1

2

experiment CONCERTARE - astoria CLUJ

© plusminus 2010

Studiu elaborat în cadrul proiectului cultural Elaborarea unor instrumente de lucru pentru

consultarea populaţiei locale-aplicabile în fazele anterioare aprobării unui Plan Urbanistic Zonal

finanţare: taxa timbrul arhitecturii, Observatorului Urban, Uniunea Arhitecţilor din România, 2009

coordonator: arh. urb. Elena STOIAN

echipa: Cosmina DIACONEASA (filolog), Mirela NIŢU, Ioana PAGU, Marius MITRAN (arh.)

imagini diploma arh. Sebastian LUPEA, materiale proiect PLUSMINUS

coordoonator raport sociologic: asis. univ. dr. Norbert PETROVICI

echipa: Aura MOLDOVAN, Roxana NEGOIŢĂ, Alina RUSU, Doru GHEPEŞ, Ştefan RUSU,

Laura COSMA, Lucia GEORGESCU împreună cu: Clara ALBERT, Mihai Anca FLORIN, Varga

MARK, Alex MESESAN, Andrei POPA

experiment CONCERTARE - astoria CLUJ

1. experiment concertare zona Astoria Cluj

elena stoian

2. oportunităţi sociale. centrul de arta contemporana Astoria

norbert petrovici

3. raport concertare. primi paşi

elena stoian

3

1. Experiment concertare zona Astoria Clujelena stoian

Scurta descriere a proiectului

Proiectul, denumit pe scurt – CONCERTAREcluj, îşi propune să testeze o ordine corectă şi eficientă în procesul de planificare într-un mod în care sa ne asumăm cu toţii responsabilitatea socială, comunitară, fără a lăsa decizia în mâna celor pentru care oraşul ca loc al oamenilor nu există.

Proiectul porneşte de la următoarele premise:- lipsa reglementarilor/ demersurilor în România care să promoveze importanţa opiniei publice/ consensului public în ceea ce priveşte proiectele cu impact major în mediul urban; - conceptul dezbaterii publice începe (2009) să se contureze în vocabularul administraţiilor publice.

În acest context şi la presiunile exercitate de diferiţi investitori, apar numeroase controverse asupra unor proiecte ajunse în faze avansate de elaborare, a unor proiecte deja avizate sau în fază de construcţie care nu respectă reglementările urbanistice. Aceste contestări ne-au convins de importanţa demarării unui proiect de testare a implicării comunităţilor în deciziile referitoare la elaborarea de proiecte cu impact în mediul urban.

Credem că principiile participării publicului la elaborarea proiectelor trebuie sa rezulte, pe de o parte, din conştientizarea impactului anumitor proiecte asupra oraşului şi mediului şi, pe de alta, din evoluţia ideii de parteneriat între actorii urbani. Pentru că aceste procese nu sunt curente în practica cetăţenilor ne-am întrebat cât de departe suntem de o practică ideală.

A CONCERTA – a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsura (politică) comună. – Din it. concertare. sursa: DEX.

Concertare e un proces mult mai complex decât informarea sau consultarea, dar le conţine pe amândouă. Procesul, după modelul altor state europene, începe din faza iniţială a unui proiect, cuprinde cât mai multe puncte de vedere posibile a actorilor urbani, e demarată de autorităţile publice, impune transparenţa, favorizează participarea, este organizată în etape clare pe tot parcursul proiectului, e obiectul rezultatului negocierilor între actori, necesită de multe ori prezenţa unei poziţii neutre pentru această negociere şi este finanţată de investitor.

implicare comunităţi în

proces planificare

definiţie

principii

4

Problematica la care răspunde proiectul

În ultimii ani, datorită numeroaselor controverse apărute, în procesul de elaborare a politicilor publice au fost incluse principii necesare responsabilizării publicului larg şi al autorităţilor, precum: dialogul între autorităţi şi cetăţeni în probleme de gestionare a spaţiului public, implicarea şi participarea activă a publicului în planificarea urbană, dezbaterea publică, consultarea, medierea între actorii urbani.

Reforma sistemului public ar trebui să fie o prioritate a guvernării centrale, iar în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi, dar nu suficienţi, pentru asigurarea unui cadru legislativ adecvat desfăşurării activităţilor administraţiei publice şi pentru reglementarea modalităţii de interacţiune a tuturor factorilor interesaţi/ implicaţi ai comunităţilor. În particular, art. 57, alin. 1 din Secţiunea a 6-a «Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism» din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare, prevede în mod inechivoc că «participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism».

În fapt, legislaţia actuală (art. 57, alin 2 din Legea de mai sus) asigură respectarea şi încurajează exprimarea drepturilor cetăţeneşti: accesul liber la informaţii, dreptul la informare, consultare si acces la justitie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Responsabilitatea respectării drepturilor cetăţeneşti cade în sarcina autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, care trebuie să organizeze, desfăşoare şi finanţeze, sub pedeapsa sancţiunilor, procesul de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism (şi nu numai).

controverse actuale

necorelare legislativă

legea privind amenajarea

teritoriului şi urbanismului

schema procesului

decizional testat

5

Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public reglementează accesul tuturor celor interesaţi la informaţii şi documente care rezultă din activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a regiilor autonome. Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică reglementează posibilitatea de a interveni în procesul decizional şi obligaţiile pe care le au autorităţile în sensul facilitării participării publicului la procesul decizional. Un punct de referinţă în legislaţie îl va constitui documentul «Procedura de informare şi consultare a publicului pentru planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului», elaborat la comanda Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) de Grupul pentru Dezvoltare Locală (GPL), dar care aşteapta din 2008 aprobarea prin lege!

