FCT oftalmologie

8/18/2019 FCT oftalmologie

http://slidepdf.com/reader/full/fct-oftalmologie 1/13

FCT ŞI FT AFECŢIUNILOR OFTALMOLOGICE

AFECŢIUNILE INFLAMATORII ALE PLEOAPELOR

Stările patologice care afectează tegumentele palpebrale survin cu o frecvenţăridicată. Manifestările clinice pe care le determină nu diferă faţă de cele care traduc prezenţa leziunilor respective în alte regiuni anatomice.

Afecţiunile inflamatorii ale pleoapelor pot fi simptomatice: eritem, edem,ulceraţii, dermatite alergice, iar altele constituie dermatoze propriu-zise: impetigo,infecţii virotice, erizipel, supuraţii palpebrale, micoze, eczemă.

Etiologie. Cauzele principale sunt infecţia i factorii alergici. Agenţii patogeni potfi bacteriile gram-pozitive ! streptococi, stafilococi, pneumococi", microorganismeleanaerobe, viruii, fungii etc.

Manifestările clinice principale:• Senzaţie de #enă i dureri palpebrale,• lăcrimare,• îngustarea sau înc$iderea fantei palpebrale secundar edemului palpebral,• simptome de into%icaţie.

&a inspecţie tegumentele palpebrale sunt $iperemiate, tensionate, lucioase. Impetigo este o erupţie buloasă streptococică. 'ustulele se usucă i lasă o crustă

brună. Eczema este mai frecventă i are o etiologie multiplă, izolată sau asociată cu o

con#unctivită limitată la pleoapa superioară sau difuză i însoţită de edemul feţei. Abcesul palpebral streptococic este mai frecvent la pleoapele superioare i se

asociază cu un edem pronunţat. Erizipelul feţei şi al pleoapelor este o infecţie streptococică, numită i dermatită

erizipeloasă.Tratamentl afec!inil"r inflamat"rii ale ple"apel"r

În formele acute tratamentul constă în administrarea antibioticelor i dezinfecţielocală.

'e porţiunile afectate se aplică alcool camforat, (,)*, alcool salicilic +* , verde

de briliant, soluţie alcoolică )*, metilitioniniu clorură, soluţie alcoolică )*, permanganat de potasiu, soluţie )*, nitrofural, soluţie apoasă (,+*.

n sacul con#unctival se picură piclo%idină, soluţie (,(*, sulfacetamidă, soluţie)(-+(*,

'e porţiunile afectate pot fi aplicate unguente antibacteriene: tetraciclină )*,cloramfenicol, eritromicină )*, cu aplicarea ulterioară a pansamentului steril.

n cazul afecţiunilor virale , pe lngă preparatele antiseptice enumerate, seinstilează unguente antivirale în sacul con#unctival: aciclovir 3%, iduviran 0,1% .

n afecţiunile alergice palpebrale se aplică unguente cu $idrocortison (,*,

de%ametason (,)*, în sacul con#unctival se instilează soluţii de betametason (,)*,de%ametason (,)*, azelastin (,(*. În formele diseminate şi cronice:



Antibiotice sau sulfamide, intern sau parenteral: oxacilin, ampicilin, cefadroxil,

cefalexin, eritromicin, co!trimoxazol .n infecţia anaerobă, suplimentar / metronidasol în perfuzii i.v.n afecţiunile virale se utilizează preparate antivirale peroral: aciclovir,

valaciclovir, famciclovir"n into%icaţie pronunţată: polividon, clorur de sodiu, clorur de calciu / cte+((-0(( ml.

n formele alergice se administrează preparate anti$istaminice: loratadin,

meb#idrolin, astemizol"

Local : proceduri fizioterapeutice / aplicarea de comprese fierbinţi1 în erizipel 2 iradierea ultravioletă.

n cazul abcesului palpebral se face incizia cu evacuarea conţinutului abcesului.Se interzice stoarcerea puroiului din focarele purulente, deoarece în acest caz infecţia se

poate răspndi prin sistemul venos.#lefaritele

#lefaritele$ sau bolile marginilor libere ale pleoapelor, sunt cele mai frecventeafecţiuni inflamatorii ale pleoapelor. 3olnavii prezintă acuze de prurit i usturime, #enăoculară, fotofobie.

Etiologie.Cauzele blefaritelor pot fi generale i locale.Cauzele generale: avitaminozele, tulburările endocrine, anemiile, stările alergice

provocate de produsele cosmetice, medicamente, precum i afecţiunile tractului digestiv,caria, sinuzitele, infecţiile specifice, invazia cu $elminţi, nerespectarea igienei personale,contactul cu mediile e%citante !praf, fum, lumină puternică".

Cauzele locale: ametropiile !în special $iperemetropia i astigmatismul", precumi infecţiile localizate pe marginea liberă a pleoapei.

