Executarea silita

56
Executarea silita Consideratii generale cu privire la executarea silita In literatura de specialitate s-a apreciat ca de vreme ce legea recunoaste si garanteaza persoanelor drepturi subiective si interese legitime, ea trebuie sa le puna la dispozitie si mijlocul legal pentru realizarea lor^1 . Fara posibilitatea constrangerii, realizata ca mijloc legal prin urmarirea silita a bunurilor debitorului, dreptul recunoscut printr-o hotarare trecuta in puterea lucrului judecat ar fi o simpla aparenta, o iluzie, iar hotararea judecatoreasca ar deveni inutila^2 . In considerarea celor de mai sus putem defini executarea silita ca acea faza a procesului civil in cadrul careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite intrun titlu executoriu, prin constrangerea patrimoniala a debitorului^3 . lar aceasta faza procesuala se caracterizeaza prin existenta unor norme procedurale destinate a institui mijloace eficiente pentru realizarea dispozitiilor cuprinse intr- un titlu executoriu^4 . Executarea silita este cea de-a doua faza a procesului civil, avand ca scop realizarea definitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu^5 . Sau, cum s-a remarcat, "executarea silita nu constituie o institutie diferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a procesului civil pentru obtinerea realizarii hotararii definitive"^6 . -------------------------- ^1) I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generala, E.D.P. Bucuresti 1983 pag. 228. ^2) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 403

Transcript of Executarea silita

Page 1: Executarea silita

Executarea silitaConsideratii generale cu privire la executarea silitaIn literatura de specialitate s-a apreciat ca de vreme ce legea recunoaste si garanteazapersoanelor drepturi subiective si interese legitime, ea trebuie sa le puna la dispozitie simijlocul legal pentru realizarea lor^1 . Fara posibilitatea constrangerii, realizata ca mijloclegal prin urmarirea silita a bunurilor debitorului, dreptul recunoscut printr-o hotararetrecuta in puterea lucrului judecat ar fi o simpla aparenta, o iluzie, iar hotarareajudecatoreasca ar deveni inutila^2 .In considerarea celor de mai sus putem defini executarea silita ca acea faza a procesuluicivil in cadrul careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite intruntitlu executoriu, prin constrangerea patrimoniala a debitorului^3 . lar aceasta fazaprocesuala se caracterizeaza prin existenta unor norme procedurale destinate a instituimijloace eficiente pentru realizarea dispozitiilor cuprinse intr-un titlu executoriu^4 .Executarea silita este cea de-a doua faza a procesului civil, avand ca scop realizareadefinitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau unalt titlu executoriu^5 . Sau, cum s-a remarcat, "executarea silita nu constituie o institutiediferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a procesului civil pentruobtinerea realizarii hotararii definitive"^6 .--------------------------^1) I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generala, E.D.P.Bucuresti 1983 pag. 228.^2) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 403^3) Pentru o cercetare ampla a institutiei a se vedea: D. Negulescu, Executiunea silita,vol. I, Principiile generale, Tipografia "Gutenberg" Bucuresti, 1910; E. Herovanu, Teoriaexecutiunii silite, Editura Cioflec, Bucuresti, 1942; V. G. Cadere, Tratat de proceduracivila, Ed. A II-a, Bucuresti, 1935, pag. 433-483; A. Hilsenrad, in Procesul civil in R. P.R., Editura Stiintifica, Bucuresti, 1957, pag. 455-505; Gr. Porumb, Codul de proceduracivila comentat si adnotat, vol. II, pag. 143-365; Gr. Porumb, in Drept procesual civilroman, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966, pag. 402-468; Gr. Porumb,Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, Editura Stiintifica, 1964; I.Stoenescu, A. Hilsenrad, S. Zilberstein, Tratat teoretic si practic de procedura a executariisilite, Editura Academiei, Bucuresti, 1966; V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 475-509; S. Zilberstein, V. M.Ciobanu, Drept procesual civil. Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, editia aH-a, 1998, vol. I; S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil,Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. I-II; I.Stoenescu, S. Zilberstein, Executarea silita in procesul civil, Editura Stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti, 1983.^4) A se vedea in acest sens Gr. Porumb, Codul de procedura civila comentat siadnotat, vol. II, pag. 144.^5) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 641.^6) Gr. Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, EdituraStiintifica, Bucuresti 1964, pag. 22.1Modalitatile executarii silite

Page 2: Executarea silita

Executarea silita directaExecutarea silita este directa atunci cand creditorul tinde sa obtina realizarea in naturaa prestatiei care formeaza obiectul obligatiei debitorului, astfel cum aceasta este inscrisain titlul executoriu, obligatie de a face^1 . Aceasta modalitate de executare mai estecunoscuta si sub denumirea de executare silita in natura^2 .Executarea silita directa poate fi mobiliara, daca obiectul obligatiei il reprezinta un bunmobil, or: imobiliara, cand poarta asupra unui imobil. Alaturi de aceste doua forme deexecutare silita directa, reglementate de art. 572-580 C. proc. civ. sub denumirea"Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor", mai exista o a treia forma, executareasilita a altor obligatii de a face sau de a nu face (art. 1073, 1075-1077 C. civ.) ^3 .Sediul materiei il constituie art. 572-580^5 din C. proc. civ., unde se distingprocedurile de executare de urmat pentru fiecare din cele doua situatii. Dupa natura saobligatia care are ca obiect un bun determinat, este o obligatie de a face, predareabunului, continutul procedurilor de executare silita urmarind predarea efectiva a bunuluicatre creditor^4 .--------------------------^1) Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executareasilita, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pag. 44.; Gh. Beleiu, Drept civilroman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de editura si presa"Sansa", S.R.L., Bucuresti, 1993, pag. 83; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de Dreptprocesual civil, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1981, pag. 245 si urm.; V.M. Ciobanu,Drept procesual civil, vol. II, Universitatea din Bucuresti, 1986, pag. 158-160.^2) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 411.^3) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 643.^4) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 411.Executarea silita indirectaExecutarea silita este indirecta^1 in cazul in care creditorul, ce are de realizat ocreanta baneasca, urmareste sa-si indestuleze creanta din sumele obtinute prinvalorificarea bunurilor debitorului, ori a celor pe care debitorul le are de primit de la tertepersoane.Executarea silita este indirecta in cazul in care creditorul, ce are de realizat o creantabaneasca, urmareste sa-si indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificareabunurilor debitorului, ori a celor pe care debitorul le are de primit de la terte persoane^2 .Codul de procedura civila, ca drept comun in materie, reglementeaza urmatoareleforme de executare silita indirecta:- urmarirea silita mobiliara (art. 406 - 449);2- poprirea (art. 452 - 461);- urmarirea fructelor prinse de radacini (art. 463 - 470);- urmarirea silita imobiliara (art. 488 -571).In cadrul acestei forme de executare, alegerea modalitatii concrete in care se va faceexecutarea revine creditorului, care poate folosi simultan mai multe forme de executaresilita indirecta, deoarece potrivit prevederilor articolelor 1718, 1719 C. civ., dreptul degaj general al creditorului este format din intregul patrimoniu al debitorului^3 .In cazul in care bunul cerut dispare in cursul litigiului, art. 132 alin. 2 pct. 3 C. proc.

