Exercitii propuse

8/6/2019 Exercitii propuse

1/36

Stagiu Anul I, Semestrul I

I. Elaborarea situatiilor financiare (14 exercitii)

1. SC MOBILA ALFA SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemnde brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c.

Aprovizionarile in cursul lunii au fost:

la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.;

- la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.;

- la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c.

- Consumurile lunii octombrie au fost:

la 8 octombrie, 1100 m.c.

la 18 octombrie, 1500 m.c.

Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa:

A metoda primei intrari primei iesiri (FIFO);

B metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;

C metoda costului mediu ponderat (CMP).

Rezolvare:

A metoda primei intrari primei iesiri (FIFO);

Intrari Iesiri Stoc

Data Operatia Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoa

01.10 Stoc initial 1200 75,00 90.00

05.10 Aprovizionare 800 80,00 64.000 1200

800

75,00

80,00

90.00

64.00

08.10 Consum 1100 75,00 82.500 100

800

75.00

80,00

7.500

64.00

11.10 Aprovizionare 1000 82,00 82.000 100 75.00 7.500

1


2/36

800

1000

80,00

82,00

64.00

82.00

18.10 Consum 100

800

600

75.00

80,00

82,00

7.500

64.000

49.200 400 82,00 32.80

20.10 Aprovizionare 900 82,00 73.800 400

900

82,00

82,00

32.80

73.80

TOTAL 2700 219800 2600 203200 1300 82.00 106.6

Stoc final 1300 82,00 106.6

Concluzie: Valoare stoc initiala + Valoare stoc Intrari Valoare stoc Iesiri = Valoare stoc final

90.000 + 219.800 203.200 = 106.600

B - metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;

Intrari Iesiri Stoc


01.10 Stoc initial 1200 75,00 90.00

05.10 Aprovizionare 800 80,00 64.000 2000 77,00 154.0

08.10 Consum 1100 77,00 84.700 900 77,00 69.30

11.10 Aprovizionare 1000 82,00 82.000 900

1000

1900

77.00

82,00

77,00

69.30

82.00

*

146.3

18.10 Consum 1500 77.00 115.000 400 77,00 30.80

20.10 Aprovizionare 900 82,00 73.800 400

900

1300

77,00

82,00

77,00

30.80

73.80

**

100.1

TOTAL 2700 219800 2600 77,00 200200 1300 77.00 100.1

2


3/36

Stoc final 1300 77,00 100.1

* 151.300(900X77,00+1000X82.00) Valoare la Cost efectiv

146.300(1900X77,00) Valoare la Cost prestabilit

=> ct 308 -5.000

** 104.600(400X77,00+900X82,00) Valoare la Cost efectiv

100.100(1300X77,00) Valoare la Cost prestabilit

=> ct 308 -4.500

Concluzie: Valoare stoc initiala + Valoare stoc Intrari Valoare stoc Iesiri + ct 308= Valoarestoc final

90.000 + 219.800 200.200 +(-9.500) = 100.100

C metoda costului mediu ponderat (CMP).

Intrari Iesiri Stoc


01.10 Stoc initial 1200 75,00 90.00

05.10 Aprovizionare 800 80,00 64.000 2000 77,00 154.0

08.10 Consum 1100 77,00 84.700 900 77.00 69.30

11.10 Aprovizionare 1000 82,00 82.000 1900 79,63 151.3

18.10 Consum 1500 78,67 118.005 400 83.24 33.29

20.10 Aprovizionare 900 82,00 73.800 1300 82,38 107.0

TOTAL 2700 219800 2600 202.705 1300 107.0

Stoc final 1300 82,00 107.0

Stoc initial valoric + Intrari valorice

CMP = --------------------------------------------------

Stoc initial cantitativ + Intrari cantitative

1200 X 75 +800 X 80 154.000

3


4/36

CMP 08.10 = --------------------------- = ------------------ = 77,00 lei/m.c.

1200 + 800 2.000

1200 X 75 +800 X 80 + 1000 X 82 236.000

CMP 18.10= ------------------------------------------------- = --------------- = 78,67 lei/m.c.

1200 + 800 + 1000 3.000

Concluzie: Valoare stoc initiala + Valoare stoc Intrari Valoare stoc Iesiri = Valoare stoc final

90.000 + 219.800 202.705 = 107.095

2. La SC INTEGRAL SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura, in valoare de

1.000 lei, TVA 19%.La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.200 lei, tva 19%.

Inregistrari in contabilitate dupa doua variante:

A varianta cu stornarea;

B varianta cu inregistrarea diferentelor.

Rezolvare:

-receptia materiilor prime

% = 408 1190

301 1000

4428 190

-sosirea facturii

A varianta cu stornarea;

% = 408 -1190 % =401 1428301 -1000 si 301 1200

4428 -190 4426 228

B varianta cu inregistrarea diferentelor.

% =401 238 408 = 401 1190

4


5/36

301 200 si

4426 38 4426 = 4428 152

3. SC IMPULS SRL achizitioneaza de la SC BADOR SA piese de schimb, conform facturiinr. 1600, care cuprinde valoarea pieselor de schimb de 4.000 lei si TVA 19%.

Se achita factura nr.1600, prin virament bancar. Costul transportului efectuat cu mijloace proprii esteestimate la 300 lei.

Piesele de schimb primite se elibereaza in consum, la sectiile de productie ale societatii.

