Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata
-
Upload
carmen-maria-mecu -
Category
Documents
-
view
368 -
download
0
Transcript of Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata
5/16/2018 Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/exemplul-iii-joc-de-rol-si-lectura-personalizata 1/5
Carmen - Maria Meet», lnstitutul Teologic Romano-Catolic Bucuresti
Llteratura In manuate ~j In scoala
JoeDE ROL ~I LECTURA PERSONALIZATA
Obiectiv, Ipoteze, Background teoretic
Am pomil de la ideea ca opera literara reprezinta printre multe altele - un condensat simbolic al
expenentei I trairii autorului sau, La limita, tnsus i textului auto-referential (P. Cornea, 1988, p. 28) s-ar
pu tea incadra in aceas ta ser ie, in masu r a in care acumu leaza u n fel individualizat de experimentare ludica
in spatial limbii. Mi-am prop us sa provoc 0 intilnire a lumii fiction ale a textului cu reprezentarea l u m i i
reale, ea imagine pe care cititorii adoiescenti 0 au. Am ernis ipoteza ca aceasta experienta de receptare va
lasa unne la nivelul conceptului de sine (R. L. Ecuyer, 1994), precum si la cel de evaluare a ter/ufui,
operei,
Pentru realizarea obiectivului enuntat, am folosit jocul de rol, preluat din ins t rumentarul
psihodramei. J. L. Moreno (1961, p. 62) intelege prin rol, ,forma de functionare pe eare individul si-o
asuma in momemul specific in care el reactioneazii fa 0 situatie specifics in care sunt implicate aile
persoane sau obiecte " (s . n . ). El a cc en t u ea za fa pt u l c a originea teoriei rolului s e afta in drama, in traditia
teatrala, Drama presupune opozit ie §i conflict, cup lu r i rol -contrarol. Din confruntarea acestora se produc
organizar i ale p er so n ali ta ti i s i c la ri fi ca ri aleconceptului de sine. Omul in tegreaza dim en siu n i per son ale pecare ~i Ie poate asuma doar in contextul intilniriicu celalalt. Rolul este pentru Zerka Moreno
"comportament de i n te ra ct iu n e ", " fu z iu n e de elemente private ~icolective (Z . Moreno, 1985, p. 350 - s.n.) ,
Adolescema 5e defineste prin cautari identitare, aparitii ~irezolvari de conflicte intrapsihice ~i
interpersonale (E. Erikson, 1963). Opera literara ii pennite eititorului de aceasta varsta sa incerce roluri
noi, prescrise de text, Sa-l1iclarifice propriile experiente raportindu-le la cele din lumea textului, s1l.Ie
in~eleaga §i sa Ie integreze mai bine . Lectura face posibile .,elaborarealreelaborarea schernelor de
experienta : ; ; i a identitatilor' (8. Lahire, 2000, p. 104). Reeiproc, hipercodurile comune pot inlesni sau
d is to r s iona comprehensiunea hipercodurilor lumilor fiqionale (lJ. E co, 1991, pas sim ).
Metoda ~i rezultsteleAm lucrat cu 21 elevi - dasa a IX-a J, specialitatea matematica - fizica, membri ai unui liceu
teoretic de carrier din Bucuresti, Clasa de control, a IX-a C, a fast una ell specializare socio-urnana, din
acelas i liceu , E levii par t icipan ti la experiment nu agreau in mod deosebit leetura beletristica, cu atat mal
pu tin se angajau in redactarea Iucrar ilor sense. ,
Activitatile in care am utilizatjocu/ de rol au fOSI integrate in programul orei de limba rornana.
