Fascismul si nazismul

Ideologii şi practici politice totalitare.   Fascismul şi nazismul

            Caracteristici   comune ale regimurilor politice totalitare.

Secolul al XX-lea mai este desemnat în istorie şi  prin sintagma de secolul extremelor,  deoarece mai multe state (Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au  cunoscut regimuri politice dictatoriale.  In Europa, pe fondul nemultumirilor unor popoare fata de ”sistemul politic de la Versailles”, sintagma folosita pentru a desemna tratatele de pace de la sfarsitul Primului Razboi Mondial , cat si de criza economica dintre anii 1929-1933, s-au instaurat regimurile politice totalitare. Opuse celor democratice, acestea au avut o serie de  trăsături comune:

controlul total al statului asupra economiei, culturii şi societăţii în general; nerespectarea principiului separaţiei puterilor în stat; 

existenţa unui singur partid politic, cu un lider dominator;

nerespectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

existenţa unei poliţii politice care supravegheaza populaţia si reprimă orice protest împotriva regimului ;

realizarea unei intense propagande care promovează ideologia partidului unic şi o imagine exagerata a realizărilor regimului şi ale liderului său.

cultul  personalităţii conducatorului ;

cenzura presei etc.

Regimurile politice totalitare apărute în secolul XX au fost de două tipuri: regimuri de extremă stângă (comuniste) şi de extremă dreaptă (fasciste si naziste ). Regimurile de extremă stângă au avut ca ideologie marxismul, pe care l-au interpretat abuziv. Principala caracteristică a lor a fost desfiinţarea proprietăţii private, prin trecerea industriei, băncilor şi terenurilor agricole în proprietatea statului.

Regimurile de extremă dreaptă au avut ca ideologie naţionalismul extremist care promova dragostea faţă de propriul poporul şi ura faţă de alte naţionalităţi ( xenofobia).

Ideologia fascistă şi   practicile politice ale regimului . (fascii „mănunchi de nuiele” ,simbol al puterii imperiale in Roma antica)

În 1921a apărut Partidul Naţional Fascist, de extremă dreaptă, creat în de ziaristul Benito Mussolini. Anterior apăruseră Brigăzile fasciste, grupuri de tineri (mulţi erau ofiţeri şi studenţi), conduse tot de Mussolini, care se remarcaseră prin agresarea socialiştilor şi muncitorilor grevişti, pe care îi băteau, îi torturau (de exemplu îi forţau să bea litri de ulei de ricin) şi chiar îi omorau. Membrii partidului aveau ca uniformă cămaşa neagră. Principiul de bază al oricărui fascist era supunerea totală faţă de liderul partidului, Mussolini, căruia i se

spunea „Il Duce”. Fasciştii nu s-au ocupat de elaborarea unei ideologii, declarându-se chiar anti-ideologici, fiind de principiu că faptele sunt mai importante decât vorbele.

Mişcarea  fascistă promova ultra-nationalismul si violenta si a ajuns la putere prin presiune (Marşul  asupra Romei, 1922),obligându-l pe regele Victor Emmanuel II să-l numeasca pe Benito Mussolini prim-ministru .

Practicile politice ale fascismului au fost :

1.Organizarea societatii pe principii corporatiste (corporatismul).

-in plan economic ,au fost infiintate corporatiile ,organizatii care reuneau lucratorii si patronii dintr-o anumita ramura economica,scopul fiind disparitia sindicatelor.

-in plan politic, scopul era inlocuirea Parlamentului cu o adunare a delegatilor corporatilor. Prin  măsurile adoptate, Italia a fost transformată în „stat corporatist”, în care nu  primau interesele individului, ci ale „corporaţiei” din care acesta făcea  parte.

2.Instituţiile   statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic . Partidul Naţional  Fascist a devenit formaţiune politică unică. Regimul fascist era susţinut de  poliţia politică (OVRA) şi de  organizaţiile paramilitare Cămăşile negre .

