţi şi din creaţia clasicilor despre
limbă, plai şi neam. Cu un purpuriu de melodii a venit în faţa
publicului formaţia folclorică “Datina” de la
căminul cultural, conducător artistic Ghenadie
Antonovici.
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 16
FNCL a fost solemn declarat deschis de patro-
nul Festivalului Şefa Secţiei Cultură dna Emilia
Garbuz. Anul 2013 a fost declarat – Anul Spiri-
don Vangheli, pentru contribuţia scriitorului la
educaţia tinerei generaţii şi la dezvoltarea litera-
turii naţionale şi universale.
Vangheli copiii fac primii paşi spre lectură. Se
întâmplă minunea pătrunderii în împărăţia vră-
jită a cărţii. Talentul lui Spiridon Vangheli să se
inspiră dintr-o mare dragoste şi înţelegere faţă
de sufletul copilului de orice vârstă. Toţi
participanții i-au dorit multă sănătate, ani fru-
Cu un mesaj de felicitare în faţa publicului a
venit gazda festivalului primar de Grinăuţi dna
Aliona Frecăuţan, care din partea consiliului
primăriei a făcut o donaţie semnificativă
bibliotecii publice din operele marelui scriitor. Cu un recital de poezii dedicat Măriei Sa –
Cartea au venit în faţa publicului, utilizatorii ac-
tivi, a bibliotecii publice s. Grinăuţi: Liscenco
Valeria, Gorbani Irina, Curcă Dana, Plămădeală
Petru, care au fost menţionaţi ca cei mai buni citi-
tori în nominaţia concursului ”Cel mai activ citi-
tor”. S-a bucurat publicul şi de melodiile frumoase
despre carte în interpretarea fetelor: Francesca
Cucuruzneac şi Sanda Antonovici. Cu adevărată bucurie ne-au umplut sufletul
copilaşii de la grădiniţă “Guguţă”, îndrumaţi de
educătoarea Valentina Lungu, care au participat la
desfăşurarea spectacolului literar “Hai cu toţii de
mânuţă, sub căciula lui Guguţă”. Acest moment inedit al Festivalului a produs
sentimente de satisfacţie sufletească atât copiilor,
cât şi celor maturi. Cu ajutorul cărţilor lui Spiridon
moşi şi rodnici în continuare Maiestrului Emerit
al Artei, Scriitor al Poporului din Republica
Moldova Spiridon Vangheli. A fost improvizată căciula lui Guguţă, care
a avut succes deosebit, mai ales de a-şi face
poze de neuitat. Deja a devenit o tradiţie că la fiecare ediţie a
festivalului să promovăm creaţia scriitorilor
baştinaşi ai raionului, care ne-au lăsat ca
moştenire un tezaur bogat. Proza şi poezia lor
ne-au încântat copilăria şi ne-au rămas în suflet
pentru întreaga viaţă. Publicului a fost prezentat
un recital de poezii şi fragmente din creaţia
scriitorilor raionului Râşcani - Liviu Damian,
Aurel Scobioală, Anatol Ciocanu, Victor Dum-
brăveanu, Eugen Coşeriu, Vlad Zbîrciog,
Marcela Benea însuşi de baştinaşi a scriitorilor
– Cristina Sacaliuc, Brînză Victoria, Potîngî
Marcela, Stici Vlada, Macsimciuc Marina, Co-
teaşă Marcela, Guznac Anghelina, Dum-
brăveanu Iulian.
Biblioteca Publică Raională Drochia
17
Întreagă comunitate s-a bucurat enorm,
când a fost dat citirii ordinul semnat de Şeful Di-
recţiei de învăţământ Râşcani Viorel Dandara
prin care gimnaziului Grinăuţi i s-a atribuit nu-
mele – Spiridon Vangheli. Ansamblul de dansuri populare “Ghiocel”
de la Casa de Cultură s. Corlăteni, conducător
Claudia Valah, deţinătorii multiplelor premii la
raionului nostru. Căci cărţile lor sunt o fereastră
deschisă spre frumos şi pot transforma lectura
într-o pasiune minunată.
festivaluri naţionale au înfrumuseţat sărbătoarea
şi s-au bucurat de succes deosebit din partea
spectatorilor. La finele activităţii interpreta Victoria
Lungu a adus consătenilor săi prin intermediul
melodiilor cuvinte de dor şi dragoste de acest me-
leag. Prin acest eveniment cultural am avut ca
scop să atenţionăm pe toţi, de la mic la mare, să
promovăm lectura, să-l recitim pe Spiridon Van-
gheli, să nu uităm de creaţia oamenilor distinşi al
Sperăm că FNCL şi în continuare va păs-
tra frumoasa tradiţie de a promova eficient ac-
tivitatea bibliotecilor şi bibliotecarilor, serviciilor
şi evenimentelor pentru a atrage noi utilizatori.
