1

Partea I Partea general

I.1. Scopul i obiectul executrii silite

1. ndeplinirea obligaiilor prevzute n titlul executoriu 2. Organul de executare 3. Modalitati de executare 4. Legalitatea executarii silite 5. Rolul statului n executarea silita 6. Rolul activ al executorului judecatoresc 7. Obligatiile susceptibile de executare silita 8. Veniturile si bunurile supuse executarii 9. ntelegeri privind efectuarea executarii 10. Domeniu de aplicare 1. ndeplinirea obligatiilor prevazute n titlul executoriu. Obligaia stabilit prin hotarrea unei instane sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la ndeplinire de bunavoie. n cazul n care debitorul nu execut de bunvoie obligaia sa, aceasta se aduce la ndeplinire prin executare silita, care ncepe odat cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziiilor prezentei Crii a V-a din Codul de procedur civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. Executarea silit are loc n oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pna la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobnzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.

Executarea unor obligatii de a face, precum nscrierea sau radierea unui drept, act sau fapt dintr-un registru public, emiterea unei autorizatii, eliberarea unui certificat sau predarea unui nscris si altele asemenea, se poate obtine la simpla cerere a persoanei ndreptite, facut n temeiul unui titlu executoriu, fr a fi necesara intervenia executorului judecatoresc, dac prin lege nu se dispune altfel. n caz de neconformare a debitorului, creditorul poate recurge la executarea silita n condiiile Crii a V-a din Codul de procedur civil. Vnzarea de catre creditor a bunurilor mobile ipotecate n conditiile art. 2.445 din Codul civil se face cu ncuviintarea instantei, fr intervenia executorului judectoresc. 2. Organul de executare. Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de ctre executorul judectoresc, chiar dac prin legi speciale se dispune altfel. 3. Modalitati de executare. Executarea silita se efectueaza prin: 1. urmrirea bunurilor mobile i imobile ale debitorului sau aparinnd terilor inui s rspund, n condiiile legii, pentru obligaiile debitorului, n scopul ndestularii creditorilor; 2. predarea ctre creditor a bunurilor, prevzute n titlul executoriu, ce sunt deinute fr drept de debitor; 3. alte msuri prevzute de lege. 4. Legalitatea executarii silite. Executarea silita se face cu respectarea dispoziiilor legii, a drepturilor prilor i ale altor persoane interesate. Este interzis efectuarea de acte de

2

executare de catre alte persoane sau organe dect executorii judectoreti, cu excepia cazurilor prevzute de lege. 5. Rolul statului n executarea silit. Statul este obligat s asigure, prin agenii si, executarea n mod prompt i efectiv a hotarrilor judecatoreti i a altor titluri executorii, iar, n caz de refuz, cei vtmai au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit. 6. Rolul activ al executorului judecatoresc. n tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat s aib rol activ, struind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligaiei prevzute n titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor prilor i ale altor persoane interesate. Dac socotete c este n interesul executrii, executorul judecatoresc i va cere debitorului, n condiiile legii, lmuriri n scris n legtur cu veniturile i bunurile sale, inclusiv cele aflate n proprietate comuna pe cote-pri sau n devlmaie, asupra carora se poate efectua executarea, cu artarea locului unde se afl acestea, precum i pentru a-l determina s execute de bunavoie obligatia sa, aratndu-i consecinele la care s-ar expune n cazul continurii executarii silite. n toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare. Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum i darea cu rea-credin de informaii incomplete atrag rspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum i aplicarea unei amenzi judiciare n cuantum de la 100 la 1000 lei. Amenda se aplic de ctre preedintele instanei de executare, la cererea executorului, prin ncheiere executoriu, care se comunic debitorului. mpotriva ncheierii debitorul obligat la amend poate face numai cerere de reexaminare, solicitnd motivat s se revin asupra amenzii sau s se dispun reducerea ei. Cererea de reexaminare se face n termen de 15 zile de la data comunicrii ncheierii i se judec cu citarea prilor, prin ncheiere dat n camera de consiliu, de un alt complet din cadrul instanei de executare. 7. Obligatiile susceptibile de executare silita. Pot fi executate silit obligaiile al cror obiect const n plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinei acestuia, desfiinarea unei construcii, a unei plantaii ori a altei lucrri, ncredinarea minorului, stabilirea locuinei i vizitarea acestuia sau n luarea unei alte msuri stabilite prin titlul executoriu.

n cazul n care prin titlul executoriu au fost acordate dobnzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii. Dac prin titlul executoriu nu au fost acordate dobnzi, penaliti sau alte asemenea sume care s poat fi astfel stabilite, executorul judecatoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligaiei principale stabilite n bani, indiferent de izvorul ei. n cazul n care titlul executoriu nu conine niciun asemenea criteriu, executorul judecatoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare n funcie de rata inflaiei, calculat de la data cnd hotarrea judecatoreasca a devenit executorie sau, n cazul celorlalte titluri executorii, de la data cnd creanta a devenit exigibil i pn la data plii efective a obligaiei cuprinse n oricare dintre aceste titluri. Pentru sumele astfel stabilite, ncheierea executorului judectoresc este titlu executoriu. 8. Veniturile si bunurile supuse executarii. Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai n masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege. 9. ntelegeri privind efectuarea executrii. n tot cursul executarii silite, sub supravegherea executorului judecatoresc, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, n total sau n parte, numai asupra veniturilor banesti sau altor bunuri ale debitorului, ca

3

vnzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna nvoiala sau ca plata obligaiei s se faca n alt mod admis de lege. 10. Domeniu de aplicare. Executarea silita poate fi pornita mpotriva oricarei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat, cu exceptia acelora care beneficiaza, n conditiile legii, de imunitate de executare. Dispozitiile referitoare la executarea silit cuprinse n cartea a V-a a Codului de procedur civil constituie dreptul comun n materie de executare silita, indiferent de izvorul sau de natura obligatiilor cuprinse n titlul executoriu ori de calitatea juridica a partilor.

I.2. Titlul executoriu 1. Temeiul executarii silite 2. Hotarrile executorii 3. Hotarrile definitive 4. Hotarrile arbitrale si alte hotarri ale organelor cu atributii jurisdictionale 5. Titlurile executorii europene 6. Executarea hotarrilor supuse controlului instantelor judecatoresti 7. Alte titluri executorii 8. nscrisurile autentice notariale 9. Titlurile de credit 10. Refuzul eliberarii titlului executoriu 11. Desfiintarea titlului executoriu 1. Temeiul executarii silite. Executarea silita se poate efectua numai n temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii:

- hotarrile executorii; - hotarrile definitive, - orice alte hotarri sau nscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse n executare.

2. Hotarrile executorii. Sunt hotarri executorii: 1. hotarrile date n apel, daca prin lege nu se prevede altfel; 2. hotarrile date n prima instanta, fara drept de apel, ori cele n legatura cu care partile au convenit sa exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2) CPC. 3. Hotarrile definitive. Sunt hotarri definitive: 1. hotarrile care nu sunt supuse apelului si nici recursului; 2. hotarrile date n prima instanta, fara drept de apel, neatacate cu recurs; 3. hotarrile date n prima instanta, care nu au fost atacate cu apel; 4. hotarrile date n apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs; 5. hotarrile date n recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii; 6. orice alte hotarri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. Hotarrile devin definitive la data expirarii termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, dupa caz, la data pronuntarii. 4. Hotarrile arbitrale si alte hotarri ale organelor cu atributii jurisdictionale. Pot fi puse n executare hotarrile arbitrale, chiar daca sunt atacate cu actiunea n anulare, precum si alte hotarri ale organelor cu atributii jurisdictionale ramase definitive, ca urmare a neatacarii lor n fata instantei judecatoresti competente.