Page 3: Executarea silita

civ. permite reclamantului sa-si modifice cererea de chemare in judecata si dupa prima zide infatisare, solicitand valoarea obiectului pierit; daca insa reclamantul nu si-a modificatcererea, indiferent ca a cunoscut sau nu disparitia bunului, el poate sa introduca o cererede revizuire, art. 322 pct. C. proc. civ. nefacand nici o distinctie in functie de momentulin care a disparut bunul, interesand doar imprejurarea ca bunul nu mai este in fiinta dataintroducerii revizuirii^4 .Asa fiind, daca hotararea a carei executare se cere nu prevede decat obligatiaexecutabila in natura, dar executarea acesteia a devenit imposibila (de exemplu, prinpieirea lucrului determinat), intervertirea executarii poate avea loc numai in urmaobtinerii unui nou titlu executor, pe calea revizuirii (art. 322, pct. 3 C. proc. civ., dacaobiectul nu se afla in fiinta), urmata apoi de executarea indirecta^5 .Reamintim insa ca acest motiv de revizuire presupune ipoteza in care printr-o hotararecu o singura condamnare, debitorul a fost obligat sa predea creditorului un bun cert sideterminant, care insa a pierit dupa pronuntarea hotararii. S-a decis ca in situatia in care,printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, s-a decis anularea masurii desfaceriicontractului de munca al salariatei contestatoare si reintegrarea ei in postul detinut,imprejurarea ca intre timp, postul in care urma a se efectua reintegrarea s-a desfiintat, nujustifica admiterea cererii de revizuire impotriva unitatii, intemeiata pe dispozitiileart.322 pct.3 C. proc. civ. ^6 .Subliniem ca daca obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta, partea interesata nu esteobligata sa ia calea revizuirii, ci poate sa introduca o cerere pe cale principala, avand caobiect contravaloarea bunului pierit. Se poate totusi discuta daca nu s-ar putea invocaexceptia lipsei de interes a cererii, partea avand la indemana calea revizuirii. Insa, deregula, creditorul apeleaza la calea cererii principale, in acele situatii in care termenul derevizuire a expirat, aceasta si in considerarea diferentelor de taxe de timbru^7 .Oarecum in legatura cu aceasta problema, in literatura juridica si in practica despecialitate s-a pus problema daca executarea silita in natura poate fi intervertita inexecutare silita indirecta^8 . Raspunsul a fost afirmativ, dar s-a facut precizarea ca dacase pune in executare o hotarare cu condamnare alternativa, adica o hotarare in care seconstituie in principal o obligatie cu executare in natura si in subsidiar o obligatie in bani,trebuie urmarita silit intai obligatia in natura si numai daca acest lucru este imposibil saudaca executarea in natura nu-i mai foloseste debitorului, acesta va putea solicitaexecutarea silita indirecta, adica executarea prin echivalent.--------------------------^1) A se vedea V.M. Ciobanu, Drept procesual civil, vol. II, Universitatea dinBucuresti, 1986, pag. 162 si urm.^2) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 643.3^3) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 412.^4) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 566; V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed.National, Bucuresti, 1996, pag. 439; Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a,Ed. All Beck, 2002, pag. 388.^5) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 413.^6) C.A. Alba Iulia, dec. civ. nr. 714/1995 cu nota aprobativa de Gr. Giurca si nota

Page 4: Executarea silita

explicativa de S. Beligradeanu, Dreptul nr. 6/1996, pag. 226-227.^7) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 566.^8) I.C. Vurdea, Intervertirea executarii silite directe in executare silita indirecta,Revista Romana de Drept nr. 10/1974, pag. 9-13; T. jud. Sibiu, dec. civ. nr. 1079/1992 cunota de B. Diamant si V. Luncean, Dreptul nr. 5-6/1994, pag. 161 -163.Participantii la executarea silitaPrecizari prealabileExecutarea silita nu poate fi conceputa fara participarea partilor principale si aorganelor de urmarire silita, iar in anumite conditii apare indispensabila si participareainstantei de judecata. Partile - creditorul si debitorul - si organele de executare suntparticipanti procesuali indispensabili in aceasta faza a procesului civil^1 .--------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 592.PartilePartile in faza executarii silite sunt creditorul urmaritor si debitorul urmarit, care pot fipersoane fizice sau persoane juridice^1 :- creditorul urmaritor este persoana (fizica sau juridica) in favoarea careia a fostconstituit titlul executoriu si care are astfel dreptul de a cere executarea silita- debitorul urmarit este persoana tinuta a aduce la indeplinire ceea ce s-a specificat intitlul executor, adica ceea ce datoreaza.Coparticiparea procesuala activa se poate realiza si in faza executarii silite. Nici odispozitie procedurala nu impiedica mai multi creditori sa actioneze impotriva aceluiasidebitor. De remarcat insa ca, spre deosebire de faza judecatii, in care poate exista ocoparticipare procesuala activa, pasiva sau mixta, in faza executarii silite, coparticipareapoate fi numai activa, adica mai multi creditori urmaresc pe acelasi debitor, deoareceexecutarea are caracter unipatrimonial si deci formele care constituie procedura deexecutare silita trebuie indeplinite fata de fiecare debitor separat^2 .In cadrul modalitatii de executare silita indirecta, uneori urmarirea debitorului nu poatefi realizata in cadrul aceleiasi forme de executare silita, contopind in aceeasi proceduraurmarirea diverselor forme active de patrimoniu, sume de bani detinute de terti,disponibilitati in cont, mobile si imobile, ci trebuie folosita pentru fiecare activ4patrimonial forma de executare silita indirecta specializata pe natura bunului (poprire,decontare bancara, urmarirea silita a mobilelor) s.a^3 .Drepturile procesuale ale partilor in faza de executare, in principiu, sunt aceleasi cudrepturile partilor in faza de judecata^4 . Astfel pot participa personal sau prinreprezentant la executare si, in acest scop, trebuie sa li se aduca la cunostinta in formaprocedurala, inceperea executarii si actele procesuale ce se savarsesc. Pot formula cererisi folosi caile de atac legale, pot fi asistate ori reprezentate de un avocat etc.Executarea silita poate fi solicitata si de mostenitorii universali, cu titlu universal saucu titlu particular ai creditorului. De mentionat insa ca cesionarul unui titlu executoriu nupoate declansa urmarirea bunurilor decat dupa notificarea prealabila a debitorului desprecesiunea titlului (art. 1833 C. civ.). O obligatie asemanatoare revine si mostenitorilorcreditorului. Acestia trebuie sa notifice debitorului despre decesul creditorului si desprecalitatea lor de succesori in drepturi ai creditorului. In aceasta privinta legea face totusi