Procedura insistă asupra importanţei responsabilizării şi atragerii participării active a cetăţenilor în luarea deciziilor şi în aplicarea lor, care se poate materializa printr-o mai bună relaţionare a cetăţenilor cu instituţiile publice. Documentul schiţează obiectivele şi descrie implicarea publicului în etapele tuturor demersurilor de planificare urbană şi teritorială: Planuri de Amenajarea Teritoriului, Planuri urbanistice generale şi regulament local aferent acestuia (PUG), Planuri urbanistice zonale şi regulament local aferent acestuia (PUZ), Planuri urbanistice de detaliu (PUD). Fiecare din acestea determină tipuri diferite de proceduri de informare şi consultare a populaţiei.

Deşi Procedura pune bazele unui «pachet minim obligatoriu de cerinţe privind implicarea publicului în dezvoltarea urbană”, nu a fost detaliat modul prin care publicul poate răspunde cu sugestii şi comentarii la anunţurile administraţiilor publice pentru ca acestea să fie considerate în elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului.

De asemenea, nu au fost anexate instrumente şi metodologii care să asigure implicarea eficientă a publicului în luarea deciziei şi interfaţa necesară transpunerii corecte şi relevante a sugestiilor şi comentariilor publicului în proiecte, în funcţie de specificul comunităţilor şi de anumite caracteristici ale autorităţii responsabile.

accesul la informaţii cu

caracter public

reglementări viitoare

tipuri planuri urbanistice

Cluj 2009 - limita PUG

posibila limită PUZ

posibilă limită PUD (parcelă)

6

Pe puncte, situaţia actuală se prezintă astfel: - publicul poate face comentarii şi recomandări în urma programelor de informare şi consultare, organizate de beneficiarul Planurilor urbanistice (administraţia publică);- în funcţie de stadiul proiectului, administraţia publică trebuie să pună la dispoziţia publicului posibilitatea, modul şi perioada de consultare şi de transmitere a observaţiilor; - în urma dialogului între administraţia publică şi cetăţeni, sugestiile/ concluziile consultării publice trebuie integrate în proiect.

În concluzie, trebuie subliniat faptul că, deşi publicul larg are dreptul să facă comentarii şi recomandări referitoare la proiectele propuse de (prin) administraţia publică, nu există o platformă de comunicare capabilă să asigure dialogul liber şi deschis între cetăţeni şi administraţia publică. Astfel, publicul nu-şi poate exercita dreptul oferit prin cadrul legislativ menţionat mai sus şi drept urmare, proiectele se vor desfăţura în continuare fără să ţină seama de sugestiile şi concluziile consultării publice.

Scenariul experimentului Centrul de artă contemporană Astoria

Experimentul a vizat modul în care membrii echipei au schiţat un proces de concertare a proiectelor cu o anumită importanţă în oraş.

Pentru a demara în bune condiţii un proiect de interes public şi pentru a asigura reprezentativitatea opiniei publice, consultarea cetăţenilor chiar de la primele etape ale proiectului este deosebit de importantă. Acesta este şi unul din motivele pentru care am orientat proiectul la testarea unei prime etape în care este avansată intenţia de a se elabora un PUZ, şi apoi spre o altă etapă, cea de elaborare a planurilor, etape în care este de dorit implicarea comunităţii.

Scenariul propus de echipă este următorul: _investitorul se adresează autorităţilor şi işi exprimă intenţia de a elabora un proiect care necesită noi reglementări sau care schimbă indicii urbanistici reglementaţi prin PUG. Primăria devine beneficiarul acestui plan urbanistic. _din acest moment autoritatea publică va coordona o serie de întâlniri publice în care îşi asumă rolul de mediator între interesele investitorului, ale oraşului şi ale comunităţii.

Astfel, punctul central îl constitue faptul că autoritatea publică trebuie să-şi asume rolul de mediator între interesele investitorului, ale oraşului şi ale comunităţii chiar de la primele etape ale unui proiect (momentul avizului de oportunitate), pe tot parcursul şi până la finalul acestuia (autorizaţie de construcţie, etc).

lipsa platformelor de discuţie

şi a educaţiei civice

cât de departe suntem?

rolul administraţiei

7

Pentru a evita subiectivismul părerilor din jurul proiectelor arhi-cunoscute în spaţiul clujean, am vizat pentru experiment un proiect de diplomă elaborat pe un sit încă neconstruit în zona centrală. Am analizat câteva proiecte elaborate în zonă. Proiectul ales reprezintă un centru de artă contemporană amplasat în zona str. St. L. Roth–str. gen. Dragalina–mal Someş, elaborat de arh. Sebastian Lupea în 2008 la UAUIM Bucureşti sub îndrumarea arh. Ştefan Ghenciulescu.

Inserţia, cu un potenţial mare datorită proximiatăţii apei este una punctuală, suprafaţa la sol a întregii intervenţii fiind sub 1000mp. Chiar dacă proiectul se încadrează în indicii urbanistici ai zonei, acesta ocupă şi unifică câteva parcele şi se apropie de zona verde, protejată a Someşului, deci presupune elaborarea de PUZ. (vezi mai jos secţiunea, faţada) Fiind vorba de o funcţiune cu caracter public este oportună discuţia cu comunitatea pentru integrarea unor funcţiuni compatibile şi necesare acestora.

Am definit în continuare o problematică generală de încadrare a acestui proiect – investiţie: construcţie nouă şi amenajare spatiu verde şi maluri Someş. Grupul - ţintă al studiului nostru: membrii ai comunităţii din cartierele adiacente şi artişti clujeni. Ne-am oraganizat ca şi „grup de lucru” şi am realizat un studiu pentru o clădire ce urmeaza să apară în Cluj.