La clasa de control s-au utilizat metode traditionale, Manualul utilizat la ambele clase a fast eel scris de
A. Crisan, L, Papadima, r . Parvulescu, F. Slimihi'iian, R. Zafiu, aparut la Bucuresti, Humanitas,
EtapaI
Cercetarea - actiune s-a desfasurat in an u l scolar 2000-2001. 1 n etapa de ineepu t am aplicattestul Cine sint eu? (L. Ecuyer, 1994), cu scopul de a focaliza atentia subiectilor asupra conceptului de
sine. Ei trebuiau sii alcatuiasca 0 compunere ill care sa raspunda la intrebarea de mai sus, f l I r 1 l . sa-~j puna
probleme privitoare la felul in care eornpunerea lor ar putea fi etichetati de altii. l-am motivat suplimentar
spunandu-le ca r n a ocup de pregatirea viitorilor profesori ~ic a as vrea sa-i fae sa in~eleaga ce probleme,
ganduri, trairi au adolescentii, Am aplicat testul elevilor ambelor c1ase. Nu am remarcat diferente
semnificative privind dimensiunile de personalitate asupra earoraei s..au centrat, niei deosebiri stili stice.
Toti s -au expr irn at cu naturaletesi sinceritate, lntr-un Iimbaj adecvat varstei.
Etapa II
Ea a cuprins experimentarea jocului de rol in diferite momente ale prelucrarii unor texte
prevazute in planificare anuala, Am preferat textele care se refereau la scoala, adolescents. relatii tineri •
batran i ..
Ca structure generals. jocul de rol a presupus: a. fixarea cadrului (lee, limp. aranjament spatial
cu obiecrele avure la indemana); b. fixarea personajelcr ~iacursului general al actiunii: c. intrarea in rol,
prin interviu existential (Cum va n um iti/ te numes t i ? Ce v ar sta aveti/ ai? Ce va place la dvs.l Ce- t i place
la tine? Ce nu va. placet nu - t i place? Ce pe rsoane va sunt! iIi s in t rn ai apropiate? etc. etc.) ~i interviu in
situaiie (U nde va: aflat i / te aft i acum? CUiII .suute\iI e~[i ullbdicat? C~ ora es re? u ita- re/ uitat i-va la ceas!
etc, etc.); d. inrrarea personajelor in rclane, punerea in scena a actiun ii; e. scoaterea din rol (A i
rcdcvenit .. .I) f. discutii, ghidate de intrebari care srimuleaza reflectarea (Cum te-al simtit in rol? Ce
exper ien te pers on ale ti-ai am in ti t? Ce lu cru r i n o i > Ii aflar? Ce rrezi c:i ai invatat'))
5/16/2018 Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/exemplul-iii-joc-de-rol-si-lectura-personalizata 2/5
Me tod e i n p r eda n: H I ite ra tu r ; i
Voi prezenta in continuare tipuri de situatii de receptare in care am utilizatjocul de rol precum si
rnodurilein care metoda s-aconcretizat sub forma de mai multe procedee.
I. Pregiitirea receptdrii
a Pregdtirea receptarii unui text C A . Plesu, "Era mai bine inainte"). Cadrul: un tren privat cu
un conductor caruia ii place sa modereze dlscutii intre calatori, Conflictul de opinii se produce intre doua
grupuri de personaje: cei care considers ea era mai bine inainte de '89 • pe de0
parte ~icei care cred ea emai bine dupa '89 • pe de alta. Rolurile din prima categorie (aJese de catre elevi) au fost: pensionar,
tractorist, ziarist, gospodinii, securist. Rolurile din a doua categoric au fest: lanar (elev exmatriculat), ~
educatoare, copil, informatician; fost deunur politic. Cei care nu au in r rat in aceste roluri au fo st s im pli
caiatori observatori ai discutiei, Trei invitati din clasa a XI-a au fost observatori extemi. Observatorii au
participat la extragerea concluziilor in urma diseutiei din tren, discutand despre diversiratea opiniilor,
despre motivele pe care personajele Ie au de a sustine 0 opinie sau alta, despre experiente personals
asernaaatoare, des pre ceea ce au aflat nou etc. Observatorii externi au apreciat i nc lu s iv c ali ta te a jocului,
spontaneitatea par t icipant i lor : ; ; i s i -au exprimat regretul eli nu au participat ~iei.
b. Pregdtirea receptiirii unui capitol .Jineri ~i Mlroni ". in prima faza elevii au relatat succint
conflicte eu batrani, s i tuat i i in care ei on cunoscuti ai lor au fost irnplicati, evenimente petrecute in
cartierul unde locuiesc, in rnjjloace de transport in comun, pe strada etc.) in jocul propriu-zis am utilizat
inversiunea de rol; concretizarea ~i amplifioarea, spre a-i ajuta pe participanji sa devina empatici la
problemele varstei a treia. Spre exemplu i .un blitrfu!" legat la oehi eu 0 esarfa prin care abia lntrezaresteceva (concretizare a faptului cli i-au cazut ochelarii),cu genunchii indoiti (concret izare a faptului cli se
misca greu) incearca sa iasa dintr-un cere de tineri care, cu un ton din ce in ce mal agresiv (amplificare)
fac glume necuviincioase pe seam a lui.