Rezolvare:

- primirea facturii 1600

% = 401 4760

3024 4000

4426 760

- achtarea facturii

401 = 5121 4760

- darea in consum a pieselor de schimb

6024 = 3024 4000Intrucat nu se vorbeste de nici un document care sa ateste costul transportului, nu voi efectuaaceasta inregistrare.

4. SC VESTMETAL SA are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar de 20.000 lei.

In cursul exercitiului financiar 2005 se primesc materiale de natura obiectelor de inventar, de lafurnizor, la pretul de facturare de 7.500 lei, TVA 19% si se elibereaza in folosinta materiale denatura obiectelor de inventar de 10.000 lei.

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat in cazul inventarului permanent cat si in cazulinventarului intermitent.

5


6/36

Rezolvare:

A. In cazul inventarului permanent

- achizitionarea de materiale de natura obiectelor de inventar

% = 401 8.925

303 7.500

4426 1.425

- darea in folosinta de materiale de natura obiectelor de inventar

603 = 303 10.000

Stoc final 303 = 17.500

B. In cazul inventarului intermitent

Concret, intrarile de materiale de natura obiectelor de inventar se inregistreaza in debitul

contului 603 la cost de achizitie:% = 401

603

4426

La sfarsitul lunii, dupa inventarul faptic, se constata stocul real si se inregistreaza in contul destocuri corespondent:

303 = 603

Soldul care ramane in debitul contului 603 reprezinta costul materiilor materiarelor de naturaobiectelor de inventar date in consum in luna respectiva si se inchide prin trecerea lui pe debitulcontului de profit si pierdere 121, odata cu inchiderea tuturor conturilor de cheltuieli:

121 = 603

La inceputul lunii viitoare, stocul de materiale de natura obiectelor de inventar existent se trecedin nou pe cheltuieli:

603 = 303

Astfel rulajul total al contului 603 are doua componente:

Costul total al materiale de natura obiectelor de inventar date in folosinta, corespondent 121,

Totalul stocurilor de la inceputul anului, corespondent 303.

Formula prin care se determina costul materiale de natura obiectelor de inventar date infolosinta:

Total rulaj 603 Total rulaj debitor 303 + Sold initial 303.

6


7/36


8/36

In momentul darii in folosinta a obiectelor de inventar, se rapartizeaza asupra contului 603 sio parte din cheltuielile accesorii de aprovizionare(transport) proportional cu obiectele de inventardate in folosinta. In acest mod se asigura respectarea principiului independentei exercitiului, solutiafiind agreata din aceasta cauza si de fiscalitate.

- Inregistrarea acizitiei de obiecte de inventar si a cheltuielilor de transport

303.1 = 401 1450

% = 401 178,50

303.2 150

4426 28,50

- dare in folosinta obiecte de inventar

603 = 303.1 2.500

- repartizarea cotei de cheltuieli accesorii de aprovizionare603 = 303.2 258.62

6. SC MECORD SA primeste un lot de obiecte de inventar, factura incluzand:

- pret de cumparare 200 buc x 15 lei = 3.000 lei

- cheltuieli de transport 400 lei

Total factura 3.400 lei

TVA 19% 496 lei

Total de plata 3.896 lei

La receptie se constata un plus de 20 bucati obiecte, care se accepta in gestiune:

TVA

200 buc. X 15 lei/buc 3.000 lei 570 lei

20 buc x 15 lei/buc 300 lei 57 lei

Pret de cumparare total 3.300 lei 627 lei

Cheltuieli de transport 400 lei 76 lei

Cost de achizitie 3.700 lei 703 lei

Total de plata 4.403 lei

8


9/36

Rezolvare:

-primirea facturii initiale cu obiecte de inventar:

% = 401 3.896

303.1 3.000

303.2 400

4426 496

- stornarea inregistarii initiale:

% = 401 -3.896

303.1 -3.000

303.2 -400

4426 -496

-receptia obiectelor de inventar:

% = 401 4403

303.1.1 3000

4426 570

302.1 300

4426 57303.2 400

4426 76

7. SC CRISANA SA achizitioneaza echipament de lucru (salopete si uniforme), in valoarede 1.000 lei, TVA 19%, conform facturii nr.1150. Echipamentul de lucru se distribuie salariatilor,care suporta 50% din valoarea lui, iar restul se suporta de societate. Se retine prin statul de plata

partea suportata de salariati.

Rezolvare:

Relevant pentru situatia in cauza sunt reglementarile privind:- deducerea cheltuielii cu echipamentul de lucru- impozitul pe venitul de natura salariala

9


10/36

- TVADin punct de vedere al cheltuielii consider ca sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (2) lit. b)

din Codul fiscal, ce stabileste prin efectul legii cheltuieli efectuate in scopul obtinerii de venituri siimplicit deductibile la calculul impozitului pe profit: - cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentruprotectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilorprofesionale.

Cu privire la impozitului pe venit de natura salariala sunt aplicabile prevederile de la art. 55alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, ce stabileste ca nu sunt incluse in veniturile salariale si nu suntimpozabile, in intelesul impozitului pe venit:- contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, aalimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi deprotectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acordapotrivit legislatiei in vigoare.

Din punctul de vedere al TVA sunt aplicabile prevederile de la art. 128 alin. (8) lit. f) din Codulfiscal ce stabileste ca nu sunt considerate livrari (si implicit nu sunt in sfera TVA), urmatoarelesituatii:- acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, demecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabiliteprin norme.