În prima fază - 1 lună, în colaborare cu Facultatea de Sociologie din Cluj, am invitat pe cei vizaţi la discuţie şi am realizat interviuri cu membri ai comunităţii din zona vizată spre studiu şi cu reprezentanţi ai institutţiilor culturale şi ONG-uri din Cluj. Discuţiile au avut ca temă zona de studiu, care sunt opinile despre cultură şi consum cultural în Cluj dar şi alte aşteptări, idei, nemulţumiri pentru Cluj.

viziuni. baza experimentului

secţiune şi faţadă clădire

propusă

sursa diplomă arh. S.Lupea

faza 1

interviuri cu grupurile ţintă

8

Concertare – teme de interviu Populație

I. Istorie de locuire - 10 minAm dori în această discuție să vorbim cu dvs. despre zona în care locuiți si să putem înțelege cum s-a transformat ea de când stați aici. Ne interesează cum percepeți acest loc şi modul în care îl utilizați dvs. Prima amintire, cum arăta mai demult, etc.

II. Harta mentală - 10 minCare erau marginile zonei în care locuiţi? Care este centrul aceste zone? Care sunt străzile principale în interiorul zonei? Indicați punctele de reper din această zonă, clădiri sau locuri memorabile. Cum vi se pare zona de pe malul Someşului, din spate de la Astoria?Cum arăta mai demult? Cum arată acuma? Ați auzit de ceva planuri legate de acest loc? Daca s-ar face ceva acolo, ce aţi vedea construit?

III. Rutina zilnică în prezent - 15 minUnde lucraţi/ mergeţi la scoală (spatial). Până la ce oră lucraţi? Cu ce mergeţi la servici? Care este ruta dvs., mijloacele de transport? Cum este traficul de pe malul Someşului? Pe unde trec pietonii în zona aceasta? Cum ar trebui organizată circulaţia? Este nevoie de parcări? Cum vă petreceți timpul liber? Unde anume în cartier/ oraș? În ce parcuri mergeţi? Unde vă întâlniţi cu prietenii dacă ieşiti în oraş? Dar daca ieşiti în apropriere? Aţi fost la Casa Tranzit, Opera Maghiara, Teatrul Naţional? Care au fost ultimele filme pe care le-aţi văzut la cinematograf?Unde vă faceţi cumpărăturile? Unde mergeţi în apropriere daca nu aveţi ceva gătit? Ce farmacii folosiți? Unde se joacă copii în zonă?Cum e Someșul? Este zgomotos? Unde face cel mai mare zgomot?

IV. Despre zonă - 10 minCare este caracteristica zonei în care locuiţi, cum se diferenţiază de alte zone din oraș? Aţi prefera să locuiţi altundeva în oraș, dar altundeva în zona aceasta? Povestiţi-ne despre strada pe care locuiti, despre vecinii dvs. Cum vi se pare zona de la baza Cetăţuii? Este un loc animat sau liniştit? Ce vă nemulţumeşte legat de aceată zonă? Care a fost cel mai important eveniment din acest loc?

V. Socio-demografice - 5 minVă rog sa ne daţi căteva informaţii despre dvs. vârsta, ocupaţia, funcţie, educaţie.

Vă invităm să participaţi la o discuţie publică despre un proiect de Centru de Artă Contemporană în Zona Astoria, în data de 3 decembrie ora 15, Centrul de arhitectura +/- Cluj de pe Bdul. Eroilor 16.

istorie de locuire

hartă mentală

rutina zilnică

despre zonă

socio-demografice

9

Concertare – teme de interviu Artişti

I. Cultură și Oraș - 15 minFiecare scenă artistică are specificul său care o diferențiază de alte locuri sau spații culturale. Aş dori să vorbim pentru început despre scena culturală din Cluj în comparație cu alte orașe. Te rog sa ne povestești despre arta contemporană din Cluj. Arta contemporană este făcuta de către artiști și organizații. Care sunt cele mai influente/ importante instituții artistice locale?Unde sunt ele localizate în oraș? Putem vorbi despre o reţea culturală în Cluj? Sau este mai degrabă vorba de proiecte artistice individuale?Cum interacționează scena locală cu celelalte spaţii culturale din România? Dar din străinătate? Cât de receptiv găsești publicul clujean faţă de arta contemporană?

II. Finanțare - 10 minDimensiunea financiară este un aspect important pentru a putea produce proiecte artistice. Daca ar fi să le grupam sau să le clasificam, care sunt principalele mijloace de finațare? Cine sunt după părerea ta principalii investitori/ oameni interesați să investească în domeniul artistic.

III. Rețea instituțională de cultură - 10 minCare sunt instituțiile sau organizațiile artistice din Cluj care sunt active?Ce crezi că merge bine la aceste organizații? Și ce ți se pare că trebuie îmbunătățit la acestea? Ce tipuri de instituții culturale lipsesc din Cluj?

IV. Centru/ periferie - 15 minCe ar însemna un centru de artă contemporană în centrul orașului?Povestește-ne despre Fabrica de pensule. Care este rolul acestui spațiu în logica scenei culturale din Cluj. Ce are special şi ce lipseşte comparativ cu celelalte spaţii artistice? De obicei ideea de cultură este legată de centru şi spaţii reprezentative, Fabrica de pensule pune în discuție ideea de periferie şi reprezentativitate [...] Cum influențează activitățile acesteia poziția periferială a unui centru de cultura în oraș?Ce tipuri de instituţii de artă pot experimenta cu astfel de locaţii? Ce tipuri de instituţii nu pot să îşi permită o locaţie periferică în oraș?Ce impact ar avea un centru de artă contemporană în centrul orașului?