Claudia Gherman – Specialist principal în
domeniul bibliotecilor Secţia Raională Cultură
Râşcani
Galina Sacaliuc – Directorul BPO Râşcani Tatiana Foliuşneac – Şeful Secţiei Asistenţă
de Specialitate BPO Râşcani
În raionul Drochia Festivalul Național al
Cărții și Lecturii a demarat la 31 august și a
finalizat la 5 septembrie. În toate bibliotecile
raionului s-au desfășurat activități de promovare
a cărţii, lecturii, bibliotecii desfăşurate în
biblioteci, şcoli, în comunitate. În cadrul FNCL au avut loc întâlniri cu
scriitorii: Chetrosu, unde au fost prezenți
scriitoarea Claudia Partole, criticul Literar
Vitalie Răileanu, directorul adjunct al BNRM
Vera Osoianu, Evan Tracz – directorul
programului Novateca, Diana Bacal și Tatiana Rusu – specialiști ai programului Novateaca,
șeful Secției cultură Drochia Petru Ababei. În
cadrul acestei întâlniri, bibliotecii publice i s-a
adus în dar de la Centrul de Cultură și Carte
Românească un lot de carte de 1128 exempare în
sumă de 14111,83 lei. Altă întâlnire cu poetul Anatol Rusnac a
avul loc la Biblioteca Publică Raională Drochia,
unde scriitorul a vorbit despre creația sa și
planurile pentru viitor. S-au organizat și prezentat expoziții
de carte, dedicate cărții și lecturii în toate
bibliotecile raionului: „Cartea – prietenul
tuturor” –Măcăreuca; „Cartea – izvor de
înțelepciune” – Sofia.
În foarte multe biblioteci s-au desfășurat
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 18
Biblioteca Publică Raională Nisporeni Din carte înțelepciunea izvorăște
concursuri de desene: „ Hai cu toții de mânuță/Sub
căciula lui Guguță”- Șalvirii Noi; „Eroii cărților
citite” – Mândâc. Aceste concururi s-au mai
desfășurat și în bibliotecile publice Hăsnășenii
Mari, Măcăreuca, Popeștii de Sus, Dominteni ș.a. S-au desfășurat serate literare :„În lumea cărților” -
Șalvirii Noi, „Ziua Cărții și Lecturii”v – s. Drochia. O călătorie imaginară „Cu cartea de mână prin
viață pornim” s-a desfășurat în colaborare cu
gimnaziul din sat la biblioteca din Măcăreuca. Mese rotunde cu genericul. „Cartea în viața
mea” au avut loc în biblioteca publică raională
Drochia, Șalvirii Vechi, Popeștii de Sus. S-au mai organizat concursuri a celui mai bun
declamator: „Lumi întregi de pagini scrise” -
Șalvirii Noi, Măcăreuca, Mândâc. Recitaluri de poezii: „O carte citită – o
comoară” – Mândâc, „Cărticică, cărticică, dac-ai ști
cât te iubesc...”- Sofia; „Dor de cuvinte așternute
pe file” (dedicate lui I.Filip) – Fântânița. Deasemenea s-au desfășurat și alte activități
care au avut scopul de a promova cartea și lectura.
O activitate interesantă a organizat și desfășurat
biblioteca Hăsnățenii Mari: teste pentru aprecierea
lecturii pentru copiii din cl. IV-a. Foarte multe bibloteci au organizat excursii
la bibliotecă. Cei mai mulți vizitatori, care au trecut
pragul bibliotecilor pentru prima dată, au fost
copiii de la grădinițe, în cadrul cărora ei au făcut
cunoștință cu biblioteca din localitate și au fost
implicați și în activitățile bibliotecii, participând
la concursuri de ghicitori, victorine literare,
concursuri de desene ș.a. Festivalul Național al Cărții și Lecturii,
ediția a III-a, 2013, desfășurat în raionul Drochia
a atras atenția comunității locale despre rolul
cărții și lecturii în viața fiecărui om, despre
problemele cu care se confruntă bibliotecile în
era informației, când alte mijloace de informare
apar în societate, și rolul cărții se diminuează,
ceea ce noi, bibliotecarii considerăm că cartea va
dăinui veșnic, ceea ce reprezintă tezaurul
omenirii. În cadrul Campaniei „Cartea – dar
neprețuit” am primit de la Centrul de Cultură și
Carte Românească un lot de carte de 1128
exempare în sumă de 14111,83 lei care a fost
donat bibliotecii publice din Chetrosu. O donație
frumoasă de carte a primit și biblioteca publică
Cotova de la scriitoarea Claudia Partole, 297
exemplare în sumă de 5340,20 lei, donație făcută
la 15 mai 2013.
„Cartea e oglinda vieţii,
Carte-ai călătoare stea
Pân - la albul bătrâneţii
Fiţi prieteni buni cu ea”
(Titus Ştirbu)
Sub acest generic, Biblioteca publică
raională Nisporeni, şi-a lansat Programul de
promovare a cărţii şi lecturii în cadrul
Festivalului Naţional al Cărţii şi lecturii, ediţia
a III-a, 2013. Creând imaginea Universului Cărţii, în
anul când marcăm „Anul Spiridon Vangheli”
şi „Anul European al Cetăţenilor”, suita de
manifestări desfăşurate de bibliotecă au avut
19
drept Mottou „Pentru o lume mai bună” şi cu
scopul: promovarea patrimoniului naţional şi
valorilor literar-culturale; consolidarea rolului
cărţii şi lecturii; dezvoltarea culturii şi civilizaţiei;
creşterea rolului şi crearea unei imagini pozitive a
bibliotecii în comunitate; formarea şi atragerea
unor noi prieteni şi utilizatori în bibliotecă . Având
ca parteneri Secţia şi Casa Raională de Cultură,
bibliotecile publice din teritoriu, liceele teoretice
„B. Cazacu”, „M. Eliade” şi gimnaziul „M.