Cu privire la echipamentele de protectie norma metodologica stabileste:-c) prin bunuri acordate in mod gratuit potrivit destinatiilor prevazute de lege se intelege bunurile pecare persoana impozabila este obligata prin lege sa le acorde gratuit angajatilor sai si care suntlegate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa caldapentru mineri, echipamentul de protectie, materiale igienico-sanitare in vederea preveniriiimbolnavirilor. Plafonul pana la care nu sunt considerate livrari de bunuri cu plata este cel prevazutprin actele normative care instituie acordarea acestor bunuri, daca este cazul.

Nu se incadreaza in prevederile art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal orice gratuitati acordatepropriilorangajati sau altor persoane, prin lege sau prin hotarari ale consiliilor locale, daca nu existanicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de

energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele detransport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.

Astfel pentru echipamentele de protectie a muncii acordate in mod gratuit nu se datoreazaTVA. Dat fiind faptul ca salariatul suporta 50% din costul de achizitie al echipamentului, la parteasuportata de salariat de 50% din costul de achizitie se va colecta TVA.

- Acizitia echipamentului de lucru de la furnizor

% = 401 1190

303 1000

4426 190

- Predare la salariat:

% = 303 1.000

603 500

10
http://www.protectiamuncii.eprotectiamuncii.ro/?cs=360406http://resurseumane.legislatiamuncii.ro/?cs=360406http://www.protectiamuncii.eprotectiamuncii.ro/?cs=360406http://resurseumane.legislatiamuncii.ro/?cs=360406


11/36

4282 500

- Si

4282 = 4427 95

- Concomitent

8039 = 500

- Se retine prin statul de plata partea suportata de salariati:

421 = 4282 595

8. SC ARTEX SA primeste, conform facturii nr. 1650, echipament de lucru in valoare de2.000 lei, TVA 19%, care se distribuie salariatilor, unitatea suportand 50% din valoare, iar restulsuporta salariatii.

Rezolvare:

- Acizitia echipamentului de lucru de la furnizor

% = 401 1190

303 2000

4426 190

- Predare la salariat:

461 =% 595

7588 5004427 95

- Si concomitent scaderea din gestiune

603 = 303 1000

9. SC APRO SA trimite la SC NUTRIENTUL SA materii prime in valoare de 200 lei simateriale consumabile in valoare de 150 lei, in vederea prepararii de furaje combinate. In facturaprimita de la SC

NUTRIENTUL SA sunt trecute furajele combinate rezultate in valoare de 500 lei.

11


12/36

Rezolvare:

- Se trimit materiile prime si materialele spre preparare la terti:

351= % 301 200

302 150

- Factura primita pentru preparare:

% = 401 595

3026 500

4426 59

10. SC GROPITA SA se aprovizioneaza cu seminte in valoare de 800 lei, furaje 700 lei siingrasaminte 500 lei, TV 19%, precum si medicamente de uz veterinar in valoare de 200 lei, TVA19%.

Semintele, furajele, ingrasamintele chimice si medicamentele se elibereaza in consum.

Rezolvare:

- Aprovizionare cu seminte in valoare de 800 lei, furaje 700 lei si ingrasaminte 500 lei, TV 19%,precum si medicamente de uz veterinar in valoare de 200 lei, TVA 19%:

% = 401 2.618

3025 800

3026 700

3028 500

3028 200

4426 418

- Semintele, furajele, ingrasamintele chimice si medicamentele se elibereaza in consum:

6025 = 3025 800

6026 = 3026 700

12


13/36

6028 = 3028 500

6028 = 3028 200

11. SC EXMOB SA achizitioneaza 200 m.c. cherestea de stejar a 80 lei/m.c., TVA 19%,conform facturii nr.1500. Transportul efectuat de CFR este facturat la 500 lei, TVA 19%. Se dau inconsum 30 m.c. din cheresteaua primita.

Rezolvare:

- Receptia cherestelei:

% = 401 19.040

301 16.000

4426 3.040

- Primirea facturii de transport:

% = 401 595

624 500

4426 95

-Darea in consum a cherestelei

601 = 301 500

12. Se constata la inventariere un plus de materii prime in valoare de 50 lei si un plus demateriale de natura obiectelor de inventar de 30 lei.

Rezolvare:

- Inregistrarea plusului la inventariere:

% = 301 -59,50 % = 303 -35,70

601 -50 603 -30

4428 -9,5 4428 -5,70

13


14/36

Nota: conform O.M.F.P 3055/2009, in cazul constatarii constatarii de plusuri de inventar, acestea sevor inregistra la valoarea justa.

13. Cu factura nr. 1800 SC ARTEX SA primeste materii prime, costul de achizitie 600 lei,

TVA19%. Materialele primite se trimit spre prelucrare la terti, manopera 200 lei, TVA19%, care seachita. Se primesc materiale de la prelucrare si se elibereaza in consum.

Rezolvare:

- Achizitie materii prime in valoare de 1.400 lei, TVA 19%:

% = 401 714

301 600

4426 114

- Se trimit spre prelucrare la terti:

351 = 301 600

- Factura pentru manopera 200 lei, care se achita:

% = 401 238

628 200

4426 38

- Plata facturii

401 = 5121 238

- Se aduc de la prelucrare :

301 = 351 600

- Se dau in consum:

601 = 301 600

14


15/36

14. SC ORADINUM SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa de import a 1USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 19%, care se elibereaza inconsum.