2. Transpunerea dintr-un limbo] artistic in altul.
Un exemplu ar fi aplicatia la textul lui M. H. Simionescu, Erasmo sau A doua fotografie cu
oameni mici. in prima faza.,elevii se grupeaza (3-5), aleg un episod, se gandesc la asemanari cu
illtamp/ari $1cu persoane reate (ca element de creativitate in rnunca scenaristului - in elaborarea textului),
s chiteaza s cen ariu l fiin d ar en ti la particularitatile Hmbajului personajelor, schiteaza regia. i n faza a doua,
f a r l l . text, joaca scenariul i n fat a clasei. Dup a i es ir ea din r ol u rme az a d is eu ti ie te .
3. Explorarea propriei personalitiiti, dupa Iectura unui text.
Dupa lectura Corigenta de M. Eliade, am pus in scena confruntarea unor plil1i din personalitatea
elevilor: una vilzutl\ ca "mai buna", alta vl\zuta ca "mai putin bun!". in prima faza ei le dau cate un nume,
ceuta situatii in care ele s-au rnanifestat, in faza a doua, pun in scena 0prezentare a lor (mutsndu-se de peun scaun pe altul, pentru a marca spatial manifestarea uneia sau a eeleilalte). Accentul cade pe nevoile
fiecarei parti ~ipe soiutii care ar putea conveni amandurora. Acesre din urma lucruri vor fi obiect al
discutiilor. Un elev ajunge la concluzia inteleapta ca "OTice alb are un pic de negru", altul incearca sa
reuneasca "sperania ca ceva s e r ez olv a de la sine" cu "inteJepciunea de a face ceva" etc.
4, Aprofundarea unei probleme a lumii textului.
in termenii lui R. Ingarden ar fi yorba despre rezolvarea unei nedeterrninari, umplerea unei
locune a textului, punand in functiune 0 schema de coruinut, un scenariu insu~it de cititor din Jumea de
referinta (U. Eco, Op. Cit.). Spreexemplu, un grup de elevi pune in scena dialogul Nora - Doru, eu ocazia
"Incerclini de spalare a ciorapilor" (M. Nedelciu, Nora sau Balada zdnei de la Bcilea-lac). Din sehimbul
de replici inventate d e j u ca to ri reiese eli cererea fetei este interpretata de partener ca 0 cerere in casator ie ,
ceea ee-l face sa se retraga, 5-0 par.iiseasea mai repede. Ca tehnica, atunei dnd unul dintre partenerii care
im provizeaza n u are replica, altcineva - dintre ce i aflati in ban ca - poate sa- l dubleze, expl ici tand spre
exemplu ceea ce mimica, postura sa exprima implicit, on dand replica pe care e/o considers plauzibila.
5. Diagncaa a comprehensiunti.
Dupa lectura ~iprelucrarea informatiei din Audienla de C. Teodoreseu, Ie-am prop us elevilor sa
puna In scena un dialog intre elevul - poet ~i elevul Rosu, A rezultat ca experienta personala nu Ie
permitea intrarea in primul rol, in vreme ce al doilea era realizat eu r nu lt a u su ri nt a, Mergeau p a n a acolo
incal tncercau sa-i atribu ie elevu lu i - poet comportamentele antisociale ale celuilalt precum s i motivele
acestuia.