V. Socio-demografice - 5 minTe rog să ne dai şi câteva informaţii despre tine: vârsta, domeniul de activitate artistică, educaţie.

Te invit să participi la o discuţie publică despre un proiect de Centru de Artă Contemporană în centrul Orașului, în Zona Astoria, în data de 3 decembrie ora 15, Centrul de arhitectura +/- Cluj de pe Bdul. Eroilor 16.

cultură şi oraş

finanţare

reţea instituţională de cultură

centru-periferie

socio-demografice

10

Astfel, am propus un studiu intitulat Oportunităţi Sociale. Centrul de artă contemporană Astoria. Scopul studiului - ce ar putea integra o clădire care e posibil să apară în zona de interes al celor intervievaţi. (cap. 2)

După finalizarea acestui studiu, am invitat membri ai grupurilor ţintă, dar şi alţi interesaţi la discuţie. Am organizat o întâlnire/ reuniune publică unde am prezentat ideea unui proces coerent de implicare a comunităţii în deciziile administraţiei şi ideea unui proiect în zona studiată. Am mediat discuţii între opiniile celor prezenţi, rezultatele studiului de mai sus şi viziunea unui posibil investitor. (roluri „grup de lucru”). Invitat la discuţie arh. Nicole Raţă, director Fundaţia Parteneriat pentru Dezvoltarea Locală (FPDL).

Proiectul s-a desfăşurat în cadrul plusminuscluj - centru pilot de arhitectură 2009 instalat pe cea mai importantă arteră a oraşului Cluj, Bulevardul Eroilor, alături de alte evenimente cu tema principala oraşul. În cadrul acestui centru am avut oportunitatea punerii în discuţie a temei proiectului în diverse medii, printre care şi cel al unor membri ai Comisiilor Tehnice de Avizare din cadrul Primăriei sau a arhitectului-şef Cluj. Concluziile proiectului s-au concretizat într-un instrument hibrid - strategie de de concertare care propune etape şi direcţii ce ar trebui îndeplinite înainte de demararea unui asemnea proces pentru ca acesta să fie complet şi relevant. (cap. 3)

faza 1

invitaţie la interviu

faza 2

oportunităţi sociale

faza 3

discuţie publică

cadru de desfăşurare

11

2. Oportunităţi sociale. Centrul de artă contemporană Astoria norbert petrovici

Scopul

Scopul cercetării a fost să cunoaştem modul în care populaţia care locuieşte în zona de impact a proiectului ar putea fi afectată în mod direct, dar am dorit să cartografiem şi rutina zilnică şi nevoile diferenţiate ale locuitorilor, astfel încât noul proiect să includă diferite funcţiuni care ar putea deservi zona. De asemnea, am dorit să înţelegem cum se raportează comunitatea artistică la proiectul unui Centru de Artă Contemporană, pentru că aceasta este comunitatea mai largă asupra căreia ar avea un impact indirect proiectul propus.

Metodologie

Pentru a studia oportunitatea de a construi un centru de artă contemporană, am folosit date statistice la nivel de secţie de recenzare, pentru aria locativă de impact a proiectului, pornind de la datele ultimului Recensământ al populaţiei și al gospodăriilor din 2002.

De asemenea, au fost realizate 18 interviuri cu locuitori din aria vizată și 18 interviuri cu persoane care activează în mediul artistic al oraşului. Pe de o parte, interviurile au urmarit să surprindă nevoile și rutina zilnică a locuitorilor din cartier și modul în care un centru de artă contemporană ar putea să se insereze în viaţa zonei, iar pe de altă parte, interviurile au pus în discuţie impactul pe care un astfel de centru de artă ar putea să îl aibă asupra comunităţii artistice.

Impactul proiectului asupra

diferitelor comunităţi

Date statistice

36 de interviuri

12

I. Cartierul Grigorescu: un profil al populaţei

Profilul socio-demografic al zonei studiate este cel al unui cartier ocupat de o populaţie îmbătrânită, între 30%-52% din totalul populaţiei din această arie au peste 65 de ani, însă cu resurse educaţionale peste medie.

Populaţia de vârstă activă are un profil diferit de restul cartierelor, este una din ariile cu cea mai mare concentrare de poziţii de conducere. Daca media este de 8% la nivelul Clujului, în această arie locuiesc pe diferite străzi între 11 până la 25% persoane cu poziţii manageriale și proprietari de unităţi economice. De asemenea, este o zonă în care cei cu ocupaţii intelectuale reprezintă între 35% şi 75% din populaţie, în funcţie de strada din cartier, în condiţiile în care media în oraș este de 25%.

Asemeni altor zone din centrul orașului, și în acest cartier, aflat în aproprierea centrului istoric, avem o proporţie peste medie a etnicilor maghiari, în zonă locuind între 25-45%, în timp ce media în oraş a acestora este de 18%.

Cum este percepută zona

Această zonă este imaginată de către locuitori ca adiacentă centrului, ca o prelungire a acestuia. Oraşul este echivalat cu centrul, iar cartierele adiacente, precum Grigorescu, aparţin Clujului, în timp ce Mănășturul şi Mărăștiul sunt imaginate ca spaţii periferiale, iar pentru unuii locuitori ca și distincte, nefăcând parte din oraș. Clujul se oprește la marginea cartierului în care locuiesc.