Eminescu” din oraş, şcoala de arte plastice, mass-
media locală. Fiind una cu totul deosebită, această
ediţie a fost caracterizată printr-un şir de activităţi
precum: - Inaugurarea oficială în cadrul Sărbătorii
Naţionale „Limba noastră cea română” cu
depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu la
care au participat reprezentanţii Consiliului raional
şi instituţiilor din oraş, utilizatorii bibliotecii,
bibliotecarii din raion; - Vernisajul expoziţiilor „De-a pururi sfântă
şi frumoasă să dăinuiască limba noastră”, „Limba
noastră-i sfânt tezaur”, „Pe serpentinele
cunoaşterii”, „Noutăţi editoriale”, „Din carte
înţelepciunea izvorăşte”, „Un mare cunoscător al
sufletului Uman”( Ion Druţă la 85 ani), „Noi ediţii
AGEPI”, „Cele mai citite cărţi”, „Lucrări ale
elevilor şcolii de arte plastice Nisporeni pe tema
“Moldova – Patria mea”;
- Prezentările „Publicaţii noi”, „Cele mai
citite cărţi”, colecţiei de timbre „Ele reflectă viaţa
pe Terra”; - Zilele Informaţiei „În lumea
cunoştinţelor”, şi ”2013 – Anul European al
Cetăţenilor”; - În Ziua „Uşilor deschise” a fost
organizate excursii ale elevilor claselor a X-a de
la liceele din oraş , care sperăm că în viitor vor
deveni noi utilizatori ai bibliotecii; - Medalionul literar „Un mare cunoscător
al sufletului uman”, consacrat aniversării a 85 de
ani de la naştere a romancierului, dramaturgului
şi publicistului Ion Druţă. - A fost organizată activitatea – discuţie
de totalizare a Campaniei „Copii Moldovei citesc
o carte” pe cartea propusă pentru lectură „Nu vă
îndrăgostiţi primăvara” de N. Dabija. - La 03 septembrie am efectuat o vizită
de lucru cu 20 de bibliotecari ai bibliotecilor
publice din raion la BNRM, la Salonul
Internațional de Carte, ediţia XXII-a. Această vizită a constituit un bun prilej de a stabili
contacte, relaţii cu editurile prezente în vederea
achiziţionării de noi publicaţii pentru
completarea fondului de carte a bibliotecilor din
raion. Concomitent cu această acţiune,
bibliotecarii au fost plăcut surprinşi şi mulţumiţi
pentru posibilitatea să viziteze şi Mănăstirea
„Condriţa”. - Masa rotundă cu învingătorii
concursurilor: „Cel mai activ cititor”, „Cea mai
activă familie cititoare”,” Tinerilor
condeieri”(eseuri şi versuri despre limbă, carte,
lectură, patrie, neam), fiind înalt apreciaţi (cel
mai activ cititor - Andrei Lungu), (cea mai activă
familie cititoare - familia Puha), (cel mai bun
eseu – locul I Maria Fărîmă), (cea mai bună
poezie – creaţie proprie locul I (Nastasiu Ana),
(cel mai bun desen – locul I Ţopa Svetlana). - Recitalul de poezie „De-a pururi sfântă şi
frumoasă, să dăinuiască Limba Noastră” din 31
august, la care au participat 15 concurenţi,
desemnat învingător Tulbure Dan, elev al clasei a
IV-a a Gimnaziului „M. Eminescu”. - În cadrul Campaniei „Cartea – dar
nepreţuit” au fost donate bibliotecii 156 ex.
publicaţii în valoare de 4800,00 lei. S-au
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 20
Biblioteca Publică Raională Fălești Frânt în toiul primăverii...
evidenţiat Tudor Zbîrnea- directorul Muzeului
Naţional de Arte a Moldovei care a donat bibliotecii
o colecţie de albume şi cataloage a lucrărilor de
arte plastice în număr de 33 de volume, valoare -
1325,00 lei, Ina Landa- redactor-şef al ziarului
regional „Expresul” de Ungheni care la iniţiativa ei
cu aportul băştinaşilor din raionul Nisporeni,
locuitori ai or. Ungheni, a fost colectată colecţia de
carte în număr de 54 exemplare, estimată la o
valoare de 1560,00 lei şi Alexandru Volovei –
cititor, a donat din biblioteca personală o colecţie în
număr de 50 ex., valoarea ei fiind 1200,00 lei.
Mulţumim mult tuturor celor care au fost alături de
bibliotecă, participând activ la Concursul „Cea mai
generoasă şi valoroasă donaţie de carte”. Cititorii activi la manifestări, învingătorii şi
participanţii concursurilor s-au învrednicit cu
Diplome, premii băneşti, cadouri.
În scopul promovării bibliotecii, cărţii şi
lecturii, activităţilor organizate, în cadrul
Festivalului, în mass-media locală
„Deşteptarea” şi „Expresul” au fost date
publicităţii materialele ”Cartea şi lectura
reprezintă aripile unui bibliotecar profesionist”,
„Cărţi pentru bibliotecă”, „Programul
Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii”, “Din
carte înţelepciunea izvorăşte”. Viaţa cărţii este una dintre cele mai
interesante şi colaboratorii bibliotecii publice
raionale Nisporeni răspândesc lumina Măriei
sale – Cartea prin organizarea şi desfăşurarea a
unor diverse şi interesante activităţi şi oferă
servicii care sunt destinate utilizatorilor şi
membrilor comunităţii.