Page 5: Executarea silita

unele distinctii, respectiv dupa cum executarea s-a declansat in timpul vietii debitoruluisau ulterior^5 .Executarea silita poate fi promovata si de catre creditorul urmaritorului, pe caleaactiunii oblice, in conditiile art. 974 C. civ. Actiunea oblica este acel tip de actiune civilaprin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui,drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza^6 .In afara de debitorul propriu-zis, mai pot fi urmariti garantii, care sunt obligati araspunde pentru debitor potrivit dreptului comun, precum si mostenitorii debitorului. Inprivinta acestora din urma, trebuie facute o serie de precizari. Mostenitorii universalisau cu titlu universal, care au acceptat succesiunea pur si simplu, raspund cu intreaga loravere, iar daca au acceptat-o sub beneficiu de inventar, raspund, potrivit art. 713 C. civ.,numai in limita bunurilor succesorale. Mostenitorii cu titlu particular (deci cei care auprimit prin testament un bun ut singuli) nu pot fi urmariti decat asupra acelui bun sinumai daca obligatia este legata de aresta (de exemplu cand autorul era obligat sarestituie bunul respectiv^7 .In ceea ce priveste capacitatea procesuala^8 , partile si tertii participanti in fazaexecutionala trebuie sa aiba atat capacitate procesuala de folosinta cat si capacitate deexercitiu. Intr-adevar, in procesul civil poate fi parte doar persoana capabila de a aveadrepturi si obligatii procesuale, adica numai persoana care se bucura de capacitateprocesuala de folosinta. Pornind de la prev. art. 41 C. proc. civ., deducem ca pentru a fiparte in procesul civil legea nu pretinde si conditia capacitatii procesuale de exercitiu^9 .Cerinta esentiala pentru exercitarea actiunii civile si pentru a fi parte in cadrulprocedurii executarii silite ea se determina in functie de intinderea capacitatii civile,astfel^10 :a) persoana fizica dobandeste capacitate procesuala de exercitiu deplina la implinireavarstei de 18 ani; se considera de legiuitor ca din acest moment orice persoana arematuritatea necesara spre a-si da seama de semnificatia si consecintele actelor juridice pecare le incheie. Prin exceptie de la aceasta regula, femeia care se casatoreste inainte devarsta majoratului dobandeste capacitate procesuala de exercitiu de la data casatoriei.Persoanele care se bucura de capacitate procesuala de exercitiu deplina pot participa laactivitatea judiciara fara sa fie necesara reprezentarea sau asistarea lor.5b) Persoana fizica ce a implinit varsta de 14 ani poseda o capacitate procesuala deexercitiu restransa, avand posibilitatea de a participa personal la activitatea judiciara, darnumai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor sai legali; acestia il vor asista pe minor intot cursul procesului civil, spre a suplini lipsa lui de experienta si a-i asigura astfel oprotectie eficienta a drepturilor si intereselor sale legitime. Legiuitorul recunoaste insa ocapacitate procesuala de exercitiu minorului care a implinit varsta de 16 ani, daca acestaeste parte intr-un raport juridic de munca.c) Pana la implinirea varstei de 14 ani persoanele fizice sunt lipsite de capacitateprocesuala de exercitiu; de asemenea, sunt complet lipsite de capacitate procesuala deexercitiu persoanele fizice care au fost puse sub interdictie printr-o hotararejudecatoreasca definitiva. Persoanele lipsite de capacitate procesuala de exercitiu pot stain judecata numai prin reprezentantii lor legali; minorul complet lipsit de capacitateprocesuala de exercitiu va fi reprezentat in proces (inclusiv in litigiul solutionat prinarbitraj, daca s-ar ivi un asemenea caz) de catre parinti, iar in lipsa acestora de tutorele

Page 6: Executarea silita

desemnat de catre autoritatea competenta; interzisul judecatoresc urmeaza sa fiereprezentat de tutorele desemnat de autoritatea competenta.d) Persoanele juridice dobandesc capacitatea procesuala de exercitiu din momentuldesemnarii organelor lor de conducere; acest moment coincide cel mai adesea cu dataconstituirii persoanei juridice respective. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, persoanajuridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale; in practicainsa reprezentarea persoanelor juridice se realizeaza prin oficiile juridice sau prin avocat.Referitor la persoanele juridice rezultate prin reorganizare, transmisiunea se face inconformitate cu principiul general potrivit caruia trecerea drepturilor si obligatiilor de la opersoana la alta (nou infiintata) inseamna si transmisiunea calitatii procesuale^11 .--------------------------^1) Pentru dezvoltari a se vedea: Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptulcivil. Subiectele dreptului civil, Casa de editura si presa "Sansa", S.R.L., Bucuresti, 1993,pag. 348 si urm.; Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil.Executarea silita, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pag. 44-69; Gh. Beleiu,Unele aspecte ale regimului persoanelor juridice romane dupa Revolutia din Decembrie1989, Analele Universitatii din Bucuresti, Drept, Anul XXXIX, 1990, pag. 3 si urm.^2) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 645.^3) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 415.^4) I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generala, E.D.P.Bucuresti 1983 pag. 273-274; V.M. Ciobanu, Drept procesual civil, Vol. I, T.U.B. 1986,pag. 114.^5) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 593.^6) M. Costin (coord.), Dictionar de Drept procesual civil, Editura Stiintifica siEnciclopedica, bucuresti, 1983, pag. 44.^7) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 644; I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002,pag. 593-594.^8) Pentru detalii privind capacitatea procesuala, a se vedea: I. Stoenescu, S.Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generala, E.D.P. Bucuresti 1983 pag. pag. 279si urm.; V.M. Ciobanu, Drept procesual civil, Vol. I, T.U.B. 1986, pag. 73-8768.6^9) S. Ghimpu, S. Grossu, Capacitatea si reprezentarea persoanelor fizice in dreptul R.P. Romania, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1960, pag. 22.^10) Conform Mircea N. Costin (coord.), Dictionar de Drept procesual civil, EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983, pag. 107-108.^11) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 418.Instanta judecatoreascaIn urma modificarilor si completarilor aduse Codului de procedura civila, prinOrdonanta de Urgenta nr. 138/2000, rolul instantei in cadrul procedurii executionale s-aredus simtitor^1 , astfel incat in prezent rolul instantei de executare se exercita inprincipal prin^2 :- incuviintarea punerii in executare a hotararilor;- ordonarea unor masuri de executare silita;- rezolvarea problemelor litigioase ivite in cursul executarii silite.