Cand le-arn propus sa-si imagineze 0 discutie in care tanara profesoara de limba rornana incearca
sA sustinli ca uza e le vu lu i poet in eancelarie, dialogul pus in s cen a a demonstrat 0 extraordinara capacitate
de observare a particularitatilor de limbaj verba! ~j nonverbal ale profesorilor din scoala lor. De asemenea.
s -a p u tu t vcdca c.a din schemele lor lipsea una care sa-i ajute sa inteleaga rclatia simetrica dmr r e eel dOl
creator]. ei percepand doar distants datorata statutelor lor sociale,
69
5/16/2018 Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/exemplul-iii-joc-de-rol-si-lectura-personalizata 3/5
Literarura in manu ale si in scoata
6. Sesizarea de asemiinari intre IT/meareala ~ilumea fictionala.
Textul pe care am lu crat a fos t Povestea fiirii sforsit de M . Ende, in pregatirea jocului de rol,
le-arn propuseJevilor sa se gandeasca (in grupuri) la insustrile Craiesei Copile, preeum si la cele ale
Morlei, Am scris pe tabla - in doua coloane, tnsusirile gasite in urma reflectiei grupurilor. Apoi Ie-am
propus s a se gandeasca la perseane din viata real! asemanstoare fie cu Craiasa Copila, fie cu Moria ~isa.
Ie caute pseudonime, Jocu! de rei a avut ca obiectiv punerea in scena a intalnirilor dintre Craiasa Copila ~iI sau persoane asemanatoare, pe de 0parte, ~iMortasi I sau persoane asernanatoare, pe de aha. lntalntrea
avea drept tint! facilitarea inlelegerii reciproce a nevoilorcelor doua personaje I persoane, Un grup de
elevi a simtit nevoia sa introduca un personaj "moderator" care sll.medieze relatia, Discutiile s-au centrat
pe intelegerea ~iacordarea nevoilor tinerilor si varstnieilor.
Etapa IIILa sfarsitul anului scolar le-arn cerut elevilor ambelor clase sa scrie 0 nou! compunere cu tema
"Cine sunt eu", facand apel Ia experientele avute in cursul orelor de limba $ i literatura romani1. A doua
sarcina pe care au indeplinit-c a fost evaluarea rnanualu lu i , care a constat in enumerarea textelor care
le-au placut ~i a celor care nu Ie-au placut, avand griji1 sa-si motiveze alat alegerile, cit ~iresp ingeriIe,
Rezultatele acestor doua post· teste arata deosebiri clare intre elevii eelor dou.l1clase, din perspectivepersona Iizari i lecturi i,
I. Testuli.Cine sunt eu"
Elevii clasei experimentale, IX J, se refera la experientele lor de receptare in proportie de 73%,
in vreme ce elevii clasei de control 0 fae doar in proportie de 25%.
o analiza calitativa a raspunsurilor arata ca. elevii clasei experimentale se refera la lueruri concrete,
vorbesc despre calitati pc care si Ie-au descoperit fie in urma receptarii textelor, fie in tirnpul colaborarii
in aetivitAtile de grup. Ei relareaza de asemenea despre "inv8ta:turi" concrete extrase ca urmare a
experientelor prin care au trecut. lata cateva exemple: ,,[sunl] 0 persoana care se descopera incercand sa-i
inteleaga pe altii", "am tnteles ell. sentimentele mele sint lucruri normale, se incimplii oricui", ,,[am
inVilfat ell.e bine] sa nu te increzi intr-un baiat, s! nu pleci de l§.ngll.parintii care te iubesc", ,,[am Inteles],
in sflinjil (s. n.), lumea dinaintea revolutiei", ,,[am] 0 fata buna pentru prieteni, 0 f a t A rea pentru dusmani",,,[sunt] potrivita pentru rolul personajului negativ, imi place «sa-i ameteso pe cei care joaca rolu!
pozitiv", "m-am tndragostk de cine nu trebuia ~i am crezut in acea iubire care nici nu exista", "am aflat
de nu-mi place viata la tara", "am invll.tat sa pretuiesc ce am. sa tin la persoanelecare rna ajuta ~i mil
respects", "altruismul nu trebuie ap licat persoanelor profitoare", "pot s! rna cunosc mai bine cu ajutorul
prieteni lor".
