FEBRUARIE - api.ning.comWfNnDkJO-*v3UmXgPXW9s4iE1sF6... · serie nou` anul XVII Nr. 366 28 pagini -...

RR EE VV II SS TT QQ EE DD II TT AA TT QQ DD EE DD II RR EE CC }} II AA GG EE NN EE RR AA LL QQ DD EE PP OO LL II }} II EE AA MM UU NN II CC II PP II UU LL UU II BB UU CC UU RR EE {{ TT II

FEBRUARIE2009

fondat` \n 1926serie nou`anul XVIINr. 366

28 pagin i - 2 RON28 pagin i - 2 RONSe distribuie gratuitgratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia

PUNCT DE VEDERE PUNCT DE VEDERE PRIVIND LEGEA PRIVIND LEGEA NR. 298/21.11.2008NR. 298/21.11.2008

Referitor la Legea 298/2008, speciali[ti aviza]ipre cum procuror Remus Bud`i de la Parchetul Tri -bunalului Bucure[ti, procuror Laura Ceh [i pro cu -ror Ioana Albani de la Parchetul de pe lâng` |naltaCurte de Justi]ie \mpreun` cu chestor de poli]ieLucian Guran de la Direc]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti au formulat un punct devedere comun, pe care \l red`m \n continuare:

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr.780/21.XI.2008, a fost publicatq Legea nr. 298 pri -vind re]inerea datelor generate sau prelucrate defurnizorii de servicii de telecomunica]ii electronicedestinate pu blicului sau dere]ele publice de comunica]ii.

În con]inutul actului nor-mativ observqm cq o partedintre articole exced celor pre-vqzute în Directiva nr. 2006/24/CE a Parlamentului Euro -pean, fiind res trictive sau li -mitative [i astfel legea nu maicores punde scopului pentrucare a fost elaboratq, respectivcel de a veni în sprijinul insti-tu]iilor de aplicare a legii.

Acest scop rezidq [i din con-cluziile Consiliului de Justi]ie[i Afaceri Interne din 19 de -cembrie 2002, care subliniazq:„Din cauza cre[terii semnifica-tive a po sibilitq]ilor oferite decomunica]iile electronice, da -tele referitoare la utilizarea comunica]iilor electro -nice sunt importante [i în consecin]q reprezintq uninstrument valoros în vederea prevenirii, cercetqrii,detectqrii [i urmqririi penale a infrac]iunilor [i înspecial a criminalitq]ii organizate“.

Astfel, odatq cu intrarea în vigoare, aceastq lege vaperturba grav actul de urmqrire penalq, întrucât,de[i existq posibilitq]i tehnice [i anterior, aceste dateau fost folosite cu succes pentru identificarea [iprinderea unor autori, pe viitor ele nu vor mai puteafi utilizate de cqtre organele de anchetq.

Probleme deosebite se vor ivi mai ales în cazul dis-pari]iilor de minori, când datele [i indiciile oferite deoperatorii de telefonie mobilq nu mai pot fi folositepentru gqsirea minorului dispqrut în timp util.

Dispozi]iile procedurale ale noii legi vor afecta [icooperarea interna]ionalq la care România s-a anga-jat prin tratatele, conven]iile [i acordurile la careeste parte, mai cu seamq în ce prive[te schimbul deinforma]ii (a se vedea \n acest sens Acordul cuEuropol, Acordul SECI etc.)

� Art. 1, men]ioneazq cq datele re]inute pot fi soli -ci tate numai pentru cercetarea infrac]iunilor grave,a[a cum sunt ele prevqzute în accep]iunea Legii nr.39/2003.

Conform datelor statistice, atât în anul 2007, cât[i în 2008, faptele grave reprezintq circa 5-7% dintotalul infrac]ionalitq]ii sesizate la nivelul Direc]ieiGenerale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti.

În consecin]q, pentru aproximativ 93-95% dininfrac]iunile sesizate la nivelul Poli]iei Capitalei nuse vor putea face solicitqri de date de la operatori.

Din pqcate, nu se vor putea face solicitqri pentruinfrac]iunile de: � pruncucidere � vqtqmare corpora lqgravq � viol � tâlhqrie în formq simplq � amenin]are[i violare de domiciliu � act sexual cu un minor �distru gere � ultraj � evadare [i înlesnire a evadqrii �infrac ]i une de fals [i uz de fals, cu excep]ia falsului

de monedq sau alte valori � încqierare � asocierepentru sq vâr [irea de infrac]iuni � furt din locuin]e �furt din societq]i comerciale � furt de autovehicule.

În aproximativ 60-70% din cazurile enun]ate maisus, identificarea [i prinderea autorilor au fost posi-bile tocmai datoritq coroborqrii datelor ob]inute de laoperatori cu celelalte probe sau mijloace de probq.

Spre exemplu, în cursul anului 2008, pe razaMuni cipiului Bucure[ti au avut loc mai multe furturide la societq]i comerciale, inclusiv unitq]i bancare,fiind sus trase casele de bani sau chiar bancomatele.Datele ob]inute ulterior de la operatorii de telefoniemobilq au condus la identificarea [i prinderea infrac-torilor.

De asemenea, nu au fost avute în vedere infrac ]i -unile care, luate ca acte separate, pot pqrea mai pu -]in periculoase, dar care, prin numqrul mare al fap -telor comise într-o unitate de timp, prin mijloacelefolosite, eventualul impact mediatic, tind sq ajungqfeno me ne [i sq pericliteze grav ordinea [i lini[teapublicq.

Având în vedere aceste aspecte, în forma actualq,legea depq[e[te [i contravine,în anumite privin]e, inten]ieiDirectivei nr. 2006/24/CE,prevqzutq la art.1 - Obiec tul [idomeniul de aplicare, unde semen]io neazq:

„Prezenta directivq urmq -re[te sq armonizeze dispo -zi]iile statelor membre privindobliga]iile furnizorilor de ser-vicii de comunica]ii electro -nice accesibile publicului saude re]ele de comunicare pu -blice cu privire la pqstrareaanumitor date generate sauprelucrate de cqtre ace[tia,pentru a se asigura cq datelesunt disponibile în vedereacerce tqrii, depistqrii [i ur mq -ririi penale a infrac]iunilor

grave, astfel cum sunt definite de fiecare stat mem-bru în dreptul squ intern“.

A[a cum prevede Directiva nr. 2006/24/CE, legeatrebuia sq reglementeze strict urmqtoarele aspecte:

� tipurile de date de trafic ce urmeazq a fi re]inutede cqtre furnizorii de comunica]ii electronice;

� termenele de pqstrare a acestor date;� elementele legate de protec]ia [i securitatea date -

lor, cerin]e de depozitare;� sanc]iuni.Era suficient ca reglementqrile privind accesul or -

ga nelor competente la datele generate sau prelucratede furnizorii de servicii de telecomunica]ii electro -nice, sq facq trimitere la normele deja existente înCodul de procedurq penalq fqrq a fi instituite noicondi]ionqri.

Acest fapt este prevqzut [i în punctul 4, denumit„Accesul la date“, al Directivei 2006/24/CE a Parla -mentului European [i Consiliului Uniunii Europene,unde se prevede:

„Statele membre adoptq mqsuri pentru a se asigu-ra cq datele pqstrate în conformitate cu prezentadirectivq sunt furnizate numai autoritq]ilorna]ionale competente în cazuri specifice [i în confor-mitate cu dreptul intern. Procedurile care trebuie sqfie urmate [i condi]iile care trebuie îndeplinite pen-tru a ob]ine acces la datele pqstrate în conformitatecu cerin]ele de necesitate [i propor]ionalitate suntdefinite de fiecare stat membru, în dreptul intern alfiecqruia“.

Dispozi]iile de lege internq adoptate în baza direc -tivei ar trebui sq reprezinte un instrument de lucrupentru organele de aplicare a legii, garantând cqdatele de]inute de furnizorii de comunica]ii electro -nice sunt pqstrate [i puse la dispozi]ia autoritq]ilorna]ionale competente, în condi]iile legii, nu sq con-stituie un ob stacol în accesul la acestea.

11POLI}IA CAPITALEI - F E B R U A R I EF E B R U A R I E 2 0 0 92 0 0 9

d i nd i nc u p r i n sc u p r i n sCqr]i cu miros de alcool

Fal[i patroni [i vânzqri

la comandq

Poli]ia continuq lupta

cu bandele de infractori

„LIFESAVER“ a debutat

\n România

Agresivitatea stradalq

Violen]a \n [coli nu are

frontiere

s i g u r a n ] q[ i\ n c r e d e r e

Nimic nu mai este ca odinioarq.

|n aceastq lunq, cople[i]i de

crizq, valuri de schimbqri, renun -

]qri, promovqri, premii Oscar,

reduceri [i scumpiri, parcq nici

zqpada nu s-a mai a[ternut ca

altqdatq. |n unele zone a prea

curs, \n altele s-a lqsat a[teptatq.

Evenimente de tot felul au fost

pretutindeni.

Am suferit [i am regretat cu

to]ii dispari]ia tânqrului sportiv

Marian Cozma ucis cu sânge rece.

Grupqri de infractori, chiar

dacq nu atât de periculoase, existq

[i la noi. Poli]i[tii \i descoperq.

|nvinui]ii se apqrq. De cele mai

multe ori \n libertate. Au [i

avoca]i. {i atunci scapq. Nu dupq

mult timp ei, cei periculo[i, vor

ac]iona din nou. Al]ii solicitq

clemen]q sau gra]iere pentru

fapte fqrq o gravitate deosebitq.

Un lucru e cert: rqufqcqtorii nu

au grani]e. Sunt peste tot. Mai

ales \n locuri [i zone aglomerate.

|mpreunq [i uni]i \i putem

descoperi, chiar dacq uneori [i cu

pierderi de vie]i omene[ti. Tre -

buie.

Pânq nu ac]ioneazq; ca la

Veszprem, ca la Bra[ov sau ori-

unde \n lume.

Maria Maria DINUDINU

Aglomera]ie

3

4

6-7

8

12-13

20-21

B I N E A } I V E N I T !B I N E A } I V E N I T !

22F E B R U A R I EF E B R U A R I E 2 0 0 9 - 2 0 0 9 - POLI}IA CAPITALEI

PREMII DE LA POLI}IACAPITALEI

Cu ocazia „Zilei Interna]ionale |m po -triva Violen]ei Juvenile“, Poli]ia Capi ta -lei a fqcut o evaluare preliminarq a cam-paniei „Libertate sau delincven]q“, de ma -ratq la jumqtatea lunii septembrie anultrecut, dar a [i premiat mai mul]i elevi,care au participat la cele douq concursurilansate. Astfel, \n cursa pentru reali za -rea site-ului campaniei au ie[it câ[tigq-tori: Liceul „Traian Vuia“, prin ele vulLu cian Papadopol [i Colegiul Na]ional„I. L. Caragiale“, prin Flaviu Lau ren]iuMoise [i Anca Alexandra Nqstase. Celq -lalt concurs a urmqrit realizarea unuiscenariu de film de scurt metraj, intitulat„Tenta]iile adolescen]ei“, care va fi pro-dus \n luna martie, de Serviciul Mul -timedia al M.A.I. Au fost desemna]i treicâ[tigqtori: Ioana Ciontu - Liceul Teo retic„Grigore Moi sil“, Cristina Drq gqnoaia -Liceul Teoretic „{te fan Odo bleja“ [i

Octavian Tache - Co le -giul Na ]io nal „Gheor -ghe {in cai“.

Premiile au fostacordate de adjunctuldirectorului generalal Poli]iei Capitalei,subcomisar de poli]ieConstantin CqtqlinAdam, de directorulagen]iei de publici-tate „Violet“, DanCre]u [i de inspec-torul general al In -spectoratului {colar

al Municipiului Bucu re[ti, Stelian Fe dorca.Campania urmeazq sq se finalizeze \n iunie [i

beneficiazq de sprijinul partenerilor din socie -tatea civilq, dar [i a unor trusturi de presq.Pânq \n prezent, 33 de persoane publice dinsport, muzicq [i televiziune s-au implicat direct,transmi]ând elevilor mesaje olograf.

De la demararea campaniei, ofi]erii de pre-venire au sus]inut 180 de activitq]i \n toateliceele din Capitalq, alte 1353 activitq]i fiind re a -lizate de poli]i[tii de proximitate.

S.A.S.A.

L A Z IL A Z I

S-a modificattaxa de urgen]`pentru cazieruljudiciar

Direc]ia General` dePoli]ie a MunicipiuluiBucure[ti informeaz` c`în conformitate cu pct. 7din anexa O.G. nr. 4 din29.01.2009, pentru mo -

dificarea O.G. nr. 128 din2008 privind stabilireaunor taxe pentru servici-ile prestate pentru per-soanele fizice [i juridicede Ministerul Ad mi nis tra -]iei [i Interne lor, cuan-tumul taxei de urgen]`pentru elibera rea certifi-catelor de ca zier judiciarpentru persoanele fiziceeste de 10 lei.

Prevederile actului nor-mativ susmen]ionat aintrat în vigoare de ladata de 14 februarie.

Informa]ia se g`se[tepostat` [i pe site-ul ofi-cial al Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti:

www.politiacapitalei.ro(sec]iunile: Informa]iiUtile - Eliberare CazierJudiciar [i Structura Po-li]iei - Direc]ia Poli]ieiAd ministrative - Servi -ciul Cazier Judiciar, Sta -tistic` [i Eviden]e Ope -rative).


Poli]i[ti de la Serviciul deInvestigare a Fraudelor Sector5 au aflat despre un imobil si -tuat \n acela[i sector al Ca -pitalei \n care func]ioneazq unatelier tipografic [i unde, pelângq activitatea licitq, se des -fq[oarq [i activitq]i de tipqrirea unor eti chete [i banderole demarcaj false, ce sunt folositeapoi \n ac tivitq]i clandestine de\m bu teliere [i comercializare abquturilor alcoolice.

Din investiga]iile efectuatede poli]i[ti s-a stabilit cq estevorba de o re]ea constituitq dinmai multe persoane cu roluribine determinate pentru tipq ri -rea etichetelor [i banderolelor,procesarea [i \mbutelierea bqu-turilor alcoolice, respectiv co -mer cializarea acestora.

|n urma verificqrilor, s-asta bilit cq la adresa \n cauzqfunc]ioneazq o societate comer-cialq care are ca obiect de acti -vitate - tipografie, iar adminis-tratorul acesteia este A. Paul,\n vârstq de 66 ani, cu domici -liul \n Bucure[ti. Tot el este celcare falsifica banderolele [i eti -chetele \n baza comenzilorprimite de la diferi]i clien]i(per manen]i sau ocazionali)prin intermediul lui I. Vasile,\n vârstq de 74 ani, din Bucu -re[ti.

Având \n vedere probatoriuladministrat \n cauzq, la sfâr -[itul lunii august 2008, s-a dis-pus \nceperea urmqririi penale\mpotriva lui A. Paul [i I. Vasi -le pentru infrac]iunea de tipq -rire [i punere \n circula]ie detimbre sau banderole de mar-cat falsificate.

Totodatq, \n perioa-da iunie 2008 - februa -rie 2009, \n urma cer -cetqrilor efectuate depoli ]i[ ti pentru docu-mentarea ac tivitq]ilorilicite, s-a reu[it identi-ficarea a trei tipografii[i mai mul]i beneficiariai banderolelor falsifi-cate.

|n baza probelor,datelor [i informa]iilorob]inute, pe 30 ianua -rie 2009, au fost solici-tate [i ob]inute optautoriza]ii de perche -zi]ie domiciliarq pen-tru mai multe imobilesi tuate \n Bucure[ti,sectoarele 1, 5 [i 6, fo -lo site de persoaneleim plicate \n sqvâr[ireafaptelor.

Descinderile efectuate pe 12februarie de ofi]eri ai S.I.F.Sec tor 5, judiciari[ti de laSec]ia 18 Poli]ie [i luptqtori aiS.S.P.I.R., au scos la ivealq ne -numqrate probe \mpotriva ce -lor suspecta]i.

Astfel, au fost gqsite: un uti-laj tipografic asistat, o unitatede calcul, tamburi pentru im -pri mare, coli cu etichete tipq ri -te [i nedecupate, etichete pen-tru bquturi alcoolice [i 15 ne -gative cu diferite modele de eti -chetq. La o altq adresq s-audescoperit 16.000 bucq]i eti -chete pentru ]uicq, cogniac,rom, cu denumirile mai multorsocietq]i comerciale de profil.Tot \n sectorul 5, poli]i[tii augqsit o instala]ie empiricq deprocesat [i \mbuteliat bquturialcoolice, mii de sticle cu dife -rite bquturi alcoolice, dopuri [icapse de \mbuteliere. La oadresq din sectorul 1 s-au gqsit420 cqr]i având 19 titluri ceapar]in unor autori români. |nsectorul 6 s-au descoperit ma -tri]e tip calc [i folie de alu-miniu pentru reproducerecqr]i. Valoarea bunurilor iden-tificate [i ridicate cu ocaziaperchezi]iilor este de circa100.000 lei.