4

5. Titlurile executorii europene. Titlurile executorii europene cu privire la care dreptul Uniunii Europene nu cere recunoasterea prealabila n statul membru n care se va face executarea sunt executorii de drept, fara nicio alta formalitate prealabila. 6. Executarea hotarrilor supuse controlului instantelor judecatoresti. Punerea n executare a unei hotarri judecatoresti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului daca hotarrea poate fi atacata cu apel sau recurs; daca titlul este ulterior modificat ori desfiintat, creditorul va fi tinut, n conditiile legii, sa l repuna pe debitor n drepturile sale, n tot sau n parte, dupa caz. Aceste reguli se aplica n mod corespunzator n cazul punerii n executare a unei hotarri arbitrale. 7. Alte titluri executorii. Sunt, de asemenea, titluri executorii si pot fi puse n executare silita: 1. ncheierile si procesele-verbale ntocmite de executorii judecatoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii; 2. nscrisurile autentice; 3. titlurile de credit sau alte nscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie. Suspendarea executarii nscrisurilor autentice, a titlurilor de credit sau a altor nscrisuri crora legea le recunoate putere executorie poate fi ceruta si n cadrul actiunii de fond avnd ca obiect desfiintarea lor, fiind aplicabile n mod corespunzator dispoziiile referitoare la suspendarea executrii pn la soluionarea contestaiei la executare (Art. 718 CPC). 8. nscrisurile autentice notariale. Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa, lichida si exigibila constituie titlu executoriu. n lipsa originalului, titlul executoriu l poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public. n cazul anularii de catre instanta de judecata a nscrisului autentificat de notarul public, raspunderea civila a notarului public poate fi angajata numai pentru ncalcarea de catre acesta cu vinovatie a obligatiilor sale profesionale, urmate de cauzarea unui prejudiciu, stabilite prin hotarre judecatoreasca definitiva. 9. Titlurile de credit. Cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit constituie titluri executorii, daca ndeplinesc conditiile prevazute n legea speciala. 10. Refuzul eliberarii titlului executoriu. Daca se refuza eliberarea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plngere la judecatoria n circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, n termen de 15 zile de la data cnd a luat cunostinta de refuz. 11. Desfiintarea titlului executoriu. Daca s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate n baza acestuia sunt desfiintate de drept, daca prin lege nu se prevede altfel. n acest caz, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la ntoarcerea executarii.

5

I.3. Participantii la executarea silita

1. Enumerare 2. Prile 3. Drepturile partilor 4. Obligatiile partilor 5. Tertii garanti 6. Creditorii intervenienti 7. Tertii 8. Instana de executare 9. Executorul judecatoresc. Competena teritorial. 10. Recuzarea si nlocuirea executorului judecatoresc 11. Conexarea executarilor 12. Concursul dintre executarea silita si executarea pornita de un creditor 13. Actele executorului judecatoresc 14. ncheierile executorului judecatoresc 15. Ministerul Public 16. Agentii fortei publice 17. ndatorirea tertilor de a da informatii 18. Martorii asistenti 1. Enumerare. Participantii la executarea silita sunt: 1. partile; 2. tertii garanti; 3. creditorii intervenienti; 4. instanta de executare; 5. executorul judecatoresc; 6. Ministerul Public; 7. agentii fortei publice; 8. martorii asistenti, expertii, interpretii si alti participanti, n conditiile anume prevazute de lege. Dispozitiile Codului de procedur civil referitoare la incompatinbilitatea judectorilor (Art. 41 i urm. CPC) se aplica n mod corespunzator si instanei de executare, executorului judectoresc, Ministerului Public, agenilor forei publice, martorilor asisteni, experilor i interpreilor. 2. Partile. Sunt parti n procedura de executare silita creditorul si debitorul. Calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricnd n cursul executarii silite, potrivit legii. n acest caz, actele de executare ndeplinite pna la data transmiterii calitatii procesuale produc efecte, n conditiile legii, fata de succesorii n drepturi ai creditorului sau ai debitorului, dupa caz. 3. Drepturile partilor. Creditorul si debitorul au dreptul sa asiste, personal sau prin reprezentantii lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, sa ia cunostinta de actele dosarului de executare si sa obtina adeverinte si copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecatoresc, pe cheltuiala partii interesate, iar atunci cnd se considera vatamati n drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silita nsasi, n termenele si conditiile prevazute de lege. Acest drept l au si alte persoane care justifica un interes ocrotit de lege. La cererea debitorului, executorul judecatoresc va aplica, n

6

conditiile legii, compensatia legala dintre creanta prevazuta n titlul a carui executare s-a cerut mpotriva sa si creanta pe care el o opune pe baza unui alt titlu executoriu. 4. Obligatiile partilor. Creditorul este obligat sa acorde executorului judecatoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la ndeplinire, n bune conditii, a executarii silite, punndu-i la dispozitie si mijloacele necesare n acest scop. El este obligat sa avanseze cheltuielile necesare ndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor. Debitorul este obligat, sub sanciunea aplicrii unei amenzi judiciare de ctre instana de executare cu un cuantum cuprins ntre 100 i 1000 lei, conform art. 188 alin. (2) CPC, sa declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv cele aflate n proprietate comuna pe cote-parti sau n devalmasie, cu aratarea locului n care acestea se afla, precum si toate veniturile sale, curente sau periodice. Debitorul ale carui bunuri au fost deja sechestrate este tinut sa aduca la cunostinta executorului care sechestreaza aceleasi bunuri existenta sechestrului anterior si identitatea organului de executare care l-a aplicat, prednd executorului o copie a procesului-verbal de sechestru. 5. Tertii garanti. Creditorul, n conditiile legii, poate urmari, n limita creantei si a accesoriilor acesteia, concomitent sau, dupa caz, separat, si bunurile tertilor care au garantat plata datoriilor debitorului. n acest caz, dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile debitorului se aplica n mod corespunzator si tertilor garanti, n afara de cazul n care prin lege se dispune altfel. Cnd se urmareste numai tertul fidejusor ori garant ipotecar, toate actele de executare vor fi comunicate n acelasi timp si debitorului principal, care va fi introdus din oficiu n procedura de urmarire silita. 6. Creditorii intervenienti. Orice creditor al debitorului poate, n conditiile art. 689 si urm. CPC, sa intervina n procedura de executare silita aflata n curs pna la data fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, poate sa participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispozitiilor art. 863 si urm. CPC. 7. Tertii. Orice terta persoana vatamata printr-un act de executare silita poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, ncetarea executarii silite nsesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin lege nu se dispune altfel. 8. Instanta de executare. Instanta de executare este judecatoria n circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, n afara cazurilor n care legea dispune altfel. Instanta de executare solutioneaza cererile de ncuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute n cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege n competenta altor instante sau organe. Hotarrile pronuntate de instanta de executare sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel, n termen de 10 zile de la comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel. 9. Executorul judecatoresc. Competena teritorial. Daca prin lege nu se dispune altfel, hotarrile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, dupa cum urmeaza:

- n cazul urmaririi silite a bunurilor imobile, al urmaririi silite a fructelor prinse de radacini si al executarii silite directe imobiliare, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul;

7

- n cazul urmaririi silite a bunurilor mobile si al executarii silite directe mobiliare, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului;

- n cazul executarii silite a obligatiilor de a face si a obligatiilor de a nu face, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde urmeaza sa se faca executarea.

Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla n circumscriptiile mai multor curti de apel, oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe lnga una dintre acestea este competent sa realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmaribile aflate n raza celorlalte curti de apel. Daca bunul mobil care face obiectul urmaririi silite ori al executarii silite directe a fost mutat n timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecatoresc care a nceput procedura de executare. Nerespectarea acestor reguli atrage nulitatea neconditionata a actelor de procedura efectuate. 10. Recuzarea si nlocuirea executorului judecatoresc. Executorii judecatoresti pot fi recuzati numai n cazurile si n conditiile prevazute la art. 42 si urm. CPC. Cererea de recuzare nu suspenda de drept executarea. Cu toate acestea, instanta de executare poate dispune, motivat, suspendarea executarii pna la solutionarea cererii de recuzare, prin ncheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea n prealabil o cautiune n cuantum de 1.000 lei. n cazul n care valoarea creantei prevazute n titlul executoriu nu depaseste 1.000 lei, cautiunea va fi de 10% din valoarea creantei. n caz de admitere a cererii de recuzare, ncheierea va arata n ce masura actele ndeplinite de executorul judecatoresc urmeaza sa fie pastrate.