Page 7: Executarea silita

Ordonarea masurilor de executare - in baza cererii executorului, instanta de executareincuviinteaza punerea in executare si, in vederea realizarii executarii silite, daca debitorulnu si-a executat de bunavoie obligatia ce rezulta din titlul respectiv.Art. 373 alin. 1 C. proc. civ. dispune ca hotararile se vor executa de executoruljudecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executareaori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptiajudecatoriei in care se afla acestea. Asadar, instanta de executare este prima instanta defond, chiar daca hotararea care se executa apartine unei instante de apel sau de recurs. Inmod exceptional, au atributii in materie de executare si instantele care au pronuntat titlulexecutoriu (art. 400 alin. 1 C. proc. civ. - contestatia la titlu) ^3 .Investirea cu formula executorie se face in toate cazurile de catre instanta de judecata.Or, astfel cum dispune art. 374 alin. 1 C. proc. civ. nici o hotarare nu se poate executadaca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 C. proc. civ., cuexceptia incheierilor executorii, a hotararilor executorii provizoriu si in cazul altorhotarari prevazute de lege. Operatia investirii cu formula executorie se face, astfel cumdispune in mod expres art. 374 alin. 2 C. proc. civ., de prima instanta^4 . In plus, uneoriinsasi instanta ordona masurile de executare silita (in cazurile expres prevazute de lege).Asa, spre exemplu, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau dealocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentrurepararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii,cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice realizate dedebitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata cehotararea este executorie potrivit legii^5 .--------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 594.^2) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 424.^3) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 646.^4) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 594.^5) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 424.7Organele de executare silita: executorii judecatorestiActuala reglementare privind executorii judecatoresti - Legea 188/2000 - poatedetermina o schimbare a rolului acestora in realizarea executarii silite si considerarea lornu numai ca auxiliari ai justitiei ci si ai partilor. Intr-adevar, potrivit art. 2 din Legea nr.188/2000, "executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interespublic". Pe de alta parte, "actul indeplinit de executorul judecatoresc, in limitelecompetentelor legale, purtand stampila si semnatura acestuia, precum si numarul deinregistrare si data, este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege".In fine, mai este de observat ca, in principiu, activitatea executorilor judecatoresti sedesfasoara la cererea persoanei interesate (art. 49 din Legea nr. 188/2000), iar pentruserviciile prestate acestia au dreptul la un onorariu (art. 37 din Legea nr. 188/2000) ^1.--------------------------^1) Pentru dezvoltari a se vedea I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed.Lumina Lex, 2002, pag. 595.Participarea procurorului la activitatea de executare silita

Page 8: Executarea silita

Potrivit prevederilor art. 269 C. proc. civ., participarea procurorului in faza privindexecutarea in procesul civil, este consemnata si in cuprinsul formulei executorii careinvesteste hotararea judecatoreasca, cu imputernicirea si ordinul adresat acestuia de astarui pentru aducerea la indeplinire a hotararii investite^1.--------------------------^1) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 423.Participarea tertilor la executarea silitaIn mod obisnuit, ca si la faza judecatii, la activitatea de executare silita participa ceicare au fost parti la judecata si care, in faza executarii, poarta denumirea, dupa cum ammai aratat, de creditor si debitor. Sunt insa situatii in care terte persoane au intere saintervina la o executare inceputa, ori in care legea stabileste anumite obligatii pentruterti^1 , cand forma specifica de executare sau legea impun participarea tertilor.Astfel^2 :- creditorii neurmaritori pot participa la distribuirea pretului obtinut prin vanzareabunurilor mobile sau imobile ale debitorului urmarit sau a sumelor ce formeaza obiectulpopririi, sau se pot opune la distribuire, daca considera ca urmarirea a fost ceruta de uncreditor fictiv;- tertul creditor care socoteste ca urmarirea a fost pornita de un debitor fictiv se poateopune la distribuirea sumei realizate din vanzarea bunurilor debitorului sau la validareapopririi;- alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit, la poprire participa si tertul popritcare este debitor al datornicului;8- creditorii neurmaritori pot participa, in conditiile prevazute de lege, la distribuireapretului obtinut prin vanzarea bunurilor urmarite sau sumei poprite- tertele persoane care sustin ca bunul urmarit este al lor si nu al debitorului sausotul care afirma ca bunul urmarit pentru datoria personala a sotului este un bun propriual sau sau un bun comun, si nu bun propriu al sotului urmarit, ori tertul care are un dreptde proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit pot face contestatie laexecutare;- la poprire, alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit participa si tertulpoprit, caruia ii revin anumite obligatii legale- platitorul obligatiei bugetare, in sistemul Codului de procedura fiscala, poate fi si oalta persoana decat debitorul, care in numele debitorului sau potrivit legii, are obligatia dea plati, de a retine si de a varsa, dupa caz: impozite, taxe, contributii, amenzi si altevenituri bugetare;- la urmarirea veniturilor bunurilor imobile, executorul judecatoresc va numi unadministrator al bunului sechestrat, care are anumite drepturi si obligatii, ori in cazulurmaririi silite mobiliare, bunurile asupra carora s-a pus sechestrul pot fi lasate incustodie la un tert care va putea efectua acte de administrare si conservare.--------------------------^1) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 647.^2) A se vedea si V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II,Ed. National, Bucuresti, 1996,pag. 12; G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civilacomentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 647.