Cercetqrile sunt continuatecu persoanele implicate \n a -ceste activitq]i, dupq cum ur -meazq:

A. PAUL pentru evaziune fis-calq, falsificare de tim-bre, mqrci sau bilete detransport, de]inere de in -

strumente \n vederea fal-sificqrii, reproducerea in -tegralq sau par]ialq aunei opere fqrq consim ]q -mântul titularilor drep -turilor;

I. VASILE pentru evaziune fis-calq [i complicitate la fal-sificare de timbre, mqrcisau bilete de transport;

D. GINEL pentru evaziunefiscalq [i fabricarea deproduse accizabile \n a -fara unui antrepozit fis-cal auto rizat;

G. ALEXANDRU pentru repro -du cerea integralq saupar]ialq a unei opere fqrqconsim]q mân tul titularu-lui drepturilor;

C. ELISABETA pentru difuza -rea unei opere fqrq con-sim]q mântul titularuluidrepturilor.

Totodatq se efectueazq cer ce -tqri pentru identificarea [i cer -cetarea altor [apte participan]ila comiterea faptelor.

Din \nscrisurile gqsite la fa]alocului, s-a stabilit cq cei \ncauzq desfq[urau astfel de acti -vitq]i \ncq din 2006, prejudi -ciul estimat pânq \n prezentridicându-se la circa 300.000lei, prin neplata taxelor, im po -zitelor [i accizelor datorate bu -getului de stat.

A[a cum au riscat sq desfq -[oare astfel de activitq]i, cei vi -nova]i riscq sq primeascq anibuni de \nchisoare.

Maria DINUMaria DINU

C A Z U I S T I C QC A Z U I S T I C Q

C~R}I CU MIROS DE ALCOOL


La Serviciul de Investigarea Fraudelor al Poli]iei Secto -rului 3 au fost \nregistrate maimul te plângeri penale privindco mi te rea unor \n[e lq ciuni cuun procedeu de operare deose -bit.

Modul de ac]iuneal persoanelor im pli -cate se asea mqnq \nsqcu cel al gru pqrii care,\n aceea[i peri oadqac]iona pe raza sec-torului 5 [i desprecare au fost oferite de-talii \n pa ginile re vis -tei de luna trecutq.

Astfel, persoanene cunoscute ce \[ideclinau identitq]i [icalitq]i false \n ca drulunor socie tq]i comer-ciale, contactau tele-fonic sau prin e-mailpqr]ile vqtqmate [isolicitau diferite can-titq]i de mqrfuri pen-tru plata cqrora emi teauordine de platq falsificate, pecare le transmiteau prin fax,e-mail sau printr-un trans -portator de ocazie.

Pentru a \ngreuna depis ta -rea lor, aceste persoane ac]io -nau numai la comandq iar \nziua \n care achizi ]io nau mar -fa de la pqr]ile vqtqmate aveau[i beneficiarii mqrfurilor.

Prin folosirea acestui pro-cedeu au fost pqgubite douqsocietq]i comerciale: una \nBacqu cealaltq \n Bucure[ti,sector 6, \ncercându-se, toto-datq, \n[elarea reprezentan ]i -lor unei alte societq]i din sec-torul 4 al Capitalei.

|n numele a douq firme cusediul \n sectorul 2 [i respec-tiv sectorul 3, solicitan]ii es -croci au achizi]ionat dife riteproduse (ulei, orez, moto rinq)\n valoare de 400.000 lei.

Analizând datele [i infor-ma]iile ob]inute de poli]i[tiiSer viciului de Investigare aFrau delor Sector 3 Poli]ie, arezultat faptul cq pe \ntreg te -ritoriul ]qrii ac]ioneazq o gru -pare condusq de câ]iva indivizidin Bacqu [i Bucure[ti, careprin metoda cesiunii, uneoriilegalq, preiau societq ]i comer-ciale cu o situa]ie fi nanciarqfoarte bunq [i le folosesc apoi\n acti vitq]ile lor ili ci te.

O altq caracteristicq a mo -dului de operare era faptul cqei ac]ionau numai „la co man -dq“, \n sensul cq achi zi ]io naumqrfuri pe care le re vin deau\n aceea[i zi. Toto datq, convin -

geau beneficiarii de bunqcredin]q, pe care \i atrq geauoferindu-le un pre] sub cel alpie]ei pentru produsele \ncauzq, având grijq sq moti veze[i acest aspect, sq transmitqtransportul propriu \n vederearidicqrii mqrfurilor. Mai mult,contravaloarea produselortre buie sq fie achitatq \nmomentul \n care se pregq teasq pqrq seascq locul de unde seridica marfa. Banii, chiar dacqerau transmi[i prin bancq,erau ridica]i de complici gq -sind [i pentru acest lucruargumen te.

Membrii grupqrii aveaugrijq ca \n timpul ac]iunilor sqfoloseascq mij loace de trans-port \nchiriate [i sq evite pecât posibil a pari]ia \n fa]areprezentantului contactat.

De asemenea, au reu[it sqfoloseascq [i persoane cu o si -tua]ie materialq precarq, pecare le trimiteau la diver[ifurnizori ca reprezentan]i aisocietq]ilor comerciale, im -plicându-i fqrq [tirea lor la\n[elqciuni.

Având \n vedere com plexi-tatea cauzei [i modul de ope -rare folosit a fost de clan[atq oac]iune amplq, \n urma cq reiaa rezultat identificarea a cincipersoane participante la comi -terea faptelor, a mai multor

adrese de domiciliu [i re[e -din]e ale acestora, unde falsifi-cau documentele folo site lasqvâr [irea ilegali tq ]i lor. |nultima de cadq a lunii ianuarie,poli ]i[tii au solicitat [i ob]inut

de la Tribuna lulBucure[ti un nu -mqr de [apte auto -riza ]ii de perche -zi]ie dintre care -douq \n Bucure[ti,patru \n Bacqu [iuna \n jude]ul Dâm -bovi]a.

Astfel, pe 26ianuarie, s-a reu[itprinderea \n fla-grant a membrilorgrupqrii \n timp ceachizi]ionau moto ri-nq de la un depozitdin Bra[ov [i s-auefectuat simultancele [apte perchezi -]ii de poli]i[ti aiSectorului 3, I.P.J.

Bacqu, I.P.J. Bra [ov [i luptq-tori ai S.S.P.I.R. de la Po li]iaCapi talei [i de la I.P.J. Bacqu.

Cu aceastq ocazie au fostidentificate [i ridicate \n ve de -rea continuqrii cercetqrilor do-cumente (atât originale cât [ifalsificate) de la aproximativ50 de societq]i comerciale, 19telefoane mobile [i cartele tele-fonice, 8 unitq]i de calculfolosite la falsificarea docu-mentelor etc. Tot odatq au fostre]inu]i \n ve de rea continuqriicercetqri lor cinci membri aiacestui grup: L. Bogdan, 40 deani, cunoscut cu antecedentepenale, D. Drago[, 38 ani, D.Daniel, 39 ani, to]i trei dinBacqu, D. Cristinel, 30 ani, cuantece dente penale [i M.Iulian, 21 ani, din Bucure[ti.

|n sarcina acestora s-aure]inut infrac]iunile de \n -[elqciune, tentativq de \n [e -lqciune, complicitate la \n[e -lqciune, fals \n \nscrisuri subsemnqturq privatq [i uz defals.

Cercetqrile continuq \n ve -de rea stabilirii \ntregii ac ti -vitq]i infrac]ionale, având \nvedere volumul mare de docu-mente identificate [i ridicatecu ocazia perche zi]iilor [i anumqrului mare de societq]icomerciale implicate [i folositede membrii acestei grupqri.

FAL{I PATRONI {I VÂNZ~RI LA COMAND~




Este infrac]iunea sqvâr[itq de P.Sorin, \n vârstq de 41 ani din Bucu -re[ti, \n calitate de asociat unic [i

administrator al societq]ii comerciale „Avangarde Turism Club“s.r.l. din sectorul 1. Din cercetqrile efectuate de poli]i[ti s-a sta-bilit cq acesta, \n perioada ianuarie-mai 2008 a indus [imen]inut \n eroare 60 persoane (pqr]i vqtqmate care au depusplângere) cu ocazia \ncheierii unor contracte de prestqri ser-vicii \n turism, \nca -sând diferite sume debani pentru efectuareaunor excursii \n strqi -nqtate. Acesta le garan-ta solicitan ]ilor trans-portul (spunând cq de -]ine mijloace de trans-port), le rezerva biletede avion [i cazare ladiferite hoteluri \nstrq inqtate, dupq carenu mai onora niciunadin promisiuni. Astfel,prejudiciul creat \nacest fel pqr]ilor vqtq-mate se ridicq la 44.000euro [i nu a fost recu-perat pânq \n prezent.

|mpotriva acestuia afost \nceputq urmqrirea penalq, iar cercetqrile sunt continuatecu P. Sorin \n stare de libertate.

*Pentru cq rezervqrile de bilete au \nceput, vq sugerqm ca

atunci când apela]i la astfel de servicii sq vq interesa]i mai \ntâide seriozitatea firmei respective [i sq intra]i \n posesia maimultor detalii pentru a nu avea surprize neplqcute \n efectu-area cqlqtoriei dorite.

ACTE FALSE PENTRU UN TEREN

DE 550.000 DE EURODin 9 februarie a.c.,poli]i[ti ai Biroului

Investiga]ii Criminale de laSec]ia 8 Poli]ie au \n lucru

un „dosar valoros“, carecon]ine activitatea

infrac]ionalq a cinci persoane:

Floroiu Alexandru (23 ani),Ferencz Jozsef (29 ani),Simon Rozalia (49 ani),

Gyurka Valentina (28 ani)[i Ploaie Cristian Nicolae (42 ani).

Ace[tia, unii cu domiciliul \n Bucure[ti,

al]ii \n ora[ul Gheorghieni,jude]ul Harghita, \n ziua

men]ionatq, au mers la unnotariat public din sectorul

2, unde, folosindu-se deacte de identitate falsificateau \ncheiat un contract devânzare-cumpqrare pentru

un teren \n valoare de 550.000 euro.

Falsul depistat a constat\n \nlocuirea fotografiei din

actul de identitate al titularului de teren

[i a documentelor de pro prietate ale terenului

din str. Petru Maior nr.4,sectorul 1.

Din cercetqri s-a stabilitcq \n urma unei \n]elegeriprealabile \ntre fqptuitori,

tranzac]ia avea ca finalitateoferirea terenului drept

garan]ie la un \mprumut de nevoi personale cu ipotecq, solicitat

de Gyurka Valentina.Patru dintre persoanele

implicate, respectiv Floroiu,Ferencz, Simon [i Gyurkasunt cercetate \n stare de

re]inere, iar Ploaie CristianNicolae este dispqrut de la

domiciliu. Fiecare va trebuisq rqspundq \nsq pentru

faptele de care se fac vinova]i, respectiv

\n[elqciune, fals material \n \nscrisuri oficiale,

fals \n declara]ii, fals privind identitatea

[i uz de fals.

Pagini real izate de Pagini real izate de MariaMaria DINUDINU

|n[el`ciune|n[el`ciune

Metoda „capac“

Ofi]eri ai Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucu re[ti de la Serviciul deInvestigare a Fraudelor au dis-pus \nceperea urmqririi pe -nale fa]q de H. Yun, cetq]eanchinez, pentru evaziune fis-calq [i folosire de acte nereale.

Acesta, \n calitate de asociat[i administrator al unei socie -tq]i comerciale cu sediul \njude]ul Buzqu [i punct delucru \ntr-un complex comer-cial din Afuma]i, pe 9 ianuarie

2009, a efectuat douq opera -]iuni de import, folosind laautoritq]ile vamale facturicomerciale externe care se re -fereau la alte mqrfuri decâtcele introduse \n realitate \n]arq. |n cele douq containere,\n spatele mai multor cutii depere a fost gqsitq, ascunsqpractic, o cantitate de 20 tonede usturoi, marfq contingenta -tq pe teritoriul Uniunii Euro -pene. Prin aceastq metodq„capac“ cetq ]eanu chinez a\ncercat sq se sustragq de laplata taxelor vamale [i TVA \nvaloare de 117. 854 lei.

Din cercetqrile efectuate s-amai stabilit cq \n cursul luniidecembrie 2008, \n scopulsus tragerii de la plata TVA [i aimpozitului pe profit, aferenteopera]iunilor comerciale cumqrfuri provenite din UE,cetq]enul chinez a \nregistrat\n eviden]ele contabile facturifiscale, provenind de la o so -cietate comercialq „fantomq“.

Cercetqrile sunt continuatecu cel \n cauzq \n stare de li -bertate.

GIROFARGIROFAR


„Fotografilor“ le-a fost t`iat filmul

La sfâr[itul lunii ianuarie, Poli]ia Sectorului 5a organizat o ac]iune „blitz“, prin care a reu[it sqdestructureze o grupare deosebit de periculoasq,care, \n perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009,au sechestrat mai multe persoane, le-au bqtut,[antajat [i for]at sq le cedeze proprietq]i sauac]iuni la anumite societq]i comerciale.

Astfel, \n diminea]a de 21 ianuarie, poli]i[ti aiServiciului Investiga]ii Criminale, sprijini]i decolegii lor de la Sec]iile 17, 18 [i 19, Serviciul deInvestigare a Fraudelor - Sector 5 [i lucrqtori dinS.S.P.I.R., au efectuat 11 perchezi]ii în Bucure[ti,fiind identificate 12 persoane, dintre care [ase aufost re]inute pentru cercetqri (V. Niculae, 56 deani, V. Nicu, 24 de ani, V. Vili, 28 de ani, cunos-cut cu antecedente penale, I. Cqtqlin, 32 de ani, I.Florian, 36 de ani, [i {. Iulian, 37 de ani), to]i dinBucure[ti.

În urma perchezi]iilor au fost ridicate un pistolcu gaze cu 15 cartu[e, un pistol cu bile de cauciuccu 7 cartu[e, o pu[cq cu alice, salopete [i legiti-ma]ii în alb apar]inând unei societq]i comerciale,instrumente de spargere, aparate tip electro[oc,bâte [i cu]ite, precum [i alte bunuri.

Dosarul „Fotografilor“ este unul voluminos.Am extras din acesta câteva fapte care scot \n evi-den]q violen]a cu care ace[tia ac]ionau. |n cursulanului 2008, V. Vili [i V. Nicu, ajuta]i de V.Nicu lae, l-au sechestrat pe T.M. de 31 de ani, ladouq adrese din Bucure[ti [i l-au determinat,dupq ce l-au bqtut [i amenin]at cu moartea, sqîncheie un antecontract de vânzare-cumpqrarepentru un imobil din Bucure[ti, ulterior ace[tiaocupându-l în mod abuziv.

|n vara anului trecut, folosindu-se de „pretex-tul“ cq au ni[te datorii de recuperat, V. Vili, V.Nicu [i I. Cqtqlin au intrat peste T.M. \n casq,dându-i foc la u[q. Dupq ce s-au folosit de unspray paralizant, cei doi au plecat cu douq aparatede aer condi]ionat, un telefon mobil [i bijuteriidin aur.

La sfâr[itul lunii septembrie 2008, V. Vili, I.Cqtqlin, I. Florian [i {. Iulian, prin amenin]qri [iloviri, l-au obligat pe G. A. de 26 de ani, sq sem-neze o chitan]q prin care se angaja sq plqteascq

4000 euro [i sq-i cedeze lui I. Cqtqlin, pqr]ilesociale ale unei societq]i comerciale. La aceea[idatq, partea vqtqmatq a mers la I.N.M.L. pentruob]inerea unui certificat me dico-legal. În timp cese afla pe Calea Vitan, \ndreptându-se spreI.N.M.L., cu un autoturism Dacia, victima a fostacro[atq cu inten]ie de I. Cqtqlin, ce conducea unautoturism marca VW Polo înmatri culat înSpania, care îl urmqrise. Întrucât partea vqtqmatqavea carnetul de conducere suspendat, aspect pecare ace[tia îl cuno[teau înainte de producereaaccidentului, i-au pretins suma de 10.000 lei, pecare au [i primit-o, pentru a nu-l denun]a, fiindîncheiatq în acest sens o chitan]q de mânq.

Cercetqrile sunt continuate de lucrqtorii Ser -viciului Investiga]ii Criminale - Sector 5 Poli]ie,pentru stabilirea întregii activitq]i infrac]ionale.

„Pisica“ nu mai are gheareLa data de 13 februarie, poli]i[ti ai Serviciului de

Inves tiga]ii Criminale Sector 6 Poli]ie, cu sprijinulSec]iilor 21 [i 25, au organizat mai multe ac]iuni deamploare pe raza de competen]q în lo curile [i medi-ile cunoscute cu risc criminogen.

În urma acestor ac]iuni au fost prin[i \n fla-grant delict I. Irinel de 35 de ani, M. Marinel de40 de ani [i M. Johan de 36 de ani, \n timp ce sus-trqgeau dintr-o ma[inq o borsetq. Cei trei s-aufolosit de metoda „în ]eparea ro]ii“, pentru a-ldetermina pe [ofer sq opreascq ma [ina [i sqrepare pana. |n mo mentul \n care [oferul a opritpe partea dreaptq [i a \nceput sq \nlocuiascq roata,infractorii i-au furat borseta, \n care se aflau bani[i documente personale. Poli]i[tii au intervenit latimp iar prejudiciul în valoare de 2000 lei a fostrecuperat [i predat pqr]ii vqtqmate.

Cei în cauzq sunt membrii unei grupqriinfrac]ionale denumitq generic „Pisica“ [i cunos-cutq pentru sqvâr[irea de tâlhqrii [i furturi dinautoturisme prin acest mod de operare, cu pre-ponderen]q în Bucure[ti [i jude]ul Ilfov.