La cererea creditorului, instanta care a ncuviintat executarea silita poate dispune, pentru motive temeinice, nlocuirea executorului judecatoresc cu alt executor judecatoresc indicat de catre creditor si continuarea executarii silite de catre noul executor judecatoresc. n acest caz, prin ncheierea prin care se va pronuna cu privire la cererea de nlocuire, inastana de executare se va pronuna i cu privire la cheltuielile de executare efectuate pn la momentul nlocuirii i va dispune trimiterea dosarului la executorul desemnat n cazul admiterii cererii de nlocuire. 11. Conexarea executarilor. Cnd, privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari silite de catre executori judecatoresti diferiti, instanta de executare n circumscriptia careia a nceput prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricaruia dintre executori, le va conexa, dispunnd sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a ndeplinit actul de executare cel mai naintat, iar daca executarile sunt n acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a nceput cel dinti executarea. n cazul n care dispune conexarea executarilor, instanta, prin ncheiere, se va pronunta si asupra cheltuielilor de executare efectuate pna n momentul conexarii. Totodata, instanta va dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul desemnat ca urmare a conexrii. Dupa conexare, procedura de executare va continua de la actul de urmarire cel mai naintat. Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea sa mpiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai naintat. n cazul executarilor silite aflate pe rolul aceluiasi executor, conexarea se va dispune de executor, prin ncheiere data cu citarea partilor, prin care executorul se va pronunta si asupra cheltuielilor de executare efectuate pna n momentul conexarii. 12. Concursul dintre executarea silita si executarea pornita de un creditor. Dispozitiile referitoare la conexarea executrilor sunt aplicabile si atunci cnd, privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari, unele pornite de executorul judecatoresc, la cererea unui

8

creditor, iar altele direct de catre alti creditori, n cazurile anume prevazute de lege. n astfel de cazuri, toate actele de executare vor fi efectuate de catre executorul judecatoresc competent n favoarea caruia s-a dispus conexarea, potrivit regulilor prevazute de Codul de procedur civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. 13. Actele executorului judecatoresc. n ndeplinirea atributiilor si ndatoririlor sale legate de punerea n executare a titlurilor executorii, executorul judecatoresc ntocmete ncheieri, procese-verbale si alte acte de procedura cu formele si n termenele prevazute de lege. Erorile materiale savrsite cu prilejul ntocmirii acestor acte se pot ndrepta, din oficiu sau la cerere, cu respectarea dispozitiilor legale prevazute pentru ntocmirea lor. 14. ncheierile executorului judecatoresc. Amnarea, suspendarea si ncetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare, precum si alte masuri anume prevazute de lege se dispun de executorul judecatoresc prin ncheiere, care trebuie sa cuprinda: a) denumirea si sediul organului de executare; b) data si locul ntocmirii ncheierii si numarul dosarului de executare; c) titlul executoriu n temeiul caruia se efectueaza procedura de executare; d) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si ale debitorului; e) procedura de executare care face obiectul ncheierii; f) chestiunea asupra careia se adopta ncheierea; g) motivele n fapt si n drept care au determinat darea ncheierii; h) dispozitia luata de executor; i) calea si termenul de atac al ncheierii; j) semnatura si stampila executorului judecatoresc. Mentiunile de la alin. (1) lit. a)-h) si j) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Daca prin lege nu se dispune altfel, ncheierile se dau fara citarea partilor, se comunica acestora, sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare. 15. Ministerul Public. Ministerul Public sprijina, n conditiile legii, executarea hotarrilor judecatoresti si a altor titluri executorii. n cazurile anume prevazute de lege, Ministerul Public poate sa ceara punerea n executare a hotarrilor judecatoresti si a altor titluri executorii. Astfel, potrivit art. 92 alin. (6) CPC, procurorul poate s cear punerea n executare a oricror titluri executorii emise n favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicie i a dispruilor. 16. Agentii fortei publice. n cazurile prevazute de lege, precum si cnd executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa sprijine ndeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, fara a conditiona ndeplinirea acestei obligatii de plata unor sume de bani sau de efectuarea unei alte contraprestatii. n acest scop, executorul se va adresa autoritatii competente pentru a asigura concursul fortei publice, care va trebui sa ia masuri de urgenta pentru a se evita tergiversarea sau mpiedicarea executarii. Agentii fortei publice nu pot refuza sa sprijine activitatea de executare silita sub motiv ca exista impedimente, de orice natura, la executare, singurul raspunzator pentru nesocotirea acestora fiind executorul judecatoresc, n conditiile legii. n caz de refuz, se poate aplica de ctre instana de executare, la cererea executorului judectoresc, amend judiciar cuprins ntre 100 i 1000 lei, respectiv se pot solicita de ctre creditor despgubiri pentru prejudiciul moral sau material cauzat prin amnare.

9

17. ndatorirea tertilor de a da informatii. La cererea executorului judecatoresc, cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia supuse urmaririi, potrivit legii, au datoria sa comunice n scris toate informatiile necesare pentru efectuarea executarii. Ei sunt tinuti sa declare ntinderea obligatiilor lor fata de debitorul urmarit, eventuale modalitati care le-ar putea afecta, sechestre anterioare, cesiuni de creanta, subrogatii, preluari de datorie, novatii, precum si orice alte acte sau fapte de natura sa modifice continutul ori partile raportului obligational sau regimul juridic al bunului detinut. De asemenea, la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate sa i comunice, de ndata, n scris, datele si informatiile apreciate de executorul judecatoresc ca fiind necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. Tot astfel, organele fiscale sunt obligate sa comunice, n aceleasi conditii, datele si informatiile pe care le administreaza potrivit legii.

n cazul nefurnizrii acestor informaii, la cererea executorului judecatoresc sau a partii interesate, instanta de executare poate aplica o amend judiciar cuprins ntre 50 i 700 lei, respectiv poate acorda despgubiri pentru prejudiciul cauzat prin amnare.

Daca cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau, dupa caz, refuza sa le dea, Ministerul Public va ntreprinde, la cererea executorului judecatoresc, diligentele necesare pentru aflarea informatiilor cerute, n special pentru identificarea entitatilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupa caz, detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita. Executorul judecatoresc este obligat sa asigure secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel. Aceste informatii nu pot fi utilizate dect n scopul pentru care au fost cerute, fiind interzisa cu desavrsire, sub sanctiunile prevazute de lege, divulgarea lor catre terte persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei baze de date personale. n vederea obtinerii informatiilor necesare executarii, executorul judecatoresc are acces liber la cartea funciara, la registrul comertului si la alte registre publice care contin date despre bunurile debitorului susceptibile de urmarire silita. Totodata, executorul judecatoresc poate solicita instantei de executare datele si informatiile necesare realizrii procedurii de comunicare a actelor de executare. n scopul obinerii acestor date i informaii, instanele au drept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare deinute de autoriti i instituii publice. Acestea au obligaia de a lua msurile necesare n vederea asigurrii accesului direct al instanelor la bazele de date electronice i sistemele de informare deinute. 18. Martorii asistenti. n cazurile si n conditiile anume prevazute de lege, prezenta martorilor asistenti este obligatorie la patrunderea ntr-o locuinta, n localuri, depozite sau alte ncaperi, n vederea sechestrarii si ridicarii bunurilor debitorului. La aprecierea executorului judecatoresc sau la cererea partilor, martorii asistenti pot fi invitati si n alte cazuri. Pot fi martori asistenti persoanele cu capacitate de exercitiu deplina care nu sunt interesate de savrsirea actelor de executare si care nu se afla cu participantii la procedura de executare n legatura de rudenie pna la gradul al patrulea inclusiv sau de afinitate pna la gradul al doilea ori de subordonare. Daca prin lege nu se dispune altfel, numarul martorilor asistenti trebuie sa fie de cel putin 2.

Martorul asistent, prin semnarea procesului-verbal, atesta faptele la care a asistat. El este ndreptatit sa ceara informatii despre actele de executare la care este invitat si sa faca observatii n legatura cu ndeplinirea lor. Observatiile martorului asistent, cnd este cazul, vor fi consemnate de catre executorul judecatoresc n proces-verbal. nainte de a ncepe efectuarea actelor de executare la care urmeaza sa participe, executorul judecatoresc va explica martorilor asistenti drepturile si ndatoririle lor.

10

Pentru serviciul prestat, martorul asistent are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare i mas dac este din alt localitate, precum i dreptul la despgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obinut dac i-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de munc, prilejuit de chemarea sa n vederea ascultrii ca martor, stabilite n raport cu starea sau profesia pe care o exercit, precum i cu timpul efectiv pierdut. Drepturile bneti se asigur de partea care a propus martorul i se stabilesc, la cerere, de ctre instan, prin ncheiere executorie.

I.4. Efectuarea executarii silite

I.4.1. Sesizarea organului de executare 1. Creana cert, lichid i exigibil 2. Cererea de executare silita 3. nregistrarea cererii de executare 4. ncuviintarea executarii silite 5. nstiintarea debitorului. Somatia. Exceptii de la comunicare 6. Cheltuieli de executare 7. Depunerea si consemnarea de cautiuni sau alte sume 8. Comunicarea actelor de procedura 1. Creanta certa, lichida si exigibila. Executarea silita nu se poate face dect daca creanta este certa, lichida si exigibila. Creanta este certa cnd existenta ei nendoielnica rezulta din nsusi titlul executoriu.

Creanta este lichida atunci cnd obiectul ei este determinat sau cnd titlul executoriu contine elementele care permit stabilirea lui. Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata. Creantele cu termen si cele conditionale nu pot fi puse n executare, nsa ele pot participa, n conditiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmarirea silita a bunurilor apartinnd debitorului. 2. Cererea de executare silita. Executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel. Cererea de executare silita se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului judecatoresc competent ori se transmite acestuia prin posta, curier, telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.