Elizaveta Tîmbur Directorul Bibliotecii Publice Raionale
Nisporeni
Manifestările culturale organizate de către
cele 53 de biblioteci publice din raionul Făleşti în
cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii
(31 august – 05 septembrie) au avut menirea să
dea o nouă dimensiune promovării valorilor
locale: istoria localităţilor, diverse evenimente,
tradiţii şi obiceiuri specifice, scoaterea din
anonimat a unor personalităţi originare din
comunitate, care s-au născut, au trăit şi au activat
aici, au scris şi au înveşnicit pe pânze crâmpee
despre meleagul natal şi oamenii săi harnici etc. Ţinutul făleştean a dat lumii nume notorii
în diverse domenii. Ne mândrim cu medicii
Deomid Gherman, academician în domeniul
neurologiei şi Mihail Corlăteanu, traumatolog,
scriitorii Nicolae Rusu, Raisa Plăieşu, Iurie
Donici, Zinaida Cenuşă ş.a., artiştii plastici Lazăr
Dubinovschi şi Gheorghe Vrabie, interpreţii
Nicolae Ciubotaru, Nina Ţurcan-Furtună, surorile
Osoianu, Leonid Moşanu, Valeriu Cojocaru, Nicu
Mîţă, Ady, Nătăliţa Olaru, Viţu Anatol ş.a., actorii
şi cineaştii Iurie Negoiţă, Ala Menşicova, Pavel
Bălan etc. La 1 septembrie a.c., în incinta Bibliotecii
publice raionale „M.Eminescu” din or. Făleşti, s-
a desfăşurat o întâlnire de suflet cu scriitoarea
pentru copii Valentina Podrea şi publicistul Ion
Postolachi, ambii din localitatea Răuţel. La
solicitările celor prezenţi, Valentina Podrea,
autoare a şapte volume de versuri, destinate în
special copiilor, a relatat despre sursele
inspiraţiei sale că totul ce o înconjoară îi
sugerează ideea de a scri: dacă îi este dor de
mamă, scrie versuri despre mamă, dacă
întâlneşte pe stradă un câine fără stăpân, scrie
despre animalele abandonate şi neîngrijite de
nimeni, dacă aude seara în amurg ţârâitul unui
greieraş, scrie despre frumuseţea naturii. Dar cel
mai mult o preocupă copiii, dat fiind faptul că
activează ca educatoare la grădiniţa „Ghiocel”
din localitate, deja peste 30 de ani, imediat după
absolvirea Şcolii pedagogice „B.Glavan” din or.
Soroca. Aşa au apărut volumele de versuri
„Poezii pentru copii”, „Legende şi ghicitori”,
„Dragoste de mamă”, „Ileana Cosânzeana şi
surorile ei”, „Punguţa fermecată”, „Poezii de
suflet”, „De-aş putea...”. Nu are bani pentru
editarea volumelor, dar o susţine financiar soţul
Vasile, mama sa, rudele apropiate, căci numai ei
ştiu bine câtă muncă depune dna Valentina
pentru ca aceste versuri să fie aşternute pe file de
hârtie şi cât de puternică îi este dorinţa să fie
citite şi de copiii din grădiniţe, de colegii de
breaslă, de consăteni.
21
Ion Postolachi, de profesie inginer-
electrician, dar care mai apoi activează 23 de ani
în serviciul de poliţie cu grad special de colonel de
poliţie, este autorul a două volume de publicistică
„Frânt în toiul primăverii” (Chişinău, 2009),
scrise în memoria fiului său Călin Postolachi,
decedat la o vârstă preatimpurie de 21 de ani în
urma unui accident de automobil în iulie 1998.
Este o ediţie de memorie a unui tată rănit şi
îndurerat profund sufleteşte de pierderea fiului, un
tânăr foarte talentat, care ne-a dus faima
pământului făleştean nu numai în toată Moldova,
dar şi peste hotarele ei. Cu câtă pasiune şi dragoste
le-a povestit celor prezenţi Ion Postolachi despre
fecior: că a fost un copil disciplinat şi sârguincios
la şcoala, la Liceul Republican de Arte Plastice
„Igor Vieru” din Chişinău (1995), la Academia de
Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj Napoca,
România între anii 1995-1998. Părinţii au
contribuit mult la formarea orizontului spiritual
al copiilor Călin, Dumitru şi Doina, le-a cultivat
dragostea faţă de frumos, literatură, artă plastică,
muzică, teatru, căci astăzi fiul Dumitru este
muzician şi interpret, iar Doina este autoarea unor
volume de versuri „Lumina de peste nopţile
mele”(2012), „Poeme cu molii”(2011) ş.a.