F"rmele clinice %e &lefarite:

• eritematoză,

• scuamoasă !sau seboreică, glandulară" i

• ulceroasă !sau foliculară".

4voluţia blefaritelor este îndelungată, cu perioade de ameliorare, adică subacutăsau cronică.

$lefarita eritematoas se manifestă prin edem i $iperemia marginii libere a pleoapelor, care se accentuează mai ales după un efort ocular intens, insomnii,muncă în frig, vnt sau în atmosferă cu praf i fum.

$lefarita scuamoas se caracterizează prin îngroarea marginii libere a pleoapelor,care este acoperită de scuame fine ce aderă la baza cililor.

$lefarita ulceroas se manifestă prin localizarea unei infecţii !de obicei denatură stafilococică" la nivelul foliculului ciliar i al glandelor ane%e 1 apar ulceraţii i

microabcese ciliare. 5ipul dat de blefarita poate avea sec$ele: după cicatrizare seformează tric$izis !anomalii de poziţie a cililor", con#unctivite i c$eratite. r a t a m e n t u l g e n e r a l constă în:

• aplicarea măsurilor de igienă generală i locală,



• evitarea infecţiilor în focar i adiacente,• terapia bolilor generale !diabetului, avitaminozei, colitelor, rinitelor cronice

etc".Tratamentul local prevede:

• degresarea pleoapelor cu eter i tinctură de iod,• îndepărtarea scuamelor de pe marginea pleoapelor, masa#ul palpebral,• badi#onarea marginii pleoapei cu soluţie de verde briliant +*, tinctură din

flori de gălbenele, e%tract sau decoct din flori de mueţel, soluţie etanol 6(*,• aplicarea ulterioară a unguentelor cu antibiotice: tetraciclină )*,

cloramfenicol, eritromicină )* , precum i corecţia viciilor de refracţie.n blefarita ulcerativă, după epilarea cilului i evacuarea microabcesului, ulceraţie

restantă se tamponează cu soluţie verde de briliant sau soluţie de nitrat de argint )*.

#"lile 'lan%el"r ciliare( 7landele ciliare por fi afectate de procese patologice cum ar fi urciorul e%tern , urciorul intern i salazionul.

Urciorul extern este o inflamaţie acută de natură stafilococică a glandelor sebacee8eiss.

3oala începe cu un edem palpebral inflamator, după care apare un punct maidureros: concomitent, se constată o adenopatie preauriculară sau subma%ilară. 9lterior,

peste +2 zile, apare un punct gălbiu, care se dezvoltă repede, transformndu-se într-o pustulă ce se sparge: durerile dispar, edemul retrocedează, iar ulceraţia secicatrizează"

Urciorul intern prezintă o inflamaţie acută asemănătoare celui e%tern, însă maiaccentuată. 4voluţia bolii are o durată mai lungă, iar abcesul manifestă tendinţă sprea se desc$ide prin con#unctivă, uneori transformndu-se în salazion.

5 r a t a m e n t u l acestei maladii consistă în aplicarea priniţelor calde uscate!pentru a grăbi evoluţia bolii" sau a compreselor cu alcool.

Se recomandă instilaţii de cloramfenicol, sulfacetamidă, unguente cu antibiotice,$idrocortison.

n formele recidivante se prescriu polivitamine, anato%ină stafilococică,auto$emoterapie.

Salazionul , sau meibomita cronică, este o inflamaţie cronică a glandelor Meibomius, avnd o evoluţie lentă sau progresivă.n unele cazuri această boală se dezvoltă după un urcior intern,

blefarocon#unctivită cronică, însă de cele mai multe ori apare fără cauză i neînsoţităde un proces inflamator.

Clinic$ maladia se prezintă ca o mică tumoare situată în grosimea pleoapei,fiind fi%ată dur de tars. Salazionul apare în urma obliterării canalului glandeiMeibomius.

5ratamentul maladiei sus-menţionate este c$irurgical.



INFLAMAŢIILE CON)UNCTI*EI

C"n+ncti,itele se numesc inflamaţiile con#unctivei. 4le sunt cele mai frecvente în patologia oculară. Ma#oritatea lor sunt contagioase, iar uneori pot avea un caracter epidemic.