Totuși datorită faptului că zona se află între centrul istoric și periferie, cartierul beneficiază de resursele celor două arii (zone comerciale, parcuri, zone de promenadă, zone de loisir), fără însă a prelua dezavantajele concentrării unor funcţii (trafic, aglomeraţie, înghesuială, zgomot).

Indiferent de vârstă, parcul reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber pentru cei care locuiesc în această zonă: Parcul Central, parcul de pe malul Someşului de lângă cascadă, parcul de pe Cetăţuia.

O populaţie îmbătrânită

O populaţie foarte educată,

cu ocupaţii cu statut înalt.

O proporţie mare a populaţiei

maghiare

Poziţionarea zonei pe harta

mentală a orașului

Parcuri

zonă proiect

sursa diplomă arh. S.Lupea

13

Camera de Comerţ este un punct major de reper, dar locuitorii acestei zone se referă, indiferent de vârstă, la această clădire ca și „Astoria”, un fost hotel în epoca socialistă, unul din cele mai bune hoteluri din oraș. Însă spatele clădirii este perceput ca un non-loc, ca un loc cu un trafic foarte intens, este văzut doar ca o parcare:

Mi se pare urât şi aglomerat (25, F, studentă). Foarte aglomerată. Circulaţia îi nebună (58, F, contabilă)Aglomerat, teribil. Circulaţia este mai mult decât, nici nu ştiu cum rezistă oamenii acolo (72, M, pensionar)

De aceea, a construi ceva în spate la Astoria înseamnă doar a face locul mult mai aglomerat. Orice construcţie pe această parcare cu mult trafic în jur nu face decât să intensifice tocmai acele atribute negative ale zonei. Singurul remediu acceptabil este să fie transformat într-o zonă verde, asemenea parcului de pe malul Someşului de lângă acest non-loc.

Păi … eu nu am auzit nimica [dezpre zona din spate de la Astoria] dar dacă ar fi după preferninţele mele… Clujul are nevoie de mai multe spaţii verzi ..şi aşa e destul de gri …gri pe gri ..mă inţelegeţi? (19, M, student) Să nu se construiască nimic [în spate la Astoria], pe ori unde mergi tot îi construit, să lase spaţii verzi (25, F, studentă).Parcul mic de lângă Astoria, pe malul Someşului, este cunoscut pentru pescarii care îl utilizează. E frumos acolo. (37, M, jandarm)

Atitudinea faţă de o eventuală construcţie în acest loc este ostilă, însă ostilitatea vine tocmai din modul în care este percepută zona Astoria. Este neașteptat ca tocmai într-o zonă înconjurată de spaţii verzi (parcul de pe Cetăţuia și micul parc de pe malul Șomesului) să vedem că locuitorii cartierului preferă noi spaţii verzi într-o zonă hiper-centrală. Nu este vorba atât de o nevoie, ci mai degrabă pare a fi o reacţie împotriva modului în care acest loc este organizat și perceput.

Orice amenajare ulterioară a acestui spaţiu va trebui să aibă în vedere pe de o parte strategii prin care să diminueze atributele negative ale locului, din punctul de vedere al pietonului, și pe de altă parte o strategie de comunicare.

Astoria: un reper

Spate Astoria: un non-loc

zonă proiect

sursa diplomă arh. S.Lupea

14

Un Centru de Artă Contemporană de cartier

Credem că un centrul de artă contemporană în această zonă ar fi o oportunitate pentru întregul cartier. O astfel de clădire ar putea fi nu doar o intervenţie cu mare potenţial pentru articularea ţesutul urban al zonei, dar și un punct de articulare a ţesutului social.

Populaţia în vârstă este o populaţie educată și cu un stil de viaţă și consum cultural destul de complex, legat în special de un tip de artă în care participarea presupune ritualuri sociale sofisticate de auto-prezentare. În plus, un centru de zi ar putea să atragă toată această populaţie care are un sentiment acut de singurătate.

În interiorul cartierul, în acest moment avem un clivaj destul de puternic între populaţia în vârstă și populaţia de vârstă activă. Arta poate fi folosită, în diferite moduri, pentru a crea programe prin care tinerii și cei în vârstă să poată interacţiona. Există diferite experimente la nivel european care pot fi folosite în acest sens. O mare parte dintre pensionari caută diferite moduri de a-și petrece timpul liber cu nepoţii. Arta poate fi o modalitate prin care cele două generaţii să fie atrase într-un centru cultural.

În cartier locuiește și o populaţie de vârstă activă cu resurse economice și educaţionale foarte mari. Conducătorii de unităţi sunt atrași în special de activităţi artistice care creează facilităţi de interacţiune cu cei similari. Spectacole/ expoziţii/ performace-uri/ evenimente caritabile, care să aibă și o componentă de eveniment social și posibilitatea de a construi reţele sociale, sunt o modalitate probabilă de a-i atrage ca și utilizatori ai acestui centru.

Centrul cultural - o

oprtunitate socială

zonă studiu

15

II. Câmpul artistic: opinii asupra unui nou centru de artă contemporană

Moduri diferite de percepere a spaţiului artistic

Preferinţele legate de locaţie, de organizarea şi producţie artistică, forma sau modul de a vedea spaţiul în cadrul unui centru de artă contemporană variază destul de mult în cadrul câmpului artistic din Cluj-Napoca. Totuși, există o linie de demarcaţie relativ vizibilă a acestor preferinţe în funcţie de poziţia ocupată în cadrul câmpului organizaţional. Linia de demarcaj ar fi între cei care lucrează în zona instituţiilor de stat (teatru, opera, muzee) și cei din cadrul organizaţiilor independente de artă și de mangement cultural (galerii, ONG-uri, artişti independenţi) – un rol intermediar și ambiguu fiind ocupat de facultăţiile de artă.