Tânărul Călin în tot ce făcea depunea foarte multă
muncă, efort, dar şi suflet, astfel lăsându-ne o serie
impunătoare de lucrări înmănunchiate într-un
album editat în memoria fiului de către maică-sa
Veronica Postolachi, care a stat lângă patul
suferinţelor fiului toate 95 de zile cât acesta s-a
aflat în comă după accident. Cei prezenţi la
întâlnire au avut posibilitatea să vizioneze
publicaţia întitulată „Călin Postolachi: Catalog de
grafică, pictură, design vestimentar”, ediţie ce
include un număr mare de reproduceri după
tablourile vestiţilor pictori A. Kiseliov, V. Perov,
I. Kramskoi, N. Grigorescu ş.a., schiţe, crochiuri,
desene cu diversă tematică - toate destul de
convingător vorbindu-ne despre harul lui artistic
extraordinar pentru un tânăr de o vârstă atât de
fragedă. După calvarul suferinţelor morale în urma
a mai multor procese de judecată pentru
pedepsirea celui care a fost beat la volanul
automobilului în seara producerii accidentului,
pentru a-şi alina cât de cât trauma psihologică în
urma decesului fiului, părinţii tânărului Călin au
depus eforturi mari de a-i înveşnici memoria: au
colectat toate lucrările fiului, pentru ca la 21
octombrie 1998, în ziua lui de naştere în galeria
Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chişinău să fie
organizată (post-mortem) prima expoziţie
personală a artistului plastician Călin Postolachi,
ca mai apoi în ianuarie 1999 Călin Postolachi să
devină membru al Uniunii Artiştilor Plastici din
Republica Moldova (post-mortem), biletul pe
numele lui Călin Postolachi, care confirmă acest
fapt fiindu-i înmânat mamei artistului. De
asemenea, la 21 octombrie 1999, în memoria lui
Călin Postolachi se organizează la Chişinău prima
ediţie a Expoziţiei-Concurs a Tinerilor Talente cu
participarea artiştilor plastici din Moldova,
România, Ukraina cu înmânarea Premiului Mare
„Călin Postolachi”, este înregistrat Centrul
Cultural „Călin Postolachi”, care activează în
cadrul Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu” din
Chişinău, condus de către mama regretatului
artist, doctor în filologie Veronica Postolachi. În
2003, la cinci ani după trecerea în nefiinţă a lui
Călin, în baza deciziei Consiliului Municipal
Chişinău, pe faţada casei în care a trăit tânărul
poet şi artist plastician a fost montată şi dezvelită
Placa Comemorativă „Călin Postolachi”, iar la
moment sunt în stadiu de proiect actele necesare
de inaugurare a Fundaţiei Culturale la Făleşti şi
de deschidere a Casei Memoriale „Călin
Postolachi” la Răuţel, în satul de baştină. Despre toate acestea a povestit la acea
întâlnire Ion Postolachi, iar cei din sală –
profesori, elevi, bibliotecari şi alţi cititori fideli ai
bibliotecii l-au ascultat cu răsuflarea întretăiată. A
povestit cu atâta tristeţe în ochi, dar şi cu atâta
mândrie, că a crescut şi a educat împreună cu
soţia copii talentaţi şi destoinici de baştina în care
s-au născut, de oamenii care i-au înconjurat. Parafrazând spusele lui Nicolae Dabija,
vreau să cred că cei care au fost prezenţi la
activiate au concluzionat următoarele: “Nasc şi la
Făleşti... personalităţi”.
Natalia Vrabie, specialist principal în
domeniul biblioteci,
Secţia Cultură şi Turism Făleşti
Festivalul Cărţii şi Lecturii pe meridianele globului
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 22
Zilele Scrisului şi culturii slavone în Ucraina,
24.05-01.06. 2013
Problema lecturii în zilele noastre a
devenit atât de acută că necesită a fi plasată în
rând cu cele mai importante obiective ale statului
în dezvoltarea culturii naţionale. Tabloul lecturii
a populaţiei din ţară, prestigiul ei, preferinţele
cititorilor şi deprinderile acestora s-au schimbat
considerabil. În circumstanţele actuale, este
nevoie de a căuta noi modalităţi şi formate de
p r o m o v a r e a c ă r ţ i i ş i l e c t u r i i .
În acest număr al Buletinului vă
propunem informaţii privind Festivalul Cărţii şi
Lecturii în diferite ţări, desfăşurat în diferite
perioade ale anului incluzând în orbita sa noi
actori şi patronat chiar de preşedintele ţării.
În Republica Moldova, de la 21 pînă la 27 mai
2013 au avut loc manifestări festive, consacrate
aniversării a 1150-a a scrisului şi culturii
slave. Conform tradiţiei, programul sărbătorii
include Liturghia Divină în amintirea Sfinţilor
fraţi apostoli Kiril şi Metodiu la Biserica
„Sf.Gheorghe”, depunerea de flori la
monumentele eminenţilor exponenţi ai scrisului
şi culturii slave, concerte de muzică sacră, serate
literare şi lecturi, festivaluri ale cărţii slave,
şedinţe tematice ale „mesei rotunde” în diverse
probleme.
La Arsenalul Miastetsk a fost inaugurată
ediţia a III-a a Festivalului Internaţional Arsenalul
de Carte - cel mai mare eveniment din Ucraina,
care uneşte literatura şi arta. Scopul Festivalului Arsenalul de Carte —
promovarea lecturii, încurajarea dialogului între
cititori şi experţi privind cartea modernă, întărirea
relaţiei intre literatură şi artă, susţinerea culturii
editoriale în Ucraina prin evenimente educative şi
schimb internaţional. Arsenalul de Carte este un eveniment
cultural fără precedent pentru Ucraina nu numai
pentru amploarea acestuia, dar, de asemenea,
pentru calitatea de spaţiu, nivelul de organizare şi
prezentare. Proiectul are o misiune pe termen lung
în domeniul politicii culturale, filantropiei şi, în
special, în dezvoltarea oraşului Kiev, integrarea
acestuia în contextul internaţional.