Eti"l"'ie(;e cele mai multe ori con#unctivitele sunt de natură infecţioasă, e%ogenă sau

endogenă.<actorii e%ogeni: infecţia, factorii c$imici, fizici sau profesionali etc.<actorii endogeni: diverse maladii alergice i autoimune, tumori, septicemii etc.=nfecţia e%ogenă afectează con#unctiva prin contact direct sau prin intermediul

aerului, apei, prafului, insectelor, prin continuitate !din regiunile adiacente etc".=nfecţia endogenă este cauzată de microbii ce a#ung la con#unctivă pe cale$ematogenă de la alte organe bolnave în caz de septicemii i reacţii alergice

generalizate. ;e aceea se constată i con#unctivite de natură alergică.n funcţie de agentul patogen, deosebim con#unctivite bacteriene, virale,

c$lamidiene i fungice.Clasificarea c"n+ncti,itel"r %pă eti"l"'ie:

• 3acteriană• >irală• <ungică• Alergică i autoimună•

Con#unctivite în cadrul diverselor maladii.=nflamaţiile con#unctivei se manifestă prin semne subiective i obiective.-impt"mele s&iecti,e ale con#unctivitelor sunt: #ena oculară, senzaţia de

prezenţă a nisipului sau a corpilor străini sub pleoape, înţepături, usturime, prurit,senzaţie de arsură, uneori fotofobie moderată. în cazurile mai grave bolnavii acuzădureri localizate în regiunea palpebrooculară.

-impt"mele "&iecti,e ale con#unctivitelor se caracterizează printr-o triadăsimptomică, care se manifestă prin modificări de culoare, relief i tulburări alesecreţiei. Modificările de culoare se prezintă prin $iperemie, $emoragie

subcon#unctivală sau isc$emie. ?iperemia poate fi superficială sau profundă,generalizată sau limitată, iar isc$emia con#unctivală se întlnete în arsuri.5ulburările de secreţie evoluează prin prezenţa unei secreţii purulente, fibrinoase,membranoase, ea caracteriznd diferite forme clinice de con#unctivite.

C"n+ncti,itele catarale pot fi acute, subacute sau cronice.Conuncti!ita catarală acută prezintă o inflamaţie care debutează de obicei brusc,

bilateral, după o perioadă de incubaţie de +2 zile. 3olnavul are senzaţia de corpstrăin în oc$i, usturimi, înţepături sub pleoape, prurit, fotofobie moderată, este prezentedemul palpebral. Secreţia con#unctivală are la început un caracter mucos, ulterior 2

mucopurulent sau purulent. 4voluţia bolii durează @2) zile. Sec$elele constau îninfiltraţii corneene periferice, c$eratite punctiforme, ultimele se pot ulcera, producnd ulcere corneene periferice marginale superficiale. Con#unctivitele catarale



acute sunt determinate de infecţii bacteriene !streptococ, stafilococ, pneumococ" iadenovirotice"

Conuncti!ita catarală subacută este o infecţie bilaterală contagioasă.Masnifestările bolii sunt mai puţin pronunţate. 4voluţia bolii este îndelungată, cu

remisiuni i recidive. Sec$elele constau în ulcere marginale superficiale ale corneei,ectropion palpebral. Conuncti!ita catarală cronică prezintă o stare pe cale să devină cronică a unor

con#unctivite catarale acute sau subacute. 4a poate fi favorizată de agenţi c$imici,fizici, precum i de modificările oculare, provocate de reumatism, afecţiunimetabolice, endocrine, gastrointestinale, $epatice. 9nele forme ale acesteicon#unctivite pot fi de natură alergică. 3oala este însoţită de prurit, senzaţie decorp străin, greutate palpebrală i o secreţie moderată. &a e%amenul obiectiv seevidenţiază $iperemia con#unctivei palpebrale, care prezintă o $iperplazie papilară

sau foliculi. Con#unctiva palpebrală cu timpul se îngroaă i afecţiunea, se complicăcu ectropionul palpebral.C"n+ncti,itele prlente prezintă inflamaţii acute ale con#unctivei, care se

caracterizează prin secreţie purulentă abundentă, însoţită de edem palpebral,c$emozisul con#unctivei i dureri moderate. 4le au o evoluţie acută i pot producesec$ele corneene grave. ;eosebim mai multe forme de con#unctivite purulente.

5 r a t a m e n t u l g e n e r a l al con#unctivitelor se bazează pe următoarele principii:

l. Medicamentele se administrează după recoltarea secreţiei con#unctivale pentrue%amenul bacteriologic cu antibiogramă.

+. 5ratamentul local prevede spălaturi ale sacului con#unctival cu soluţiiantiseptice, astringente i antibacteriene !conform antibiogramei" de 2 ori pe zi.

. Bu se va aplica pansament ocular, întruct acesta favorizează înmulţireamicrobilor i apariţia sec$elelor.

0. 4ste contraindicată administrarea corticosteroizilor, dat fiind faptul că ei pot agrava evoluţia con#unctivitelor microbiene i adenovirotice.

. Măsurile profilactice vor fi individuale i colective, urmărindu-se casecreţia din sacul con#unctival să nu a#ungă în contact cu oc$iul sănătos i cainfecţia să nu se transmită în colectivităţi.

;in punct de vedere clinic, toate con#unctivitele se împart în catarale, purulente, pseudomembranoase i nodulare.