Cererea de executare silita, trebuie s cuprind meniunile prevzute de art. 148 CPC, respectiv, indicarea executorului creia i este adresat, numele, prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor, numele i prenumele, domiciliul sau reedina reprezentanilor lor, semntura creditorului. De asemenea, cererea trebuie s cuprind, dac este cazul, i adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate n acest scop de pri, precum numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea. Pe lng aceste meniuni generale, cererea de executare silit trebuie s cuprind: a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului; b) bunul sau, dupa caz, felul prestatiei datorate;

11

c) modalitatile de executare solicitate de creditor. La cerere se ataeaz titlul executoriu n original sau n copie legalizata, dupa caz, si

dovada achitarii taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum si, daca este cazul, nscrisurile anume prevazute de lege. 3. nregistrarea cererii de executare. De ndata ce primeste cererea de executare, executorul judecatoresc, prin ncheiere, dispune nregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, refuza motivat deschiderea procedurii de executare. ncheierea se comunica de ndata creditorului. n cazul n care executorul judecatoresc refuza deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plngere, n termen de 15 zile de la data comunicarii ncheierii, la instanta de executare. 4. ncuviintarea executarii silite. n termen de maximum 3 zile de la nregistrarea cererii, executorul judecatoresc solicita sa se dispuna ncuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia i nainteaz, n copie certificata de executorul judecatoresc pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, ncheierea de nregistrare a cererii de exeucutare si dovada taxei de timbru. Cererea de ncuviintare a executarii silite se solutioneaza de instanta n termen de maximum 7 zile de la nregistrarea acesteia la judecatorie, prin ncheiere data n camera de consiliu, fara citarea partilor. Pronuntarea se poate amna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea ncheierii se face n cel mult 7 zile de la pronuntare. ncheierea cuprinde, n afara mentiunilor prevazute la art. 233 alin. (1) CPC1, aratarea titlului executoriu pe baza caruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a ncuviintat urmarirea, cnd s-a ncuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului, modalitatea concreta de executare silita, atunci cnd s-a solicitat expres aceasta, si autorizarea creditorului sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse n titlul executoriu.

ncuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc care a solicitat ncuviintarea sa recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege n vederea realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. ncuviintarea executarii silite produce efecte pe ntreg teritoriul tarii. De asemenea, ncuviintarea executarii silite se extinde si asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecatoresc n cadrul procedurii de executare silita ncuviintate.

1 Art. 233 alin. (1) CPC prevede: Pentru fiecare edin a instanei se ntocmete o ncheiere care va cuprinde urmtoarele: a) denumirea instanei i numrul dosarului; b) data edinei de judecat; c) numele, prenumele i calitatea membrilor completului de judecat, precum i numele i prenumele grefierului; d) numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor, numele i prenumele persoanelor care le reprezint sau le asist, ale aprtorilor i celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea calitii lor, precum i dac au fost prezente ori au lipsit; e) numele, prenumele procurorului i parchetul de care aparine, dac a participat la edin; f) dac procedura de citare a fost legal ndeplinit; g) obiectul procesului; h) probele care au fost administrate; i) cererile, declaraiile i prezentarea pe scurt a susinerilor prilor, precum i a concluziilor procurorului, dac acesta a participat la edin; j) soluia dat i msurile luate de instan, cu artarea motivelor, n fapt i n drept; k) calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd, potrivit legii, ncheierea poate fi atacat separat; l) dac judecarea a avut loc n edin public, fr prezena publicului ori n camera de consiliu; m) semntura membrilor completului i a grefierului.

12

Instanta poate respinge cererea de ncuviintare a executarii silite numai daca: 1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare dect cel sesizat; 2. hotarrea sau, dupa caz, nscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3. nscrisul, altul dect o hotarre judecatoreasca, nu ntruneste toate conditiile de forma cerute de lege; 4. creanta nu este certa, lichida si exigibila; 5. debitorul se bucura de imunitate de executare; 6. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la ndeplinire prin executare silita; 7. exista alte impedimente prevazute de lege. ncheierea prin care instanta admite cererea de ncuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. ncheierea prin care se respinge cererea de ncuviintare a executarii silite poate fi atacata exclusiv cu apel numai de creditor, n termen de 5 zile de la comunicare. n partea finala a ncheierii de ncuviintare a executarii silite va fi adaugata formula executorie, cu urmatorul cuprins: "Noi, Presedintele Romniei, Dam mputernicire si ordonam executorilor judecatoresti sa puna n executare titlul (Aici urmeaza elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronuntat prezenta ncheiere de ncuviintare a executarii silite. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine ndeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea la ndeplinire a titlului executoriu, n conditiile legii. (Urmeaza semnatura presedintelui instantei si a grefierului.)" 5. nstiintarea debitorului. Daca cererea de executare a fost ncuviintata, executorul judecatoresc va comunica debitorului o copie de pe ncheierea de ncuviinare a executrii, mpreuna cu o copie, certificata de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu si, daca legea nu prevede altfel, o somatie. Comunicarea titlului executoriu si a somatiei, cu exceptia cazurilor n care legea prevede ca executarea se face fara somatie ori fara comunicarea titlului executoriu catre debitor, este prevazuta de lege sub sanctiunea nulitatii executarii. Debitorul va fi somat sa si ndeplineasca obligatia, de ndata sau n termenul acordat de lege, cu aratarea ca, n caz contrar, se va proceda la continuarea executarii silite.

Nu este necesara comunicarea titlului executoriu si a somatiei: 1. n cazurile de decdere a debitorului din beneficiul termenului de plat prevazute la art.

674 CPC, respectiv: - debitorul se sustrage de la ndeplinirea obligatiilor care i revin potrivit legii n scopul

realizarii executarii silite; - debitorul risipeste averea sa; - debitorul este n stare de insolvabilitate ndeobste cunoscuta sau, daca prin fapta sa,

savrsita cu intentie sau dintr-o culpa grava, a micsorat garantiile date creditorului sau ori nu le-a dat pe cele promise sau, dupa caz, ncuviintate;

- alti creditori fac executari asupra averii lui. 2. n cazul ordonantelor si ncheierilor pronuntate de instanta si declarate de lege executorii. 6. Cheltuieli de executare. Partea care solicita ndeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare n acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu, cheltuielile se avanseaza de catre creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt n sarcina debitorului urmarit, n afara de cazul cnd creditorul a renuntat la executare, situatie n care vor fi suportate de acesta, sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare stabilite sau, dupa caz, efectuate dupa nregistrarea cererii de

13

executare si pna la data realizarii obligatiei stabilite n titlul executoriu, chiar daca el a facut plata n mod voluntar. Cu toate acestea, n cazul n care debitorul, somat sa si ndeplineasca obligatia, a executat-o de ndata sau n termenul acordat de lege, el nu va fi tinut sa suporte dect cheltuielile pentru actele de executare efectiv ndeplinite, precum si onorariul executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depusa de acestia. Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declansarii executarii silite; 2. onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului n faza de executare silita; 4. onorariul expertului, al traducatorului si al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite.

Sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin ncheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, n conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de partea interesata si tinnd seama de probele administrate de aceasta. Suspendarea executarii n privinta acestor cheltuieli de executare nu este conditionata de plata unei cautiuni. n cazul n care sumele stabilite potrivit drept chetuieli de executare nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte cauze, ele vor fi platite de creditor, care le va putea recupera de la debitor cnd starea patrimoniala a acestuia o va permite, nauntrul termenului de prescriptie. Pentru sumele stabilite drept cheltuieli de executare, ncheierea constituie titlu executoriu att pentru creditor, ct si pentru executorul judecatoresc. 7. Depunerea si consemnarea de cautiuni sau alte sume. Depunerea sau consemnarea oricarei sume n scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite ori al obtinerii suspendarii executarii silite, depunerea sumelor cu afectatiune speciala, precum si depunerea sau consemnarea sumelor reprezentnd veniturile bunurilor urmarite ori pretul rezultat din vnzarea acestor bunuri se fac la CEC Bank - S.A., Trezoreria Statului sau la orice alta institutie de credit care are n obiectul de activitate operatiuni de consemnare la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc. Dovada depunerii sau consemnarii acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu orice alt nscris admis de lege. Eliberarea acestor sume se face persoanelor ndreptatite sau reprezentantilor acestora numai pe baza dispozitiei executorului judecatoresc ori a instantei de executare, dupa caz. Dispozitiile art. 1.056 si urmatoarele CPC privitoare la cautiunea judiciara se aplica n mod corespunzator. 8. Comunicarea actelor de procedura. Comunicarea actelor de procedura n cadrul executarii silite se poate face de catre executorul judecatoresc fie personal, fie prin intermediul agentului sau procedural. Dovada comunicarii prin agent procedural are aceeasi forta probanta cu dovada comunicarii efectuate de catre executor nsusi.