Page 9: Executarea silita

Obiectul executarii siliteObiectul executarii silite este determinat de art. 371^3 alin. 1 C. proc. civ., modificatprin Legea 459/2006.Doua texte din Codul civil - art. 1718 si 1719 - exprima doua principii de baza.Potrivit art. 1718 C.civ. "Oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririlesale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare". Art. 1719 C.civ.,dispune ca: "Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai, sipretul lor se imparte intre ei prin analogie, afara de cazul cand exista intre creditori cauzelegitime de preferinta".In baza acestor dispozitii, se considera ca intreg patrimoniul debitorului poate fiurmarit de creditori pentru realizarea creantelor lor. Dreptul de gaj general al creditorilorcomporta insa si unele exceptii importante, exceptii la care se refera chiar art. 371^3 alin.2 C. proc. civ.^1 .Regula generala, si care se desprinde din textele mentionate mai sus, este aceea ca potforma obiect al executarii silite numai bunurile detinute de debitor cu titlu de proprietar,iar nu si cele pe care le detine in numele altuia. Totusi de la aceasta regula exista uneleexceptii prevazute in mod expres de lege. O asemenea exceptie este prevazuta in modexpres de art. 1790 C. civ. ^29O alta exceptie: in cazul proprietatii comune a sotilor, creditorii personali ai unui sot,in temeiul dispozitiilor articolului 33 din C. fam., nu pot urmari bunurile comune decatdupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor.Pentru a putea fi urmarite bunurilor comune, ei trebuie mai intai sa ceara impartireaacestor bunuri, in masura necesara acoperirii creantei.De asemeni, in cazul in care mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu deinventar, bunurile intrate din succesiune, formand gajul general al creditorului succesoral,pot fi urmarite de de acesta, fara a avea dreptul sa exercite urmarirea silita a celorlaltebunuri^3 .In urma completarii Codului de procedura civila, prin Ordonanta de Urgenta nr.138/2000, s-a instituit, in mod expres, posibilitatea urmaririi silite a dreptului de uzufructasupra unui bun imobil, precum si a dreptului de superficie. De asemenea, potrivit art.488 alin. 3 C. proc. civ., dreptul de superficie poate fi urmarit silit o data cu fonduldominant caruia ii profita. Apoi, in privinta minorilor si a persoanelor puse subinterdictie, OG 138/200 a consacrat principiul potrivit caruia imobilele acestora nu pot fiurmarite silit inaintea urmaririi mobilelor lor. Cu toate acestea, principiul enuntat nuimpiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minoruluisau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu,daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna (art. 491 C. proc. civ.) ^4 .Art. 454 alin. 2 C. proc. civ. dispune ca sunt supuse urmaririi silite bunurile mobileurmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. Literaturajuridica^5 distinge trei categorii de bunuri incorporale:- proprietatile incorporale, categorie in care intra drepturi mobiliare din ariadrepturilor de creatie intelectuala, drepturi dintr-o activitate in curs;- titlurile de valoare negociabile, cum ar fi inscrisurile care constata si reprezintadrepturi a caror transmitere are loc prin procese de negociere proprii dreptului comercialsi care asigura transmiterea insasi a drepturilor, valorile mobiliare, efectele de comert

Page 10: Executarea silita

(cambia, biletul la ordin si cecul).- creantele si alte drepturi incorporale, cum ar fi: creantele si partile sociale, care nu seidentifica cu inscrisurile (titlurile) ce le constata, fiind drepturi nominative.--------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 598.^2) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 599.^3) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 411.^4) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 600.^5) Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executareasilita, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pag. 226-228.Declansarea executarii silitePrivire generalaOdata indeplinita conditia instiintarii debitorului, la termenul stabilit prin somatie,executarea silita se declanseaza, creditorul avand obligatia sa staruie, in caz contrarexecutarea se perima.10Reamintim ca daca partea care a introdus cererea lasa procesul in nelucrare si nustaruie in judecata, procesul va fi perimat dupa trecerea unui anumit interval de timp^1 .Perimarea apare astfel ca o sanctiune care se raporteaza la intreaga activitateprocesuala, iar nu doar la un act de procedura concret. O definitie a perimarii trebuie satina seama de aceste realitati. In acest sens putem defini perimarea ca o sanctiuneprocedurala ce determina stingerea activitatii judiciare datorita ramanerii litigiului innelucrare din vina partii, timp de un an in materie civila, 6 luni in materie comerciala,precum si atunci cand intervine in cursul executarii silite^2 .Art. 389 C. proc. civ. stabileste ca "daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la dataimplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea seperima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei." ^3Ca urmare, in situatia in care titlul executoriu cuprinde un termen acordat debitoruluipentru executare, executarea nu poate fi pornita inainte de implinirea termenului acordat,creanta devenind exigibila in urma implinirii acestui termen^4 .In general vorbind, este necesar sa nu existe vreo indoiala asupra existentei creantei,spre exemplu, nefiind certa o creanta supusa unei conditii suspensive^5 .--------------------------^1) A se vedea si: N. St. Moca nu. Pe marginea unor hotarari cu privire la perimareaactiunii si prescriptia extinctiva, ,Justitia Noua" nr. 1/1961, pag. 127; S. Zilberstein, nota,Legalitatea populara nr. 6/1956, pag. 721.^2) A se vedea de asemenea V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 263; Gr. Porumb, Codul de proceduracivila comentat si adnotat, vol. I, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1960, pag. 490.^3) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 427.^4 exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. 97 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1, nr.100 din 1 mai 1934, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr.11/1993, publicata in Monitorul Oficial nr. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr.59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, modificataprin aceiasi ordonanta in acelasi sens a se vedea: Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I.