1" ncon#unctivitele bacteriene acute se administrează coliruri cu antibiotice i sulfamide:

soluţie cloramfenicol 0,&' %, soluţie norfloxacin 3 %, soluţie sulfacetamid &0(30

%, soluţie oxitetraciclin 1 %, soluţie gentamicin 0,3 %, tobramicin, soluţie

ciprofloxacin 0,3(1 %, soluţie ofloxacin 0,3 % )floxal*, soluţie lomefloxacin 0,3 %

)ocacin*"

&" n

con#unctivitele virale se fac instilaţii cu pirogenal, laferon de -@ ori în zi, se aplicăcoliruri cu soluţii de florenal (,*, bonafton 0,0'%, aciclovir 3 %, unguent de oxolin

0,&', soluţie iduviran 1% )idoxuridin*"

3" n



cazul secreţiilor abundente, se fac spălaturi oculare cu antiseptice: furacilin

!):(((", permanganat de potasiu !):(((", sulfat de zinc (,2)* i rezorcină )2+*- de +2 ori în zi în forma gravă, o dată 2 forma uoară.

+" Se

aplică plăci medicamentoase cu sulfamide ! sulfametoxipiridazin, florenal,canamicic*"

'" ncon#unctivitele produse de c$lamidii se administrează coliruri cu preparate antivirale.;e asemenea, se aplică unguente sau colire cu antibiotice din irul tetraciclinelor !tetraciclin 1%, soluţie de oxitetraciclin 1%" unguent de eritromicină,fluoroc$inolone ! soluţie de ofloxacin 0,3%, norfloxacin, soluţie ciprofloxacin 0,3!

1%, lomefloxacin" i sub formă de unguente )ofloxacin 0,3 % ciprofloxacin 0,3 %*"

" n

con#unctivitele alergice se administrează:• antiinflamatoare steroidiene )colir cu prednisolon 0,3 %, unguent cu #idrocortison

1 %, colir sau unguent cu prenacid )desonid 0,&' %*, colir sau unguent cu betametason ! garason*, care conţin betametason 0,1 % şi gentamicină 0,3 % ,

colir cu betametason 0,1 % )betaoftal*, colir cu dexametason 0,1 % )maxidex*"

• antiinflamatoare nesteroidiene: colir cu diclofenac 0,1 )dicloran, naclof*, colir cu

indometacin 0,1 % )indocolir*,

• anti$istaminice topice 2 colir cu azelastin 0,0' % )alergodil* i levocabastin

0,0' % )#istimet*, colir cu cromoglicat de sodiu & % )cromoglin, opticrom*"

-" Serecomandă administrarea perorală a preparatelor anti$istaminice 2 astemizol,

loratadin, terfenadin, cloropiramin, clemastin, fencarol"

Terapia 'enerală constă în desensibilizarea bolnavului cu calciu ianti$istaminice, transfuzii de plasmă, auto$emoterapie, administrarea vitaminoterapiei!A, C, 3".

GLAUCOMUL

Boţiunea de glaucom cuprinde o serie de condiţii patologice, al căror simptomcomun este ma#orarea constantă a tensiunii intraoculare, fapt care duce ladereglarea acuităţii vizuale, îngustarea cmpului vizual i atrofia nervului optic.

7laucomul se întlnete în proporţie de +* la populaţia de peste 0( de ani ireprezintă -0* din numărul bolnavilor internaţi. 4l constituie una din cauzele celemai frecvente de orbire la adulţi.

Clasificarea 'lac"mli:

"in #unct de !edere etiologic se deosebesc $ forme de glaucom:7laucomul primar care apare pe un oc$i indemn de orice afecţiune pree%istentă7laucomul secundar, care apare ca o complicaţie a unei afecţiuni oculare sau

e%traoculare.;upă mecanismul creterii tensiunii intraoculare:

• g l a u c o m p r i m a r cu u n g $ i înc$is !)2+(* cazuri"• g l a u c o m cu ung$i desc $ i s !@(2@*".



Eti"pat"'enie( 5ensiunea oculară, sau oftalmotonusul, este e%presia stării deec$ilibru dintre conţinutul oc$iului i elasticitatea pereţilor săi. 4a se apreciază prine%amen digital i cu a#utorul unor aparate speciale, numite tonometre !Malaov,7oldmann".

9moarea apoasă, sau limfa endoculară, are o compoziţie asemănătoare cu limfaorganică, ea însă conţine mai puţină albumină, de aceea este mai apropiată de lic$idulcefalora$idian. 4a provine din vasele corpului ciliar prin filtraţiune, adică este unfiltrat din sngele tunicii medii. <iind produsă de corpul ciliar, umoarea se acumulează încamera posterioară, trece prin pupilă în camera anterioară, iar apoi, prinung$iul iridosclerocornean !prin porii trabeculei" în canalul Sc$lemm. ;in canalulSc$lemm umoarea apoasă trece prin canalicule în venele episclerale vorticoase.