Rezolvare:

- Receptia materiilor prime din import:- pretul extern: 5000 X 1USD X 2,7 = 13.500 USD

301 = 401 13.500

- taxe vamale: 13.500 X 10% = 1.350

301 = 446 1350

- accize 13.500 X 20% = 2.700

301 = 446 2700

- Achitarea TVA-ului in vama( 13.500+1.350+2.700) X 19% = 3.334,50

4426 = 5121 3.334,50

- Darea in consum a stofei

601 = 301 17.550

III. Expertize contabile (4 intrebari)

1.Care sunt prevederile reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare siextrajudiciare?

Rezolvare:

A). Sediul reglementrilor profesionale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afln:a) Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR (aprobat prin Hotrrea Conferinei

Naionale a experilor contabili i contabililor autorizai nr.1/1995 , modificat i completat prinConferina Naional a Experilor Contabili i Contabili Autorizai nr.99/44), care, la pct.112 lit e),stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse deorganele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:- expertize amiabile (la cerere)- expertize contabil-financiare- arbitraje n cauze civile

15


16/36

- expertize de gestiuneb) Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea potfi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiilelegii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i ContabililorAutorizai din Romnia (CECCAR).

B). Sediul reglementrilor procedurale privind alegerea i numirea experilor contabili, precum imodul de efectuare a expertizelor contabile , ndeosebi a celor judiciare, se afl n Codurile deprocedur civil i penal i n Ordonana nr. 2/2000 privind organizarea activitii de expertiztehnic judiciar i extrajudiciar care, dei nu reglementeaz expertiza contabil n mod explicit,conin reglementri opozabile expertizei n general.

Codul de procedur civil prevede c atunci cnd pentru lmurirea unor mprejurri de fapt instanaconsider necesar s cunoasc prerea unor specialiti, va numi, la cererea prilor ori din oficiu,unul sau trei experi, stabilind prin ncheiere punctele asupra crora ei urmeaz s se pronune itermenul n care trebuie s efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel nct depunereaexpertizei la instan s aib loc cu cel puin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecat. Laefectuarea expertizei contabile judiciare pot participa i experi desemnai de pri, dac prin lege nuse dispune altfel. Experii se pot recuza pentru aceleai motive ca i judectorii. Recuzarea trebuies fie cerut n termen de 5 zile de la numirea expertului, dac motivul ei exist la aceast dat; ncelelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de recuzare. Recuzrile se judec

n edin public, cu citarea prilor i a expertului. Experilor contabili le sunt opozabile toatedispoziiile privitoare la citare, aducerea cu mandat i sancionarea martorilor care lipsesc suntdeopotriv aplicabile experilor. Mrturia se va scrie de grefier, dup dictarea preedintelui sau a

judectorului delegat, i va fi semnat pe fiecare pagin i la sfritul ei de judector, grefier i

martor, dup ce acesta a luat cunotin de cuprins. Dac martorul nu voiete sau nu poate ssemneze, se face vorbire despre aceasta. Orice adugiri, tersturi sau schimbri n cuprinsulmrturiei trebuie ncuviinate i semnate de judector, de grefier i martor, sub pedeaps de a nu fiinute n seam. Locurile nescrise din declaraie trebuie mplinite cu linii, astfel nct s nu se poataduga nimic. Dac din cercetare reiese bnuieli puternice de mrturie mincinoas sau de mituirede martor, instana va ncheia proces-verbal i va trimite pe martor n faa autoritilor penale.Expertul martor poate cere s i se plteasc cheltuielile de drum i s fie despgubit dup stareasau ndeletnicirea sa i potrivit cu deprtarea domiciliului i timpul pierdut.ncheierea instanei esteexecutorie. n situaia n care expertul nu se nfieaz, instana poate dispune nlocuirea lui.Atunci cnd experii contabili pot s-i dea de ndat prerea, vor fi ascultai chiar n edin, iar

prerea lor se va trece ntr-un proces-verbal. Dac este nevoie ns de o expertizare la faa locului,ea nu poate fi fcut dect dup citarea prilor prin carte potal recomandat, cu dovada deprimire, artnd zilele i orele cnd ncepe i continu lucrarea. Dovada de primire va fi alturatlucrrii expertului. Prile sunt obligate s dea expertului orice lmuriri n legtur cu obiectul lucrrii.

n situaia n care sunt numii mai muli experi cu preri diferite, lucrarea trebuie s cuprindprerea motivat a fiecruia.Experii sunt datori s se nfieze naintea instanei spre a da lmuririori de cte ori li se va cere, caz n care au dreptul la despgubiri, ce se vor stabili prin ncheiere

16


17/36

executorie. Dac instana nu este lmurit prin expertiza fcut, poate dispune ntregirea expertizeisau o nou expertiz. Expertiza contrarie trebuie cerut motivat la primul termen dup depunerealucrrii. Experii care cer sau primesc mai mult dect plata statornicit se pedepsesc pentru luarede mit. La cererea experilor, inndu-se seama de lucrare, instana poate dispune majorareaonorariului prin ncheiere executorie dat cu citarea prilor. Dac expertiza se face de o altinstan prin delegaie, numirea experilor i statornicirea plii ce li se cuvine va putea fi lsa nsarcina acestei instane.