Prin contrast, raspuasurileelevilor clasei de control apar ca fiind vagi: "unele Ieetii m-au ajutat
sa v!d lumea altfel", .Jectiile de limba romana sunt educative, ne lnval! sa vorbim frumos", "am invatat
Inlilt. chiar m-am sehimbat putin ", "am invatat cum putem avea 0 conversatie reusita", "acum super!
cititul povestilor despre iubire" (s. n.),
2. Evaluarea manuaiului
Alegerile sint mai diversiflcate in clasa experimentala, IX J, fal:li de clasa control, IX C. Esre
acesta un semn al personalizarii optiunilor. La aceasta clasa, elevii au ales cu voturi peste medie titlurile:
Romeo ~i Julieta de W. Shakespeare, Salonul inventiilor trdsnite, Erasmo sau A doua fotografie el l
oameni mici de M. H. Simionescu, Corigenta de M. Eliade, 0 noapte furtunoasii de 1 . L. Caraglale,
Vorbeste-ncet de M. Eminescu, Nora sau Balada zdnei de la Sa/eo =lac de M. Nedelciu, Povestea fdrii
sfar:;il de M. Ende ~j Audienla de Cr. Teodorescu , (Am seriat rucrari le de la cea aleasa cu cel mai mic
numAr de voturi pana la cea aleasa cu eel mai mare numar de voturi). La clasa de control, seria alegerilor
arata astfel: Romeo !ji Julieta, Vara fa lara de G. Topirceanu, Corigenta, Audienlii, Nora SOli Balada
zdnei de fa Brilea - lac.
La clasaexperimentala observant ca este ales cu un nurnar mare de voturi un titlu care nu aparedeloc la c1asa decontrol: M. Ende, Poveste fora sfar#l. Este un text care a fost preluerat ~i prin jocul de
rol. Un alt text cu voturi peste medie numai la clasa experimentala, siel obiect al jocului de rol, este
Erasmo sail A doua fotografie ell oameni mid. Privind diagrama respingerilor observarn ell.numai la clasa
de control este respins in top texrul Era mui bine inainte. Tot numai aiel. in urma unei judec.\\ti in alb •
negru, este respins in bloc capito IuIJoe !jioacii.V oi prezen ra in con tin uare diferentele p ri v in d a. calilii/ile discursulut elevilor celor duua claw s i
b. mottvele alegerilor pe care ei le au facut, La clasa IX J, cxperimentala, 15 dinrre elevi au un discurs
clar asumat, la persoana I singular ~i I sau adresativ, In pcrsoana a II-a singular, 3 elevi all un discurs
impersonal, alti 3 vorbesc in numele grupului la persoana I plural. La clasa de control predornina
70
5/16/2018 Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/exemplul-iii-joc-de-rol-si-lectura-personalizata 4/5
,I,
i e
Me to de t n p re da re a l i te ratun l
discursul impersonal: J 6 dintre elevi au fie discurs impersonal net, fie discurs impersonal in ames tee cu
discurs Ia persoana I singular sau Ia persoana a U-a singular. Doar 5 dintre elevi au discurs clar asumat, la
persoana I singular. 3 vorbesc in numele grupului, Lapersoana I plural. Un exemplu de discurs asumat ar
fi: lIeu consider cli lecturile trebuie sli-I puna pecititor intr-o dispozitie bunl, sl-1 provoace la cirit, s1 fie
inventive ~iinteresante ... " (5. n.). Pentru tipul de discurs adresativ a-si exemplifica astfel: ,,[sunt lucrari J
interesante, placute, din care pO li t nt el ege ell u~urintA gandirea autorului ~ite p ot c ap tiv a" (s.n.), Discurs
impersonal ar ti: ,,[EminescuJ [... J Poena ["vorbe§te - incet"] este foarte frumoasa -lucru de ,*teptat"(s. n.).
Motivele alegerilor pot fi personalizate (exprimand experienta proprie de intelegere, 0 giindire
personala), exprimate cu cuvinte proprii, natural ori "academice", mimdnd gdndirea adultilor. La clasa a
lX-a J, experimentala, predomina motivele personalizate ori cele exprimate natural, cu cuvir i te proprii - la
17 dintre elevi, Doar 4 elevi invoca motive "aeademice". Dimpotriva, la clasa de control aces tea
predomina - la l5 elevi, doar 9 forrnuleaza motive vag personale ori exprimate cu cuvinte proprii viirstei.