Din aceea[i bandq au mai fost aresta]i, pe 3 fe -bruarie, [i V. Ga briel, 36 de ani, M. Valentin, 21de ani, care sunt cerceta]i pentru infrac]iunea defurt calificat, având acelea[i metehne. To]i cin cisunt cerceta]i în prezent pentru sqvâr[irea unuinumqr de alte [ase fapte similare, comise pe razasectorului 6 precum [i în jude]ele Vâlcea [i Il fov.

Ho]i f`r`... modestieEste trecut de miezul nop]ii

când la ofi]erul de serviciu alSec]iei 5 \ncepe sq sune tele-fonul. De la dispeceratul 112 o

voce \i anun]q cq pe strada Mo -destiei are loc o spargere. Ime -diat, poli]i[tii se urcq \n ma[inq[i \n mai pu]in de cinci minuteajung la fa]a locului, unde iaulegqtura cu cel care anun]asespargerea. Bqrbatul le-a confir-mat oamenilor legii cq ho]ii \ncqmai sunt \n casq. Poli]i[tii aupqtruns în curte [i au observatdoi bqr ba]i afla]i la par ter. Dar[i ei i-au vqzut pe poli ]i[ti, a[acq au lqsat totul baltq [i au\ncercat sq se facq nevqzu]isqrind \n curtea altei case. De[isoma]i de poli ]i[ti sq se opreas -cq, indivizii nu au dat semne cqvor sq „coope reze“. Dupq o urmq -

rire scurtq, oamenii legii i-au prins[i i-au imobilizat.

Cei doi au fost du[i la sediulsec]iei, unde au fost identifica]ica fiind V. Mihai, 23 de ani,cunoscut cu antecedente penale[i B. Gabriel, 24 de ani, ambiidin Bucure[ti.

Datoritq faptului cq echipajulde poli]ie a ac]ionat operativ, ceidoi bqrba]i nu au reu[it sq furenimic din locuin]a spartq, faptconfirmat [i de proprietarul i mo-bilului.

Cei doi sunt cerceta]i, în starede re]inere, pentru tentativq defurt calificat [i violare de domi-ciliu.

POLI}IA CONTINU~ LUPTA

GIROFARGIROFAR



Infractori „deghiza]i“ \n ziari[ti

În perioada decembrie 2008 - februarie 2009,ofi]eri ai Poli]iei Capitalei - Serviciul de In -vestigare a Fraudelor au documentat activitateaunei grupqri specializate în ob]inerea de credite

bancare pen-tru nevoi per-sonale folo -sind documen -te false, dincare rezulta înmod nereal ca -litatea de an -gaja]i la diver -se institu]ii(MApN, spi ta -le, trusturime dia).

În urma in -ves t iga] i i lorpo li ]i[ tii au

identificat nouq indivizi, care fqceau parte dinaceastq bandq [i adresele unde locuiau, fqrqforme legale.

„Creierul“ grupqrii era o femeie, S. Iulia, 35de ani, din sectorul 6. Aceasta a \ntocmit actefalse pentru mai multe persoane, „recrutate“ decomplicea ei A. Petronela, 33 ani, din jud. Cq -lqra[i. Odatq ob]inuteactele false, cei atra[i \naceastq escrocherie sepre zentau la bqnci pen-tru a ob ]ine credite saucarduri de cre dit.

Sub coordonarea Par -che tului de pe lângq Ju -decq toria Sectorului 6,apreciindu-se cq activi-tatea grupqrii era conti -nuatq [i se de rulau maimulte infrac]iuni de în -[elqciune, la data de 11februa rie, ofi]eri din Ser -vi ciul de Investigare a

Frau delor [i Serviciul Cercetqri Penale, cu spri-jinul luptqtorilor Servi ciului Special de Protec]ie[i In ter ven]ie Rapidq au organizat [i realizatprinderea în flagrant delict a celor douq per-soane mai sus men ]ionate, care împreunq cual]i [apte indivizi s-au prezentat la trei unitq]ibancare pentru ri dicarea unor carduri de credit.

În urma cercetqrilor efectuate, s-a stabilit cqdouq dintre persoanele solicitante, respectiv: G.Constantin de 32 de ani [i G. Jenel de 22 de ani,ambii din jud. Cqlqra[i, cunoscu]i cu ante ce den -te penale, au ob]inut fiecare câte douq carduride credit, folosite pentru retragere de numerarde la bancomate.

Prin metodele frauduloase folosite, grupa reainfrac]ionalq condusq de S. Iulia a produs unprejudiciu de peste 160.000 lei, în dauna maimultor societq]i bancare, fiind în continuare des -fq [urate acte procedurale de documentare com-pletq a activitq]ii infrac]ionale a tuturor persoa -nelor implicate,împotriva cqroras-a dispus în -ceperea urmqririipenale pentru co -miterea in frac]iu -nilor de în[elqci-une, fals în în -scrisuri sub sem-nqturq privatq [iuz de fals.

Fa]q de cele pa tru per-soane sus men]ionate s-adispus mqsura arestqrii pre-ventive, iar al]i cinci mem-bri sunt cerceta]i în stare delibertate.

Pizza cu topping de cazier judiciar

Mar]i, 10 februarie, la sediulSec ]iei 19 Poli]ie s-au prezentatdoi tineri care le-au povestit oa -

menilor legii douq \ntâmplqri in -cre dibile. C. Constantin, 32 de ani,este angajat la o pizzerie de cevavreme ca distribuitor. |n noapteade 30 ianuarie a avut de livrat ocomandq \ntr-un imobil din sec-torul 5, în valoare de 120 lei, re -pre zentând [ase pizza [i patruclqtite.

În momentul în care a pq trunsîn scara blocului, a fost abordatde doi indivizi necu noscu]i. În timpce unul dintre ace[tia îl amenin]acu un cu]it, celqlalt l-a deposedatde produ sele pe care urma sq lelivreze. Dupq câteva zile, \n noap -tea de 9 februarie, un alt distri -buitor al aceleia[i firme a pq]it a -

cela[i lucru, fiindu-i furate maimulte pizza, \n valoare de 100 lei.

În urma activitq]ilor efectuate,în data de 11 februarie po li]i[tiiCompartimentului Vio len]e alSec]iei 19 Poli]ie i-au identificatpe autori, ace[tia fiind: C. Mihai,19 ani, D. Ionu], 18 ani, E. Da -niel, 21 de ani, U. Rqzvan, 23 deani, D. Alberto, 20 de ani, N.George, 23 de ani, V. Ionu], 23de ani [i C. Adrian, 22 de ani.

Prejudiciul a fost recuperat întotalitate, iar cercetqrile suntcon tinuate de Sec]ia 19 Poli]iecu cei în cauzq în stare de liber-tate, sub aspectul sqvâr[irii in -frac]iunii de furt calificat.

CU BANDELE DE INFRACTORI

GIROFARGIROFAR


Pagini real izate de Pagini real izate de Sorin ANGHELSorin ANGHEL

„LIFESAVER“ este un pro -iect european, elaborat deOrga niza]ia Poli]iilor RutiereEuro pene (TISPOL), care afost a probat de ComisiaEuropeanq [i care sederuleazq în perioada 2008 -2010.

Scopul proiectului vizeazqîntqrirea capacitq]ii de ac]iunea poli]iilor rutiere na]ionaledin [ase ]qri europene, respec-tiv Polonia, Portugalia, Româ -nia, Slovenia, Spania [i Un ga -ria, ]qri care încq se confruntqcu un numqr însemnat deaccidente de circula]ie.

Obiectivul proiectului îl con-stituie sporirea contri bu]ieistatelor men]ionate la reduce -rea mortalitq]ii ru tiere [i, prinaceasta, la apropierea deobiectivul strategic stabilit deUni unea Europeanq în dome-niul siguran]ei rutiere, respec-tiv re ducerea cu 50% anumqrului persoanelor dece-date în accidente de circula]ieîn deceniul 2001 - 2010.

Trebuie relevat faptul cq, unultim studiu al ConsiliuluiEuropean pentru Siguran]qRutierq (ETSC), aratq cq atin-gerea obiectivului strategic afost, practic, amânatq din2010 în 2016, odatq cu extin-derea la 25 state membre aleUniunii Europene. Aceastqpe rioadq fiind din nou reeva -luatq pentru anul 2018, dupqade rarea României [i Bulga -riei, în condi]iile în care cele

10 + 2 state nou aderate dupq2004 au modificat substan]ialtrendul dinamicii evenimen -telor ru tiere la nivelul UniuniiEuropene.

„LIFESAVER“ î[i propunesq sprijine ]qrile parte înproiect la nivel strategic [i tac-tic, în prin cipal prin transferde cuno[tin]e [i bune practiciîn cadrul unor seminarii [ischim buri reciproce de expe-rien]q între ]qrile „cam-pioane“ în siguran]a rutierq [icele [ase ]qri participante lapro iect.

Seminarul, care s-ades fq [u rat în Bucu -re[ti în zilele de 4 [i 5februarie, a fost dedi-cat reprezentan]ilorla nivel înalt ai insti-tu]iilor respon sabilede siguran]a rutierq,ai societq]ii civile [i aimass-media centrale,în ideea de a informa[i sensibiliza Româ niaasupra metodelor [imij loacelor la care sepoate apela pentru ob ]inereade rezultate semnificative petermen scurt.

În acest sens, domnul AdHellemons, director pentru re -la]ii interna]ionale al Poli]ieiNa]ionale Olandeze [i directorexecutiv TISPOL, a apreciatactivitq]ile desfq[urate deauto ritq]ile responsabile dinRomâ nia, în special de Poli]iaRu tierq, dar a subliniat cq im -

pactul nerelevant al acestoraasupra evolu]iei nivelului sig-uran]ei rutiere poate avea maimulte cauze, remarcând lipsacoeziunii reale între institu -]iile responsabile de siguran]arutierq, în condi]iile în careRomânia este singurul statmembru UE care nu are unPlan Strategic de Siguran]qRutierq.

Doamna Ellen Townsend,director pentru politica exter -

nq al ETSC, a opinatcq lipsa unui Plan

Strategic de Sigu ran]q Rutierqre le vq necesitatea a doptqriiunei pozi]ii tran [an te fa]q dea ceastq pro ble mq [i de a-iacorda prioritatea necesarq.

{eful interimar al Poli]ieiru tie re na]ionale, co mi sar-[efde poli]ie Bo[man Gino-Theo -dor, i-a informat pe exper]iiTISPOL despre ac ]iunile de -marate anul acesta pentrucombaterea sistematicq a prin-cipalelor cauze gene ratoare deaccidente grave [i desprerezultatele bune care se resimtdeja, numqrul persoa nelor de -cedate în evenimen tele rutiereînregistrate în intervalul 1 ia -nuarie - 5 februarie a.c., com-parativ cu a ceea[i perioadq aanului 2008, reducându-se cu14%. Tot odatq, a subliniat cqac]iunile fac parte din mq su -rile premergqtoare punerii înaplicare, în curând, a unuiPlan de Ac]iune pentru com-baterea accidentelor de circu-la]ie.

Urmqtoarea ac]iune a pro -iectului „LIFESAVER“ în Ro -mânia se va desfq[ura în lunaoctombrie a.c. [i va avea dreptscop perfec]ionarea pregqtiriimanagerilor din poli]ia rutie -rq.

Sorin ANGHELSorin ANGHEL

88 F E B R U A R I EF E B R U A R I E 2 0 0 9 - 2 0 0 9 - POLI}IA CAPITALEI

„LIFESAVER“ a debutat în România

R U T I E RR U T I E R

În anul 2008, fa]q de 2007, numqrul acci-dentelor rutiere produse din cauza de fec -]iunilor tehnice a scqzut cu 31%, iar al per-soanelor decedate în urma acestor accidente,cu 43%. Poli]i[tii, împreunq cu speciali[ti de laRegistrul Auto Român, au organizat, la \n -ceputul lunii februarie, o ac]iune \n care aufost verificate peste 3800 de autovehicule [iaplicate peste 2300 de sanc]iuni, dintre care293 pentru defec]iuni tehnice.

Analiza dinamicii accidentelor rutiere gravede circula]ie, produse în anul 2008, a scos îneviden]q faptul cq activitatea desfq[uratq încomun de Poli]ia Rutierq [i Regia Autonomq -Registrul Auto Român, pentru scoaterea dintrafic a autovehiculelor a cqror stare tehnicqputea constitui un pericol pentru siguran]acircula]iei, a reu[it sq diminueze numqrulacestor evenimente.

Defec]iunile tehnice cu ponderea cea maiimportantq au fost la sistemul de frânare, aces-tea fiind „responsabile“ pentru producerea a26 de accidente, soldate cu 11 mor]i [i 23 derqni]i grav. De asemenea, defec]iunile mecanis-mului de direc]ie au provocat 17 accidente, sol-date cu patru mor]i [i 11 rqni]i grav.

Activitq]ile desfq[urate în trafic reliefeazqfaptul cq în ultima perioadq, pe drumurile pu -blice, circulq tot mai multe ma[ini de]inute de

cetq]eni cu domiciliul în România, dar înma-triculate în alte state, în cazul cqrora existqsuspiciuni privind efectuarea inspec]iei teh -nice periodice [i în general privind starea lorteh nicq.

Pentru defec]iunile tehnice constatate, po li -]i[tii au aplicat 293 sanc]iuni contraven ]io na -le, au re]inut 78 permise de conducere în ve -derea suspen dq rii [i au retras 215 cer tificatede înmatri culare. Poli]i[tii au mai aplicat 56sanc ]iuni contraven]io na le pentru lipsa in -spec]iei tehnice periodice, 57 pentru lipsa asi -gurqrii auto de rqspundere civilq [i 769 pentruabateri la regimul circula]iei.

În 37 de cazuri, în care s-a pus în pericolgrav siguran]a circula]iei, s-a dispus mq suraimobilizqrii auto vehiculelor respecti ve.


Ma[ina la control!

R U T I E RR U T I E R

Indiferent de cauza princi-palq a unui accident rutier,sta bilitq \n urma primelorcercetqri desfq[urate lalocul producerii acestu-ia, urmqrile sunt cuatât mai grave cu câtviteza autovehiculelorimplicate este mai mare.

Aceastq afirma]ieeste valabilq atât încazul \n care accidentuls-a produs \ntre douqvehicule, cât [i atuncicând victimele sunt pie -tonii ce traverseazq re -

gulamentar sau prin loc ne -permis.

De la \nceputul anului

2009, din cauza vitezei exce-sive, \n Bucure[ti au avut loc82 accidente, soldate cu opt

persoane decedate, 35rqnite grav [i 95 rqniteu[or.

Pentru combatereadepq[irii vitezei maxi -me admise, sistemelede supraveghere mon-tate pe echipajele autoale Bri gqzii de Poli]ieRutierq a Capitaleisunt folosite mai alespe timpul nop ]ii, pen-tru filmarea [i sanc -]ionarea celor care \n -calcq regulamentul.

|n perioada 1 ianua -rie - 16 februarie,agen]ii Brigqzii de Po -li]ie Ru tierq au aplicat3158 sanc]iuni pentrude pq[irea limitei de vi -tezq legal admisq, re]i-nând, totodatq, 73 depermise celor care audepq[it viteza maximq,cu mai mult de 50km/h.

ConstantinConstantinSTROESCUSTROESCU

„ V I T E Z I { T I I “ D E B U C U R E { T I„ V I T E Z I { T I I “ D E B U C U R E { T I

Cineva spunea cq o armatqcare timp de 30 de ani nu a avutun rqzboi este o armatq moartq.Dacq ne amintim ce s-a întâm-plat în Decembrie 1989, putemspune cq existq aici cel pu]in undram de adevqr. Nu dore[te ni -meni rqzboi, dar pentru un co -mandant militar, ca [i pentru unluptqtor, experien]a unui con-flict nu poate fi înlocuitq cunimic altceva. Din aceastq pers -pectivq, participarea unor uni -tq]i române[ti la ac]iuni demen]inere sau de implementarea pqcii aduce un uria[ câ[tig peplan profesional.

În al doilea rând, experien]aunitq]ilor de elitq demonstreazqcq este pe deplin posibil ca ostructurq militarq cu efectivereduse sq fie mai puternicq decâto forma]iune mai numeroasq.

Constituirea unor structurisuple, elastice este o etapq hotq -râtoare în crearea unei armatemoderne, eficiente. Dar lucrurilenu se pot opri aici. Experien]afor]elor de elitq sugereazq cqcealaltq jumqtate a drumului oreprezintq încadrarea acestorstructuri cu oameni. {i nu cuorice fel de oameni. Pe mqsurqce efectivele unei armate se re -duc, pentru men]inerea capaci -tq]ii combative nu existq decât osingurq modalitate: ridicarea ca -litq]ii militarilor. Atât la nivelulcorpului de comandq, cât [i altrupei, al luptqtorilor.