Publicul

Artistii afliliaţi instituţiilor de stat, atunci când vorbesc de publicul de artă din Cluj-Napoca, se referă la un public generalist, la publicul larg, iar perspectiva lor este mai degrabă pesimistă, îl văd pe acesta mai degrabă needucat și dezinteresat. Ei consideră că publicul de artă este de vârsta a doua şi a treia, că sunt foarte putini tineri prezenţi la spectacole, iar dacă sunt tineri, de obicei aparţin domeniului artistic.

I: Tu când te uiţi în sală ce fel de persoane vezi la spectacole?R: Sunt multe persoane de vârsta a doua, tineret foarte puţin şi majoritatea tinerilor care vin la spectacole sunt în domeniu. Ar fi fain să vină la spectacole şi tineri care nu sunt în domeniu dar asta cred că ţine şi de tehnica noastră. Dacă noi suntem artişti şi facem reclamă prin prezentarea faină... înţelegi? (27, M, afliat Operei Române)

De aceea, acești artiști pledează pentru proiecte pedagogice, prin care populaţia ar trebui, pe de o parte informată de spectacole, pe de altă parte ar trebui educată de către școală, astfel încât să prindă gustul pentru artă. Aceasta pentru că, o dată adusă în sala de spectacole, indiferent de educaţie, o persoană este atinsă de arta de calitate, indiferent că este vorba de clasici consacraţi sau de contemporani.

Viziunea asupra publicului este foarte diferită în cazul artiştilor independenţi, care lucrează cu un public de nișă, mai restrâns numeric, și care are dispoziţiile şi codurile necesare pentru un consum de artă alternativă și experimentală. Publicul clujean este perceput ca un public educat, capabil sa consume artă contemporană, un public implicat, mult mai sofisticat din punctul de vedere al decodării și participării decât în alte orașe din ţară. Publicul clujean este foarte participativ, în special publicul tânăr.

Categorii de preferinţe

în funcţie de afilierea

instituţională

O viziune pesimistă,

un public pasiv

O viziune optimistă,

un public activ

16

Totuși, artiștii independenţi fac discţincţia între doua tipuri de artă şi de public. Pe de o parte este publicul generalist, consumator de artă centrală: muzee, teatru, operă. Sunt consumatorii instituţiilor de stat, plasate în centrul orașului. Pe de altă parte se află publicul restrâns, care inţelege avangarda, care este alcătuit din oameni ce sunt familiari cu producţia culturală de nişă și care sunt dispuşi să vină și la periferia orașului în spaţii independente pentru a consuma arta alternativă.

I: Ce ar însemna pentru tine un centru de artă contemporană în centrul oraşului?R: Păi, tot un… spaţiu unde… unde s-ar întampla ce se întampla la Fabrica de Pensule. Numai că fiind în centru cred că ar fi mai accesibil pentru oamenii, care s-ar împiedica pur şi simplu de centrul acesta şi nu ar fi ca „a, unde sunt acolo?” (28, M, designer)I: Impactul asupra artiştilor al unui centru cultural din centrul oraşului?R: I-ar mai polariza, să se adune încă într-un loc în care există şansa ca o dată pe săptămână, sau io ştiu, din cât în cât timp, să se adune, să vină la un loc. Se adună cincizeci de persoane, se uită la lucrările unuia şi totu-i bine. Şi schimbă şi între ei impresii. (31, M, artist foto)

Centralitatea atrage foarte mulţi consumatori de artă, chiar şi pe cei care au doar dorinţa de a consuma, fără să aibă codurile necesare decodării – pe care artiștii independenţi îi denumesc peiorativ „iubitorii de artă”. Locaţia periferială (exemplul Fabricii de Pensule) oferă tocmai această selecţie a publicului, pentru că presupune un efort şi accesul la codurile care diferenţiază între ce este artistic şi non-astistic, dincolo de prestigiul unei instituţii.

publicul generalist si publicul

de consum

centralitate urbana si arta

contemporana

zonă proiect

sursa diplomă arh. S.Lupea

17

Centru-periferie

Un câmp artistic colaborativ

imagini proiect

sursa diplomă arh. S.Lupea

două tipuri de utilizatori,

două tipuri de clădiri

Centru de Artă Contemporană în zona centrală

Artiștii din Cluj consideră că centralitatea geografică și centralitatea simbolică a centrului istoric al orașului devine tot mai putin relevantă, chiar dacă este importantă încă în acest moment și diferitele proiecte care presupun un public general sau mai larg se desfăsoară încă în centru. Descentrarea se produce prin însusi faptul că în periferie încep să fie localizate proiecte precum Fabrica de Pensule, unde se produce artă contemporană interesantă, proiecte de calitate, iar publicul restrâns se obişnuieşte cu acest tip de locaţie, iar publicul larg este de aşteptat să îl urmeze în viitor.

Cu toate acestea, modul în care funcţionează arta în Cluj este unul puternic colaborativ, iar câmpul artistic este puternic reţelizat. Diversitatea de proiecte și de tupurilor de public este binevenită și este imaginată ca o modalitate din care toată lumea beneficiază. Un Centru de Artă Contemporană central nu ar face decât să stimuleze consumul de artă alternativă, care deja în acest moment este în curs de spaţializare în periferia orașului.