Page 11: Executarea silita

Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti,1996, pag. 84, nota nr. 2.^5) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 653.Existenta unei creante certe, lichide si exigibilePotrivit art. 1832 alin. 1 C. civ. "vanzarea silita a imobilelor nu poate fi provocata siurmarita decat in virtutea unui titlu autentic si executoriu pentru o datorie certa, lichida siexigibila". In acelasi spirit art. 379 alin. 1 C. proc. civ. generalizeaza conditiile enuntatela toate formele de executare, fie ca ele poarta asupra bunurilor mobile sau imobile. Inacest sens textul mentionat dispune, in termeni partial diferiti de cei din art. 1832 alin. 1C. civ., ca: "nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decatpentru o creanta certa, lichida si exigibila".11Observam mai intai ca primul text se refera doar la doua conditii esentiale ale creantei,acelea de a fi certa si lichida. Cu toate acestea, s-a admis, in mod constant, chiar in lipsaunui text expres ca o creanta care nu este exigibila, adica nu a ajuns la scadenta, nu poatefi valorificata pe calea executarii silite. Ca urmare, in situatia in care titlul executoriucuprinde un termen acordat debitorului pentru executare, executarea nu poate fi pornitainainte de implinirea termenului acordat, creanta devenind exigibila in urma impliniriiacestui termen^1 .Codul de procedura civila determina conditiile in care o creanta poate fi consideratacerta si lichida. Astfel, potrivit art. 379 alin. 3 C. proc. civ. creanta certa este aceea a careiexistenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanatede la debitor sau recunoscute de el^2 .Datoriile sunt certe cand existenta lor este neindoielnica, adica asupra lor nu existavreun litigiu. Deoarece certitudinea datoriilor se refera atat la existenta lor cat si lacuantum, debitorul va putea contesta existenta datoriei invocand stingerea ei princompensatie^3 .Executarea silita poate fi pornita chiar daca debitorul ar contesta creanta, pretentiilesale urmand a fi rezolvate in cadrul procedurii de executare silita, solutie ce se justifica peconsiderentul ca, in caz contra debitorul de rea-credinta ar putea impiedica urmarirea. Incazul hotararilor cu executie provizorie, posibilitatea desfiintarii lor, prin exercitiulapelului, nu impiedica executarea silita, deoarece pana la anulare titlului creanta esteconsiderata ca fiind certa^4 .Caracterul cert al unei creante nu este suficient; mai este necesar ca creanta sa fieincontestabila si in privinta catimii ei. Creanta este lichida, astfel cum precizeaza art. 379alin. 4 C. proc. civ., atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creantasau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice,fie emanand de la debitor, fie recunoscute de el, fie opozabile lui in baza unei dispozitiilegale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinarear fi nevoie de calcule deosebite^5 .Datoriile sunt lichide in cazul in care cuantumul lor este precis determinat. Nu aucaracter lichid datoriile al caror cuantum urmeaza a fi stabilit de instanta judecatoreasca.In cadrul procedurii somatiei de plata s-a aratat intr-o speta - iar concluzia este utila inmateria declansarii procedurii falimentului - ca, creanta nu este certa si exigibiladeoarece, in contractul incheiat intre parti se arata ca beneficiarul va face plata esalonata,

Page 12: Executarea silita

dupa receptia fiecarei faze a lucrarilor, intr-o cota procentuala raportata la valoarea totalaa investitiilor. Cum creditoarea nu a facut dovada ca a fost finalizata partial sau totallucrarea, intr-un proces-verbal de receptie, creanta acesteia nu este certa si niciexigibila^6 .DE RETINUT: Creantele litigioase nu au caracter lichid^7 .Totusi, determinarea cuantumului creantei poate sa se faca si in cursul executarii silite.O asemenea situatie se intalneste in litigiile privitoare la acordarea de despagubiri caurmare a incetarii ilegale a contractului individual de munca. Pentru o asemenea ipoteza,jurisprudenta a statuat ca cuantumul exact al despagubirilor se poate determina de catreinstanta de validare a popririi pe baza elementelor stabilite in cadrul hotararii dereintegrare. Cerinta lichiditatii creantei nu se refera numai la situatia in care creanta are12ca obiect o suma de bani, ci si la aceea in care ea poarta asupra unei cantitati de bunurifungibile^8 .A treia conditie necesara pentru declansarea executarii silite se refera la exigibilitateacreantei.Datoriile sunt exigibile, cand ele au ajuns la scadenta, putandu-se cere executarea lorde indata. In cazul obligatiilor pure si simple, datoriile sunt exigibile de la data nasteriiraportului juridic. Obligatiile afectate de un termen suspensiv devin exigibile laimplinirea termenului^9 .In unele cazuri, legea permite obtinerea unei hotarari judecatoresti chiar daca dreptulsubiectiv nu este actual, ori da dreptul presedintelui instantei sa incuviinteze, inainte deimplinirea termenului, cereri pentru executarea unor obligatii (art. 110 C. proc. civ). Inaceste situatii, executarea se va face numai in momentul in care creanta a devenitexigibila^10 .Intr-un caz s-a aratat ca daca sub aspectul caracterului cert si lichid creanta invocata dereclamanta indeplineste conditiile de admisibilitate, exigibilitatea creantei comportadiscutii. In speta, executarea obligatiei de plata a contravalorii lucrarilor efectuate decreditoare era afectata de termenul suspensiv, astfel cum rezulta din prevederile art. 21din contractul incheiat intre parti. Astfel, decontarea lunara a contravalorii lucrarilorefectuate de antreprenor urma sa se faca in limita fondurilor alocate.Termenul, astfel cu este definit in literatura de specialitate, constituie evenimentulviitor si sigur ce se va produce, care afecteaza, fie executarea, fie stingerea unei obligatii.Deoarece termenul nu a fost indeplinit, aspect necontestat, creanta nu indeplinesteconditia de a fi exigibila^11 .Titlul executoriu care constata o creanta certa, lichida si exigibila poat fi pus inexecutare indiferent de cuantumul creantei, de disproportia dintre aceasta si bunuriledebitorului ce urmeaza a fi vandute silit, neexistand ui plafon sub care urmarirea silita safie inadmisibila sau sub care creditorul sa fie obligat sa declanseze o anumita cale deexecutare silita. Rigoarea acestui principiu, din perspectiva debitorului, este atenuata inunele cazuri expre prevazute de lege, de exemplu, debitorul poate depune suma ce i secere la Trezorerie, C.E.C. sau la administratia financiara (art. 439^1 alin. 1 C. proc. civ.)^12 .--------------------------^1) Un exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. 97 din Legeanr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1,

Page 13: Executarea silita

nr. 100 din 1 mai 1934, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romanieinr. 11/1993, publicata in Monitorul Oficial nr. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr.59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, modificataprin aceiasi ordonanta in acelasi sens a se vedea: Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I.Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti,1996, pag. 84, nota nr. 2.^2) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 608.^3) Ion Turcu, Insolventa comerciala, reorganizarea judiciara si falimentul, EdituraLumina Lex, 2000, pag. 171.^4) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 653.13^5) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 608.^6) Sentinta civila nr. 110/COM din 11.01.2002 a Tribunalului Constanta -Sectiacomerciala, in Marin Voicu, Procedura somatiei de plata, in Revista de Drept Comercialnr. 6/2003, pag. 181.^7) Mircea N. Costin, Angela Miff, Aspecte de ordin procedural privind solutionarealitigiilor comerciale, in Revista de Drept Comercial nr. 12/2001, pag. 26.^8) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 654.^9) Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998, pag. 549.^10) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 654.^11) Sentinta civila nr. 415/COM din 29.01.2002 a Tribunalului Constanta - Sectiacomerciala, in Marin Voicu, Procedura somatiei de plata, in Revista de Drept Comercialnr. 6/2003, pag. 180-181.^12) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 653.Temeiul executarii siliteExistenta unei creante certe, lichide si exigibile nu constituie un temei suficient pentruexecutarea silita. De aceea, atat art. 372 C. proc. civ. cat si art. 1832 alin. 1 C. civ. impunsi conditia existentei unui titlu executoriu. Textele la care ne referim nu sunt deosebit deprecise sub aspectul stabilirii conceptului de titlu executoriu. Codul civil in art. 1832 facevorbire de necesitatea unui "titlu autentic si executoriu", iar in art. 1833 C. civ. decesionarea unui "titlu executoriu"^1 (act care serveste la pornirea executarii silite si larealizarea drepturilor declarate in dispozitivul hotararii^2 ).Titlul executoriu nu trebuie confundat cu forta executorie a hotarari judecatorestisusceptibile de executare silita), aceasta din urma fiind un efect propriu anumitor hotararijudecatoresti. Drepturile stabilite printr-o hotari judecatoreasca dobandesc fortaexecutorie, dupa caz, pe data raman definitive a hotararii, pe data pronuntarii hotararii (incazul hotararilor ce bucura de executie vremelnica), ori pe data cand hotararea a ramasirevocabila (a se vedea, in pricinile privitoare la stramutarea de hotare, desfiintareaconstructii, plantatii sau oricaror lucrari avand o asezare fixa si in alte caz expresprevazute de lege - art. 300 alin. 1 C. proc. civ.). Titlul executoriu confirma doarexistenta creantei si faptul ca aceasta indeplineste condii necesare punerii in miscare aprocedurii de executare silita. El nu influentei continutul actului ce urmeaza a se executa,