Dat fiind faptul cq, de multeori, subunitq]ile ac]ioneazq inde-pendent, iar efectivul lor este re -dus, practica lucrului „la grq-

madq“ a fost, defapt, imposibilq înunitq]ile de elitq.Încq de la consti-tuirea acestora,principiul de bazqa fost cel al lucru-lui în echipq, încare fiecare mili-tar este un unicat:indispensabil [i deneînlocuit. |ntr-oechipq SAS, deexemplu, pe lângq-faptul cq au oexcelentq pregq -tire militarq ge -neralq, fiecare dincei patru compo-nen]i îndepline[teo anumitq specia -litate - transmisio -nist, traducqtor,medic-sanitar [igenist -, astfel casubunitatea sqpoatq fi operantq. Deoarece „4“este nu mqrul minim necesarpentru îndeplinirea unei misiu-ni - sub el nu se poate coborî -,este evident cq fiecare membrual echi pei este foarte pre]ios, deneînlocuit. {i este la fel de evi-dent cq, într-o astfel de echipq,nici unul nu este dus în spate deceilal]i; nu existq altul care sq-ifacq treaba! Iar admiterea îngrup se face - nici nu se poatealtfel - numai pe baza calitq]ilorindividuale ale oamenilor.

Deci, în al treilea rând, estene cesar a cunoa[te, a studiaexpe rien]a for]elor de elitq,deoa rece aceasta include un sis-

tem de selec]ie care s-a doveditdeosebit de eficient. Acest sistemvizeazq calitq]ile oamenilor - mo -rale, profesionale, psihice [i fi -zice -, calitq]i care sunt identifi-cate [i evaluate în urma unuiproces îndelungat, dar neîndu -rqtor. Pe baza unor standarde [ibareme riguros determinate [irespectate cu scrupulozitate. De -subiectivizarea sistemului depromovare - prin instituireaunui sistem riguros de selec]ie, aunor criterii obiective de compe-ten]q - reprezintq calea cea maiscurtq pentru încurajarea, de -pistarea [i propulsarea valorilorautentice [i - de ce nu? - a eli -


R E P E R ER E P E R E

Dup` generalul de corp de armat` Roué,un ofi]er „de elit`“ este un ofi]er complet. Eltrebuie s` posede, la un nivel superiormediei, cele patru tipuri de calit`]i esen]iale:etice, competen]` profesional`, echilibru alperso nalit`]ii, capacit`]i fizice. Con formexperien]ei franceze, este incorect s` sespun` c` „Armata X este o mare unitate deelit`“ sau c` „Toate trupele de para[uti[tisunt de elit`“. O armat` poate avea o diviziede elit`. |n trupele de para[uti[ti ale unei ]`rise pot g`si 1-2 batalioane de elit`. „Elit`“ nuînseamn` „mas`“, ci vârfurile dintr-o mas`.De exemplu, personalul Jandarmeriei fran -ceze num`r` 93.500 oameni. Dintre ace[tia,doar 300 de jandarmi sunt cuprin[i (în urmaunei selec]ii drastice) în cele patru unit`]i deelit`: Grupul de Securitate [i de Interven]ie alJandarmeriei Na]ionale (GSIGN), Grupul deInterven]ie al Jandar meriei Na]ionale (GIGN),Escadronul de Para[uti[ti [i de Interven]ie alJandarmeriei Na]ionale (EPIGN) [i Grupul de

Securitate al Pre[edintelui Republicii.

Al]i speciali[ti consacr` c`r]i întregiunit`]ilor de elit`. Dup` David Miller [iGerrard Ridefort, în lume sunt urm`toarelefor]e de elit`: Australia [i Noua Zeeland` -Special Air Service; Canada -Special ServiceForce; Fran]a - Legiunea Str`in`, para[uti[tii;India - Regimentul de Para[uti[ti; Israel - pa -ra[uti[tii; Italia - Trupele Alpine, Infanteri[tiimarini - San Marco; Iordania - For]eleSpeciale; Coreea de Sud - For]ele Speciale;Africa de Sud - Brigada 44 Para[uti[ti,Comandourile de Cercetare, Rusia - For]eleAeropurtate, In fanteria Naval`, Spe]naz;Taiwan - Co man dourile de Cercetare la MareDistan]`; Thailanda - For]ele Speciale aleTrupelor de Uscat; Regatul Unit - Gurkhas,Regimentul 2 Para[uti[ti, Escadronul Specialdin Royal Marines, Special Air Service; StateleUnite ale Americii - For]ele pentru Opera]iiSpeciale, Comandoul US Air Force pentruOpera]ii Speciale, For]ele Speciale, Divizia 82Aero purtat`, Regimentul 75 Rangeri, DeltaForce, Infanteria Marin`, SEALS.

FOR}ELE DE ELIT~ MONDIALE

telor, care sq încadreze struc-turile unei armate moderne.

Experien]a britanic`Pentru multe dintre for]ele de

elitq care s-au afirmat [i austrqlucit pânq la sfâr[itul celuide-al doilea Rqzboi Mondial aurmat o reducere numericq,dacq nu chiar un declin. Cu toateacestea, procesul de decolo-nizare a avut drept rezultat unnumqr de conflicte împotrivagrupurilor de gherilq na]iona -list-comuniste, care urmqreauob]inerea independen]ei fa]q defo[tii lor stqpâni coloniali. For -]ele conven]ionale au luat partela aceste rqzboaie locale, adeseacu succese considerabile, dar,sus]ine dr. Terry White, toatqlumea a fost de acord cq instrui -rea lor, ca [i procedeele de ac -]iune folosite nu erau ideale pen-tru asemenea împrejurqri. Eradeci nevoie de unitq]i care sqcunoascq arta rqzboiului de ghe -rilq, unitq]i capabile sq „rqs pun -dq“ inamicului cu aceea[i mone -dq.

Pregqtirea de specialitate afost dezvoltatq în domenii ca:instruc]ia tragerii (scopul fiindformarea de trqgqtori excelen]i,capabili sq mânuiascq diversetipuri de arme albe [i de foc),supravie]uirea, comunica]iile,tehnicile generale ale „sufletului[i min]ii“. Britanicul SAS (Spe -cial Air Service) a arqtat valoa -rea instruirii extensive (pentruformarea unei game largi de de -prinderi, absolut necesare înrqzboiul neconven]ional) cu oca -zia campaniilor din Malaya,Borneo, Aden [i Oman. „BereteleVerzi“ americane au fost specialinstruite pentru a înfrânge ghe -rilele Viet-Cong.

Mai recent, for]ele speciale autrebuit sq se pregqteascq pentrua purta un nou tip de „rqzboi“,împotriva terorismului. |n con-secin]q, unitq]i de elitq ca brita -nicul SAS, americanul Delta For -ce, germanul GSG-9 [i francezulGIGN (Grupul de Interven]ie alJandarmeriei Na]ionale) au fostspecial create pentru a contra -cara amenin]qrile sau [i-au asu -mat ulterior aceastq responsabi -litate.

For]ele de elitq din ziua de azinu sunt nucleul de profesioni[ti[i coloana vertebralq a armate -lor. Cu toate cq ac]ioneazq ([i)îm preunq cu trupe conven ]io na -le ce au un înalt nivel de instru-ire, rolul lor (al for]elor deelitq), misiunile pe care le potîndeplini sunt mult mai variatedecât o singurq luptq pe câmpulde bqtaie. Ele sunt create pentrua întreprinde raiduri, pentru asalva ostatici [i, mai presus detoate, pentru a ac]iona în gru -puri mici, autonome. Cum ademonstrat-o, în 1991, Rqzboiul

din Golf, aceste unitq]i suntcapabile pentru un astfel de rol.Dar, a[a cum o aratq [i confrun-tqrile continue din Irlanda deNord [i America Centralq, for]elespeciale sunt destul de flexibilepentru a lupta în ambian]a ne -clarq a conflictelor de micq in -tensitate, unde nu este nici pace,dar nici rqzboi fq]i[.

Procedeele de selec]ie pentruunitq]ile de elitq sunt dure, toc-mai pentru a asigura admitereaunor candida]i viguro[i, înzes-tra]i cu o vigoare mentalq [i fizi -cq deose bitq. Ace[tia sunt oame -nii care vor merge mai departecând al]ii renun]q [i care auaptitudini sq mânuiascq tehnicqsofisticatq.

Pericolele [i riscurile confer`realism instruc]iei

Unitq]i ca britanicul SAS,SEALS („focile“) [i Green Berets(beretele verzi) americane sauex-sovieticul Spe]naz aufixat standarde de exce-len]q pentru for]ele spe-ciale, adevqrate repere aledesqvâr[irii. Ca urmare,me todele de selec]ie [iinstruire au multe simili-tudini în întreaga lume,duritatea îmbrqcând as -pec te asemqnqtoare, dincauza misiunilor pe careunitq]ile le au de îndeplin-it. Aceste procese sunt, deasemenea, strâns contro-late. Dar nu a fost întot-deauna a[a. |n al doileaRqzboi Mondial, oameniidin Long Range DesertGroup (grupul de ac]iuneîn de[ert, la mare dis -tan]q) au fost selec]iona]i pebazq de interviu [i apoi au urmato scurtq perioadq de instruc]ie,pe timpul opera]iilor ulterioare;[i recru]ii pentru unitatea DavidStirling's SAS trebuiau, înaintede a fi ad mi[i, sq facq fa]q unuimar[ obo sitor de 48 km, desfq -[urat pe timp de noapte prin de -[ert sau sq alerge, contra-cro no -metru, peste un deal din apro -piere, înainte de a fi accepta]i.

Cu toate acestea, întoarse înMarea Britanie, unitq]ile decomando [i de para[uti[ti noucreate au avut timpul [i facili tq -]ile necesare pentru a lua proble-ma selec]iei [i instruc]iei foarteîn serios. The Royal MarineCommandos (unitatea de coman-do a Marinei Regale) a construitun centru de instruc]ie perma-nent la Achnacarry, în Sco]ia,unde executarea exerci]iilor deasalt aerian era foarte dificilqdin cauza focului intens demitralierq [i a încqrcqturilorexplozive concentrate, detonateîn apropierea diverselor obsta-

cole. Un realism asemqnqtorcaracteriza [i exerci]iile de de -barcare, dar riscurile (de a firqni]i sau chiar de a-[i pierdevia]a) nu erau mai mari decâtceea ce oamenii scontau cq li seva întâmpla la primul lor raid.

De asemenea, realismul a fosttrqsqtura distinctivq, de marcq,a instruc]iei desfq[urate de tru-pele aeropurtate britanice [i a -mericane.

Ini]ial, nucleul RegimentuluiBritanic de Para[uti[ti a fost for-mat din experimenta]ii [i cura-jo[ii oameni din unitatea Nr.2Commando, cqreia, pentru in du -cerea în eroare a inamicului, i sespunea Nr. 11 Special Air Ser -vice Battalion. |n istoria oficialqa for]elor aeropurtate (autor:locotenent-colonel Otway) seaminte[te [i de modul în careerau concepute [i realizate selec -]ia [i instruirea: „Ace[ti oamenierau ni[te duri, dar nici unuldintre ei nu [tia sq sarq cupara[uta. Din totalul celor careau fost selec]iona]i din unitateade origine - Nr. 2 Commando -

30 au refuzat sq sarq, doi aumurit din cauza defec]iunilorpara[u telor, iar al]i 20 au fostgqsi]i ca necorespunzqtori sauinap]i me dical.“ |n lucrarea„Pre lude to Glory“ cqpitanulNewn ham este [i mai explicit„Cei mai mul]i dintre oamenierau buni (de tip bun), dar eiîngro[au pierderile unitq]iiCommando. |n avion, majori-tatea ajungeau la margineatrapei înainte de a-[i exprimarefuzul de a sqri. Patru oamenile[inau în avion, în timp ce uniisqreau în stare de colaps dupqce, printr-o mare putere devoin]q, î[i impuseserq sq o facq.“Atât para[uti[tii, cât [i „coman-do[ii“ înfruntau inamicul îngrupuri mici, înarma]i cu arma-ment u[or. Dacq un om paralizade fricq în momentul pqrqsiriiavionului sau ambarca]iunii,aceasta putea sq punq în pericolîntreaga opera]iune!

Adrian VLADAdrian VLAD


R E P E R ER E P E R E

- va urma -- va urma -


Auzim zilnic de violen]a stra -dalq, dar nu-i dqm aten]ie pânqcând noi în[ine sau cineva dragnouq devine victima unei crimeviolente sau agresiuni fizice stra -dale. E bine de [tiut cq nimeni nuare dreptul sq te desconsidere,sq-]i rqneascq sufletul, sq te lo -veascq sau sq-]i limiteze libertatea[i drepturile.

Un individ nu recurge la vio -len]q decât în mqsura în care esteconstrâns sq rezolve o contra -dic]ie între obiectivele pe care leurmqre[te [i posibilitq]ile pe caresocietatea i le oferq.

Fie cq violen]a stradalq provinedintr-o încqlcare a legalitq]ii, fiedintr-un atentat la bunele mo -ravuri, ea pare sq fie în majori-tatea cazurilor opera unor per-soane provenite din pqturile infe-rioare ale societq]ii. De cele maimulte ori, periferia urbanq consti-tuie o adevqratq [coalq a delinc -ven]ei.

În gândirea comunq existaideea cq se poate vorbi de violen]qdoar atunci când se manifestafizic. Violen]a se poate manifesta

la fel de bine [i în plan psihologic,dar deoarece nu lasq urme vizi -bile, acest tip de traumq este dese-ori u[or de ignorat.

Orice individ poate deveni de -linc vent dacq i se oferq ocazia saudacq circumstan]ele îl în deamnqspre actul infrac]ional. Ac]iuneadelincven]ei permite ob]inereaanumitor avantaje mai repede [imai u[or decât prin respectarealegii, ceea ce îl determinq pe indi-vid sq comitq acte antisocialedecât sq rqmânq onest.

Violen]a stradalq cuprinde:� Criminalitate (furturi [i cri -

me) mai ales în metropole; 90%din autori sunt bqrba]i.

� Vandalism: distrugere de bu -nuri.

� Scandaluri: isterie [i violen]ela concerte, meciuri de fotbal saualte evenimente de masq.

� Violen]a dintre bande: con-fruntqri violente între banderivale de tineri.

Violen]a [i abuzul pot apqreaoricând [i pot îmbrqca mai multeforme: agresiuni fizice; amenin]a -re; abuz psihic; abuz verbal; abuzsexual; umilirea; violul; certuri;devastqri în magazine; incendie -rea ma[inilor.

Existq multe circumstan]e carefavorizeazq delictele: case nelocui -te, ma [ini care sta]ioneazq, o biec -te uita te, cartiere nesupraveghea -te de poli]ie, ineficacitatea siste -melor de protec]ie etc.

Cauzele violen]eistradale

Ceea ce îi determinq pe unii sqexercite acte de violen]q stradalqsunt problemele sociale cu care seconfruntq. Aici putem vorbi des -pre: sqrqcie, criminalitate eco-nomico-financiarq, abandonul [co-lar, lipsa unei locuin]e sau adq-post, lipsa unui loc de muncq, tra -ficul de persoane, evaziune, con -sumul de alcool [i droguri, tensiu-ni [i dezorganizqri familiale, lipsa

de afec]iune, frecventarealqca[e lor de cult, naivi-tatea, participa rea la aso-cia]ii sau la mi[cqri speci-fice tinerilor, atrac]ia pen-tru jocurile de noroc,slaba suprave ghere a copi-ilor, lipsa controlului so -cial [i manifestarea liberqa bandelor de car tier.

Bandele considerq anu-mite car tiere sau cvartaledrept „proprie tatea“ lor [iac]ioneazq, în acest sens,împotriva intru[ilor, in -clu siv a poli]iei. O altqcauzq ar fi existen]a uneieco nomii subterane ba za -te pe traficul de narcotice,]igqri, alcool [i, de aseme-nea, comercializarea bu -nu rilor furate.

La violen]q duce [i proas ta,gre[ita [i rqu în ]eleasa democra]iecâ[ tigatq prin Re vo lu]ia de la '89,ineficienta activitate a for]elor deac]iune, precum [i lip sa de edu -ca]ie a tine rilor.

Un alt motiv care duce la de -gradarea în mentalitatea omului,a respectului fa]q de valorile so -ciale (care sunt - via]a, integrita -tea, sqnqtatea fizicq [i psihicq,respectarea dreptului de proprie -tate, a dreptului la libera circula -]ie) [i care conduce la sqvâr [ireafaptelor antisociale este promo -varea prin mass-media (ziare,reviste, diverse publica]ii, radio,televiziune) a acestor fapte antiso-ciale, care deseori sunt prezentateîntr-o manierq distorsionatq, exa -geratq, parcq tocmai cu scopul dea incita [i pe al]i indivizi la astfelde fapte. Prin ac]iunea de mane -vra re a maselor prin diferite mij -loace de cqtre diverse grupuri deinteres din lumea interlopq, se

reu[e[te de multe ori sq se im pri -me în con[tiin]a maselor de indi-vizi o lipsq de apreciere fa]q derespectarea le gilor [i normelor deconduitq moralq [i civilq, deschi -zând, astfel, un culoar pentru sa -tisfacerea dorin]ei de refulare aenergiei negative acumulate, faptexteriorizat prin sqvâr[irea defap te violente [i manifestqri anti-sociale în plinq stradq, indiferentde timp sau loc.