Exemple de motive personatizate ar fi: " [Erasmo . .. J mi-a placut pentruca era verba despre niste copii
foarte inventivi care m-au faeut sa-mi dau seamaca ~ieu pot fi inventivasi pot crea scenete"; ,,[N ora ... ]
Mi-am dat seama ca niei un baiat nu menta sl ie daruiesti deoarece apoi te pirlise~te", "M-a impresionat
mult faplUl ca Nora a avut curajul sa plece"; ,,{Unjoe] mi-a placut pentru ca ~imie i :mi place puzzle -~ i in
schimb i m . . i placea cum gandea ea"; , ,{Poves tea . .. ] mi-a placut deoarece aici lnveti sa ierti", Exprimari
naturale, cu cuvinte proprii ar fi: ,,(P re Ja tii ] adultii pot invata ell la orice varstl pot fi copii",
, ,[Poves tea . .. ] nu trebuie sa spunem niciodata cat suntem M.mi ~i nefolositori"; ,,[Textele, in general]au tot ce i~idoresc copii de varsta mea"; ,,[ Tig an ia d a ] $i mi-a placut cum tiganul descria raiut".
Exprimarile generals, academice ar suna in acest mod: ,,[Textul contine] Iucruri care stau la baza culturii
unui adolescent"; "putereadragostei intotdeauna a fost 0 rnotivatie in ceea ce priveste omul";
, ,[Erasmo... J a cuprins ~irrecerea de la copilarie la adolesceata".
I n IDede ineheiere
Cred di ora de limba ~i Iiteratura romana poate fi un spatiu privilegiat unde Intreaga personalirate
a cuiva gaseste eonditii sa se dezvolte, Cartile scrise, cum spunea N. Steinhardt, sub imperiul harului pot
fi "de folos ~i spre inva.tltura". Ele pot raspunde unei nevoi presante a rimpului nostru: dezvoltarea
inteligentei emotionale altfel spus, a sufletului, Daca asta nu se int<impil, cresc ratele agresivitstii ~i
crirninalitati i , asa cum eercetarile au dovedit-o, Cartile bune se afla in dialog cu viata cotidiana, iar
educatia sufletului poate transforma • treptat, eu perseverenta - 0 societate anomies intr-una morals.
Bibliografie
Cornea, P., (1988), Introducere in M o ri a Iiteraturii, Bucuresti, Editura Minerva.
L'Ecuyer, R., (1994), Le developpement du concept d e soi d e l'enfance a fa vieillesse, Montreal, Les
Presses de l'Universite de Montreal.
Eco, U., (1991), Lector in fabula, trad, Marina Spalas, Prefata de Cornel Mihai Ionescu, Bucuresti,
Univers,
Erikson, H. E. (1963), C hild h oo d a nd S OC ie ty , Second Edition, New York, W. W. Norton and Company
INC.
Lahire, B. (2000), O mu l p lu ra l, C d tre 0 sociologie pSihologicii ,. Iasi, Polirom,
Moreno, I.L. (1987), T he E ssential M oreno. W ritin gs o n P sycho dra ma, G ro ups M ethod , and sp ontane ity
b y 1 . L. Moreno, Jonathan Fox, Editor, New York, Springer P. C.
Moreno, Zerka (1987), "Psychodram, Role Theory, and the Concept of the Social Atom", in The
Evolution of Psychotherapy, Edited by I. K. Zeig, Ph. D. New York, Brunner Masel, Publishers.
5/16/2018 Exemplul III Joc de Rol Si Lectura Personalizata - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/exemplul-iii-joc-de-rol-si-lectura-personalizata 5/5
A l i n a P a m f i l T i t i a n a Z l i i t i o r M o n i c a O n o j e s c u ;(Coordonatori)
L i t e r a t u r a
i n m a n a l e s i A n ~ c o a l aLucrarile
Simpozionulul National deDidactica Limbii ~iLiteraturii Romane
noiembrie 2001, Cluj-Napoca
Editura Eurod-dact
Cluj-Napoca, 2002