Dezistenţa pe care o întmpină umoarea apoasă pentru a a#unge în circulaţiavenoasă, plecnd de la ung$iul iridocornean !trabeculă, canalul Sc$lemm, venele

apoase", are o deosebită importanţă în ec$ilibrul tensiunii oculare. 'rin diferiteinvestigaţii $istofiziopatologice s-a constatat că sediul principal al rezistenţei la scurgerese găsete la nivelul trabeculei i al peretelui intern al canalului Sc$lemm " =n afară deaceastă cale principală de evacuare a umorii apoase din oc$i, mai e%istă i o caleuveosclerală, prin care o anumită cantitate de umoare se elimină prin spaţiile ciliare,supracoroidă, perivascular, perinevral. Dolul umorii apoase este de a asiguranutriţia mediilor transparente ale oc$iului care nu au vase !cristalinul, corpul vitros,corneea".

7laucomul primar este cauzat de un obstacol în scurgerea umorii apoase, aflatla nivelul ung$iului camerei anterioare sau de $iperproducerea ei.

%actorii #redis#ozan&i ai glaucomului: afecţiuni cardiovasculare, endocrine ineurologice, suprasolicităţi fizice i intelectuale, stresuri, emoţii negative etc,anticedente glaucomatoase în familia pacientului.

Pat"'enie( ?ipertensiunea oculară este datorată creterii rezistenţei la scurgerea umorii apoase care mult timp este compensată prin reducerea producerii de umoareapoasă. 9lterior, $ipertensiunea oculară duce la dereglarea circulaţiei sanguine învasele nervului optic, retină i tunica oc$ilor.

Glac"ml c n'.i %esc.is !sau cronic simplu" este o boală cronică bilaterală,cu evoluţie progresivă i asimetrică, manifestndu-se prin creterea tensiunii oculare

ceea ce determină în mod secundar tulburări ale vederii centrale i periferice ialteraţii anatomice !atrofia papilei optice cu e%cavaţie". Acest tip de glaucom seîntlnete mai ales la persoanele care au depăit vrsta de ( de ani, incidenţa boliifiind aceeai la ambele se%e. 4l prezintă cea mai periculoasă formă, datorită absenţeisemnelor subiective i obiective în faza iniţială.

;eseori, glaucomul primar este descoperit întmplător, cnd bolnavul se prezintăla oftalmolog pentru a i se prescrie oc$elari sau cnd pacientul se adresează laterapeut sau neuropatolog pentru a e%amina fundul oc$iului. 'rimele simptomesubiective apar în formă de tulburări vizuale, unilateral, iar apoi bilateral. Cel mai

important i cel mai precoce simptom este creterea anormală a tensiunii oculare, carevariază între +620( mm ?g, însă la început nu poate fi surprinsă dect în anumite

perioade ale zilei !de obicei dimineaţa" .



Atrofia nervului optic este provocată de trei factori: $ipertensiunea oculară,scăderea presiunii arteriale, ceea ce agravează isc$emia papilei, i scleroza vascularălocală.

7laucomul cronic simplu evoluează lent, prin scăderea treptată a acuităţii vizuale

i îngustarea cmpului vizual. 5ratamentul medical i c$irurgical adecvat, aplicat înfaza iniţială a bolii, poate încetini sau c$iar opri această evoluţie pentru o perioadămare de timp.

'laucomul cu ung(i )nc(is )congestiv sau iritativ* este o formă cauzată deobstrucţia funcţională sau organică a porilor trabeculei, ung$iului camerei anterioare,adică este produs de lipirea rădăcinii irisului de trabecula corneosclerală. Cristalinul

prezintă o anomalie de poziţie, fiind situat mai pro fund dect în oc$iul normal,ung$iul camerei anterioare este îngustat i are o desc$idere mică 1 îngustarea ung$iuluicamerular împiedică circulaţia umorii apoase. Subiectiv, pacientul acuză cercuri

colorate în #urul surselor de lumină, cefalee, pierderi pasagere de vedere, durereoculară i perioculară moderată. Ebiectiv, se constată edem corneean, vase episcleraledilatate, micorarea camerei anterioare, zone de atrofie iriană, midriază.