14

I.4.2. Efectuarea actelor de executare silita 1. Trecerea la executarea silita 2. Existenta unui termen de plata. Decaderea debitorului din beneficiul termenului de plata 3. Cazul obligatiilor alternative 4. Executarea prestatiilor reciproce 5. Existenta unei cautiuni 6. Constatarea actelor de executare 7. Accesul la bunurile debitorului 8. Identificarea bunurilor urmaribile 9. Masuri n cazul opunerii la executare 10. Locul executarii 11. Timpul n care se efectueaza executarea 12. Executarea n lipsa partilor 1. Trecerea la executarea silita. n afara de cazul n care legea prevede altfel, actele de executare silita nu pot fi efectuate dect dupa expirarea termenului aratat n somatie sau, n lipsa acesteia, n cel prevazut n ncheierea prin care s-a ncuviintat executarea. 2. Existenta unui termen de plata. Cnd prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plata, executarea nu se poate face mai nainte de mplinirea acelui termen. Nerespectarea termenului de plat atrage anularea executrii.

Debitorul care beneficiaza de un termen de plata poate fi decazut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, daca: 1. debitorul se sustrage de la ndeplinirea obligatiilor care i revin potrivit legii n scopul realizarii executarii silite; 2. debitorul risipeste averea sa; 3. debitorul este n stare de insolvabilitate ndeobste cunoscuta sau, daca prin fapta sa, savrsita cu intentie sau dintr-o culpa grava, a micsorat garantiile date creditorului sau ori nu le-a dat pe cele promise sau, dupa caz, ncuviintate; 4. alti creditori fac executari asupra averii lui. Cu privire la cererea creditorului, instanta de executare va hotar de urgenta, n camera de consiliu, cu citarea partilor, n termen scurt. n situatia n care debitorul nu mai are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul sau domiciliu ori sediu. Dispozitiile referitoare la decderea din termenul de plat nu se aplica atunci cnd debitor este statul sau o unitate administrativteritoriala. 3. Cazul obligatiilor alternative. Cnd titlul executoriu cuprinde o obligatie alternativa, fara sa se arate termenul de alegere, executorul judecatoresc notific debitorului sa si exercite acest drept n termen de 10 zile de la comunicarea ncheierii de ncuviintare a executarii, sub sanctiunea decaderii. Alegerea prestatiei va fi facuta prin act scris care va fi notificat executorului judecatoresc, iar acesta l va nstiinta de ndata pe creditor despre alegerea facuta. Dupa expirarea termenului, dreptul de alegere trece asupra creditorului. n acest caz, executorul judecatoresc l va soma pe debitor, punndu-i n vedere sa execute prestatia aleasa de creditor. 4. Executarea prestatiilor reciproce. Cnd executarea depinde de o contraprestatie, ce rezulta din acelasi titlu executoriu si urmeaza sa fie facuta de creditor n acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va putea fi facuta numai dupa ce creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada cu nscris ca debitorul a primit-o ori este n ntrziere cu primirea ei.

15

5. Existenta unei cautiuni. Hotarrile ce se executa provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai nainte de a se depune cautiunea. Nerespectarea obligaiei de plat a cauiunii atrage anularea executrii. 6. Constatarea actelor de executare. Daca din lege nu rezulta contrariul, pentru toate actele de executare efectuate n cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa ncheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele mentiuni: a) denumirea si sediul organului de executare; b) numele si calitatea celui care ncheie procesul-verbal; c) data ntocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare; d) titlul executoriu n temeiul caruia se efectueaza actul de executare; e) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului; f) locul, data si ora efectuarii actului de executare; g) masurile luate de executor sau constatarile acestuia; h) consemnarea explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor participantilor la executare; i) alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare; j) mentionarea, cnd este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a refuzului sau a mpiedicarii de a semna procesul-verbal; k) mentionarea numarului de exemplare n care s-a ntocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a nmnat acesta; l) semnatura executorului, precum si, cnd este cazul, a altor persoane interesate n executare sau care asista la efectuarea actului de executare; m) stampila executorului judecatoresc.

Mentiunile de la alin. (1) lit. a)-g), l) si m) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. 7. Accesul la bunurile debitorului. n vederea executarii unei hotarri judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra n ncaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si n orice alte locuri, cu consimtamntul acesteia, iar n caz de refuz, cu concursul fortei publice. n cazul altor titluri executorii dect hotarrile judecatoresti, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, depusa odata cu cererea de ncuviintare a executarii silite ori pe cale separata, instanta competenta va autoriza intrarea n ncaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si n orice alte locuri. Instanta se pronunta, de urgenta, n camera de consiliu, cu citarea tertului care detine bunul, prin ncheiere executorie care nu este supusa niciunei cai de atac. 8. Identificarea bunurilor urmaribile. Executorul judecatoresc are dreptul sa identifice bunurile urmaribile ale debitorului si, la locul unde ele se gasesc, sa ndeplineasca asupra lor acte de executare, n prezenta debitorului sau a unuia dintre membrii majori ai familiei sale ori a unei alte persoane majore care se afla n acel loc, iar n lipsa acestora, n prezenta unui agent al fortei publice sau, n cazurile si conditiile prevazute de lege, a 2 martori asistenti. Identificarea bunurilor urmaribile si efectuarea actelor de executare la domiciliul sau la sediul altei persoane dect cel al debitorului se pot face, n lipsa acordului persoanei respective, numai cu autorizarea prealabila a instantei de executare, data potrivit art. 679 alin. (2) CPC. 9. Masuri n cazul opunerii la executare. n cazul n care executorul judecatoresc ntmpina opunere la efectuarea unui act de executare, la cererea acestuia, organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa asigure ndeplinirea efectiva a activitatii de executare silita, inclusiv prin ndepartarea de la locul executarii a debitorului sau a oricarei alte persoane. Daca opunerea la executare ntruneste elementele constitutive ale

16

unei fapte prevazute de legea penala, executorul judecatoresc ncheie un proces-verbal, pe care l va trimite de ndata parchetului de pe lnga instanta de executare. Sesizarea parchetului nu mpiedica continuarea executarii silite. 10. Locul executarii. Executarea silita se efectueaza, dupa caz, la locul unde debitorul realizeaza venituri sau la locul unde se gasesc alte venituri ori bunuri ale sale supuse urmaririi, daca legea nu dispune altfel. 11. Timpul n care se efectueaza executarea. Niciun act de executare nu se va putea face nainte de ora 6,00 si nici dupa ora 20,00. Executarea silita nu se va putea face la alte ore si nici n zilele nelucratoare, stabilite potrivit legii, n afara de cazul n care se dispune altfel prin chiar hotarrea judecatoreasca pusa n executare sau de cazurile urgente n care executarea poate fi ncuviintata de instanta de executare, prin ncheiere data n conditiile art. 679 alin. (2) CPC. Cu titlu de exceptie, executarea nceputa va putea continua n aceeasi zi, dar nu mai trziu de ora 22,00, iar n zilele urmatoare, dup ora 6.00. Nerespectarea acestor reguli atrage anularea executrii. 12. Executarea n lipsa partilor. Actele de executare ndeplinite n lipsa partilor, cnd prezenta lor nu este expres ceruta de lege, sunt valabile, daca sunt facute cu respectarea dispozitiilor legale.

I.4.3. Executarea mpotriva mostenitorilor 1. Interzicerea executrii silite 2. nceperea sau continuarea executarii contra mostenitorilor 1. Interzicerea executarii silite. Daca debitorul moare nainte de sesizarea executorului judecatoresc, nicio executare silita nu poate fi pornita, iar daca moare dupa ce aceasta a fost pornita, ea nu poate fi continuata ct timp mostenirea nu a fost acceptata de catre cei chemati la mostenire sau, n lipsa, ct timp nu a fost numit, n conditiile legii, un curator al succesiunii ori, dupa caz, un curator special pentru executare, n conditiile art. 58 CPC2.

n cazul n care creditorul sau executorul judecatoresc ia cunostinta, n orice mod, de faptul ca debitorul a decedat, acesta este obligat sa solicite de ndata camerei notarilor publici n a carei circumscriptie a avut ultimul domiciliu defunctul sa faca mentiune n registrul special prevazut de lege despre nceperea executarii silite si sa i elibereze un certificat din care sa rezulte daca mostenirea debitorului a fost sau nu dezbatuta, iar n caz afirmativ, care

2 Art. 58 CPC prevede: Curatela special (1) n caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instana, la cererea prii interesate, va numi un curator special, care s o reprezinte pn la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instana va numi un curator special n caz de conflict de interese ntre reprezentantul legal i cel reprezentat sau cnd o persoan juridic ori o entitate dintre cele prevzute la art. 56 alin. (2), chemat s stea n judecat, nu are reprezentant. (2) Dispoziiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor i persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns. (3) Numirea acestor curatori se va face de instana care judec procesul, dintre avocaii anume desemnai n acest scop de barou pentru fiecare instan judectoreasc. Curatorul special are toate drepturile i obligaiile prevzute de lege pentru reprezentantul legal. (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaz de instan, prin ncheiere, stabilindu-se totodat i modalitatea de plat. La cererea curatorului, odat cu ncetarea calitii sale, inndu-se seama de activitatea desfurat, remuneraia va putea fi majorat.