Pentru a da o imagine mai eloc -ventq acestei enumerqri, voi pre -zen ta un portret-tip al delincven-tului:

Un bqiat crescut de o mamq sin-gurq destul de ocupatq, care l-arqsfq]at, a cedat capriciilor sale,dar care nu i-a dezvoltat suficientdragostea de muncq. Înva]q într-o[coalq profesionalq sau liceutehnic în care profesori mai con-cesivi sau indiferen]i îi faciliteazqmai mult e[ecul [colar. La mij -locul ciclului [colar, el abia [tie sqscrie [i sq citeascq. Este orientatatunci spre un program minimal,în care î[i pierde timpul. Capqtqobi[nuin]a de a lenevi, se ini]iazqîn furt [i începe sq consumediverse substan]e narcotice. Aban -doneazq [coala [i î[i cautq un locde muncq. Având ambi]ii nerea -liste, dispre]uie[te muncile de joscare îi sunt oferite. Mai mul]i anisupravie]uie[te de pe o zi pe alta,rezistând datoritq ajutorului ma -mei, ajutoarelor sociale [i pu]i -nilor bani câ[tiga]i ocazional. Prinfurt ajunge sq trqiascq destul deprecar [i sq-[i procure uneoridroguri.

Mul]i comit acte de violen]qdoar pentru amuzament, cum arfi: sq spargq geamurile magazi -nelor din care sq nu fure nimic, sqdeterioreze autobuzele, sq murdq -reascq pere]ii publici, sq jig neascq[i sq ofenseze cetq]enii de pe stra -dq, sq arunce cu pietre în ma[inilede poli]ie.

Motivareainfrac]iunii

Nimeni nu î[i asumq responsa -bilitq]ile pentru faptele comise;fiecare crede cq celqlalt este vino-vat. De fapt, nimeni nu este res -ponsabil de în[elqciunea respec-tivq, amenin]area lansatq, agre-sivitatea manifestatq, lipsa în]e -legerii etc. Cel mai adesea auzim

S T U D I US T U D I U

AGRESIVITATEA STRADAL~


urmqtoarele motivqri:� „era inevitabil“, „nu puteam

face altceva“, „n-am ce mânca, cevre]i, sq omor?“;

� justificarea cq „oricine ar fifqcut la fel“ ([i tu, dacq erai înlocul meu…);

� negarea pagubei: „am împru-mutat ce mi se cuvenea, n-am fu -rat“, „ceea ce am furat nu repre -zintq mare lucru pentru el“;

� negarea rqspunderii: „amfost bqut“, „mi-am pierdut min ]i -le“, „nu a fost vina mea“;

� negarea victimei: „[i el a fu -rat de la altul“, „[i el l-a bqtut pealtul“, „n-am fqcut rqu la nimeni“.

Delincven]a juvenilq a de]inutpânq în prezent ponderea cea maiimportantq, dar actuala extindere,îndeosebi prin coborârea vârsteiinfractorilor [i prin antre narea înfenomen a instan]elor [colare(violen]a în spa]ii instructive, fur-tul, taxa de protec]ie ce -rutq ele vilor) este fqrqprecedent [i ge ne reazqprobleme tutu ror facto-rilor responsabili ai so -cietq]ii.

Scqpa]i de sub suprave -ghe rea pqrin]ilor [i bu -nici lor, îndepqrta]i deochiul vigilent al vecinilor[i de „gura lumii“, adoles-centul sau copilul „orq[e -nizat“, se considerq liber,emancipat de orice normqsau obliga]ie [i începe sqse comporte ca atare. Eiintrq foarte u[or subinfluen]a „leader-ilor“,care îi ini]iazq în taine-le de lincven]ei [i ale cri -mi nali tq]ii. Odatq intra]iîn aceste bande, ei nu mai potscqpa cu u[u rin]q, fiind o bliga]iprin di ferite meto de sq conti nuesq exer cite ordinele leader-ilor.

Caracteristicile violen]ei strada le:- actele de violen]q sunt exerci-

tate mai frecvent de bqie]i decât defete, de[i în ultimul timp s-a ob -servat o recrudescen]q a violen ]ei[i la acestea;

- au loc în grup („cine se asea -mqnq se adunq“);

- nu depinde de statutul social;- este mai frecventq în rândul

copiilor [i tinerilor decât în rân-dul adul]ilor;

- solicitq efort pu]in [i rapidi-tate;

- nu este pregqtitq [i nici plani-ficatq (este improvizatq pe mo -ment, în func]ie de ocazii);

- nu necesitq cuno[tin]e deose -bite;

- facilitate în ob]inerea plqceri -lor [i a banilor;

- indiferen]q fa]q de suferin]aaltora.

M`suri de prevenire

� Lua]i-vq mqsuri de precau]iemai ales când circula]i noaptea, laore târzii, pe strqzi pustii sau nei-luminate;

� Evita]i sq circula]i singuri,noaptea, prin locuri neiluminate[i pu]in frecventate;

� Nu purta]i, în mod ostentativ,bijuterii sau alte bunuri de valoa -re, cum ar fi telefoanele mobile;

� Evita]i pe cât posibil compa-nia unor persoane aflate sub in -

fluen]a alcoolului. Dacq nu este cuputin]q, evita]i orice conflict cuace[tia, nu-i jigni]i [i nu-i încura-ja]i;

� Nu rqspunde]i provocqrilorunor persoane care se „leagq“ devoi pe stradq;

� Nu încuraja]i violen]a [iinjuriile. Acestea sunt cauze careduc la declan[area unor conflictece pot degenera în violen]e. Unlimbaj controlat, fqrq jigniri, pre -vine adesea escaladarea conflic -telor;

� Dacq observa]i cq sunte]iurmqri]i, nu ezita]i sq cere]i aju-tor trecqtorilor de pe stradq;

� Nu vq face]i singuri „drep-tate“ lovind adversarul. Acestegesturi pot avea uneori consecin]egrave, nebqnuite. De la o palmq

sau îmbrâncealq, victima se poatedezechilibra [i lovi în cqdere, iarriscul unor complica]ii nu este deneglijat;

� Nu adopta]i o atitudine deatac, nu încuraja]i [i mai ales, nuparticipa]i la manifestqri agresivestradale: bqtqi, insulte sau alte ti -puri de agresiuni.

� În mijloacele de transport încomun, aglomera]iile stradaleetc., nu vq angaja]i în dispute ver-bale, chiar dacq sunte]i provocat;

� Nu amenin]a]i, nu jigni]i, nuvq manifesta]i superioritatea, am -bi]ia sau dispre]ul;

� Este important sq vq pqstra]icalmul. Neintrând în panicq, ve]iputea sesiza cu multq claritateinten]iile agresorului, posibilitq -]ile de apqrare sau de ac]iune pen-tru a scqpa de zona de influen]q aacestuia;

� Dacq sunte]i victima unei a -gresiuni, încerca]i sq re]ine]i câtmai multe semnalmente ale auto -ru lui [i anun]a]i de îndatq poli]ia;spori]i astfel [ansele de identifi-care, prin dere [i pedepsire a a gre -sorului.

Alte mqsuri de preve ni re împo -triva violen]ei strada le:

� dezvoltarea spiri tului civil -ce înseamnq sq fii cetq]ean;

� formarea solida ri tq]ii devecinqtate;

� prevenirea toxicoma niei [i aconstituirii bandelor delincvente;

� spiritul de echipq în luptaanti-infrac]ionalq.

În ziua de astqzi cea mai folo -sitq metodq pentru a descuraja co -miterea delictelor este pedepsirea,însq nici a ceasta nu este pe deplineficientq.

Frica de sanc]iune va fi cu atâtmai eficace cu cât vom [ti precis lace ne expunem în caz de în cqlcarea legii. Gravitatea sanc]iu nii tre-buie sq fie propor]ionalq cu gravi-tatea infrac]iunii produse; trebuieinstituitq o ierarhie a penalitq]ilorcare sq permitq gra darea pedepsei.Respectul fa]q de justi]ie este cuatât mai mare cu cât impersonali-tatea legilor [i universalitateapedepsei (faptul cq ea se aplicq tu -turor în mod identic) sunt garan-tate.

Chiar [i dupq ce unii sunt pe dep -si]i, ace[tia nu înceteazq sq co mitqinfrac]iuni. Unul dintre mo tive arfi obi[nuin]a de a câ[tiga mult maimult pe stradq (ilegal) decât prinmuncq, iar acest fapt frâ neazq pro-gresul educa]iei [i îi im ping peindivizi spre delinc ven ]q.

Recidivistul este autorul uneiinfrac]iuni care nu poate sau nuvrea sq se îndrepte [i, în conse -cin]q, fa]q de care, pe bunq drep-tate, avem sentimente de teamq,pentru cq nu este demn de încre -dere [i pune din nou în pericolsecuritatea publicq [i via]q pri-vatq.

Ace[ti indivizi ar fi mai pu]inangaja]i în delincven]q dacq ar fiatra[i de activitq]ile [colare ar aveaaspira]ii profesionale sau ar credecu fermitate în respectarea legii.

drd. Dana drd. Dana MIHALACHEMIHALACHE

S T U D I US T U D I U

Pentru a face o evaluare a fe no menului, dorim s` formul`m, pentrucititorii no[tri un microchestionar cu urm`toarele întreb`ri:

1. A]i fost vreodat` ataca]i în plin` strad`?2. V` este team` s` circula]i noaptea neînso]i]i pe strad`?3. Care crede]i c` este cauza atâtor violen]e stradale?4. Cum crede]i c` ar trebui pedepsi]i cei ce s`vâr[esc astfel de

fapte?5. Ce ar trebui s` fac`, în plus, autorit`]ile în cazul în care tâlh`riile

sau alte acte de violen]` stradal` sunt comise de adolescen]i?6. Care crede]i c` ar fi solu]ia „spargerii“ g`[tilor de cartier?7. Cum crede]i c` ar trebui stopat` violen]a în jurul [i în unit`]ile de

înv`]`mânt?A[tept`m pe adresa redac]iei opiniile dumneavoastr`.


|nt`rirea securit`]ii pentru utilizatorii de Internet

Mqsuri preventive ce serecomandq firmelormici:

� Schimba]i paroleleperiodic.

� Nu lqsa]i parola pe hardisk.� |ncredin]a]i gestiunea re]elei

unui informatician avizat? � Stabili]i un protocol de uz al re]elei.� Controla]i opera]iunile [i tranzac]iile efec-

tuate \n afara orarului obi[nuit.� Stabili]i o politicq adecvatq privind copiile

de securitate.Supraveghere video, direct pe internet. |n

finalul acestui subcapitol privind mqsurile desecuritate trebuie sq mai re]inem dezvoltareaunei tehnici de ultimq orq [i anume suprave -gherea video direct prin Internet. Exper]ii a -pre ciazq cq acest sistem supraperformant vaajun ge sq de]inq o cotq pe pia]q de 20% pânq \nanul 2008.

Ultima genera]ie de camere de supravegherepermite celor care dispun de o conexiune bunqla Internet sq supravegheze teoretic orice, deoriunde, 24 de ore din 24.

Nu este nevoie de sisteme sofisticate, de ca -me re de luat vederi, de o \ncqpere plinq demonitoare sau de sute de cabluri \n[irate princlq dire. Camerele cu adresq proprie de Internetfunc]ioneazq independent, iar „stqpânii“ lorpot vedea imaginile accesând o paginq web.

Sofisticatele aparate au \nceput sq fie pro-duse deja de marii „jucqtori“ mondiali, precumCisco Systems sau Axis Communications [ifunc ]ioneazq ca ni[te servere independente cetransmit imagini pe Internet. Deocamdatq, \nEuropa aceastq tehnologie a reu[it sq ob]inq 5%din pia]a supravegherii video. Prognozele suntextrem de optimiste: pânq \n 2009, anali[tiiestimeazq cq vor ajunge sq de]inq o cotq de 20%dintr-o pia]q de 376 milioane de euro. „Fqrqnici o \ndoialq, aceasta este direc]ia spre carese \ndreaptq pia]a. Cei care nu vin cu oferte se -rioa se pentru supravegherea pe Internet vorpierde cote de pia]q serioase“, prezice analistulSimon Harris, reprezentantul institutului IMSResearch.

Sistemele de supraveghere acoperq o razqfoarte largq de produse: de la configura]iilesimple, ce-i „ajutq“ pe pqrin]i sq vadq (cât suntpleca]i la slujbq) ce fac copiii lor [i pânq lare]elele de câteva zeci de camere ce permitsupraveghe rea clqdirilor de birouri.

Pentru cei mai preten]io[i existq [i camerede supraveghere care declan[eazq alarma cânddetecteazq o mi[care \n perimetrul suprave -

gheat sau unele care transmit imagini \n directpe telefonul mobil sau pe un PDA (minicompu -ter portabil).

AvantajAvantajMarele avantaj al camerelor de

supraveghere este pre]ul, pen tru cqfolose[te infrastructura deja exis-

tentq. Este suficient sq le aduciInternetul, iar ele fac restul.

Costq 200-300 de dolaribucata. Bine\n ]e les, laaceastq sumq se a daugqcosturile legate de trafi-cul Internet. Deza van -tajul ar fi cq acestecamere sunt destul de

greu de configurat la \n ceput. Un „profan“ nuare nici o [ansq sq le facq sq meargq, a[a cq

pot fi instalate doar de un personal bine instru-it.

Primele sisteme video de supraveghere inde-pendente au fost lansate \n România de„Orange“. Utilizatorii sistemului „Monitor“ \[ipot su pra veghea de la distan]q locuin]a sauorice altq loca]ie importantq. Oferta constq\ntr-o cartelq SIM specialq, o camerq de moni-torizare [i un abonament lunar. Camera per-mite captarea imaginilor [i e prevqzutq cu sen-zori de mi[care, senzor de temperaturq [imicrofon. La detec tarea mi[cqrii sau când tem-peratura depq[e[te limitele predefinite declient, camera poate tri mite un mesaj scris,urmat de un mesaj multimedia.

CASELE {I APARTAMENTELEVIITORULUI

� Domotica, o realitate. Are nevoieomul de domotic`?

Adicq de o „casq inteligentq“, iatq o \ntrebarela care speciali[tii, baza]i pe sondajele de opinieca [i pe realizqrile tehnice de ultimq orq \ndomeniu, rqspund afirmativ. Interesant desemnalat este aspectul cq majoritatea oame-nilor chestiona]i prezintq, \n sus]inere, faptulcq resimt \n propriile case un mare grad deinsecuritate, pentru care domotica reprezintq osolu]ie.

Dacq pânq nu demult, domotica era ofic]iune, stadiul tehnic la zi ne-o prezintq ca peo realitate. |ntre acestea se situeazq [i panoul„Home Manager“, pus la punct \n Statele Unite,echipat cu un ecran pe care este reprezentatqschema apartamentului, a punctelor [i a sis-temelor de control. }inând seama de structurafoarte variatq a familiilor, atât ca vârstq, cât [ica profesionalitate, comanda acestora s-a pre-vqzut a se efectua tactil. Astfel, prin simpla a -pli care a degetului pe schemq, \n zona de in -teres, sunt ac]ionate fie aparatele respective, fieeste controlatq starea lor func]ionalq. Estevorba de func]ionarea tuturor aparatelor elec-trice, a aparaturii hi-fi, a sistemelor de \ncql -zire [i climatizare [i a sistemului de iluminatcare se aprinde [i se stinge la ore programate.

- urmare din num`rul t recut -- urmare din num`rul t recut -

Cum s` ne ferimde infractori?

P R E V E N I R EP R E V E N I R E


Bine\n]eles cq, dintre acestea, nu lipse[tenici sistemul de securitate a apartamentului,pentru ac]ionarea cqruia, \n plus, trebuie cu -noscut [i „cifrul“. Acesta include asigurareau[i lor de acces [i a ferestrelor, iar \n caz deefrac]ie, alarmarea automatq a celei mai apro -piate sec]ii de poli]ie.

� Inven]ii care fac via]a oamenilormai confortabil`

Scott Jones este fondatorul unei companiicare se ocupq cu dezvoltarea unor tehnologiimoderne pentru case. Ca sq demonstreze cumvor trqi oamenii peste câ]iva ani, Jones [i-aconstruit o casq \n apropiere de Carmel, In -diana. Proprietatea se \ntinde pe o suprafa]q de9000 metri pqtra]i, iar cercetqtorul americaneste „cobai“ \n testarea modului de func ]ionarea sistemului inventat de el. Dar nu este vorbade o activitate neplqcutq. |n locul enervantului]ârâit al ceasului de[teptqtor, Jones este trezitdiminea]a de instala]ia audio, care porne[te

automat. Draperiile [i

perdelele se tragsingure la o parte.Iar când merge \nbucqtq rie, cercetq-torul gqse[te mân-carea gata \ncqlz-itq. |n baie \l a[ -teaptq cada plinq,cu apa \ncqlzitq latem pera tura do -ritq de el.

„Nu am vrut cadifuzoarele sautelevizoarele sq mq\ncurce prin ca -merq. A[a cq le-am\ngro pat \n perete.

Când mer ge muzica, ai senza]ia cq aceasta seaude de peste tot. Televizorul iese din pereteexact când \ncep emisiunile mele preferate“,explicq Jones.

Americanul stq foarte lini[tit [i când este ple-cat de acasq. El poate urmqri de pe orice calcula-tor orice mi[care \n perimetrul proprietq]ii sale,iar telefonul mobil \l anun]q imediat cum estedetectatq o neregulq. „Am fost contactat de maimulte firme de construc]ii care vor sq fo loseascqinven]ia mea. Costul unei case va cre[te cu celmult 10.000 $“, a mai spus ameri canul.