Anumiţi factori intercurenţi !dilatarea medicamentoasă a pupilei, ocul emoţional,retenţia de lic$ide" pot deplasa rădăcina irisului, în urma cărui fapt ung$iulcamerular îngustat se înc$ide, ceea ce duce, la rndul său, la un atac acut de$ipertensiune intraoculară )glaucom congestiv acut*"

'laucomul acut !înc$iderea acută a ung$iului camerei anterioare" se manifestă prin apariţia insidioasă a următoarelor semne : $alouri colorate în #urul luminii!becului electric", cefalee, fotofobie i lăcrimare, dureri în oc$i cu iradiere în toată

#umătatea capului, în rădăcina nasului i în dinţi, scăderea bruscă a vederii i c$iar reducerea acesteia pnă la perceperea luminii. 3olnavul prezintă i semne generale :tulburări digestive !greţuri, vome, epigastralgii", fenomenele în cauză fiindinterpretate uneori drept afecţiuni digestive !colică $epatică, sindrom abdominalc$irurgical, into%icaţie etc.". Criza poate debuta după o emoţie mare, un consume%agerat de băuturi alcoolice, după intervenţii c$irurgicale sau instilarea uneisoluţii de midriatice !atropină, $omatropină, scopolamină".

&a e%amenul obiectiv se constată un edem palpebral, oc$i lăcrimoi, fotofobie,congestie oculară.

'laucomul secundar evoluează concomitent cu un proces patologic ocular saue%traocular, care determină creterea tensiunii oculare. Semnele $ipertensiunii ocularese suprapun tabloului clinic al bolii primare. Are loc un obstacol me canic la nivelulsinusului camerular, intratrabecular sau printr-un bloca# pupilar ce împiedică trecereaumorii apoase din camera posterioară în cea anterioară !secluzia i ocluzia pupilei".

;e obicei, glaucomul secundar este unilateral. 4l poate fi rezultatul unor afecţiunide origine: degenerativă !glaucom pigmentar, glaucomul ciclitei $eterocromice 2 sindromul <uc$s"1 inflamatorie !uveitele $ipertensive"1 vasculară !glaucomulneovascular, sau $emoragie 2 ocluzia venei centrale a retinei, retinopatie

diabet ică "1 tumorală !tumori intraoculare" 1 traumatică sau postoperatorie 1 to%icăsau medicamentoasă !midriază"1 sistemică !în unele afecţiuni de sistem, cum ar fisindromul Morfan"1 facogenică !prin deformaţii ale cristalinului care pot produceun bloca# pupilar, pe care mioticele îl agravează, iar midriaticele îl fac să dispară".



Framac"terapia( ;irecţiile principale ale farmacoterapiei: 2 Ded

ucerea tensiunii intraoculare !local i general"1

2 Ameliorarea circulaţiei sanguine a membranelor interne a oc$ilor i a părţii intraocularea nervului optic1

2Bormalizarea metabolismului tisular al oc$ilor în scopul restabilirii proceselor distrofice, caracteristice pentru glaucom.

). 'reparatele de elecţie pentru normalizarea tensiunii intraoculare suntmedicamente parasimpatice 2 mimetice, sau miotice, !colinomimetice ianticolinesterazice" care posedă un efect $ipotonizant asupra oc$iului !pilocarpină )*",

precum i remedii simpaticomimetice. Ca rezultat al acţiunii topice la nivelul oc$ilor,

colinomimeticele reduc tensiunea intraoculară, provoacă mioză.Contracţia musc$iluisfincter al pupilei duce la micorarea pupilei. Scurgerea umorii apoase din cameraanterioară este consecinţa desc$iderii reţelei trabeculare <ontano situate la baza irisuluii canalului Sc$lemm. Deprezentanţii acestui grup sunt: pilocarpina clor#idrat !soluţie)-+*", carbacolina !soluţie (,-)*", aceclidina !soluţie +-*" se utilizează sub formă decolir ma%im de ori în zi. 'ilocarpină este bine tolerată i poate fi utilizată nelimitat întimp. 'reparatele anticolinesterazice: fizostigmina !soluţie (,+2) *", neostigmina!soluţie (, *" se administrează sub formă de colir de 0 ori în zi.

+. nglaucom cu ung$i desc$is, în lipsa eficienţei pilocarpinei, suplimentar se fac instilaţiicu soluţie epinefrin )-+*, dipivefrin. Se pot întrebuinţa de asemenea unele asociaţiimedicamentoase !de e%emplu, pilocarpin 1% . epinefrin 0,1%" care se administreazăde +- ori în zi. Demediile simpaticomimetice produc o scădere ma%imă a tensiuniioculare după F(2)+( min, care se menţine timp de )+2+0 ore. 9tilizarea combinatăa pilocarpinei cu epinefrină este raţională, întruct epinefrina potenţează acţiunea

pilocarpinei, iar pilocarpina împiedică dezvoltarea midriazei, survenite, de regulă,după instilarea epinefrinei. Administrarea colirelor cu epinefrină poate inducecreterea tensiunii arteriale, e%trasistolie, accese de ta$icardie, cefalee, tremorulmembrelor, nausee. ;in aceste considerente, epinefrina i asociaţia

epinefrinăGpilocarpină este contraindicată bolnavilor cu afecţiuni cardiace i endocrine!$ipertensiune, angină pectorală, infarct de miocard suportat, ateroscleroză pronunţată,tireoto%icoză, diabet za$arat" i, de asemenea, în glaucom cu ung$i înc$is.