Codul de procedur penal prevede c atunci cnd pentru lmurirea unor fapte sau mprejurri alecauzei, n vederea aflrii adevrului, sunt necesare cunotinele unui expert, organul de urmrirepenal ori instana de judecat dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertuleste numit de organul de urmrire penal sau de instana de judecat n materie penal. Fiecaredintre pri are dreptul s cear ca un expert recomandat de ea s participe la efectuarea expertizei.Dup efectuarea expertizei, expertul ntocmete un raport scris. Cnd sunt mai muli experi se

ntocmete un singur raport de expertiz. Dac sunt deosebiri de preri, opiniile separate suntconsemnate n cuprinsul raportului sau ntr-o anex. Onorariile stabilite pentru expertizele contabiledispuse din oficiu n cursul procesului penal, conform art. 116,124 i 125 din Codul de procedur

penal sau n legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul destat prin bugetele Ministerului Justiiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor i ReformeiAdministrative , dup caz, urmnd ca sumele s fie recuperate de la persoanele vinovate lapronunarea hotrrii judectoreti definitive.

Raportul de expertiz contabil judiciar se depune la organul de urmrire penal sau la instana dejudecat care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiz cuprinde:

a) partea introductiv, n care se arat organul de urmrire penal sau instana de judecat carea dispus efectuarea expertizei, data cnd s-a dispus efectuarea acesteia, numele i prenumele

expertului, data i locul unde a fost efectuat, data ntocmirii raportului de expertiz, obiectulacesteia i ntrebrile la care expertul urma s rspund, materialul pe baza cruia expertiza a fostefectuat i dac prile care au participat la aceasta au dat explicaii n cursul expertizei;

b) descrierea n amnunt a operaiilor de efectuare a expertizei, obieciile sau explicaiile prilor,precum i analiza acestor obiecii ori explicaii n lumina celor constatate de expert;

c) concluziile, care cuprind rspunsurile la ntrebrile puse i prerea expertului asupra obiectuluiexpertizei.

Cnd organul de urmrire penal sau instana de judecat constat, la cerere sau din oficiu,

c expertiza nu este complet, dispune efectuarea unui supliment de expertiz fie de ctre acelaiexpert, fie de ctre altul. De asemenea, cnd se socotete necesar, se cer expertului lmuririsuplimentare n scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicaii verbale asupra raportului deexpertiz. n acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziiilor privitoare la ascultareamartorilor. Dac organul de urmrire penal sau instana de judecat are ndoieli cu privire laexactitatea concluziilor raportului de expertiz, dispune efectuarea unei noi expertize.

17


18/36

Ordonana nr. 2/2000 privind organizarea activitii de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciarprevede c salariaii numii experi judiciari beneficiaz, la unitile la care sunt ncadrai, de timpulnecesar pentru efectuarea expertizelor tehnice judiciare ce le-au fost ncredinate. n perioada ncare nu presteaz munc n calitate de salariat, datorit efecturii expertizei tehnice judiciare

ncredinate, expertul judiciar nu primete salariu; el i pstreaz ns n aceast perioad celelaltedrepturi conferite de calitatea de salariat. Ordonana reglementeaz de asemenea Regulileprocedurale privind expertiza tehnic judiciar, opozabile i expertizei contabile judiciare, n

concordan cu prevederile Codului de procedur civil i Codului de procedur penal. n cazul ncare pentru efectuarea expertizei dispuse expertul trebuie s se deplaseze n alt localitate dectcea n care domiciliaz, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare i laplata diurnei potrivit dispoziiilor care reglementeaz aceste drepturi pentru salariaii din instituiilepublice. Suma stabilit drept onorariu provizoriu i avansul pentru cheltuielile de deplasare, atuncicnd este cazul, se depun, n termen de 5 zile de la numirea expertului, de partea la cererea creias-a ncuviinat efectuarea expertizei, n contul special al biroului local pentru expertize judiciaretehnice i contabile, deschis n acest scop. Raportul de expertiz nsoit de nota de evaluare aonorariului, mpreun cu decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurn sau al altor cheltuieli

necesare pentru efectuarea expertizei, dac este cazul, se depun la biroul local pentru expertizejudiciare tehnice i contabile, n vederea trimiterii la organul care a dispus efectuarea expertizei.Onorariul definitiv pentru expertiza tehnic judiciar se stabilete de organul care a dispusefectuarea expertizei, n funcie de complexitatea lucrrii, de volumul de lucru depus i de gradulprofesional ori tiinific al expertului sau al specialistului. Plata onorariului i decontarea altorcheltuieli, atunci cnd este cazul, cuvenite expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul localpentru expertize judiciare tehnice i contabile.

2.Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabila?

Rezolvare:

Sediul reglementrilor profesionale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n:a) Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR (aprobat prin Hotrrea ConferineiNaionale a experilor contabili i contabililor autorizai nr.1/1995 , modificat i completat prinConferina Naional a Experilor Contabili i Contabili Autorizai nr.99/44), care, la pct.112 lit e),

stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse deorganele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:- expertize amiabile (la cerere)- expertize contabil-financiare- arbitraje n cauze civile- expertize de gestiuneb) Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot

18


19/36

fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiilelegii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i ContabililorAutorizai din Romnia (CECCAR).

3. Enumerati destinatarii expertizelor contabile?

Rezolvare:

Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective precizate,solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii expertizelorcontabile judiciare sunt i destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale:

Poliie i Parchet.

b. Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile judiciaresunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor, implicate n procesul

judiciar, acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali aiexpertizelor contabile judiciare.

Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridiceinteresate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n partea activ aTabloului Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor contabile extrajudiciarefolosesc aceste lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu partenerii comerciali i de afaceri,organisme administrative etc., pot fi i acetia considerai destinatari ai expertizelor contabileextrajudiciare.

4. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Rezolvare:

Finalitatea expertizelor contabile il reprezinta raportul de espertiza contabila.

Raportul de expertiza contabila cuprinde urmatoarele capitole:

--- Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putinurmatoarele paragrafe:

19


20/36

- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara nume, prenume,domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(incazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor dinproces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelorcontabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba

expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertizacontabila.- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau adliteram din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termenedecat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai

fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilorCapitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele

paragrafe:- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate deexpertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, asurselor de informatii utilizate- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie safie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri aleexpertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza

evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertulcontabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiilelegale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare instabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta inraportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor siinterpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii decatre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa sefaca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doarrezultatele calculelor si interpretarea acestora.- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf

al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiz contabil trebuie s conin cte un paragrafdistinct cu concluzia (rspunsul) la fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile preluat() nmaniera n care a fost formulat() n Capitolul II DESF URAREA EXPERTIZEI CONTABILE

20


21/36

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (4 intrebari)

1. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera decuprindere a impozitului.

Rezolvare:

Potrivit art. 13 si a art. 14 din Codul Fiscal, urmatoarele persoane, denumite in continuarecontribuabili, sunt obligate la plata impozitului pe profit:

a) persoanele juridice romne; Norme: 1. Fac parte din aceast categorie companiile naionale,societile naionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societile comerciale, indiferentde forma juridic de organizare i de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capitalstrin sau cu capital integral strin, societile agricole i alte forme de asociere agricol cupersonalitate juridic, organizaiile cooperatiste, instituiile financiare i instituiile de credit,fundaiile, asociaiile, organizaiile, precum i orice alt entitate care are statutul legal de persoan

juridic constituit potrivit legislaiei romne.

2. n cazul persoanelor juridice romne care dein participaii n capitalul altor societi comerciale icare ntocmesc situaii financiare consolidate, calculul i plata impozitului pe profit se fac la nivelulfiecrei persoane juridice din grup.

Sfera de cuprindere: n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediulsocial n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din oricesurs, att din Romnia, ct i din strintate;

b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n

Romnia; Norme: Persoanele juridice strine, cum sunt: companiile, fundaiile, asociaiile,organizaiile i orice entiti similare, nfiinate i organizate n conformitate cu legislaia unei alteri, devin subiect al impunerii atunci cnd i desfoar activitatea, integral sau parial, prinintermediul unui sediu permanent n Romnia, aa cum este definit acesta n Codul fiscal, de la

nceputul activitii sediului.

Sfera de cuprindere: n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prinintermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediuluipermanent;

c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romniantr-o asociere fr personalitate juridic;

Sfera de cuprindere: n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente caredesfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitulimpozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane;

21


22/36

d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliaresituate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan

juridic romn;

Sfera de cuprindere: n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legturcu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participaredeinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate attn Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datoratde persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.

Sfera de cuprindere: n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romnecare realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic,asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.

2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijloc fix. n cazul n care se vinde la un pre mai micdect valoarea rmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului peprofit?

Rezolvare:

Potrivit art. 7, alin. 33) din Codul Fiscal, valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezinta:

- costul de achiziie, de producie sau valoarea de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuitori constituite ca aport, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru calcululamortizrii fiscale, dup caz. n valoarea fiscal se includ i reevalurile contabile efectuate potrivitlegii. n cazul n care se efectueaz reevaluri ale mijloacelor fixe amortizabile care determin odescretere a valorii acestora sub costul de achiziie, de producie sau al valorii de pia amijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz, valoarea fiscal rmas

neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz pn la nivelul celei stabilite pe bazacostului de achiziie, de producie sau a valorii de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit oriconstituite ca aport, dup caz. n situaia reevalurii terenurilor care determin o descretere avalorii acestora sub costul de achiziie sau sub valoarea de pia a celor dobndite cu titlu gratuit oriconstituite ca aport, dup caz, valoarea fiscal este costul de achiziie sau valoarea de pia a celordobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz;

22


23/36

Intrucat nu este prevazuta la art. 21 din Codul Fiscal ca fiind o cheltuiala cu deductibilitatelimitata sau nedeductibila, in cazul in care se vinde un mijloc fix la un pret mai mic decat valoarearamasa neamortizata, consider ca aceasta cheltuiala este deductibila.

La art. 24 alin. 15 din Codul Fiscal exista formularea: (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile,deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluarecontabila a acestora. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din

functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintavaloarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixecu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in bazavalorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele deamortizare aplicate pana la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelorfixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil in situatia in care

acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii. In

prezent aceasta formulare este eliminata.

Totodata, la puncul 715 din Norme metodologice in prezent nu mai exista in prezent vechea

formulare: 715. In categoria unitatilor specializate, conform art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, seincadreaza persoanele juridice care, potrivit obiectului de activitate, intermediaza instrainarea deproprietati imobiliare si a altor mijloace fixe, departamentele specializate aflate in structuraorganizatorica a contribuabililor si alte unitati cu activitati similare.

3. O societate comercial nregistreaz n contabilitate la nivelul unui an venituri totale nsum de 700.000 lei i cheltuieli totale n sum de 500.000 lei. Amortizarea fiscal este de 20.000

lei, cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraiei 101, determinaiimpozitul pe profit de plat.