Spre deosebire de alte târguri
metropolitane, Arsenalul de Carte – nu este un
proiect de business, este o iniţiativă de o
importanţă strategică, cultural complexă a unei
dintre cele mai promiţătoare instituţii profesional
- artistice din Ucraina – Arsenalul Miastetsk.
23
și comicsuri; Un program special către jubileul de 1150
de ani al alfabetului chirilic: ateliere pentru tipar,
expozitie de grafică, imagine şi scriere; conferinţa
Lecturile Chirilice;
Colocviul internaţional al traducătorilor.
Programul Arsenalul de Carte este accentuat în
dezvoltarea copilului şi implicarea întregii familii în
acest proces. Acesta este motivul pentru care este
numit Program pentru copii mari şi mici. Ne străduim
nu doar pentru a distra, dar, de asemenea, pentru a
satisface alte nevoi - de a cunoaşte, a gândi, a citi, a
crea, a înţelege. Este simbolic că la Arsenalul de Carte
începe un proiect inovaţional educaţional Arsenal
Miastetski pentru copii şi adolescenţi - ARSENALUL
DE IDEI. Şi prima temă al acestui spaţiu interactiv a
fost Cartea şi Lectura. Astfel, în zonele de joacă
pentru copii festivalul a adunat diferiţi maeştri —
artişti plastici, designeri, traducători, psihologi,
popularizatori de ştiinţă şi tehnologie. Împreună ei au
desenat, construit, sculptat, inventat poveşti şi istorii,
au comunicat. Pentru prima dată în Ucraina Arsenalul de
Carte a prezentat o expoziţie internaţională Ciori Albe
— 2013, o colecţie de cele mai frumoase cărţi pentru
copii din 40 de ţări, care în fiecare an se pregăteşte în
mod special pentru premieră la Târgul Internațional de
Carte pentru Copii din Bologna, de către cea mai mare
bibliotecă din lume pentru copii şi tineret din
Munchen. În acest an Programul pentru copii Arsenalul
de Carte în calitate de oaspete a avut pe Barbara
Kosmovskaya, scriitor polonez, cunoscută în Ucraina
cu bestseller-uri pentru tineret, cărţi pentru adolescenţi
care au intrat în noul curriculum pentru literatura
străină şi Martin Kubat, tânăr şi popular grafician şi
ilustrator de origine cehă etc. Bulgaria, ca şi celelalte ţări ale lumii slave,
marchează în mod tradiţional Zilele scrisului şi
culturii slave, în cadrul cărora îi comemorează pe
marii iluminişti, fraţii Kiril şi Metodiu, din Salonic,
care în anul 855 au creat alfabetul bulgar, devenit o
bază lingvistică solidă, folosită şi astăzi de toate
popoarele slave.
Pe 10 terenuri ale Arsenalului Miastetsk au
avut loc sute de evenimente cu participare a 200 de
edituri, proiecte de carte şi parteneri internaţionali,
celebri şi preferaţi autori ucraineni. În special, în acest
an la Metabolism - un proiect special al festivalului, s-
au desfăşurat dialoguri publice la care au participat:
Oksana Zabuzhko şi Igor Pomerantsev, Yuri
Andrukhovich şi Mikola Riabchuk, Viktor Neborak şi
Ivan Malkovich, Andrej Kurkov şi Yuri Vinnichuk,
Boris Hersonskij şi Alexander Roitburd. Invitatul special al festivalului - unul dintre cei
mai populari scriitori poloneji, autorul romanului
bestseller ecranizat Singurătate în reţea, Janusz Leon
Wiśniewski, care a prezentat două cărţi noi pentru
adulţi şi copii. Deasemenea la Arsenalul de Carte au
participat aproximativ 20 de autori cunoscuţi şi
influenţi intelectuali din Austria, Germania, Polonia,
Rusia, Franţa, Cehia, Elveţia, dîntre care Barbara
Kosmovskaia, Olivier Monjen, Jean-Claude Marcadet,
Christophe Simon, Boris Buden, Jaroslav Rudiş,
Marina Stepnova, Denis Osokin, care au prezentat cărţi
noi şi traduceri în ucraineană. În calitate de parteneri ai
programului internaţional au fost: Institutul francez,
Institutul polonez, Ambasada Elveţiei, Forumul
Cultural Austriac, Institutul Goethe din Ucraina,
Centrul Ceh din Kiev.