� Case transformate \n sanctuarehi-tech

Tendin]a de a-]i face un „cocon“ \n care sq fiirqsfq]at cu ajutorul celei mai \nalte tehnologii,astfel \ncât sq-]i transformi casa \ntr-un sanc-tuar protejat, dar, \n acela[i timp complet co -nectat la lumea exterioarq, a revenit \n for]q \nStatele Unite, cu precqdere dupq atentatele dela 11 septembrie. „|n ce pând din 2001, oa me niiau \nce put sq se gândeascq mai mult la banii pecare \i dau pe vacan]e [i au \n ceput sq inves -teascq \n casq, pentru a-[i construi un cqmin câtmai sigur“, explicq arhitectul Michael Lavin,

care a observat cu aten]ie, prin intermediulclien]ilor sqi. „Oamenii au dorit mai mult gard viucare sq le izoleze casa fa]q de cele din apropiere[i au \nlocuit arborii cu frunze cqzqtoare cuunii pereni, pentru a avea un sentiment de pro-tec]ie 365 de zile pe an“, adaugq specialistul.Aceste adevqrate „cuiburi“ sunt obli gatoriu co -nectate la Internet, deseori prin re]ea dublq, cu[i fqrq fir, pentru a putea lua legqtura cu lumea

\n orice moment, din pivni]q sau din pod. Ecra -ne le plate au devenit acum noile ferestre ale a -cestor sanctuare, televizorul re gqsindu-se [i peu[a frigiderului, conectat prin satelit la cana -lele din \ntreaga lume, pentru „doar“ 3500 dedo lari. Pentru cei mai excen trici au fost mon-tate chiar monitoare „waterproof“ sau miniatu -rizate, pentru baie. Maga zinele electronice vândde asemenea „fotolii de cinema“, cu suport pen-tru suc [i floricele, care se asorteazq de minunela ecranele cât mai plate [i mai late. Acestea auajuns pânq la trei metridiametru [i costq„doar“ 9000 de dolari.

Un numqr din ce \nce mai mare de casenou construite tind sqre pro ducq destul debine at mosfera uneisqli de spectacol, cuinstala]ii audio \n fie -care perete, astfel \ncâtproprietarul nu maisimte dorin]a de amerge la cinema. „Noileconcepte de case, ame-najqri, decora]iuni in -terioare sau tehnologiacomunica]iilor se confruntq cu o tendin]qcrescând spre „adqpost“, explicq [i DianneHadaway, consilier pentru amenajqri interi -oare a unui site de In ternet pentru femei. „|n -grijora]i de pericolele care \i pot pândi [i pecopii pe stradq, pqrin]ii aleg sq \[i doteze casacu jocuri video, jacuzii [i sqli de sport, astfel\ncât pu[tii sq doreascq sq \[i aducq prieteniiacasq decât sq iasq \n ora[. Am un client care[i-a fqcut acasq o pistq de bowling, o salq de cine-ma [i o imensq piscinq interioarq“ adaugq ea.

- va urma -- va urma -Tra ian TANDINTra ian TANDIN

P R E V E N I R EP R E V E N I R E

III.III. ConcentrareaConcentrareaprostituatelorprostituatelor

[i[i inscrip]iuneainscrip]iunea minorelorminorelor

Pentru a termina cu expu -nerea doctrinei reglementariste,cred necesar a atinge, \n treacqt,douq cestiuni destul de impor-tante, pe cari le-a pus \n dis -cu]iune reglementarismul: ces-tiunea concentrqrei prostitu-atelor \n quartiere lqturalnice [icestiunea inscrip]iunii prostitu-atelor minore.

Ideia concentrqrei prostitu-atelor \n quartiere lqturalnice afost pusq \n aplicare \n Fran]asub domnia Sf. Ludovic, deter-min\ndu-se prostituatelor dinParis strqzi particulare [i inter -zic\ndu-se, sub pedepse severe,de a-[i exercita meseria lor aiu -rea; aceste prescrip]iuni aurqmas \nsq zadarnice; spiritulprostituatelor [i obiceiurileclien]ilor lor au \nvins sfor]qrileadministrative.

|n adevqr, mqsura de-a se re -lega toate prostituatele aceluia[iora[ \ntr'o circumscrip]iune spe-cialq, este cu desqv\r[ire ireali -zabilq:

|n primul r\nd, administra]ias'ar gqsi \n fa]a unui mare nu -mqr de proprietari, cari vor re -fuza sq consimtq la \nchirierea

imobi lelor [i cariar trebui, poa te,

sq fie expro-pria]i.

|n al doi -lea r\nd,proprie tariidin strqzile\nvecinatese vor \m -p o t r i v iunei con-

tiguitq]i, de na turq cu totulsupqrqtoare; \n fine, prostitu-atele \nsq[i [i mai ales indivizicari le frequenteazq vor constituiun obstacol pentru reu[ita aceleimqsuri administrative, cqcifoarte pu]inq lume va voi sqpqtrundq \n strqzile de semnateprostitu]iunei, \n plinq zi sauchiar noaptea, dat fiind cq posi-bilitatea de a trece sau a ie[ineobservat e foarte pu]in plauzi-bilq \n acest caz.

„De alt fel, zice D-r Parent-Duchâtelet, de la Facultatea demedicinq din Paris, prostitu]ia,asemenea unui torent care nu sepoate opri dar care e cu putin]qsq fie dirigeat p\nq la un oarecare punct, tinde \ntotdeauna ase nivela dupq trebuin]ele [i obi-ceiurile popula]iunii. Sunt locuricari o resping, sunt locuri cari oatrag: \n zadar vom \ncerca de ao alunga dintr'un punct \ntr'al-tul; o for]q irezistibilq va dejucatoate mqsurile [i va obosi supra -vegherea cea mai activq [i ceamai perseverentq.

Nimic nu este mai isbitordec\t imposibilitatea \n care s'aaflat \ntotdeauna administra]iade a cantona pe toate femeilepublice \n quartiere anume de -terminate, [i imposibilitatea,mai mare \ncq, de-a le expulzadin locurile \n care se instalau [ireveneau cu obstina]iune.

Credem \nsq cq mqsura con-centrqrii prostituatelor \n anu-mite puncte se poate efectua,fqrq inconvenient, dacq se aplicq\n mod par]ial, numai \n ceprive[te pe prostituatele \nchise\n case de toleran]q, cu exclu -derea femeilor izolate [i a prosti-tuatelor clandestine. Acest mod\n]elep]esc de cantonare a fost

aplicat la Prefectura poli]iei Ca -pitalei [i practica a dovedit cqmqsura, fqrq a se isbi de vr'o difi-cultate, a dat rezultate satisfqcq-toare, \nlesnind \n mod eficacesupravegherea sanitarq [i poli -]ieneascq.

Cestiunea \nregistrqrii prosti-tuatelor minore constitue \nsq oproblemq mult mai serioasq caprecedenta.

O ficq minorq, se \ntreabqReuss, (La Prostitution au pointde vue de I'hygiene et de l'admi -nistration) pe care legea o de -clarq incapabilq de a testa [i carenu poate dispune de ea \nsq[i [ide ac]iunile sale, fqrq con sim -]qm\ntul pqrin]ilor sqi, sau \nlipsa lor, al tutorelui, poate fiadmisq a declara cq \n]elege sqse dezonoreze \nsq[i, sq acoperecu ru[ine numele familiei sale, [isq alinieze pentru totdeaunapropria sa reputa]iune?

S'a pus iarq[i \ntrebarea, p\nqla ce punct administra]ia, poate,fqrq a se expune la imputarea cqfavoriseazq prostitu]ia copilelorminore, sq suplineascq, \n lipsaconsim]qm\ntului familiei, [i sqsanc ]ioneze o asemenea decla ra -]ie, dând act aceleia care a fq-cut-o.

Acestor obiec]iuni, D-r Parent-Duchâtelet, bazat pe conside -ra]iuni de fapt, pe cari o practicq\ndelungatq i le-a sugerat, rqs -punde cq: „a \nregistra o minorqdupq toate formalitq]ile de an -chetq [i precau]iunile pe cari lereclamq un act de aceastq impor-tan]q, nu \nsemneazq a deschideacestor nenorocite drumul vi]iu -lui [i a favoriza desfr\ul; ci, dincontra, a procura mijlocul de ase exercita asupra precocelorpervertite o supraveghere nece-sarq; \nsemneazq de asemenea ase da administra]iuni u[urin]ade a descoperi [i a reda familiilorlor tinere copile cari nu au avut �


de I . Gr . Perie]eanu

Studiu social, juridicStudiu social, juridic[i de legisla]iune comparat`[i de legisla]iune comparat`

POLI}IA DE MORAVURI

44

I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q

dec\t momente de rqtqcire, carinu sunt pierdute \n mod iremi -sibil,- cari fug poate de privireajusti]iei sau a pqrin]ilor [i carided\ndu-se fqrq fr\u [i fqrq con-trol la desfr\nare, ar sf\r[i prin ase corupe [i a-[i ruina sqnqta -tea“.

„Dacq se ia cestiunea dinpunctul de vedere al contagiunei[i al ravagiului sifilisului, con-tinuq Parent-Duchâtelet, in -scrip ]ia minorelor va apare de oimportan]q [i mai mare. Lipsq deinscrip]ie, lipsq de supravegheresanitarq“, cqci, prin refuzarea\n registrqrei, prostituatele mi -nore nu ar \nceta de a practicaprostitu]ia [i prin consecin]qpericolul va fi cu deosebire se -rios, de oare-ce, tinere]ea aces-tor copile, independent de con-tactele mai frequente, fac la eleaccidentele venerice mai grave [imai numeroase; ceea ce trebuedar sq se cearq administra]iei,\ntr'o afacere at\t de gravq, \ncare ea judecq fqrq control, fqrqapel, este o severq aten]iune, undiscernqm\nt religios, o tempo-riza]ie \n]eleaptq \n toate ca -zurile \ndoelnice [i prin urmareo pruden]q dusq p\nq la exces“.

Observa]iunile D-rului Parent-Duchatelet nu sunt fqrq \ndoialqlipsite de oare-care temeinicie;ni se par \nsq cam specioase [inu putem omite de a le opuneurmqtorul pasagiu, extras dinmemoriile adresate municipali -tq]ii din Marsilia la 15 De -cembrie 1876 [i 20 Oct. 1877, decomisarul central al acelui ora[D-l E. Dietze: „Aproape \ntreagatotalitate a nenorocitelor minorededate prostitu]iunei, scrie nu -mitul magistrat, sunt orfelinesau delqsate de pqrin]ii lor; elenu sunt corupte dec\t \n apa -ren]q [i nu au cqzut dec\t \nurma circumstan]elor, indepen-dente de voin]a lor, ca mizeria [ifoamea; multe nu cuno[teau dinvi]iu de c\t consecin]ele cele maidureroase [i cele mai degradante[i ar fi fost pe deplin vindecatedacq puteau sq se sustragq ime-diat; dacq aceste copile ar gqsisfaturi bune, un adqpost [i p\ine,c\nd es de la spital sau de ladepozitul municipal, ar aban-dona cu mul]umire degradantameserie de prostituatq, pentru aurma o cale mai bunq“.

Acest func]ionar, prin ra -poar tele sale, conchidea de ur -

gen]q la stabilirea unui refugiumunicipal la Marsilia, \n careminorele prostituate sq fie pri -mite fqrq excep]ie.

Ideea protec]iunei prostitu-atelor minore, care e sus]inutqde o potrivq cu multq cqldurq deD-r Fiaux [i de Yves Guyot, o gq -sim \n art. 2 al legei Bérangerasupra prostitu]iei, a cqrui co -prindere e urmqtoarea: «Or-careminor de unul sau de cel-la'ltsex, \n v\rstq de mai pu]in de 18ani, surprins \n stare de obi[ -nuitq prostitu]ie, va fi condusdupq instruc]iune sau anchetq\naintea Tribunalului corec]io -nal, statu\nd \n camera de con-siliu, care va ordona, dupq cir-cumstan]e, trimiterea la pqrin]i,trimiterea, p\nq la al 20-lea an,\n condi]iunile prevqzute delegea din 5 August 1850, \n sta-bilimente de corec]iune, de e du -ca]iune, sau de reformq, sau \nvre-o familie onorabilq, cqreia i-seva desemna remiterea asisten]eipublice \n termenul legei din1889».

Trebue sq spunem \nsq cq \nFran]a, ca [i \n Anglia [i A me -rica de Nord (New-York), existqinstitu]ia copiilor moralmenteabandona]i [i se \n]elege princopil moralmente abandonat:mi norul de 16 ani pe care pq rin -]ii sqi, din cauze dependente saunu de voin]q, \l lasq \ntr'o stareobi[nuitq de cer[etorie, de vaga -bondaj sau prostitu]ie.

CAP. III

Doctrina aboli]ionist`

Principiul de filosofie socialqcare este baza aboli]ionismului,consistq \n libertatea sexualq;libera dispozi]iune pentru fie-care de corpul [i de sufletul squ;libertatea \nt\lnirei ca [i a \mpre-unqrei.

Din principiul libertq]ii sexu-ale s'a dedus teoria riscului na -tural. Contractul tacit intersexu-al, spune D-l A. de Morsier (Su -plement du Relevement social,1902) care se manifestq \n actulsexual normal, aduce cu elriscuri naturale [i incompati-bile. Contaminarea nu este dec\tun accesoriu al actului, este unrisc, un risc natural.

Aboli]ionismul res pin -ge ori-ce inge rin]q a sta -tului \n rela ]iunilesexua le, ori-ce reglemen -ta ]i une a plqcerei ca [i aamorului...

Din punctul de vederepractic, abo li ]ioni[ti re -clamq a plica rea dreptu-lui comun \n ma teriesexualq, egalitatea tutu -ror \naintea le gei, legealovind ac tele iar nupersoa nele, Justi]ia ne -cu nos c\nd nici categorii,nici clase. Pentru acestmotiv ei atacq poli]ia de

mora vuri, sub formq de arbitra -riu le galizat (Sistemul Fournier-Bérenger) ca [i, sub forma actu-alq de arbitrariu poli]ienesc.Pen tru acest motiv ei combatreglementa]iunea. O institu]ie,zic a bo li ]io ni[tii, nu intrq \ndreptul comun pentru cq intrq\n legalitate; legea \nsq[i poateconsacra arbitrariul.

|n ce prive[te profilaxia boa -lelor venerice, aboli]ionismulpreco nizeazq profilaxia printratament, adicq ajutoare publi -

ce \n mod abundent [i liber ofe -rite venericilor.

Sistemul aboli]ionist, care edeparte de a fi impecabil [i ideal,a fost cu multq dreptate atacat ca[i reglementarismul.

S'a opus ast-fel teoriei risculuinatural a D-lui Morsier, faptul cqnu trebue confundatq libertateacu licen]a; „cq, libertatea cuivade a face ce vrea din corpul squ,nu este libertatea de a atenta lacorpul altora“. (Fiaux, Rapport àla conférence de Bruxelles1902).

Ori-ce exerci]iu al libertq]ii,spune D-l Dolleans, implicq pen-tru fiecare obliga]ia de a suportaconsecin]ele actelor sale. Res -ponsabilitatea economicq [i pe -nalq, departe de a fi contrarielibertq]ei sexuale, este accesoriulsqu necesar. Fie-care rqspundede actele vie]ei sale; actul sexualnu trebue supus unui regim deprivilegii. De[i tacit, contractulsexual nu trebue sq fie lipsit decondi]ia substan]ialq a tuturorcelor l'alte contracte: probitatea.

Fiind vorba de teoria respon-sabilitq]ei civile [i penale \n ma -terie sexualq, de teoria riscurilor\n actul sexual, credem necesara examina mai detaliat aceastqimportantq cestiune, chiar dacqam fi nevoi]i sq facem mici reca-pitulqri.

- va urma -- va urma -

�


I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q

ALBA NEA -GRA

E DAT DRAC-ULUI

ELENA L-ASUBJUGATC~UTAT LA

NEVOIE

TREC PRINSPATE

MASCULFEROCE

EXPEDIAT |NDOU~ VORBEPRIMELE LA|N~L}ARE

ARE OCHI DEVULTUR

SE ARUNC~|N VÂLTOARE

|N FONDSUNT TARI

A VORBIURÂT

LUPT~ CORPLA CORP

CIFR~ DE PLAN

GHICI CE E ?!

SE LAS~ CU URM~RI

LEMN... DE ARS

CRAI... DINCRAIOVA

FIER DE C~LCAT

INDICE DE VALORI

SE TUND ODAT~ PE ANA-{I TRAGESUFLETUL

CU ELE NU SE JOAC~

A LUA PAR -TEA ALTUIA

A LUA LA PERIE

RAMUR~ DE BRAD

EGAL CU ZERO

MAREA GALBEN~UN PUMN

PLIN

A PUNE VENTUZEPERECHE

DE BIBILICI

UCRAINEAN~VECHE

PRESUPUNEDEDESUB-

TURI

N-AU LOC DE-NTORS

LOCALS~TESC

COPIL~RIINEFERICITE

SERVIT~ CU CEAI

IARBA DRACULUI

LIPI}I P~MÂN TULUI

TARE |N GUR~

TOT PE LOC,PE LOC,PE LOC...