3. Cultul personalităţii a fost inagurat de catre Mussolini , acesta proclamându-se Il Duce (Conducător) .

4.Instituirea cenzurii si infiintarea Ministerului Propagandei care controla presa, radioul si se urmarea indoctrinarea cetăţenilor prin propagandă şi prin diferite  organizaţii fasciste .

5.Fascistii criticau democratia liberala si pluralismul politic care favorizau tensiunile sociale si dezbinarea natiunii si printr-o  lege specială, s-a interzis orice formă de opoziţie, ca şi toate organizaţiile care nu erau  fasciste (partide, sindicate etc.).Singura formatiune politica mentinuta a fost Partidul Fascist.

Naţional-socialismul german,   ideologie şi practici politice.

Nazismul a fost ideologia aplicata în timpul dictaturii lui Adolf Hitler,iar termenul de "nazism" provine de la prescurtarea numelui național-socialism (National sozialismus). În 1921 Hitler a devenit liderul Partidului -Socialist al Muncitorilor  Germani (NSDAP), iar in 1933 a castigat alegerile din Germania, printr-o campanie electorala populista.

Regimul national -socialist(1933-1945 )a fost reprezentat de catre Adolf Hitler, instalat în funcţia de cancelar si învestit cu puteri speciale acesta a devenit Führer (conducător și cancelar al Reich-ului-al Germaniei). Au fost promovate o serie de teorii pentru a justifica si legitima statul totalitar :

Regimul naţional-socialist a transformat  antisemitismul (ura fata de evrei )în politică de stat, promovand superioritatea rasei  ariene ai carei urmasi erau considerati germanii, in vreme ce rasa inferioara-evreii,tiganii- trebuia exterminata.

Astfel,  a început discriminarea evreilor, care au fost înlăturaţi din slujbe si li s-au interzis drepturile politice şi civile prin elaborarea legilor rasiale ( Legile de la   Nürnberg din 1935 prevedeau că cetățenia germană putea fi deținută numai de persoanele de origine germană ). Punctul culminant al acestor masuri antisemite a fost atins la Conferinta de la Wanesse din 1942 , în cadrul căreia înalți funcționari de stat din partidul nazist și guvern au decis "Solutia finala in chestiunea evreiasca", la cererea expresă a lui Hitler. Astfel a început drama Holocaustului,  până în anul 1945, fiind ucişi aproximativ 10 milioane de oameni (romi,evrei,comunisti ), dintre care aproape 6 milioane de evrei, în lagăre de exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maidanek.

Hitler a sustinut si teoria conform careia rasa germană (se refera si la germanii din afara frontierelor tarii ) ar fi avut nevoie de un teritoriu extins, adica de spaţiul   vital , justificandu-se necesitatea cuceririi acestuia prin  război, ceea ce a determinat si declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Alte practici politice sin periaoda regimului nazist.

- Partidul  Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani a fost singurul partid mentinut pe scena politica a Germaniei, toate celelalte fiind desfiintate.

-Orice  formă de opoziţie a fost distrusă, chiar şi în interiorul partidului. Presa a  fost cenzurată, iar propaganda regimului prin publicaţii, radio, cinematografe  s-a intensificat.

-Afost infiintata poliţia politică numita Gestapo,  care supraveghea orice activitate astfel incat sa elimine pe oricine critica regimul nazist..

-Cultul personalitatii conducatorului a fost impus prin organizarea de ceremonii grandioase, realizarea de poeme,ode,tablouri,venerarea liderului(Führer)care se identifica cu statul;acest cult legitimeaza regimul totalitar.

-in plan economic , partidul isi exercita controlul asupra finantelor , investițiilor (alocarea de credite), industriei și agriculturii. Totuși, spre deosebire de comunisti, nazistii si fascistii au continuat sa mentina sectorul privat .

Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a dus la anularea celor doua regimuri

totalitare de extrema dreapta ,dar comunismul s-a mentinut in U.R.S.S. si s-a extins in Europa

sud-estica dominand istoria acestui spatiu pana in 1989.