Programul festivalului cuprinde:
Prezentarea publicaţiilor noi şi întâlniri cu autorii,
sesiune de autografe;
Proiectul Metabolism - dialoguri publice între
scriitori celebri; Lecturi de poezie, prelegeri, ateliere de lucru şi
discuţii;
Ciori Albe — 2013, o expoziţie a celor mai
frumoase cărţi pentru copii din 40 de ţări ale lumii, şi
standul câştigătorilor a concursului internaţional Arta
Cărţii;
Un program pentru copii mari şi mici, şi proiectul
inovaţional pentru copii Arsenalul de idei;
Colectarea de Caritate a cărţilor pentru copiii
orfani şi copii lipsiţi de îngrijire părintească, spitale de
copii şi centre de reabilitare;
Cafeneaua de Poveşti “Breton” în desene animate
Festivalul Naţional al Cărţii „Axis Libri”,
ediţia a V-a, Galaţi, organizat de
Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” în
perioada 22-26 mai 2013
Festivalul Național al Cărții și Lecturii 24
,,Dedicat tuturor
vârstelor şi etniilor, târgul
de carte din cadrul
festivalului îşi propune să
stimuleze interesul pentru
lectură, să cultive satisfacţia
dialogului viu între
producătorii şi consumatorii
produselor culturale
specifice, dăruindu-le
bucuria întâlnirii cu cei mai
cunoscuţi scriitori prin
organizarea unor dezbateri
deschise pe teme de interes cultural, care să aducă în
atenţie cele mai recente apariţii”, a declarat
Diaconeasa. Programul festivalului include ateliere de
creaţie şi concursuri cu premii pentru copii şi tineret,
lansări de carte, spectacole, recitaluri de poezie,
muzică, tombolă şi alte surprize, ne comunică
purtătorul de cuvânt al Bibliotecii Judeţene „V.A.
Urechia” Florina Diaconeasa.
Festivalul de carte şi muzică de la Braşov este o
manifestare culturală, ajunsă la a doua ediţie
care reuneşte, în aer liber,
în atmosfera istorică din
Piaţa Sfatului, cele mai
importante edituri şi case
de discuri din ţară şi
străinătate, pe o alee plină
de imaginaţie şi cântec.
Festivalul ucrainean de reviste ortodoxe
“Lecturi în familie” Odesa, Ucraina
Pe 08 septembrie 2013 cu o Liturghie la
Templu Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia pe
Bulevardul Francez în Odesa a început cea de-a
treia şi ultima zi a ediţiei a III –a a festivalului
Ucrainean de reviste ortodoxe “Lecturi în familie”. După Liturghie a avut loc deschiderea
paradei prezentărilor. La intrarea în curte, care este
situată în inima oraşului, a fost organizată o
expoziţie- târg a publicaţiilor ortodoxe de familie -
participante la festival. Partea oficială a fost deschisă de managerul
de proiect, redactor co - fondator al festivalului -
revista pentru tineri “Otrok.ua” Episcopul Jonah
Obuhov ( Cherepanov ) . El a dat citirii cuvântul de
salut a Mitropolitului Kievului şi la toată Ucraina
Vladimir şi a transmis participanţilor festivalului
binecuvântarea Prelatului. După prezentarea redactorilor şefi al
revistelor ortodoxe de familie a început parada
prezentărilor creative şi întâlnirilor de creaţie
cu autorii publicaţiilor participante la festival.
În special, la eveniment au participat revistele:
“Otrok.ua”, co-fondator al lecturilor, revista
ortodoxă de familie , “Numele”, “Toma în
Ucraina”, Revista ortodoxă pentru femei
“Samareanca”, reviste pentru copii “Kapeliki”
şi “Şişkin les”. Programul a inclus, de asemenea,
spectacole cu participarea copiilor şi grupurilor
folclorice din Eparhia Odesei. Participanţi la Festival pot deveni publicaţiile
obiectivul cărora este promovarea valorilor
familiei şi consolidarea statutului tradiţional al
familiei în societate.
Festival Européen du Livre et de la Lecture Jeunes – FELJEU
25
Festivalul Cărţii şi Lecturii Tinerilor îşi
propune să pună în evidenţă şi totodată să întărească
legătura tinerilor din licee cu cartea şi lectura, ţinând
cont şi de dezvoltarea noilor limbaje multimedia.
Obiectivele festivalului sunt: evaluarea raporturilor tinerilor liceeni cu cartea
şi lectura; sondarea lecturilor propuse elevilor de şcoli
pentru a verifica in ce masură liceenii au un
“canon” comun de texte pe care le
consideră indispensabile pentru formarea lor ca
tineri europeni; promovarea şi diseminarea “bunelor practici”
privind lectura şi folosirea bibliotecilor. Proiectul se desfăşoară în trei etape:
1. Organizarea concursurilor naţionale de creaţie
pentru elevi. Premiul concursurilor naţionale constând
în participarea elevilor laureaţi la Festivalul Cărţii şi
Lecturii - FELJEU organizat de Liceul "Cagnazzi" din
Altamura, Italia.
2. Activităţile festivalului
propriu-zis, care constau în
work-shopuri, prezentările
lucrărilor elevilor, standuri
naţionale, întâlniri cu
scriitori, spectacole, etc. 3.Sistematizarea produselor
şi diseminarea rezultatelor. Principalele scopuri
urmărite prin organizarea
activităţilor organizate prin proiect sunt : • materialitatea carţii, adica producţia,
distribuţia şi consumul de carte; • biblioteca şi lectura, adică istoria, funcţia şi
viitorul bibliotecii ca loc de păstrare a cărţii şi ca loc
de lectură; • lectura ca activitate cu cartea dar si ca folosire a
altor limbaje de transmitere a mesajului scris
(cinema, teatru, multimedia etc.).