. nglaucom cu ung$i desc$is, concomitent cu pilocarpina se administrează soluţie de

etilefrin 3 şi '% )fetanol*. Comparativ cu epinefrina, etilefrina e%ercită acţiune mai prolongată i mai moderată asupra vaselor sanguine, de aceea este indicată bolnavilor cu glaucom asociat cu $ipertensiune în stadia iniţială. Scăderea tensiunii intraocularesub influenţa etilefrinei se datorează preponderent reducerii secreţiei umorii apoase.

4tilefrina este preferabilă în stadiile incipiente i avansate ale glaucomului $ipersecretor cu tensiunea intraoculară ma#orată moderat.0. n

glaucom cu ung$i desc$is, bolnavilor cu tensiunea arterială mărită sau normală, li se



indică instilaţii cu soluţie clonidină 0,1&'(0,&'(0,' % )barclid, #ematon,

catapresan*" 4fectul $ipotensiv al clonidinei este determinat de in$ibarea secreţieiumorii apoase i facilitarea scurgerii ei. /lonidina poate fi utilizată în monoterapie sauîn combinaţie cu pilocarpină. ;upă instilaţiile cu clonidină, la ma#oritatea bolnavilor

scade nu numai tensiunea intraoculară, dar i cea arterială. n $ipotensiune preparatuleste contraindicat. n decursul tratamentului cu clonidină se necesită monitorizareatensiunii intraoculare i arteriale.

. nglaucom cu ung$i desc$is sau înc$is se administrează colir cu H-adrenoblocante:

soluţie propranolol 1 %, soluţie timolol 0,&'(0,' * )ocupres, optimol*, betaxolol,

metipranolol i analogi de prostaglandină !latanaprost "" Deducerea tensiuniiintraoculare se datorează scăderii producerii umorii apoase.

. &a

ineficienţa farmacoterapiei glaucomului primar, suplimentar se administreazădiuretice pe scurtă durată / in$ibitori de carboan$idrază )acetazolamid* i neuroleptice)clorpromazin*" Aceste preparate sunt îndeosebi eficiente în glaucom $ipersecretor,deoarece reduc secreţia limfei endoculare. Acetazolamida se administrează per os cte(,)+2(,+ g de )2 ori în zi, clorpromazina se administrează în doză unică în$ipertensiunea oculară acută i nu se administează pentru tratament sistematic.

6.n glaucom cu ung$i înc$is se preferă utilizarea colinomimeticelor ! pilocarpin, aceclidin". Anticoliesterazicele ireversibile produc mioză acută, cauznd

bloca#ul pupilar, i nu se utilizează în glaucom cu ung$i înc$is.@. Adr

enomimeticele !epinefrina, etilefrina, clonidina" la fel sunt contraindicate în glaucomulcu ung$i înc$is, datorită midriazei pe care o provoacă i drept consecinţă, bloca#ulung$iului camerei anterioare.

F. nglaucomul primar se administrează preparate ce ameliorează procesele metabolice înretină i nervul optic. 'entru restabilirea i stabilizarea funcţiilor vizuale la bolnaviicu tensiune intraoculară normală se indică preparate vasodilatatoare i remedii cuinfluenţă procesele metabolismului tisular. Se administrează peroral acid nicotinic cte(,( g de +2 ori în zi timp de +2 săptămni, icoşpan cte ) comprimat de +2 ori înzi, timp de +2 săptămni, drotaverin cte (,(0 g de +2 ori în zi, aminalon cte (,g de ori în zi, timp o lună, vinpocetin cte mg de +- ori în zi, xantinol nicotinat cte (,) g de +2 ori în zi, pentoxifilin cte (,) g de +2 ori în zi.

3olnavilor cu glaucom cu $ipotensiune preparate vasodilatoare nu se recomandă.Ca t r a t a m e n t g e n e r a l se recomandă un mod de viaţă calm, remedii

sedative i tranc$ilizante, vasodilatatoare, vitamine. Sunt contraindicate cafeaua, băuturile spirtoase, fumatul. Se recomandă reducerea cantităţii de lic$id consumatnictemeral.

5 r a t a m e n t u l c $ i r u r g i c a l este indicat în glaucoamele în care,indiferent de terapia medicamentoasă adecvată, deficitul cmpului vizual i al vederiicentrale continuă să crească. =ntervenţiile c$irurgicale urmăresc înlesnirea scurgerii



umorii apoase sau reducerea formării ei. <acilitarea scurgerii obţinndu-se princrearea unei noi căi de fil traţie.

