Fabula 2

1
FABULA Fabula este o specie a genului epic în versuri sau în proză în care sunt satirizate defecte umane prin intermediul unor personaje din lumea animalelor, a plantelor sau a lucrurilor, cărora li se atribuie, prin personificare, trăsături omeneti. Scopul fabulei este unul moralizator, iar figura de stil predominantă este personificarea. Creația “Câinele și măgarul” aparținând lui Grigore Alexandrescu ne prezintă un câine trist care se întâlnește cu un măgar. Din discuția lor aflăm de nemulțumirea câinele produsă de purtarea stăpânului leu. Măgarul se oferă să ia locul leului și să fie stăpânul câinelui, promițându-i acestuia o viață liniștită, însă în final câinele refuză propunerea măgarului. Un prim argument care încadrează opera în specia fabulă este prezența autorului și a unor personaje ce prezintă tipuri umane ,acestea fiind realizate cu ajutorul personificării, figura de stil predominantă , "Unde te duci? îi zise", "Numai d-atat te plângi? măgarul întrebă" etc .Astfel câinele reprezintă omul disperat , care ar muci oriunde , iar măgarul este reprezentarea omului profitor și ignorant , care crede că prin faptul de a avea un slujitor va putea să-și îmbunătățească statutul social. De asemenea, alegoria este prezentă în acest text, alegoria fiind procedeul artistic prin care animalele (sau obiectele) personificate vorbesc, acționează și gândesc ca oamenii: "Ce rău ți s-a-ntâmplat? Știi, parcă te-a plouat, / Așa stai de mâhnit". Al doilea argument este reprezentat de atitudinea autorului față de personaje, care este ironica, satirizând defectele acestora: "Câinele, trist și jalnic", rezultând prezența comicului de situație, de caracter și de limbaj: "Stăpânul l-ai găsit, îl vezi, de față stă". Un alt argument este cel legat de structura compozițională specifică , opera fiind structurată pe patru strofe , primele trei reprezentând povestea propiu-zisă , iar ultima strofă fiind chiar morala , care poate fi concentrate în proverbul “Un om lacom și un om sărac sunt practic la fel “ , din care reiese faptul că nu trebuie să ne lăsăm înșelați pentru că oamenii ar putea profita de noi. Datorită caracterului moralizator, a povestirii alegorice și a moralei din ultimele două versuri putem deduce că opera “Câinele și măgarul” este o fabulă.

description

literatura

Transcript of Fabula 2

  • FABULA

    Fabula este o specie a genului epic n versuri sau n proz n care sunt satirizate defecte umane prin intermediul unor personaje din lumea animalelor, a plantelor sau a lucrurilor, crora li se atribuie, prin personificare, trsturi omeneti. Scopul fabulei este unul moralizator, iar figura de stil predominant este personificarea.

    Creaia Cinele i mgarul aparinnd lui Grigore Alexandrescu ne prezint un cine trist care

    se ntlnete cu un mgar. Din discuia lor aflm de nemulumirea cinele produs de purtarea

    stpnului leu. Mgarul se ofer s ia locul leului i s fie stpnul cinelui, promindu-i acestuia o via

    linitit, ns n final cinele refuz propunerea mgarului.

    Un prim argument care ncadreaz opera n specia fabul este prezena autorului i a unor

    personaje ce prezint tipuri umane ,acestea fiind realizate cu ajutorul personificrii, figura de stil

    predominant , "Unde te duci? i zise", "Numai d-atat te plngi? mgarul ntreb" etc .Astfel cinele

    reprezint omul disperat , care ar muci oriunde , iar mgarul este reprezentarea omului profitor i

    ignorant , care crede c prin faptul de a avea un slujitor va putea s-i mbunteasc statutul social. De

    asemenea, alegoria este prezent n acest text, alegoria fiind procedeul artistic prin care animalele (sau

    obiectele) personificate vorbesc, acioneaz i gndesc ca oamenii: "Ce ru i s-a-ntmplat? tii, parc

    te-a plouat, / Aa stai de mhnit".

    Al doilea argument este reprezentat de atitudinea autorului fa de personaje, care este ironica,

    satiriznd defectele acestora: "Cinele, trist i jalnic", rezultnd prezena comicului de situaie, de

    caracter i de limbaj: "Stpnul l-ai gsit, l vezi, de fa st".

    Un alt argument este cel legat de structura compoziional specific , opera fiind structurat pe

    patru strofe , primele trei reprezentnd povestea propiu-zis , iar ultima strof fiind chiar morala , care

    poate fi concentrate n proverbul Un om lacom i un om srac sunt practic la fel , din care reiese

    faptul c nu trebuie s ne lsm nelai pentru c oamenii ar putea profita de noi.

    Datorit caracterului moralizator, a povestirii alegorice i a moralei din ultimele dou versuri

    putem deduce c opera Cinele i mgarul este o fabul.