PLANURI DE

|MP~R}IRE A LUMII

ARE BANI|N BANC~

L~SA}I DE CAPUL

LOR

CHIP DE LUT

NEB~GAT~ |N SEAM~

SE FR~ MÂN -T~ PENTRU

PÂINE

BAND~B~GAT~ LA

MITITICA

|MPLINIT |NVIA}~

STRÂMB~DIN NAS

I SE FACECAPUL MARE

E DOAR OIDEE

LUCIA... DINROMÂNIASUGE LA

VAC~


M A G A Z I NM A G A Z I N�

��

� �

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

��

�

�

�

�

�

� �

�

�

�

�

�

�

��

�

��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Adrian STROEAdrian STROE

Agresiuni asupra profesorilor

De[i \n majoritatea cazurilorinstrumentate de tribunalelefranceze nu se acceptq la procesca probe materiale, \nregistrqriaudio sau video, totu[i docu men -tele pot fi \nregistrate la dosar cadovezi de culpabilita te, pentru afi prezentate jude cqtorului careinstrumenteazq dosarul. Acesteapot influen]a atât ancheta cât [ijuriul, care urmeazq sq ia o de -cizie \n ceea ce prive[te culpabi -litatea unui \nvinuit \n cazul \ncare existq [i alte dovezi comple-mentare.

Telefonia mobilq sofisticatq [iultra performantq din cea de-atreia genera]ie, \n ciuda unor re -pro[uri foarte controversate dinpartea medicilor, cum cq ea ar finocivq organismului uman da to -ritq undelor pe care le emite [irecep]io nea zq, are totu[i [i avan-taje. Nu de pu]ine ori, dato ritqima ginilor reale pe care suntcapabi le sq le surprindq, tele-foanele mo bile pot con vin ge ma -gistra]ii sq-[i orienteze ancheta\ntr-o direc]ie nebqnuitq la \n -ceput, pentru solu]io narea unorprobleme pe care le ridicq undosar penal \n care existq o seriede contra dic ]ii.

Astfel, \n ziua de 24 aprilie2006, Abdoulah Welle, un elevde la liceul „Lavoisier“, din Por -cheville (aria metropolita nq pa -rizianq), [i-a agresat profesoara,iar prietenul lui a filmat cu tele-fonul mobil \ntreaga scenq. |nurma unei anchete locale, Poli]iaa \naintat rezultatul Tribuna lu -lui de la Versai lles, care i-a des -chis dosar pe nal pentru violen]qcu circumstan]e agravante. Celq -lalt adolescent, Massire Touré,care filmase toatq scena, a com-

pqrut cu al]i colegi de-ai lui, careasis taserq [i ei fiind acuza]i cqnu au acordat ajutor unei per-soane aflate \n pericol [i prejudi-ciu adus vie]ii private.

Din declara]iile dnei CorinnaKerfan, avocata lui AbdoulahWelle, adolescentul martor la a -gre siune nu a fost supus uneiexpertize medicale, \nsq imagi -nile filmate cu telefonul mobil aufost difuzate \n cartierul Val-Fourré la Mantes-la-Jolie (Yve -lines), unul din cele mai defa-vorizate [i cu probleme ale regiu-nii pariziene, de unde cei doielevi sunt originari. Mai târziuimaginile au apqrut [i \n „LeParisien-Aujourd'hui“, un cotidi-an na]ional francez.

|n ceea ce prive[te derulareaanchetei, aceasta a ridicat o se riede probleme, pentru cq \n majo -ritatea cartierelor dificile aleregiunii pariziene legea tq ceriieste cea care domne[te pre tu tin -deni, \n toate structu rile sociale.

|n sfâr[it, \n ciuda unui trecutfqrq violen]q al lui Abdou lahWelle, am aflat cq \n ianuarieanul acesta, el a mai avut unincident cu un [ofer de autobuz,cqruia i-a tras câteva palme.Con tac tat, [oferul ne-a declaratcq tânqrul este u[or dezechili-brat psi hic, [i \n mo mente difi-cile este capabil de mal tratarefizicq cu consecin]e grave.

Se pare \nsq cq Procurorul Ge -neral al Republicii de la Ver sai -lles, s-a „manifestat“ [i el destulde „a gresiv“, solicitând Cur]ii ope deapsq exemplarq, dar justq:13 luni de \nchisoare. Avocataacu zatului s-a arqtat revoltatq derechizitoriul Ministerului Pu -blic, insistând asupra faptului cqrolul justi]iei trebuie sq fieeducativ [i nu de distrugere, dedestabilizare a unui inculpatcare trqie[te \ntr-un cartier difi-

cil, sugrumat de [omaj, teatrulunor scene de violen]q, trafic destupefiante, etc.

|n concluzie, avocatul acuzq rii- reprezentantul Ministe ru luiPublic ar trebui sq ]inq cont defaptul cq o persoanq care comiteun delict, \ntr-un context \n carediscernqmântul lui este pus la\ndoialq, indiferent de amploare,trebuie sq beneficieze de circum-stan]e atenuante.

Pe 15 martie 2007, Tribuna lulde la Versailles a considerat cqrechizitoriul este just, condam -nându-l pe Abdoulah Welle la 20de luni de \nchisoare, din careun an cu executare [i pla ta unordaune morale de 5000 de euro.

Acte de tortur` Studiile [i cercetqrile efec tua te

\n mediul carceral, ne aratq clarcq majoritatea celor care comitacte grave de vio len]q, acte detorturq, acte barbare, sunt bqr -ba]i. |n general, sexul tare estemult mai sqlbatic [i violent, multmai necivilizat decât sexul slab.Existq \nsq [i centre de deten]ierezervate femeilor, ceea ce este odovadq certq a faptului cq [i elesunt violente [i comit crime. Maimult sau mai pu]in atroce. Multedintre ele regretq faptele comise,altele nu.

Majoritatea dintre ele se con -siderq nevinovate sau \n cazulcel mai rqu, pozeazq \n victime,altele vorbesc de mani pulare, decomplot \mpotriva lor. Statis ti ci -le ne aratq cq \n majoritatea ca -zu rilor \n care sunt anchetatefemei, pedepsele pronun]ate detribunale sunt mult mai mici. Cualte cuvinte, justi]ia este multmai \n]elegqtoare [i blândq când\n boxa acuza]ilor se aflq o fe -meie, decât atunci când \n lo culei se aflq un bqrbat.


Conform datelor comunicate de Obser va torulNa]ional al Delincven]ei (OND) \n Fran ]a, \nmedie 60 de profesori sunt agresa]i zilnic \n[coli. Nu mai pu]in de 15.000 de agresiuni asu -pra profesorilor \n [coli au fost semnalate, dintotalul de peste 24.000, co mise \n unit`]ile de\nv`]`mânt.

|n principiu, 69% reprezint` insultele [i ame -nin ]`rile grave, 9,5% violen]` fizic` f`r` arm` [i4,5% tentativ` de agresiune cu arm` alb`.Concret, anul trecut au fost semnalate 233 deacte de violen]` fizic` cu arm` [i 47 acte deviolen]` cu caracter sexual.

De[i violen]a exist` [i \n \nv`]`mântul su -perior, fenomenul este totu[i izolat. Situa]iaeste de luat \n seam` pentru c` studiul arat`clar c` de la un an la altul procentul este \ncre[tere.

|n continuare, prezent`m câteva cazuri spe -cifice de violen]` \n [colile franceze, re pre -

zentând un adev`rat motiv de \ngrijorare pen-tru societatea civil`, a c`ror prevenire st` \ncentrul aten]iei Ministerului Educa ]iei, respectiva Inspec]iei Generale a Edu ca ]iei Na]ionale, pre-cum [i a auto ri t` ]i lor publice.

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E

NNUU AARREE FFRROONNTTIIEERREEVVIIOOLLEENN}}AA ||NN {{CCOOLLII


|n 2006, trei adolescente cuvârste cuprinse \ntre 15-18 ani,internate la Centrul de Pla sare atinerilor cu dificultq]i (e[ec[colar, abandon familial, copiimaltrata]i, etc) la {coa la „Le-Nôtre“, din regiu nea Châ teau dePinceloup Son champ, au agre-sat [i vio lat pe colega lor de ca -me rq, minorq, \n vârstq de numai14 ani. Cele trei au lovit-o cupumnii [i picioarele, \nainte de astinge mucuri de ]igqri pe mâi -nile [i picioarele ei. Apoi, au vio-lat-o cu un obiect, ordonându-isq-[i radq pqrul de pe pi cioare [idin zonele intime cu o lamq deras culeasq din gu noaie.

|n diminea]a zilei urmqtoa re,administra]ia [colii a desco peritminora \ntr-o stare de plorabilq,ulterior Jandarme ria din Saint-Arnoult-en-Yvelines le-a re]inutpe cele trei adolescente [i le-apla sat \n de ten]ie provizorie.Fetele [i-au recunoscut faptelefqrq nici o jenq [i fqrq nicioexpli ca]ie, spu nând cq au recursla astfel de fapte pentru cq victi-ma - colega lor de camerq, nu afqcut nimic sq-[i repare patul,care scâr]âia enervant.

Totu[i, ancheta nu a confir-mat aceastq ipotezq. |n schimb,se pare cq agresiunea a fost des -coperitq de un educator, vic ti malqsând un mesaj pe PC-ul admi -nistra]iei.

Men]ionqm cq {coala Le-Nôtre, fondatq \n secolul XIX(1888), este un Centru de Pre -gqtire Profesionalq [i este giratde Primqria Generalq Paris, [co -larizând 60 de elevi anual, tineriafla]i \n dificultq]i (ca zuri so cia -le grave), unde elevii ob]in Cer -tificatul de Aptitudini Pro fesio -nale \n horticulturq [i arta bu -cqtqriei.

Tentative de asasinat

|n ziua deschiderii procesului,inculpatul Kévani Wansale, \nvârstq de 20 de ani, intrq \n lan -]uri \ntr-una din sqlile de jude-catq ale Tribunalului din Evry(aria metropolitanq parizianq).Pe 1 martie 2008, dupq aproapedoi ani [i jumqtate de deten]ie, elcom pare \n boxa acuza]ilor, \nfa]a unui Juriu Popular, incul-pat pentru tentativq de asasinat.Victima, Karen Montet-Toutain,sose[te ceva mai târziu, nedândnicio declara]ie presei, care \n -cerca cu orice pre] sq-i smulgqcâteva cuvinte.

Pe 16 decembrie 2005, KévaniWansale, elev la Liceul Profe sio -nal „Louis-Blériot“ din Etampes,cu câteva zile \nainte de vacan]qde Crqciun, [i-a atacat dirigintacu un cu]it, rqnind-o pe mâini [ipe corp. Cu o zi \n urmq, profe-soara o chemase la [coalq pemama tânqrului pentru a o aver-tiza cq fiul ei va fi exmatriculat,pentru cq avea la activ mai multe

alterca]ii cu profesorii. Fapta lui Kévani Wansale a

fost consideratq deosebit de gra -vq, fiind calificatq de poli]ie [iconsemnatq de jurisdic]ie ca:ten tativq de asasinat, ceea cecon form Codului Penal atragedupq sine \nchisoare pe via]q.Ulterior, acest cap de acuzareeste contestat de avocatul Da -mien Brossier, care a declarat cqWansale venise cu cu]itul de bu -cqtarie la [coalq pentru cq inten -]iona sq se sinucidq.

|n diminea]a zilei de vineri,16 decembrie 2005, la ora profe-soarei-diriginte Karen Montet-Toutain, Kévani Wansale s-a a[e -zat \n prima bancq, \mbrqcat cuun bluzon. Diriginta l-a rugat sqse dezbrace de hainq, \nsq el arefuzat. Pe nea[teptate, Kévanis-a ridicat [i s-a \ndreptat cqtreea lovind-o cu cu]itul de maimulte ori \n abdomen, \n fa]acelor 30 de colegi. Eve ni men tuls-a petrecut atât de re pede, \ncâtceilal]i elevi nu au avut timp sqanun]e suprave ghetorii care pa -trulau pe culoa rele institu]iei.De altfel, el a [i dispqrut imediatde la locul incidentului, predân-du-se a doua zi, seara, la Comi -sariatul de Poli]ie din Etampes.

|n prima zi de proces, \n salade audien]q, \n fa]a Cur]ii, elcere scuze atât profesoarei cât [ifamiliei acesteia, \ncercând sq-iconvingq pe jura]i cât de multregretq fapta sa [i pentru caresuferq profund. Apoi, elevul \n -cearcq sq se apere descriind-o pemama lui ca o persoanq foarteautoritarq care \l considera unborfa[, motiv pentru care el nudorea ca ea sq fie la curent cusitua]ia lui [colarq [i nici sq fietrasq la rqspundere pentru gre -[elile lui.

Chemat la barq, inculpatulfqrq sq-[i dea seama, \ncepe sqpovesteascq detaliat premedi -tarea actului, \n ciuda interven -]iei avocatului squ Damien Bros -sier. „|ntârziind la prima orq decurs, m-am dus la baie cu gân dulsq-mi tai venele. Nu aveam unplan bine pus la punct. Trebuia\ntr-un fel sq fac ceva, sim]eamnevoia. Tensiunea \n care amtrqit \n ultimii ani m-au pertur-bat profund“, a declarat tânqrul\n fa]a judecqtorului.

|n sfâr[it, \n ciuda faptului cqinculpatul risca \nchisoarea pevia]q, Ministerul Public s-a arq-tat generos [i „\n]elegqtor“ cu el.Avocatul General al acuzqrii,Karine Vermès, solicitase numai15 ani de \nchisoare. {i asta nu -mai pentru faptul cq DamienBrossier, avocatul apqrqrii, a so -licitat Cur]ii recalificarea tezeide premeditare \n agresiune in -voluntarq datoratq unei rqtqciri\n urma unui traumatism psihicde care suferq inculpatul.

Peste 600.000 de profesoria[teptau cu sufletul la gurq o pe -deapsq exemplarq pentru KévaniWansale, pentru ca asemenea

acte barbare sq nu se mai pro-ducq \n institu]iile publice de \n -vq]qmânt. Dupq aproape trei ore[i jumqtate de deliberare, Curteaa re]inut totu[i premeditarea ac -tului lui Kévani [i l-a condamnatla 13 ani de deten]ie.

|n ciuda faptului cq mama luiKévani, Lénia Wansale s-a auto -acuzat, pe 22 ianuarie, \n fa]aCur]ii de Apel Paris, sus]inân-du-[i responsabilitatea sa \nacest dosar, Juriul Popular acon firmat pedeapsa de 13 ani,pronun]atq pe 1 martie 2008. Pede o parte, Curtea a re]inut pre-meditarea \n ciuda contesta]iiloravocatului apqrqrii, iar pe dealtq parte, avoca tul general al a -cuzqrii Karine Vermès, nu solic-itase decât o pe deapsq de maxim15 ani de \n chi soare. Pentru a\n]elege de ci zia juriului, verdic-tul, oarecum contradictoriu, amfost obliga]i sq efectuqm o serie

de investi ga ]ii aprofundate \nceea ce pri ve[ te personalitateainculpatului [i sq \ncercqm sq\n]elegem cum a fost posibil caKévani sq comitq un asemeneaact bestial.

Kévani este o victimq a unuicontext social-istoric \n care s-anqscut, a crescut [i [i-a trqit li -bertatea, \nainte de a recurge laacel act criminal pentru care vaplqti scump. Cei mai frumo[i aniai tinere]ii nu-i va petrece \ntr-unmare centru comercial ca vânzq-tor sau ulterior, ca [ef de vân -zqri, ci \ntr-un Centru de Deten -]ie, departe de familie, departede cei pe care îi iube[te.

Cum va suporta Kévani regi -mul de deten]ie nu [tim \ncq,[tim \nsq cq via]a lui, \nainte dea comite acel act odios, a fost uncalvar. Mama lui se stabile[te \nFran]a \n 1987 venind din Bel -gia. Ea se refugiase din Kinshasa(Zair, prin filierele tentaculareale imigra]iei clandestine, ramu-ra nord-africanq), unde so]ul eifusese torturat [i ucis. Se stabi -le[te la Puteaux, unde reu[este sqob]inq un spa]iu locativ \ntr-uncqmin de nefamili[ti.

Prof . univ. dr. Prof . univ. dr. Thomas CSINTAThomas CSINTA

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E


R~ZBOIULMIN}II

Din 6 februarie, talentata Da -kota Fanning revine pe marileecrane din România \n „Rqz bo -iul min]ii“. De la debutul squ pemarile ecrane, la frageda vârstqde doar [ase ani, Dakota Fanning[i-a \ncântat publicul cu inter-pretqri excep]ionale, consacrân-du-se ca noul copil minune alHollywood-ului. „Rqzboiulmin]ii“ marcheazq trecereaDakotei de la statutul de copil-vedetq, la cel de actri]q adoles-centq. La vârsta de 14 ani,

Fanning a avut mai multe inter-pretqri remarcabile decât mul]iactori \ntr-o via]q \ntreagq.Jucând alqturi de actori pre-mia]i cu Oscar, precum RobertDe Niro („Hide and Seek“),Denzel Washington („Man onFire“), Sean Penn („I Am Sam“)[i cu Reese Witherspoon(„Sweet Home Alabama“),Fanning a fost copilul de laHollywood timp de jumqtate dinvia]q. |n „Rqzboiul min]ii“ areun rol mult mai matur. „Nuexistq actri]q de 14 ani maipotrivitq pentru a o interpretape Cassie“, declara producqtorulfilmului Glenn Williamson. „Da -kota e, categoric, o adolescentqacum. S-a produs o transfor-mare fizicq. N-aimai vq zut-onici odatq a[a“.