FITOTERAPIA AFECŢIUNILOR OFTALMOLOGICE Creşterea acuită&ii !ederii, dureri oculare etc.I Acuitatea vederii crete la inspirarea mirosului de lămie, portocală, rozmarin.I <ructele de afin ameliorează vederea în amurg i noaptea, măresc acuitatea vederii,

reduc fatigabilitatea oc$ilor în urma lucrului îndelungat la lumina artificială.I n 0( g de obligeană se toarnă +(( ml alcool 0(*, se infuzează la întuneric într-un

vas ermetic înc$is timp de @ zile. Se stoarce i se strecoară. =nfuzia a se păstra în loc feritde lumină. A se consuma cte +( picături de + ori în zi înainte de mese.

I A se consuma morcov în cantităţi mari !nu se recomandă în afecţiunile $epatice".I A se consuma zilnic cte )((-)( g de sfeclă.I 5inctura i e%tractul de lămi c$inezesc măresc acuitatea vederii. Bu se recomandă

în caz de insomnie, $ipertensiune, afecţiuni cardio-vasculare.'repararea tincturei: n )(( g fructe mărunţite de lămi c$inezesc se toarnă((g

alcool de F*. Se infuzează @-)( zile în loc ferit de lumină, la temperatura camerei.Apoi se stoarce, se filtrează i păstrează în loc răcoros, întunecos.

'repararea e%tractului: în )(( g seminţe de lămie se toarnă (( ml alcool de 6(* ise prepară similar.

I Ceaiul din flori de mălin se folosete pentru spălarea oc$ilor afectaţi.I =arba din trifoi rou se aplică pe porţiunea afectată a oc$ilor în afecţiunile

oftalmologice.I n )( g frunze uscate se mentă se toarnă + pa$are de apă clocotită i se infuzează.

Se recomandă a se face spălături cu infuzia caldă de mentă.

Afec!inile inflamat"rii ale "c.il"r

I n tratamentul con#unctivitei virale se recomandă inspiraţia eucaliptului iusturoiului.

I Se recomandă a se aplica tampoane îmbibate cu tinctură din frunze de gălbenele.I =nstilarea e%tractului lic$id din propolis contribuie la tratarea con#unctivitei timp de

+ zile.I Compresele cu apă salină i argilă, sau morcov mărunţit i argilă tratează toate

afecţiunile oftalmologice.I Se spală oc$ii cu decoct din flori de măce. ntr-o lingură de flori se toarnă ) pa$ar

de apă clocotită, se fierbe )-+( min, se infuzează i se strecoară.I Se instilează cte ) picătură ulei de ricin. Aceasta reduce iritaţia.Ulci"r

I n cazul acutizărilor frecvente se recomandă sucul de aloe !imunomotulator" cte )

linguriţă de + ori în zi, timp de +( zile. 2 suc de mesteacăn / cte (, litri în zi. 2 infuzie i suc de pătlagină pentru badi#onare i spălături !infuzia se prepară astfel:

linguri de plante la ) pa$ar de apă clocotită"1



2 infuzie din frunze de mesteacăn: într-o linguriţă de muguri sau + linguri de frunzese toarnă ) pa$ar de apă clocotită, se infuzează ( min. A se badi#ona infuzia de 0- oriîn zi.

2 Se badi#onează cu infuzie din flori de mălin, frunze i lăstari din soponel, flori de

gălbenele: la ) lingură de produs se toarnă ) pa$ar de apă clocotită.- A se consuma zilnic infuzie din frunze de dafin: la 0- frunze de dafin se necesită)J0 pa$ar de apă clocotită, se infuzează timp de +( min.

Glac"m

I se recomandă plante cu efect diuretic: pătrun#el, pepene galben, coacăz, struguri,mărar, fragi, măce, scoru, suc de mesteacăn.

I 7laucomul se tratează cu infuzii din plante colectate în luna mai: în (, pa$ar deurzică, ) linguriţă flori de lăcrămioară se toarnă ) pa$ar de apă, se infuzează timp de @-Fore în loc ferit de lumină. 9lterior se adaugă (, linguriţă de bicarbonat. Se fac

tampoane cu specia preparată.I 'entru reducerea tensiunii intraoculare se recomandă utilizarea următoarelor speciidin plante:

2 frunze de mesteacăn, vetrice, coada calului, troscot, dentiţă / cte ) parte1 podbal, pătlagină / cte + părţi.

2 frunze de mesteacăn, merior, pătlagină, in, urzică, coada calului, troscot, dentiţă / cte ) parte1 po#arniţă / părţi1 scoru i măce / cte + părţi.

'repararea infuziei: în + linguri de specie se toarnă (,6 litri apă clocotită, seinfuzează în decursul nopţii.

FCT oftalmologie

Documents

Transcript of FCT oftalmologie