Page 14: Executarea silita

in faza executarii silite nemaiputandu-se pune in discutie, ca regula generala, legalitateasau temeini hotararii ce se executa. De altfel, categoria titlurilor executorii este mult ilarga decat cea a hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita^3 .Asadar, conceptul de titlu executoriu reprezinta genul, iar hotararea specia, astfel caprima notiune o include si pe cea din urma. Iar titlul executoriu constiuie singurul temeial executarii silite. Hotararea judecatoreasca pentru a dobandi acest caracter trebuie saparcurga si procedura investirii sale cu formula executorie prevazuta de art. 269 C. proc.civ., asa cum a fost modificat prin Legea 459/2006. Investirea cu formula executorie nu14trebuie confundata cu insasi forta executorie a hotararii. Intr-adevar, forta executorie, lafel ca si autoritatea lucrului judecat, este un atribut al hotararii judecatoresti, iar investireanu are alta finalitate decat aceea de a constata ca toate cerintele legii sunt intrunite pentrua se putea pasi la executarea silita a creantei.Investirea cu formula executorie este o formalitate procedurala constand in aplicareaformulei executorii pe copia legalizata a hotararii definitive a unui organ de jurisdictie -in speta a organului arbitral - in vederea executarii pe cale silita a titlului respectiv^4 .Asa fiind, titlul executoriu poate fi definit ca inscrisul intocmit in conformitate cuprescriptiile legii si in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe careacest inscris o constata^5 .Totusi inainte de a prezenta si alte titluri executorii este necesar sa aratam ca inpractica se poate intampla ca instanta competenta sa refuze investirea cu formulaexecutorie a unei hotarari judecatoresti sau a altui titlu executoriu. In acest caz, incheiereadata de presedintele instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul derecurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de lacomunicare, pentru cel lipsa (art. 373^3 alin. 1 C. proc. civ.).a) Principalul titlu executoriu este hotararea judecatoreasca pronuntata in litigiilecivile, de munca, comerciale, de contencios administrativ etc. Practic orice hotararejudecatoreasca care statueaza asupra unei pretentii civile poate constitui titlu executoriu sipoate fi adusa la indeplinire pe calea urmaririi silite. Au acest caracter si hotararilepronuntate in cauze penale si care statueaza asupra unor pretentii civile (despagubiri,cheltuieli de judecata, etc. ^6 .Hotararile judecatoresti pronuntate in pricinile civile pot constitui, in principiu, titluriexecutorii. Exista insa unele hotarari nesusceptibile de executare silita, in ceea ce privestecapatul de cerere principal, precum: hotararile pronuntate in cererile in constare, celeprivind anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic, fara a se prevedea siobligatii de restituire; hotararile pronuntate de materie de stare civila; hotararile prin cares-a respins cererea de chemare in judecata etc. (desigur ca si in aceste situatii, capetele decerere accesorii, daca sunt susceptibile de executare, cum este cazul cererii de acordare acheltuielilor de judecata, vor putea fi executate silit) ^7 .Hotararea judecatoreasca poate fi pusa in executare numai daca indeplineste anumiteconditii, respectiv^8 :a1) sa fi ramas definitiva ori sa fi dobandit caracter irevocabil. Aceasta cerintaesentiala decurge, indeosebi, din coroborarea art. 374 alin. 1 (modificat prin Legea459/2006) cu art. 376 alin. 1 C. proc. civ de asemenea modificat prin Legea 459/2006).Primul text precizeaza, astfel cum am mai aratat, ca nici o hotarare "nu se va puteaexecuta daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1(...)" C.

Page 15: Executarea silita

proc. civ. Cel de-al doilea text, arata ca se investesc cu formula executorie "hotararilecare au ramas definitive ori au devenit irevocabile...".De la regula potrivit careia numai hotararile definitive sau irevocabile pot fivalorificate pe calea executarii silite insasi art. 374 alin. 1 C. proc. civ. (modificat prinLegea 459/2006) admite o exceptie in privinta incheierilor executorii, hotararilorexecutorii provizoriu si a altor hotarari prevazute de lege si care se executa fara formulaexecutorie.15a2) sa urmeze procedura investirii cu formula executorie. Potrivit art. 269 C. proc. civ.hotararea investita cu formula executorie se da numai partii care a castigat procesul saureprezentantului ei.Investirea cu formula executorie se face de catre prima instanta de fond, printr-oincheiere data fara citarea partilor. Dispozitiile legale referitoare la investirea cu formulaexecutorie au caracter imperativ, nerespectarea lor atragand nulitatea urmaririi, nulitate cenu poate fi acoperita in nici un mod. Investirea ulterioara nu poate avea efect de validareasupra executarii silite ilegal incepute, dar poate sta la baza unei noi executari, dacadreptul de a cere si obtine executarea silita nu s-a prescris. Nelegalitatea investirii cuformula executorie poate fi invocata pe calea contestatiei la executare, inclusiv acontestatiei la poprire, ori pe calea incidentala, spre exemplu, in etapa validariipopririi^9 .b) Legea nr. 105/1992 stabileste regimul juridic al hotararilor straine, recunoscandu-leacestora putere de lucru judecat, forta probanta si forta executorie.Hotararile judecatoresti straine nu pot fi valorificate in mod automat pe calea executariisilite, astfel cum nici o hotarare proprie nu poate fi executata, in principiu, inainte de a fiinvestita cu formula executorie prevazuta de lege. Procedura in cadrul careia seprocedeaza la incuviintarea executarii unei hotarari straine poarta denumirea deexecuatur. Aceasta procedura este reglementata in art. 173-177 C. proc. civ^10 .Hotararile straine, care nu sunt executate de bunavoie, pot fi puse in executare peteritoriul Romaniei, pe baza incuviintarii date de catre tribunalul in circumscriptia caruiaurmeaza sa se efectueze executarea, la cererea persoanei interesate. Executarea hotarariistraine se incuviinteaza cu respectarea urmatoarelor conditii^11 :- hotararea este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata;- instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii mentionate, competenta sa judeceprocesul;- exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania sistatul instantei care a pronuntat hotararea;- daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, trebuie sa seconstate ca i-a fost inmanata in timp util citatia pentru termenul de dezbateri in fond, catsi actul de sesizare a instantei si ca i s-a da posibilitatea de a se apara si de a exercitacalea de atac impotriva hotararii (art. 167 alin. final adauga ca eventualul caracternedefinitiv al hotararii straine, decurgand din omisiunea citarii persoanei care nu aparticipat la proces in fata instantei straine, poate fi invocat numai de catre aceapersoana); conditiile mentionate pana acum nu se cer daca hotararile straine se refera lastatutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intrunstat tert, au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti (art. 166din Legea nr. 105/1990);