Însă există diferenţe majore de viziune asupra modului în care acest spaţiu ar trebui organizat. Finanţarea și aflilierea organizaţională este o linie de demarcaţie majoră în creaţia artistică din Cluj. Artiștii independenţi ar prefera un centru în care modalitatea de organizare să fie una de jos în sus, indiferent dacă finanţarea vine direct din bugetul de stat sau prin autofinanţare, în timp ce artiștii afliliaţi instituţiilor publice consideră că elementul cel mai important este finanţarea publică. Acest lucru este foarte important pentru un proiect viitor în zona Astoria, pentru că în funcţie de utilizatori, arhitectul poate construi spaţii foarte diferite. Artiștii independenţi ar fi interesaţi de o planificare participativă în care să aibă un cuvânt de spus legat de spaţiile interioare, de elementele cruciale pentru creaţie și pentru proiectele lor viitoare. Pentru artiștii afiliaţi la instituţiile publice, exteriorul și strălucirea clădirii, partea de relaţii cu publicul, cât de prietenoasă este aceasta cu publicul larg, sunt elementele care vor contribui în mod esenţial la evaluarea proiectului.

18

societatea civilă

mediul profesional

3. Raport concertare. Primi paşielena stoian

Reacţii ale societăţii civile, mediului profesional şi administraţiei publice

Pornind de la acest exemplu, comunitatea ar fi avut ocazia să discute cu specialiştii prezenţi despre părerile lor asupra intervenţiilor în oraş şi cum e implicată societatea civilă.

La întâlnire a venit un singur membru al comunităţii, singurul direct vizat de proiect - vecinul, iar prezenţa se datora temerii că cineva îl va da afară din casă. Proiectul ocupa intradevăr şi lotul vecin dar acest lucru nu era prezentat, tocmai pentru a nu speria pe cineva. Nemulţumirile proprietarului faţă de zonă existau, mai ales că locuinţa este practic izolată în mijlocul unei intersecţii. Pentru că la întâlnire nu a apărut un investitor cu o ofertă serioasă, putem intui că dezamăgirea acestuia a fost destul de mare. Participanţii la activităţile proiectului (jurnalişti, arhitecţi, sociologi, artişti) au exprimat păreri, atitudini, posibilităţi de utilizare ale unor spaţii libere din oraş. Totuşi sfera discuţiilor a rămas între cunoscuţi.

Nicu Mileşan, arhitect, a prezentat ideile proiectului persoanl iarbanris, o propunere adresată în 2009 primăriei (amenajarea unor pârloage într-un cartier de locuinţe) şi care probabil va fi implementată. S-au amintit şi cazurile unor proiecte publice recente contestate de societatea civilă care ar fi putut beneficia de un asemena proces coordonat de administraţie - filarmonica Cluj (Marius Moga, arhitect). S-a atras atenţia asupra necesităţii existenţei unor procese similare pentru a evita întârzieri ale unor proiecte de interes public, pentru a respecta principiile transparenţei decizionale. (Tiberiu Bucşa, arhitect) Au fost date ca exemple activităţi comunitare din Spania (Istvan Pasztor, arhitect). Reacţiile venite din mediul profesional faţă de introducerea în pocesul de proiectare a unor etape de legatură cu opinia publică au fost împarţite funcţie de modul de implicare a celor întrebaţi în viaţa oraşului: idee salutată de vizionari / scepticismul celor ce nu cred în implementarea unui asemena proces.

Echipa de proiect a făcut sugestii membrilor CTATU pentru elebaorarea unor fişe multicriteriale şi de stabilire a impactului unui proiect şi demararea unor proceduri de concertare în anumite situaţii. Arhitectul Şerban Ţigănaş a afirmat că probabil vor exista întalniri repetate ale comisiei tehnice de urbanism pentru stabilirea impactului unui proiect, ce este un proiect de impact, teme discutate anterior şi de membri. Consultarea cetăţenilor va începe probabil după un ordin ministerial.

19

interdisciplinalitate

administraţia publică

centrul de arhitectură - loc

informare continuă şi cadru

de interacţiune

instrumengte şi

sub-instrumente

Implicarea studenţilor sociologi în proiect a fost apreciată testând deschiderea unor discuţii pe teme urbane cu viitori colaboratori. Au fost prezentate procese participative realizate în ţară la Horezu, metode de realizare a anchetelor socio şi relevanţa chestionarelor adresate populaţiei şi procedura de organizare a dezbaterii publice (Nicole Raţă, director FPDL). Sociologii susţin schimbul de informaţii între arhitecţi, sociologi şi investitori pe tot parcursul unui proiect, în principal pentru interpretarea corectă a anchetelor socio (Norbert Petrovici, sociolog).

Administraţia publică, a luat cunoştinţă de acest proiect, prin intermediul d-nei arhitect şef Ligia Subtirica, aprobându-l principial. Administraţia ar fi deschisă unor colaborări şi acţiuni de implicare a părerii cetăţenilor, însă nu este de ascuns că prioritare sunt alte probleme ale oraşului.

Importantă a fost susţinerea ideii activităţilor de guerillă, asaltarea administraţiilor cu iniţiative private şi amplificarea ideei de comunitate prin toate mecanismele posibile (Liviu Ianăşi, arhitect) deoarece acestea nu se vor putea implica din proprie iniţiativă în toate cazurile.

Parteneriatul cu administraţia publică este unul absolut necesar în viitor pentru desfăşurarea unui proces de concertare. Continuarea iniţiativei s-ar indrepta spre o serie de întâlniri pe teme concrete, în care să existe participanţi ai administraţiilor, investitorilor, comunităţilor direct influenţate etc. Frecvenţa unor asemenea proiecte ar trebui sa fie mult mai mare, comunităţile implicate şi numărul actorilor urbani antrenaţi adaptat proiectelor, de aceea colaborările şi celelalte evenimente desfăşurate în cadrul centrului de arhitectura au fost de mare ajutor. Astfel a fost asigurată participativitatea şi vizibilitatea evenimentelor.