17

sunt persoanele care au calitatea de mostenitori, precum si faptul daca pna la acceptarea mostenirii de catre cel putin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.

n cazul n care se constata ca mostenirea nu a fost dezbatuta sau, dupa caz, acceptata, creditorul sau executorul judecatoresc poate cere camerei notarilor publici n a carei circumscriptie a avut ultimul domiciliu defunctul sau, dupa caz, notarului public deja sesizat ntocmirea inventarului succesiuni sau desemnarea unei persoane n acest scop. 2. nceperea sau continuarea executarii contra mostenitorilor. Daca debitorul moare nainte de nceperea executarii silite si se constata ca nu exista niciun mostenitor acceptant si nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecatoresc, instanta de executare va numi de ndata un curator special, pna cnd va fi numit, n conditiile legii, curatorul succesiunii, dispozitiile art. 58 CPC aplicndu-se n mod corespunzator.

n cazul n care mostenirea a fost acceptata si exista numai mostenitori majori, executarea silita va fi pornita mpotriva tuturor, n afara de cazul n care numai unii dintre acestia sunt chemati, de lege ori potrivit vointei defunctului, sa raspunda pentru anumite datorii ale defunctului. Daca executarea silita este pornita contra tuturor mostenitorilor, acestia vor fi citati, printr-o nstiintare colectiva, facuta la locul deschiderii mostenirii, pe numele acesteia, cu exceptia cazului n care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu n vederea citarii sau un reprezentant al acestora, dupa caz.

Daca ntre mostenitori sunt si minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca, executarea silita nu va putea fi pornita dect dupa numirea reprezentantilor sau a ocrotitorilor legali. Daca nsa dupa o luna de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie judecatoreasca nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecatoresc va putea cere instantei de executare numirea unui curator special, pna la numirea lui, dispozitiile art. 58 CPC aplicndu-se n mod corespunzator. Daca la moartea debitorului executarea era nceputa, ea se suspenda si nu va fi reluata mpotriva succesibililor acceptanti dect dupa 10 zile de la data cnd acestia au fost ncunostintati despre continuarea executarii silite, regulile artate mai sus aplicndu-se n mod corespunzator.

I.4.5. Interventia altor creditori 1. Dreptul de interventie 2. Termenul de interventie 3. Procedura 4. nstiintarea creditorului urmaritor si a debitorului 5. Drepturile creditorului urmaritor 6. Efectele interventiei 7. Interventia tardiva 1. Dreptul de interventie. Orice creditor poate interveni n cursul executarii silite pornite de un alt creditor, nsa numai n conditiile si limitele prevazute de lege. Pot interveni n executarea silita: 1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului; 2. creditorii care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor acestuia; 3. creditorii care au un drept real de garantie sau, dupa caz, un drept de preferinta asupra bunului urmarit, conservat n conditiile prevazute de lege; 4. creditorii chirografari titulari ai unor creante banesti rezultate din nscrisuri cu data certa ori din registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

18

2. Termenul de interventie. Daca prin lege nu se dispune altfel, interventia poate fi facuta pna la termenul stabilit de catre executor pentru valorificarea, n oricare dintre modalitatile prevazute de lege ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile urmarite. Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de garantie asupra bunurilor urmarite si care este conservat n conditiile prevazute de lege, creditorii care au creante avnd ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum si alti creditori privilegiati care intervin n cursul urmaririi silite au dreptul sa participe la distribuire dupa rangul conferit de dreptul lor de preferinta, chiar daca cererea de interventie a fost facuta dupa expirarea termenului stabilit, daca si-au depus titlurile de creanta n termenul stabilit de executor n acest sens, potrivit art. 868 alin. (2) CPC, n vederea ntocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 865 CPC, n termen de 15 zile de la nceperea executrii silite, potrivit legii, orice creditor poate cere statului sau unitilor administrativ-teritoriale s declare creanele lor privilegiate. Aceast cerere va fi nscris n registrele de publicitate numai dac se depune dovada notificrii fcute organelor fiscale teritoriale. n termen de 30 de zile de la notificare, statul sau unitatea administrativ-teritorial trebuie s declare i s nscrie valoarea creanei sale. Nerespectarea acestei obligaii are ca efect pierderea preferinei n raport cu creditorii care au solicitat declaraia.

. 3. Procedura. Cererea de interventie trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor prevazute pentru cererea de executare, indicndu-se n mod expres daca creanta este certa, lichida si exigibila, precum si daca este garantata sau negarantata, n tot ori n parte, privilegiata sau chirografara, dupa caz. n cazul n care creditorul a cerut sau a obtinut luarea unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului, se va face mentiune si despre acest lucru, indicndu-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor masuri.

Cererea se depune la executorul judecatoresc, mpreuna cu copii certificate de pe documentele justificative, precum si de pe procesul-verbal de constatare a aplicarii masurii asiguratorii, daca este cazul. n situatia n care se reclama creante banesti rezultate din nscrierile contabile facute n registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege, cererea va fi nsotita, sub sanctiunea inadmisibilitatii, de un extras de pe nscrierile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public.

Dupa nregistrarea cererii, executorul judecatoresc o va nainta de ndata instantei de executare competente, mpreuna cu toate documentele justificative, n vederea ncuviinrii. Pna la solutionarea cererii de interventie, instanta poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obtinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanta poate obliga creditorul intervenient la plata unei cautiun, regulile prevzute de lege n materia suspendrii executrii pn la soluionarea contestaiei la executare fiind aplicabile n mod corespunztor.

Instanta solutioneaza cererea n camera de consiliu, fara citarea partilor. Pronunarea se poate amna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea ncheierii se face n cel mult 7 zile de la pronunare. Daca creditorii care au formulat cerere de interventie nu au titlu executoriu, instanta va convoca n camera de consiliu, de urgenta si n termen scurt, debitorul si creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoasterea de catre debitor a creantelor, dispunnd totodata comunicarea catre debitor a copiilor de pe cererile de interventie si de pe documentele justificative. La termenul fixat de instanta, debitorul trebuie sa declare daca ntelege sa recunoasca, n tot sau n parte, creantele pentru care a avut loc interventia. Daca debitorul nu se nfatiseaza, se considera ca recunoaste toate creantele reclamate prin cererile de interventie. Daca debitorul contesta, n tot sau n parte, creantele reclamate, creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate au dreptul sa solicite instantei, cu plata prealabila a unei cautiuni sa dispuna executorului judecatoresc ca sumele reclamate sa fie

19

puse deoparte, daca, n termen de 5 zile de la data cnd a avut loc convocarea acestia vor face dovada ca au introdus actiune n justitie n scopul obtinerii titlului executoriu. Pna la expirarea acestui termen, eliberarea sau, dupa caz, distribuirea acestor sume, daca este cazul, se suspenda de drept, iar dupa mplinirea termenului instanta va decide asupra suspendarii, pna la solutionarea litigiului printr-o hotarre definitiva. n acest din urma caz, aceste sume vor fi consemnate pna la solutionarea litigiului printr-o hotarre definitiva, cu exceptia situatiei n care ar fi pretinse de alti creditori n rang util. 4. nstiintarea creditorului urmaritor si a debitorului. Odata cu sesizarea instantei de executare, executorul judecatoresc va comunica o copie de pe cererea de interventie si de pe documentele justificative creditorului urmaritor, iar dupa solutionarea cererii de interventie, si o copie certificata de pe ncheierea de ncuviintare a acesteia. Daca cererea de interventie a fost ncuviintata, executorul l va nstiinta si pe debitor, comunicndu-i acestuia o copie de pe ncheierea instanei, precum i, dac este cazul, de pe titlul creditorului intervenient i o somaie. 5. Drepturile creditorului urmaritor. n cazul creditorilor chirografari care au intervenit n cursul urmaririi silite si ale caror creante au fost recunoscute de debitor, n tot sau n parte, creditorul urmaritor are dreptul de a le indica acestora, printr-o notificare, facuta n termen de 10 zile de la data comunicarii de catre executorul judecatoresc a copiei certificate a ncheierii de ncuviintare a cererii de interventie, existenta si a altor bunuri ale debitorului, care pot fi urmarite n mod util, invitndu-i sa ceara extinderea urmaririi si asupra acestor bunuri, daca au titlu executoriu, si sa avanseze, n toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere. Daca nsa creditorii intervenienti nu solicita extinderea urmaririi si la bunurile indicate de creditorul urmaritor sau, dupa caz, nu avanseaza cheltuielile necesare extinderii, n termen de 10 zile de la data notificarii, creditorul urmaritor are dreptul de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate din urmarire.