Rezolvare:

Venituri totale: 700.000

Cheltuieli totale 500.000

Rezultat brut 200.000

Rezultatul dupa includerea elementelor similar veniturilor / cheltuielilor

200.000

Amortizarea fiscala 20.000

23


24/36

Total deduceri: 20.000

Profit/pierdere 180.000

Cheltuieli cu amortizarea contabila 20.000

Alte cheltuieli nedeductibile 80.000

Total cheltuieli nedeductibile 100.000Total profit impozabil/pierdere fiscala pentru anul de raportare, inainte de reportarea pierderii

280.000

Pierdere fiscal de recuperat din anii precedent 40.000

Profit impozabil/ pierdere fiscala, de recuperate in anii urmatori 240.000

Total impozit pe profit, din care: 38.400

Impozit afferent profitului ce se impune cu 16% 38.400

Impozit pe profit inainte de scaderea sumelor reprezentand sponsorizare/ sis au mecenat si burseprivate 38.400

Impozit pe profit anual 38.400

Impozit pe profit anual 38.400

Impozit pe profit aferent altor activitati decat cele de la rd.1.1(adica alte activitati decat cele denatura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor sau pariuri sportive)

38.400

Impozit pe profit datorat 38.400

Diferenta de impozit pe profit datorat 38.400

Asadar, impozitul de plata este 38.400lei

4. n cazul veniturilor din cedarea folosinei bunurilor, venitul brut se majoreaz cu cheltuielilede intr n sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiria, fr a-i fi rambursate de proprietar.

Prezentai ce cheltuieli se pot ncadra n aceast categorie.

Rezolvare:

Potrivit punctelor 135 si 136 din Norme metodologice de aplicare a art . 62 din Codul Fiscal:

24


25/36

135. n vederea determinrii venitului brut, la sumele reprezentnd chiria sau arenda n bani i/saula echivalentul n lei al veniturilor n natur se adaug, dac este cazul, i valoarea cheltuielilor cesunt, conform dispoziiilor legale sau nelegerii contractuale, n sarcina proprietarului,uzufructuarului sau a altui deintor legal, dar sunt efectuate de cealalt parte contractant.1351.136. n conformitate cu legislaia n materie, proprietarul are obligaia de a efectua cheltuielilereferitoare la ntreinerea i repararea locuinei nchiriate, ca de exemplu:

- ntreinerea n bune condiii a elementelor structurii de rezisten a cldirii, elementelor deconstrucie exterioar a cldirii, cum ar fi: acoperi, faad, curile i grdinile, precum i spaiicomune din interiorul cldirii, cum ar fi: casa scrii, casa ascensorului i altele asemenea;

- ntreinerea n bune condiii a instalaiilor comune proprii cldirii, respectiv ascensor, hidrofor,instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de nclzire central i de preparare a apeicalde, instalaii electrice i de gaze;

- repararea i meninerea n stare de siguran n exploatare i de funcionare a cldirii pe toatdurata nchirierii locuinei.

XI. Tinerea contabilitatii unei entitati (5 exercitii)

1. S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominal aefectului 10000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10000x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectuezeinregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.

Rezolvare:

In contabilitatea tragatorului:

- Anularea efectului comercial initial

411 = 413 10.000

- Contarea dobanzii penalizatoare

411 = 766 1.200

- Contarea dobanzii pentru amanare

411 = 766 300

- Contarea valorii timbrului fiscal

25


26/36

411 = 708 12

- Contarea valorii cheltuielilor de corespondenta

411 = 708 8

- Reanoirea efectului

413 = 411 11.520In contabilitatea trasului

- Anularea efectului comercial initial

403 = 411 10.000

- Inregistrarea dobanzii penalizatoare

668 = 401 1.200

- Inregistrarea dobanzii pentru amanare

668 = 401 300

- Contarea valorii timbrului fiscal

635 = 401 12

- Contarea valorii cheltuielilor de corespondenta

626 = 401 8

- Crearea unui nou effect comercial

401 = 403 11.520

2. Valoarea nominala a efectului comercial detinut de S.C. FRUCTAVIT S.R.L. este de10.000 lei, valoarea scontata (neta) la unitatea bancara este de 9200 lei, comision bancar 100

Valoarea scontata (neta) = Valoarea nominala AGIOAGIO = Scont + Comision = (10.000 9.200)+100= 900lei.

Rezolvare:

- Scontarea efectului detinut26


27/36

5114 = 413 10.000

5121 = 5114 9.200

- Inregistrarea comisionului bancar

627 = 5114 100

- Inregistrarea dobanzii pentru scontare666 = 5114 800

3. S.C. ALFA S.A. remite bancii spre incasare o cambie in valoare de 10.000 lei, astfel:

-A scontarea se face la scadenta;

-B scontarea se face inainte de scadenta, comision 10%, servicii bancare 200 lei, perioada 3 luni.

Rezolvare:

A - remiterea efectelor la ncasare la scadenta

5113 = 413 10. 000

B- remiterea efectelor pentru a fi scontate nainte de termen:

5114 = 413 10. 000

Dobnda = 10.000 10 3 /12 = 250 lei

% = 5114 10.000

627 200

666 250

512 9.550

si concomitent:

27


28/36

Debit: 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta 10.000

- n momentul cnd efectele ajung la scadenta:

Credit: 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta 10.000

4. S.C. ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei,TVA 19 %.

- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei,respectiv SC GAMA SA poate utilize cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are oobligatie dintr-un raport comercial anterior;

- B sconteaza cambia la banca inainte de scadenta; taxa de scont 14 lei;

- C pastreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu trasulprin incasarea in numerar;

- D deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scadenta, banca retinand uncomision de 4 lei.