Inainte de implementarea unor procese participative în România propunem o primă serie de instrumente şi sub-instrumente indicate a fi implementate inainte de a pretinde păreri pertinente din partea societăţii civile platforma virtuala, fisa multicriteriala stabilire impact proiect, centre de cartier, centru de arhitectură, plan de informare şi consultare a populaţiei, procedură de concertare, studiu de oportunităţi sociale, întâlnirea publică.

20

instrumentPLATFORMĂ VIRTUALĂ

scop - FACILITARE TRANSMITERE INFORMAŢIE prin ILUSTRARE INTERVENŢI şi ARHIVARE DIGITALĂ CONSTANT ACCESIBILĂ- FORUM DEZBATERE

iniţiator / coordonatorGRUP INITIAŢIVĂ în parteneriat cu INSTITUŢIILE PUBLICE CU ROL DE AVIZARE ŞI CONSULTARE

www.madeincluj.org, www.primariaclujnapoca.ro

__________________________________________________________

instrumentFIŞA MULTICRITERIALĂ pentru STABILIRE IMPACT PROIECT

scop - DEFINIREA INTERESULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL- STABILIREA NECESITĂŢII CONCERTĂRII- ANEXĂ LA CERTIFICATUL DE URBANISM

iniţiator / coordonatorCOMISIA TEHNICĂ, RUR, INITIAŢIVĂ PRIVATĂ

nu există, sugestii în broşură, redactate în urma unor întâlniri între specialişti şi aprobate de CONSILIUL LOCAL

21

instrumentCENTRE DE CARTIER

scop - STABILIREA UNUI LOC PENTRU INFORMARE, DISCUŢIE, REFLEXIE ASUPRA VIETII COMUNITATII / CARTIERULUI- CRESTREA SPIRITULUI DE COMUNITATE

iniţiator / coordonatorCONSILIU LOCAL, INITIATIVE PRIVATE

sunt vizate spaţiile primăriilor de cartier, bibliotecilor de cartierşi orice spaţii publice în care comunitatea se întâlneşte deja

__________________________________________________________

instrumentCENTRU PENTRU ARHITECTURĂ

scop - CADRU DESFĂŞURARE EVENIMENTE PE TEMA DEZVOLTĂRII ORAŞULUI - INFORMAREA CONSTANTĂ, CONSULTANŢĂ- PLATFORMĂ DE DEZBATERE, NEGOCIERE

iniţiator / coordonatorINIŢIATIVE PRIVATE (ONG) în parteneriat cu OAR, UAR, RUR, PRIMARIA, CENTRE CULTURALE, ALTE CENTRE ETC.

centrul de arhitectura PLUSMINUSCLUJ

22

Instrument PLAN DE INFORMARE şi CONSULTARE A POPULAŢIEI

scop - STABILIREA CADRULUI LEGAL PENTRU DESFĂŞURAREA PROCESULUI DE CONCERTARE LA NIVEL LOCAL- STABILIREA PARTICULARITĂŢILOR LOCALE în ANEXE

iniţiator / coordonatorMDRT, CONSILIUL LOCAL, GRUPURI DE LUCRU - ONG

procedura elaborata GDL şi neaprobată. încă ne-detaliată la nivel local. studii şi experimente.

__________________________________________________________

instrumentPROCEDURA DE CONCERTARE

scop - STABILIREA ETAPELOR NECESARE ŞI A ACTORILOR IMPLICAŢI. ALEGEREA SUB-INSTRUMENTELOR- CONDIŢIE ÎN AVIZARE, DE URMĂRIT ÎN PARCURS PROIECT

iniţiator / coordonatorMDRT, CONSILIUL LOCAL în colaborare cu CTATU, RUR, ONG

experimente de implicare a comunităţilor.

23

sub-instrumentSTUDIU DE OPORTUNITĂŢI SOCIALE

scop - FILTRAREA ŞI INTERPRETAREA NECESITĂŢILOR COMUNITĂŢILOR VIZATE prin STUDII INTERDISCIPLINARE- STIMULAREA DIVERSIFICARII ACTIVITĂŢILOR COMUNITĂTŢI- MULTIPLICAREA POSIBILITĂŢILOR DE EXPRIMARE

iniţiator / coordonatorINITIAŢIVĂ PRIVATĂ - ONG în parteneriat cu CONSILIUL LOCAL

obligatoriu echipa interdisciplinara sociologi, arhitecţi, jurnalişti

__________________________________________________________

sub-instrumentINTÂLNIREA PUBLICĂ

scop - MEDIERE, NEGOCIERE INTERESE ACTORI VIZAŢI DE INTERVENŢIE ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII CONCLUZIILOR- PREZENATRE CLARĂ ÎN PUBLIC A PROIECTULUI, A INVESTIŢIEI, OPORTUNITĂŢILOR LUI, ETC.- PREZENTARE CLARĂ ÎN PUBLIC A CONCLUZIILOR

iniţiator / coordonatorONG în parteneriat cu CONSILIUL LOCAL

implicarea autoritatilor pentru asocierea cat mai multor reprezentanţi ai comunităţilor, investitorilor, avizatorilor

24

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Secţia Studii Urbane

Universitatea „Babeş-Bolyai”

b-dul. 21 Decembrie 1989, 128, 400604, Cluj-Napoca

e-mail: secretariat@socasis.ubbcluj.ro

asociaţia PLUSMINUS

str. Tipografiei, 18, 400101, Cluj-Napoca

e-mail: plusminuscluj@yahoo.com

www.plusminuscluj.wordpress.com