Actri]ei i-aplqcut \n modspecial obrqzni-cia [i ironiapersonajuluiinterpretat \nacest film. „Efoarte sarcas-ticq [i are ni[tereplici incredi-bil de amuzan -te. Sunt lucruripe care eu nua[ putea sq lespun \n via]arealq, a[a cqeste distractiv.

Se gande[te \n principal la ea,dar, pe parcursul acestui film,\nva]q sq-i lase [i pe ceilal]i sqparticipe \n via]a ei“, declara

Dakota Fanning.Un action-thriller

fantastic, „Push“/“Rqz boiul min]ii“propune o incursi-une fqrq precedent \nlumea spionajuluipsihologic, o lumeaproape supranatu-ralq, \nsq cât se poatede realq. O lume \ncare existq oameni cepot muta obiecte cuajutorul puteriimin]ii, clarvqzqtori [ipersonaje capabile sqcreeze realitq]i noi [isq ucidq fqrq mqcarsq-[i atingq victimele.O lume \n care Divi -zia, o agen]ie gu ver -namentalq obscurq,desfq[oarq \n umbrqexperimente \nfiorq-toare, prin caretransformq oameniobi[nui]i \n armatede luptqtori psiho-logici, eliminându-ibrutal pe to]i cei carenu sunt dispu[i sqcoopereze.

Viorel Viorel MIULESCUMIULESCU

F I L MF I L M


P O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T IP O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T I

1 1 2 - N U M Q R U N I C1 1 2 - N U M Q R U N I C( P O L I } I E , S A L VAR E , P OMP I E R I )

1956 - JANDARMERIA1982 - PROTEC}IA CIVILQ

� Sec]ia 1 � 021.316.56.84 � Sec]ia 2 � 021.222.96.01� Sec]ia 3 � 021.313.89.02� Sec]ia 4 � 021.222.41.58� Sec]ia 5 � 021.667.56.98� Sec]ia 6 � 021.210.43.35� Sec]ia 7 � 021.242.26.44� Sec]ia 8 � 021.316.69.79� Sec]ia 9 � 021.255.24.33� Sec]ia 10 � 021.313.69.45� Sec]ia 11 � 021.321.72.12� Sec]ia 12 � 021.324.50.15� Sec]ia 13 � 021.345.07.90� Sec]ia 14 � 021.336.23.03� Sec]ia 15 � 021.461.00.71� Sec]ia 16 � 021.332.44.34� Sec]ia 17 � 021.410.90.02� Sec]ia 18 � 021.335.17.57� Sec]ia 19 � 021.423.38.91� Sec]ia 20 � 021.221.40.55� Sec]ia 21 � 021.434.01.88� Sec]ia 22 � 021.413.10.20� Sec]ia 23 � 021.256.05.66� Sec]ia 24 � 021.332.49.03� Sec]ia 25 � 021.444.19.06� Sec]ia 26 � 021.683.21.30� Sec]ia Transporturi

� 021.316.94.79� Brigada Poli]iei Rutiere

(centrala) � 021.323.30.30

SEC}IILE DE POLI}IE

T E L E F O A N E D E U R G E N } QT E L E F O A N E D E U R G E N } Q

D IREC} IA GENERALQ DE PA{APOARTEStr. Nicolae Iorga nr. 27-29, sector 1 � 021.212.56.75

Sectorul 1: � 021.316.94.74; Sectorul 2: � 021.250.44.95;Sectorul 3: � 021.315.35.34, int. 24232/24231; Secto rul 4:� 021.336.38.71; Sectorul 5: � 021.315.35.34, int. 22510;Sectorul 6: � 021.434.01.60

S E R V I C I U L A NA L I Z Q { I P R E V E N I R E A C R IM I N A L I T Q } I I � 0 2 1 . 314 . 5 5 . 2 0

Mar]i: 14.30-16.00 [i Joi: 11.00-13.00 Chestor principal de po li]ie

dr. Marian Tu tilescu, Di rec torGe neral al Po li]iei Mu nici piu -lui Bucu re[ti;

Luni: 14.30-16.00Subcomisar Constantin Cq -

tq lin Adam, Ad junct al Direc -to rului General al Po li]iei Mu -ni ci piu lui Bucu re[ti;

Miercuri: 14.30 -16.00Chestor de poli ]ie Florin Lu -

cian Gu ran, Ad junct al Di rec -to rului Ge ne ral al Po li]iei Mu -ni ci piu lui Bucu re[ti;

Joi: 15.30-16.30 Co mi sar-[ef Aurel Smo chi -

nq, Adjunct al Di rec to rului Ge -ne ral al Po li]iei Mu ni cipiuluiBucu re[ti.

Miercuri: 13.30 - 15.00Comisar Bog dan Mihail Ivq -

nescu, Director al Di rec]iei Po -li ]iei Adminis tra tive.

Audien]ele au loc la se diul D.G.P.M.B.,

str. Eforiei nr. 3 - 5, sect. 5Telefon: 021.311.20.21

- interior 22.653

D I R E C } I A G E N E R A L Q D I R E C } I A G E N E R A L Q A N T I C O R U P } I E - M . A . I .A N T I C O R U P } I E - M . A . I .

T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6

I N S P E C T O R A T U L D E P O L I } I EA L J U D E } U L U I I L F O V

Str. Fabrica de Glucozq nr. 7, sector 2, Bucure[ti

Tel/fax: 021.233.29.81 SECTORUL 1SECTORUL 1Telverde: Telverde:

021.224.28.87021.224.28.87Direct: Direct:

021.224.32.16021.224.32.16

SECTORUL 2SECTORUL 2Telverde: Telverde:

021.252.11.10021.252.11.10

SECTORUL 3SECTORUL 3Telverde:Telverde:

021.021.340.07.51340.07.51Direct: 9543Direct: 9543

SECTORUL 4SECTORUL 4Telverde:Telverde:

021.450.44.31021.450.44.31

SECTORUL 5SECTORUL 5

Centralq:Centralq:

021.314.43.18021.314.43.18

(int.118)(int.118)

SECTORUL 6SECTORUL 6

Telverde: Telverde:

021.413.16.20021.413.16.20

021.413.16.71021.413.16.71

Direct: 19546Direct: 19546

POLI}IA GQRIIDE NORD:

021.222.36.32

CONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQCONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQAleea Suter, nr. 21, Sector 4, Bucure[ti

Centrala � 021.336.85.66TelverdeTelverde 021.335.22.34021.335.22.34 � Internet:www.plmb.ro

A U D I E N } Ela conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

ASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORSec]ia Român` - Regiunea 4 Bucure[ti - Poli]ia Capitalei

telefon / fax: 021.313.18.33„IPA JURNAL“ publica]ie periodic` a Sec]iei Na]ionale

www. i p a r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm lwww. i p a r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm l

BIROUL INFORMARE {I RELA}II PUBLICE ([email protected])Purt`tor de cuvånt - Comisar de poli]ie Christian CiocanTelefon: 021/313.34.08 Fax: 021/314.53.54 Mobil: 0742.177.314

POL I} IAAEROPORTULUI INTERNA}IONAL„HENRI COANDQ“(OTOPENI )021.201.32 .42;021.201.32 .46 .

POL I} IA AEROPORTULUI „AUREL VLAICU“(BQNEASA) - 021.232.01 .31

U T I L E U T I L E

DIRECTOR GENERAL: Chestor principal de poli]ie dr. MARIAN TUTILESCUC O L E G I U LC O L E G I U LE D I T O R I A LE D I T O R I A LAurel SMOCHIN~Alina DRAGOMIRChristian CIOCANDan IONESCUGra]iela V~DUVA

R`spunderea pentru materialele publicaterevine au torilor. Re pro ducerea integral` saupar]ial` a mate ria lelor, f`r` acordul prea labil alredac]iei, este in ter zis`.

T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ; T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ;

ISSN 1584-9910ISSN 1584-9910

Adresa po[ta l` : s t r . Efor ie i nr . 3-5, sector 5 , Bucure[t i .

Te l / fax: 021.250.98.89. E-mai l : po l i t iacapi ta le [email protected]

«POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE «POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )

PUBLICA}IE DE INFORMARE, EDUCA}IE CIVIC~ {I PREVENIRE A CRIMINALIT~}II EDITAT~ LA DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

w w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r ow w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r o

REDAC}IAREDAC}IA ::Maria DINU - redactor-[ef;Sorin ANGHEL - redactor;

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I:Grazie lla DAN, Marian TUDOR, Dana MIHALACHE,Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Viorel BACIU [iAurelian {U}~-{AI; Cristian N~STASE (foto)

SE CRE TARIAT TEHNICSE CRE TARIAT TEHNIC:Roxana MIH~ILESCU, Dan CÂRSTOIU, IndiraGHEOR GHE [i Aurelia BADEA.


Poli]ia Comunitarq a Munici -piului Bucure[ti func]ioneazq caser viciu public cu personalitate ju -ridicq [i desfq[oarq activitq]i exclu-siv în interesul cetq]enilor [i comu-nitq]ii, pentru asigura rea ordinii [ilini[tii publice [i cre[terii eficien]eipazei obiecti velor [i bunurilor apar -]inând domeniului public [i privatal Bucure[tiului.

Obiectivul prioritar \n 2008 l-aconstituit realizarea la parametriisuperiori a sarcinilor [i indicato-rilor de performan]q stabilite deCon siliul General, precum [i prindispozi]iile Prima rului General.Astfel, a fost asigurat un climat desiguran]q a cetq]eanului [i pentruprevenirea actelor contraven]ionalecu impact ne ga tiv \n planul norma -litq]ii civice.

Evenimentul cel mai important,la care Poli]ia Comunitarq a Munici -piului Bucure[ti a participat, a fost„Summit“-ul NATO de la Bucure[ti,din 2 - 4 aprilie 2008.

Alte ac]iuni care au impus mobi-lizarea unor for]e umane [i logisticedeosebite din partea Po li]iei Comu -nitare a Munici piului Bucure[ti [iadoptarea unor mqsuri specifice pen-tru evitarea factorilor de risc \n acti -vitq]ile de asigurare a ordinii publice[i pazei bunurilor date \n respon sa -bilitate, au fost: Raliul Inter na ]ional„Bucharest City Chal len ge“, sqrbq-torirea „Zilelor Bucu re[ tiului“, \ntim pul cqrora au avut loc spectacolede teatru, con certe [i proiec]ii defilm, sqrbqtorirea Zilei Na]ionale - „1De cembrie“, manifes tqrile dedicatesqrbqtorilor de iarnq desfq[urate petoatq durata lunii (decembrie [i \ncuprinsul cqrora s-au stabilit treirecorduri de Guiness Book), organi-

zarea Revelionului 2008/2009. |ncepând cu 15 ianuarie, din dis-

pozi]ia Primarului General, Poli]iaComunitarq a Municipiu lui Bucu -re[ti participq, \n cooperare cuBrigada de Poli]ie Ru tie rq, la activi -tq]i de dirijare [i flui dizare a traficu-lui rutier \n prin cipalele intersec]iidin Capi ta lq.

La \nceputul lunii decembrie,anul trecut, a fost inaugurat Dis pe -ce ratul de Control al Traficului Ur -ban \n cadrul cqruia \[i des fq[oarqactivitatea doi agen]i comunitari,afla]i \n subordinea dispeceratuluiPoli]iei Comuni tare a MunicipiuluiBucu re[ti [i care asigurq interven]iara pidq a agen]ilor comunitari \nintersec]iile aglomerate.

Tot la sfâr[itul anului trecut afost dema rat un proiect de achizi ]io -nare a unui sistem de monito rizarea activitq ]ilor realizate de poli]i[tiicomunitari \n marile parcuri dinCa pitalq, prin atragerea de fonduristructurale de la Uniunea Euro -pea nq.

Poli] ia Comunitar` la bi lan]Poli ] ia Comunitar` la bi lan] Obiect iveObiect ivepentru 2009pentru 2009 \n baza dispozi]iei Pri ma -

ru lui General, prof. univ. dr.Sorin Mircea Oprescu, privindnecesitatea cre[terii activitq]iide pazq, ordine publicq [i sigu-ran]q a cetq]eanului \n marileparcuri ale Capi talei (Herqs -

trqu, Ci[mi giu,Carol, Ti ne re tu -lui, Uni rii), Po li -]ia Co mu ni tarq aM u n i c i p i u l u iBucu re[ti va \n -tre prinde mq su -rile le gale pen-tru \n fiin ]area,organizarea [ido tarea Poli]ieiParcuri, ca struc-turq nouq \ncadrul organi-gramei acesteiin stitu]ii, pânqla sfâr[itul luniimar tie.

continuarea activitq]ii decoo pe rare cu Brigada Poli]ieiRu tiere pentru flui dizarea cir -cu la ]iei auto \n marile inter-sec]ii;

desfq[urarea unei activi -tq]i sus]inute pe linia protec]ieice tq]enilor, a informqrii [i \n -drumqrii acestora, precum [ide prevenire contraven]ionalq;

asigurarea bazei propriide pregqtire [i instruire de spe-cialitate a poli]i[tilor comuni-tari, pre cum [i specializareaunor formatori/instructori pen-tru perso nalul din cadrul ser-viciilor ope rative;

participarea la activitateade \mbunqtq]ire a cadrului le -gislativ privind \ntqrirea [i dez-voltarea Poli]iei Comunitare, cainstitu]ie publicq a adminis tra -]iei publice locale \n domeniulordinii [i lini[tii publice, a flu-idizqrii traficului rutier pe razamunicipiului, a pro tec]iei cetq -]eanului [i a pazei bunurilor de

interes local.

C O L A B O R A R EC O L A B O R A R E

|n perioada de referin]q au fostlegitimate 2662 de persoane, din

care 440 au fost conduse la poli]ie. De asemenea, s-au constatat [i s-auaplicat amenzi contraven]ionale \n 389 de cazuri, \nsumând 120.950 lei.

Trebuie subliniat cq majoritatea amenzilor contraven]io nale se referqla Legea 61/1991 privind \ncqlcarea normelor de convie ]uire socialq [i depqstrare a li ni[tii [i ordinii publice [i a H.C.G.M.B. nr. 10/2001 care sereferq la degradarea spa]iilor verzi [i a monumentelor, pescuitul fqrqautoriza]ie [i comercializarea de produse alcoolice \n stricta ve cinqtate aparcurilor. Viorel Viorel MIULESCUMIULESCU

Contraven]ii [i amenzi

S t r . O d ` i N r . 1 7 3 A , I n t r a r e a 2 , B u c u r e [ t i , R o m â n i aT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Apari] i i editor iale

Prefa]atq de prof. univ. dr.Stancu {erb de la Academia dePoli]ie „Al. I. Cuza“ [i argu-mentatq de autor - comisar depoli]ie Christian Ciocan, lu cra -rea se dore[te a fi utilq tuturorcolegilor din Poli]ia Românq,dar nu numai, care pot sqaducq \m -bunqtq]iripe bazaexperien -]ei acumu-late \n re -la]ia lor cum a s s -media.

Capitole -le, ce con -]in „prin-

cipii de desfq[urare a activitq]iide rela]ii publice \n poli]ie“,„ghid de proceduri“ sau „regu-lament de acreditare jurnali[ti“atrag aten]ia \n mod deosebitpersoanelor care au intrat \nposesia acestui ghid. Lucrareareprezintq cu adevqrat un ghidutil \n rela]ia poli]ie-mass-media.

M.D.M.D.

ORIZONTAL:

1) Rqsqrit; �� 2)|n acest loc; ��3) |n [urq!; ��4) |n azil!; �� 5)Bun de muncq;�� 6) |n tavq!; ��7) 14 Teste!; ��8) Continuareglumq (2 cuv.);�� 9) Lucrare defortifica]ie - |ntren!; �� 10) Urinq (pop.) - |n cutq! -E ca bila.

VERTICAL:

1) |n abur!; �� 2) Destina]ia pq -cqto[ilor; �� 3) Nas gol!; �� 4) Carte

mare; �� 5) Sui -tq la mij loc!; ��6) |n stol!; ��7) Conac ne\n -grqdit!; �� 8) |nceas! - Uzat lacentru! - Tubgol!; �� 9) Apqde gurq; �� 10)Sportul ]in ta -[ilor - 13 ]evi! -Apa din brân -zq.

Costel RA{CA-COSCostel RA{CA-COS((55333311))

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

��

��

��

��

��

��

O blondq se plimbq pe stradqcu bluza desfqcutq [i cu unsân afarq. Un poli]ist se apro -pie de ea [i \i zice:- Doamnq, cred cq ar trebui sqvq amendez pentru indecen]q\n public.- De ce?- Pentru cq umbla]i pe stradqcu un sân scos din sutien.Ea prive[te \nspre sân [i zice:- La dracu'! Iar am uitat co -pilul…

- urmarea (2 cuv.) pe linia 8 -

FAPT DIVERSFAPT DIVERS

|n prag de Mqr]i[or, parfumul florilor, roua dimine ]ilor calde, adierea vântului blând

al celui mai frumos anotimp, toate acestea sq-[igqseascq locul \n sufletul dumneavoastrq.

FEBRUARIE - api.ning.comWfNnDkJO-*v3UmXgPXW9s4iE1sF6... · serie nou` anul XVII Nr. 366 28 pagini -...

Documents

Transcript of FEBRUARIE - api.ning.comWfNnDkJO-*v3UmXgPXW9s4iE1sF6... · serie nou` anul XVII Nr. 366 28 pagini -...