Creditorii urmaritori nu se pot opune cererilor de interventie facute de alti creditori, n afara de cazul n care ei fac dovada ca acestia au actionat n frauda drepturilor lor. Ei pot nsa contesta, n termenul prevazut de lege, repartizarea creantelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor rezultate din urmarire ntocmit de catre executor. 6. Efectele interventiei. Creditorii intervenienti si cei ale caror creante au fost recunoscute de catre debitor, pot sa participe la distribuirea sumei rezultate din urmarire, n limita sumelor reclamate sau, dupa caz, recunoscute, si, daca au titluri executorii, sa participe, n conditiile legii, la urmarirea bunurilor debitorului si sa solicite efectuarea unor acte de executare silita, daca este cazul. Creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, n tot sau n parte, de catre debitor si care au cerut instantei ca sumele reclamate sa fie puse deoparte pot participa numai la distribuirea sumelor consemnate n conditiile prevazute la art. 691 alin. (6) CPC, n afara de cazul n care ar fi pretinse de alti creditori n rang util. 7. Interventia tardiva. Creditorii chirografari care au intervenit dupa expirarea termenului prevazut la art. 690 alin. (1) CPC, dar nainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanta, n vederea ntocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire, au dreptul sa participe la distribuirea partii din suma ramasa dupa ndestularea drepturilor creditorilor urmaritori, a creditorilor garantati sau privilegiati si a celor care au intervenit n timp util.

20

I.5. Incidente n cursul executrii silite

1. Perimarea executrii silite 2. Amnarea executrii 3. Suspendarea executrii 4. Restrngerea executrii 1. Perimarea executarii silite. n cazul n care creditorul, din culpa sa, a lasat sa treaca 6 luni fara sa ndeplineasca un act sau demers necesar executarii silite, ce i-a fost solicitat, n scris, de catre executorul judecatoresc, executarea se perima de drept. n caz de suspendare a executarii, termenul de perimare curge de la ncetarea suspendarii. Termenul de perimare nu se suspenda pe timpul ct executarea silita este suspendata la cererea creditorului.

Perimarea se constata de catre instanta de executare, la cererea executorului judecatoresc sau a partii interesate, prin ncheiere data cu citarea n termen scurt a partilor. Perimarea executarii atrage desfiintarea tuturor actelor de executare, cu exceptia celor care au dus la realizarea, n parte, a creantei cuprinse n titlul executoriu si a accesoriilor. n caz de perimare a executarii, se va putea face, nauntrul termenului de prescriptie, o noua cerere de executare silita, dispozitiile art. 664 CPC (nregistrarea cererii de executare) si 665 CPC (ncuviinarea executrii silite) fiind aplicabile n mod corespunzator. Dupa ncuviintarea executarii silite, executorul va comunica debitorului ncheierea instantei, precum si o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa. 2. Amnarea executarii. n afara altor cazuri prevazute de lege, executorul judecatoresc nu poate amna executarea dect daca procedura de citare sau de ntocmire a anunturilor si publicatiilor de vnzare nu a fost ndeplinita sau daca, la termenul stabilit, executarea nu poate fi efectuata datorita nendeplinirii de catre creditor a obligatiilor care i revin conform art art. 646 alin. (1) CPC (s acorde executorului judectoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la ndeplinire, n bune condiii, a executrii silite, punndu-i la dispoziie i mijloacele necesare n acest scop i s avanseze cheltuielile necesare ndeplinirii actelor de executare, potrivit dispoziiilor luate de executor). Amnarea se dispune de executorul judecatoresc prin ncheiere. 3. Suspendarea executarii. Executarea silita se suspenda n cazurile n care aceasta este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta.

Executarea se suspenda si la cererea creditorului urmaritor de catre executorul judecatoresc.

Pe perioada suspendarii executarii, actele de executare efectuate anterior, masurile de executare dispuse de instanta de executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor si conturilor bancare, ramn n fiinta, n afara de cazul n care prin lege sau prin hotarre judecatoreasca se dispune altfel.

Actele de executare efectuate n ziua solutionarii cererii avnd ca obiect suspendarea, fie si provizorie, a executarii silite sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare si a contestatiei la executare.

Dupa ncetarea suspendarii, executorul, la cererea partii interesate, va dispune continuarea executarii, n masura n care actele de executare sau executarea silita nsasi nu au fost desfiintate de instanta de judecata ori acestea nu au ncetat prin efectul legii. 4. Restrngerea executarii. Cnd creditorul urmareste n acelasi timp mai multe bunuri mobile sau imobile a caror valoare este vadit excesiva n raport cu creanta ce urmeaza a fi satisfacuta, instanta de executare, la cererea debitorului si dupa citarea creditorului, poate sa restrnga executarea la anumite bunuri. Daca cererea este admisa, instanta va suspenda

21

executarea celorlalte bunuri. Executarea suspendata nu va putea fi reluata dect dupa ramnerea definitiva a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea efectuata.

I.6. ncetarea executarii silite 1. Cazuri de ncetare a executarii 2. Nulitatea executarii silite 3. Reluarea executarii 1. Cazuri de ncetare a executarii. Executarea silita nceteaza daca: 1. s-a realizat integral obligatia prevazuta n titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; 2. nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile sau a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; 3. creditorul a renuntat la executare; 4. a fost desfiintat titlul executoriu; 5. a fost anulata executarea.

n toate cazurile, executorul judecatoresc va ntocmi o ncheiere, motivata n fapt si n drept, cu mentionarea cauzei de ncetare a executarii. ncheierea de ncetare a executarii va fi comunicata de ndata creditorului si debitorului.

n cazul n care executarea nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile sau a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri, creditorul a renunat la executare, respectiv executarea a fost anulat, executorul judecatoresc i va remite personal creditorului sau reprezentantului sau titlul executoriu. 2. Nulitatea executarii silite. Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita nsasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum si a actelor de executare subsecvente, dispozitiile referitoare la nulitatea actelor de procedur prevzute de art. 174 CPC si urmatoarele fiind aplicabile n mod corespunzator. 3. Reluarea executarii. n cazul n care executarea silit a ncetat din cauza lipsei de bunuri urmaribile sau a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri se poate cere reluarea executarii silite, nauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita. Reluarea executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun. Daca acesta este un imobil, att timp ct, potrivit legii, poate avea loc reluarea executarii silite, nu se va putea solicita de catre executorul judecatoresc radierea urmaririi nscrise n cartea funciar.

I.7. Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita 1. Termenul de prescriptie 2. Efectele mplinirii termenului de prescriptie 3. Suspendarea prescriptiei 4. ntreruperea prescriptiei 5. Repunerea n termenul de prescriptie 6. Alte dispozitii aplicabile 1. Termenul de prescriptie. Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie n termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. n cazul titlurilor emise n materia drepturilor reale, termenul de prescriptie este de 10 ani.

22

Termenul de prescriptie ncepe sa curga de la data cnd se naste dreptul de a obtine executarea silita. n cazul hotarrilor judecatoresti si arbitrale, termenul de prescriptie ncepe sa curga de la data ramnerii lor definitive. 2. Efectele mplinirii termenului de prescriptie. Prescriptia nu opereaza de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.

Prescriptia stinge dreptul de a obtine executarea silita si orice titlu executoriu si pierde puterea executorie. n cazul hotarrilor judecatoresti si arbitrale, daca dreptul de a obtine obligarea prtului este imprescriptibil sau, dupa caz, nu s-a prescris, creditorul poate obtine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat. 3. Suspendarea prescriptiei. Cursul prescriptiei se suspenda: 1. n cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului de a obtine obligarea prtului; 2. pe timpul ct suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de instanta sau de alt organ jurisdictional competent; 3. ct timp debitorul nu are bunuri urmaribile sau care nu au putut fi valorificate ori si sustrage veniturile si bunurile de la urmarire; 4. n alte cazuri prevazute de lege.

Dupa ncetarea suspendarii, prescriptia si reia cursul, socotindu-se si timpul scurs nainte de suspendare.

Prescriptia nu se suspenda pe timpul ct executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor. 4. ntreruperea prescriptiei. Cursul prescriptiei se ntrerupe: 1. pe data ndeplinirii de catre debitor, nainte de nceperea executarii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute n titlul executoriu ori a recunoasterii, n orice alt mod, a datoriei; 2. pe data depunerii cererii de executare, nsotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent; 3. pe data depunerii cererii de interventie n cadrul urmaririi silite pornite de alti creditori; 4. pe data ndeplinirii n cursul executarii silite a unui act de executare; 5. pe data depunerii cererii de reluare a executarii; 6. n alte cazuri prevazute de lege.