Rezolvare:

- S.C. ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA19 %.

% = 401 714371 600

4426 114

- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

28


29/36

411 = % 714

707 600

4427 114

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA.

401 = 403 714

413 = 411 714

403 = 401 714

Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utilize cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are oobligatie dintr-un raport comercial anterior;

401 = 403 714

413 = 411 714

403 = 401 714

- B sconteaza cambia la banca inainte de scadenta; taxa de scont 14 lei;

5114 = 413 714

% = 5114 714666 14

512 700

29


30/36

- C pastreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cutrasul prin incasarea in numerar;

5114 = 413 714

514 = 5114 714

- D deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scadenta, bancaretinand un comision de 4 lei.

5114 = 413 714

% = 5114 714

627 4

512 710

5. SC ARO SA livreaza la SC UAMT SA un autoturism de teren in valoare de 90000 lei, TVA

19%, urmand ca decontarea sa se realizeze dupa doua luni. Dupa o luna SC UAMT isi achitadatoria fata de SC ARO obtinand un scont de 30% pe an. Sa se efectueze inregistrarile la ambelesocietati.

Rezolvare:

Calcul valorii scontului : 30%* 90.000/12 = 2.250lei

Inregistrari care se efectueaza in contabilitatea societatii UAMT SA (cumparator):

- Inregistrarea achizitiei autoturismului de teren :

% = 404 107.100

30


31/36

371 90.000

4426 17.100

- La decontarea facturii se inregistreaza valoarea scontului primit, astfel:

404 = % 107.100

5121 104.422,50

767 2.250

4426 427,50

Inregistrari care se efectueaza in contabilitatea societatii ARO SA (vanzator)

- Inregistrarea vanzarii autoturismului de teren :

411 = % 107.100

707 90.000

4427 17.100

- La decontarea facturii se inregistreaza valoarea scontului acordat, astfel:

% = 411 2.677,50

667 2.250

31


32/36

4427 427.50

Si concomitent:

512 = 411 104.422,50

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (3 exercitii)

1. SC BETA SA rascumpara 200 de actiuni proprii cu valoarea nominala de 1leu , la un pretde:

a). 1.1 lei/actiune

b). 0.95 lei/ actiune

In exercitiul financiar curent actiunile rascumparate se anuleaza.

Rezolvare:

a). - Rascumpararea actiunilor proprii;

109 = 5121 220 (1,1 lei X200 actiuni)

- Anularea actiunilor rascumparate

1011 = 109 200 (1 leu X200 actiuni)

149 = 109 20

b) - Rascumpararea actiunilor proprii

109 = 5121 190 (0,95 lei X200 actiuni)

32


33/36

- Anularea actiunilor rascumparate

1011 = 109 200 (1 leu X200 actiuni)

109 = 141 10

2. SC GAMA SA rascumpara actiuni proprii la costul de achizitie de 500 lei, cheltuieliaccesorii (comisioane de rascumparare) 8 lei.

In termen de 3 luni actiunile au luat destinatiile:

50% au fost distribuite salariatilor, la pretul de vanzare de 240 lei

40% au fost vandute tertilor, la pretul de vanzare de 220 lei

10% au fost anulate

Rezolvare:

- 50% au fost distribuite salariatilor, la pretul de vanzare de 240 lei

Rascumpararea actiunilor proprii

109 = 5121 500

109 = 462 8

462 = 5121 8

- Revanzarea a 50% din actiunile rascumparate catre angajatii firmei(508 X 50% = 254):

461 = 109 240

33


34/36

149 = 109 14

- Incasare de la salariati:

5121 = 461 240

40% au fost vandute tertilor, la pretul de vanzare de 220 lei

- Vanzarea a 40% din actiunile rascumparate unor terti (508 X 40% = 203.20)

5121 = 109 203.20

5121 = 141 16.80

10% au fost anulate

- Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (508 X 10% = 50.80) siinregistrarea pierderii rezultate din anulare:

% = 109 50.80

1012 50

149 0.8

- Acoperirea din rezerve a piederilor inregistrate:

1068 = 149 0.8

34


35/36

3. SC FELIX SA rascumpara de la actionari 500 de actiuni la pretul de 1 leu/actiune eliberateintegral, platindu-se prin caseria societatii.

Dupa 14 luni se revand 100 de actiuni, pretul de vanzare fiind de 1.2 lei, incasandu-se prin banca,100 de actiuni se revand la 0.9 lei actiunea, incasandu-se prin caserie, iar 300 de actiuni

rascumparate se anuleaza.

Rezolvare:

- Rascumpararea actiunilor proprii

-cost de achizitie 1leu/actiune

-nr. Actiuni 500

109 = 5311 500

- Vanzarea a 100 de actiuni la pretul de 1.2lei/actiune

-cost de vanzare 1,2 lei/actiune

-nr. Actiuni 100

461 = % 120

109 100

141 20

- Incasarea acestor actiuni prin banca

5121 = 461 120

- Vanzarea a 100 de actiuni la pretul de 0.9lei/actiune

35


36/36

-cost de vanzare 0,9 lei/actiune

-nr. Actiuni 100

% = 109 100

461 90

149 10

- Incasarea acestor actiuni prin casa

5311 = 461 90

- Anularea a 300 de actiuni din actiunile rascumparate

1012 = 109 300

Exercitii propuse

Documents

Transcript of Exercitii propuse