Festivalul de lectură lentă, ed. a IV-a Sankt Petersburg, Rusia
În Sankt Petersburg a avut loc Festivalul de
lectură lentă sub genericul „De la papirus la
autopublicare.” Acesta este o parte a proiectului
cultural şi educaţional “Eshkolot: Testarea ideilor”,
care a luat naştere la Moscova în 2006 şi reprezintă un
studiu al culturii evreieşti. Festivalul de lectură lentă a fost inventat „nu
pentru că noi suntem atăt de lenţi, ne comunică
directorul de program Semion Parijskii, specialist în
ebraică şi literatură evreiescă medievală, dar pentru că
este o lectură cu comentarii. Este o modalitate de a ne
aduna împreună şi de a citi cărţi relevante cu lingvişti
ruşi şi străini, istorici şi filozofi. Aceasta este o ocazie
şi pentru dezbateri, pentru notiţe. Având în vedere că
textul clasic este perceput
altfel, după o lectură atentă”. Ediţia a IV-a a
Festivalului din Petersburg a
fost dedicată interacţiunii
dintre text şi forma lui
materială, de aici şi genericul:
“De la papirus la
autopublicare.” Călătoria pe
malurile Nevei este firească, deoarece Petersburg este
capitala mondiala a patrimoniului de manuscrise
evreieşti: noi deţinem cea mai mare colecţie de
manuscrise evreieşti. Aceasta depăşeşte volumul
colecţiilor de la Ierusalim, New York, Oxford şi altele.
Festivalul interregional pentru promovarea cărţii şi a lecturii „Oseni v
Mihailovskom”, Rusia
10-13 septembrie 2013 Festivalul interregional
pentru promovarea cărţii şi
lecturii „Oseni v Mihailovskom”
ed. a X-a şi-a încheiat lucrările. În
rezervaţia Puşkino s-au întâlnit cei
pentru care munca cu cartea şi
cititorii a devenit o profesie -
p rofeso r i , b ib l iogra f i,
biblioteconomi, oameni de ştiinţă,
scriitori şi editori. Toţi
participanţii au avut ocazia de a-şi împărtăşi experienţele
cu colegii, să găsească noi oportunităţi în promovarea
cărţii şi lecturii. Cu toate acestea, toate inovaţiile se
bazează pe tradiţii, metode aprobate pe parcursul
activităţii. Festivalul jubiliar le-a amintit participanţilor
despre istoria acestuia: în centrul ştiinţifico-cultural a
rezervaţiei Puşkino, regiunea Pskov, Biblioteca regională
universală a oferit o prezentare video „ 10 ani împreună
cu Festivalul,” după care a avut loc ceremonia de
premiere a celor mai bune proiecte-câştigătoare la
concursurile „ Proiectul deceniului” la festivalurile
Interregionale pentru promovarea cărţii şi lecturii „Осень
в Михайловском” în anii 2004 — 2012 .
Elaborare
Serviciul Dezvoltare în
Biblioteconomie, BNRM
E-mail:
Tel.: 022 240070
Festivalul “Rue des Livres” – “ Strada cărţilor“
Tematica acestui
Festival este oglindirea
oraşului în literatură,
oraşul fiind sursa de
inspiraţie, personaj sau
loc unde se derulează
acţiunea. Festivalul
reuneşte autori din
diferite genuri literare
(roman, roman poliţist,
ştiinţifico-fantastic etc.),
editori, librari. În cadrul
F e s t i v a l u l u i s u n t
organizate conferinţe, expoziţii, mese rotunde, sunt
vizionate filme pe diverse tematici. “O carte are întotdeauna doi autori, acel care
o scrie şi acel care o citeşte." Astfel, într-o singură
frază, Jacques Salomé rezumă legatura unică,
aproape organică, între scriitor şi cititorii săi. Acesta
evidenţiază momentul magic în care singurătatea
creatorului dispare, pulverizat prin lectura celui care
își apropriază opera.” “La această întâlnire, două viziuni, două
melodii interioare se reunesc pentru a da formă la o
poveste, la idei. Deoarece cartea în toate formele
sale – fotografice, desenate, scrise, este un spaţiu al
libertăţii şi al învăţăturii. Cartea permite de a reface
legătura cu o valoare esenţială: împărtăşirea,
împotriva tuturor formelor de comunitarism,
xenofobie, împotriva tentaţiei de izolare. Iata de ce
un festival gratuit, accesibil tuturor, situat în
centrul unui cartier functionând în ritmul
locuitorilor săi, este astăzi esenţial si chiar
salutar. Acesta este motivul pentru care sunt
atât de mândru de a fi purtătorul de cuvânt ai
acestei a 5-a ediţii al Rue des Livres cu tema
evocatoare: Mişcări în oraş, oraşe în mişcare.
Deci, timp de trei zile, vă veţi plimba pe Strada
aceasta unică în felul ei pentru a întâlni o sută
de autori, de a participa la dezbateri sau
proiecte. Si noi vom fi acolo, pentru voi, cu
voi, fideli spiritului lui Victor Hugo care
spunea pe dreptate: Strada este cordonul
ombilical care leagă individul de societate. David S. Khara, naşul al celei de-a 5-a
ediţii. http://www.festival-
ruedeslivres.org/wp-
content/uploads/2011/02/
programme-officiel2.pdf
A şasea ediţie a
Festivalului “Rue des
Livres” a avut loc în
perioada 15-17 martie
2013 la Rennes, Franţa.
www.festival-ruedeslivres.org http://www.info35.fr/viewarticle.php?art=2764
Rubrică susținută de Alla Andrieș,
BNRM
BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A,
Chişinău, 2012, Republica Moldova
Tel.: (+373 022) 22 14 75;
Fax: (+373 022) 22 14 75
www.bnrm.md e-mail: [email protected]