Dupa ntrerupere, ncepe sa curga un nou termen de prescriptie. Prescriptia nu este ntrerupta daca executarea silita a fost respinsa, anulata sau daca s-a

perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea. 5. Repunerea n termenul de prescriptie. Dupa mplinirea termenului de prescriptie, creditorul poate cere repunerea n acest termen numai daca a fost mpiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice. Cererea de repunere n termen se introduce la instanta de executare competenta, n termen de 15 zile de la ncetarea mpiedicarii. Judecata cererii se face cu citarea partilor, prin hotarre supusa numai apelului, potrivit dreptului comun. Daca cererea de repunere n termen a fost admisa, creditorul poate formula cerere de executare silita n termen de 30 de zile de la data ramnerii definitive a hotarrii. 6. Alte dispozitii aplicabile. Prevederile Codului de procedur civil referitoare la prescriptia dreptului de a obtine executarea silita se completeaza cu dispozitiile Codului civil privitoare la prescriptia extinctiva.

23

I.8. Contestatia la executare

1. Obiectul contestatiei 2. Conditii de admisibilitate 3. Instanta competenta 4. Termene 5. Conditii de forma 6. Procedura de judecata 7. Cai de atac 8. Suspendarea executarii 9. Efectele solutionarii contestatiei 1. Obiectul contestatiei. mpotriva executarii silite, a ncheierilor date de executorul judecatoresc, precum si mpotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si n cazul n care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa ndeplineasca un act de executare silita n conditiile legii.

Daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 443 CPC , se poate face contestatie si n cazul n care sunt necesare lamuriri cu privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu.

De asemenea, dupa nceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea ncheierii prin care s-a admis cererea de ncuviintare a executarii silite, daca a fost data fara ndeplinirea conditiilor legale.

mpartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau n devalmasie poate fi hotarta, la cererea partii interesate, si n cadrul judecarii contestatiei la executare. 2. Conditii de admisibilitate. Daca executarea silita se face n temeiul unei hotarri judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune n cursul judecatii n prima instanta sau ntr-o cale de atac ce i-a fost deschisa. n cazul n care executarea silita se face n temeiul unui alt titlu executoriu dect o hotarre judecatoreasca, se pot invoca n contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins n titlul executoriu, numai daca legea nu prevede n legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.

Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul si poate modifica cererea initiala adaugnd motive noi de contestatie daca, n privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executare.

Creditorii neurmaritori au dreptul de a interveni n executarea efectuata de alti creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obtinute din urmarirea silita a bunurilor debitorului.

n cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate fi introdusa si de o terta persoana, nsa numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv. 3. Instanta competenta. Contestatia se introduce la instanta de executare. n cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla n circumscriptia altei curti de apel dect cea n care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria n a carei circumscriptie si are domiciliul sau sediul debitorul. n cazul urmaririi

24

silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, precum si n cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla n circumscriptia altei curti de apel dect cea n care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului. Contestatia privind lamurirea ntelesului, ntinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotarrea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare. 4. Termene. Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face n termen de 15 zile de la data cnd: 1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care l contesta; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, nstiintarea privind nfiintarea popririi. Daca poprirea este nfiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor ncepe cel mai trziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit; 3. debitorul care contesta executarea nsasi a primit ncheierea de ncuviintare a executarii sau somatia ori de la data cnd a luat cunostinta de primul act de executare, n cazurile n care nu a primit ncheierea de ncuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara somatie.

Contestatia mpotriva ncheierilor executorului judecatoresc, n cazurile n care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face n termen de 5 zile de la comunicare.

Contestatia privind lamurirea ntelesului, ntinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricnd nauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.

Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa n tot cursul executarii silite, dar nu mai trziu de 15 zile de la efectuarea vnzarii ori de la data predarii silite a bunului. Neintroducerea contestatiei n acest termen nu l mpiedica pe cel de-al treilea sa si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, n conditiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobndite de catre tertii adjudecatari n cadrul vnzarii silite a bunurilor urmarite. 5. Conditii de forma. Contestatiile se fac cu respectarea cerintelor de forma prevazute pentru cererile de chemare n judecata. Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul n localitatea de resedinta a instantei poate, prin chiar cererea sa, sa si aleaga domiciliul sau sediul procesual n aceasta localitate, aratnd persoana careia urmeaza sa i se faca comunicarile. ntmpinarea este obligatorie. 6. Procedura de judecata. Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta de prezentul cod pentru judecata n prima instanta, care se aplica n mod corespunzator. Instanta sesizata va solicita de ndata executorului judecatoresc sa i transmita, n termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate si i va pune n vedere partii interesate sa achite cheltuielile ocazionate de acestea. Partile vor fi citate n termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. La cererea partilor sau atunci cnd apreciaza ca este necesar, instanta va putea solicita relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc. 7. Cai de atac. Hotarrea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotarrilor prin care s-a fcut mprirea bunurilor proprietate comun si a hotrrilor prin care se soluioneaz o contestaie prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, care pot fi atacate n conditiile dreptului comun. Hotarrea prin care s-a solutionat contestatia privind ntelesul,

25

ntinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarrea ce se executa. Daca prin contestatie s-a cerut lamurirea ntelesului, ntinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie hotarre a unui organ de jurisdictie, hotarrea prin care s-a solutionat contestatia va putea fi atacata numai cu apel. 8. Suspendarea executarii. Pna la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatia la executare sau prin cerere separata.

Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea n prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza: a) de 10%, daca aceasta valoare este pna la 10.000 lei; b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei; c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.

Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil n bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, n afara de cazul n care legea dispune altfel.

Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca: 1. hotarrea sau nscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu; 2. nscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarre judecatoreasca data n prima instanta; 3. debitorul face dovada cu nscris autentic ca a obtinut de la creditor o amnare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.

Daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.

Asupra cererii de suspendare instanta, n toate cazurile, se pronunta prin ncheiere, chiar si naintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi ntotdeauna citate, iar ncheierea poate fi atacata numai cu apel, n mod separat, n termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.

n cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea, instanta poate dispune, prin ncheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pna la solutionarea cererii de suspendare. ncheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Cautiunea depusa potrivit prezentului alineat este deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.

ncheierea prin care s-a dispus suspendarea executarii silite se comunica din oficiu si de ndata executorului judecatoresc. 9. Efectele solutionarii contestatiei. Daca admite contestatia la executare, instanta, tinnd seama de obiectul acesteia, dupa caz, va ndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori ncetarea executarii nsesi, va anula ori lamuri titlul executoriu. De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea interesata mpartirea bunurilor proprietate comuna, instanta va hotar si asupra mpartelii acestora, potrivit legii.

n cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin ntrzierea executarii, iar cnd contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei.

Hotarrea de admitere sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de ndata, si executorului judecatoresc.

Daca contestatia este admisa, executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta.

Atunci cnd contestatia a fost respinsa, suma reprezentnd cautiunea depusa ramne indisponibilizata, urmnd a servi la acoperirea pagubelor cauzate prin ntrzierea executrii

26

sau a creanelor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie n care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.

n cazul n care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a nregistra cererea de executare silita sau de a ndeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarre, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata. n aceast situatie, instanta va solicita ncheierea prin care s-a refuzat deschiderea procedurii de executare sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului judecatoresc de a ndeplini un act de executare silita ori de a lua alta masura prevazuta de lege.

I.9. Depunerea cu afectatiune speciala 1. Condiii 2. Efecte. 1. Conditii. Pna la adjudecarea bunurilor scoase la vnzare silita, debitorul sau tertul garant poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare, consemnnd la unitatea prevazuta de lege, la dispozitia executorului judecatoresc, ntreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare, si depunnd dovada de consemnare la executorul judecatoresc. Asupra cererii debitorului sau a tertului garant, executorul judecatoresc se va pronunta de urgenta, prin ncheiere, data cu citarea partilor, ce va fi comunicata de ndata partilor. Daca cererea este admisa si debitorul sau tertul garant nu se opune, executorul judecatoresc, odata cu desfiintarea masurilor, va dispune si eliberarea sumei n minile creditorului. Daca nsa debitorul sau tertul garant va dovedi ca a facut contestatie n termen si se va opune la eliberare, aceasta este suspendata de drept, iar executorul judecatoresc se va pronunta asupra eliberarii sumei numai dupa ce instanta a dat o hotarre definitiva asupra contestatiei respective. 2. Efecte. Suma consemnata de debitor sau de tertul garant va servi exclusiv la plata creditorului pe seama caruia s-a facut consemnarea, precum si la acoperirea cheltuielilor de execu