Page 16: Executarea silita

- hotararea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o;- dreptul de a cere (si obtine) executarea silita nu este prescris potrivit legii romane.c) Caracterul executoriu este recunoscut de lege si hotararilor arbitrale. Astfel art. 363alin. 3 C. proc. civ. confera hotararii arbitrale comunicate partilor "efectele unei hotararijudecatoresti definitive". De asemenea, art. 367 alin. 1 C. proc. civ. dispune ca hotarareaarbitrala este obligatorie. Art. 368 alin. (3) din Cartea a IV-a precizeaza ca "ea are16efectele unei hotarari judecatoresti definitive" iar, in conformitate cu textul art. 368, prininvestirea cu formula executorie, hotararea "constituie titlu executoriu si se executa silitintocmai ca si o hotarare judecatoreasca."Hotararea arbitrala este executorie; acest caracter este o consecinta logica acaracterului obligatoriu (iar nu facultativ) al acesteia^12 .Prin cele doua efecte ce-i sunt atribuite - efectul obligatoriu si cel executoriu - in modexpres de lege, hotararea arbitrala este asimilata hotararilor judecatoresti. Ele asiguraefectul sanctionator al nerealizarii "de buna voie" a hotararii de catre cel obligat,obligarea acestuia la executare, raspunderea sa contractuala convertindu-se, in temeiul siprin efectul legii, intr-o raspundere jurisdictionala de natura sa atribuie institutieiarbitrajului forta si eficienta juridica comparabile cu cele ale instantelor de drept comun.Fiind definitiva, se bucura de puterea (autoritatea) lucrului judecat. Daca cel obligat prinhotarare nu si-o insuseste de buna voie, ignorand caracterul ei obligatoriu, parteainteresata va solicita investirea ei cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. a) C.proc. civ. Competenta investirii revine instantei judecatoresti care ar fi solutionat litigiulin fond in lipsa conventiei arbitrale (art. 3671 din Cartea a IV-a) ^13 .Pentru ca hotararea arbitrala sa fie investita cu formula executorie, instantajudecatoreasca verifica daca hotararea arbitrala este definitiva, consultand dosarul arbitralpe care tribunalul arbitral are obligatia sa-l depuna la sediul instantei (art. 342 C. proc.civ.), in termen de 20 de zile de la comunicarea facuta partilor, impreuna cu dovezile decomunicare. Daca arbitrajului a fost organizat de o institutie permanenta, dosarul sepastreaza la aceasta institutieUrmandu-se pana la capat imperativul rapiditatii, incheierea de investire se da de catreinstanta judecatoreasca competenta, fara citarea partilor, in afara de cazul in care existaindoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile. Hotarareaarbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silitintocmai ca si o hotarare judecatoreasca.Este limpede ca investirea intervine - sau ar trebui sa intervina - in mod exceptional,cata vreme hotararea arbitrala este nu numai definitiva, ci, potrivit art. 367, si obligatorie,iar numai daca nu este executata de buna voie, partea castigatoare poate cere instanteiinvestirea cu formula executorie. Controlul de regularitate prilejuit de cererea de investirese limiteaza la o analiza sumara a aspectelor formale ale hotararii arbitrale^14 , careexclude verificarea fondului litigiului, asupra acestuia instituindu-se o prezumtie deregularitate care poate fi inlaturata doar pe calea actiunii in anulare. Iar a analiza, incadrul investirii, deci, in cadrul unei proceduri necontencioase, insasi arbitrabilitatealitigiului, inseamna a extinde nepermis controlul asupra fondului, ceea ce ar coincide cuinstituirea unei cai procedurale de atac sui generis, paralela cu cea creata prin lege^15 .S-a aratat totusi ca in cazul in care partea interesata nu formuleaza o actiune in anulare,judecatorul poate refuza investirea cu formula executorie a unei sentinte arbitrale prin

Page 17: Executarea silita

care a fost solutionat un litigiu nearbitral^16 .Probleme (aparente) privind neregularitatea hotararii pot sa apara pot sa apara pornindde la forma compromisului arbitral. Respectarea cerintei formei autentice acompromisului reprezinta o masura de prudenta, nefiind exclus ca, fata de redactarea art.342 si 343 C.pr.civ., o instanta judecatoreasca sa considere ca aceasta forma este impusa17ad solemnitatem si sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari arbitraledate pe baza unui compromis incheiat prin act sub semnatura privata.Intr-o speta din practica judiciara mai veche, s-a apreciat ca "Dispozitiile art. 342 (inactuala reglementare art. 343) sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate numai pentrucompromisul ce se face pentru judecarea unui proces inca de acum nascut, aceledispozitii nu se pot aplica unei clauze compromisorii, pusa intr-un contract de vanzarecumparare,caci partile nu putea sa prevada la stipularea acestei clauze ce diferende sevor putea naste in viitor intre dansele, pentru a determina de mai inainte obiectuljudecatii" ^17 .d) Sunt si unele incheieri premergatoare care, in cazurile expres prevazute de lege, suntexecutorii. Astfel, cheltuielile de drum si despagubirile cuvenite martorului se stabilescprin incheiere executorie (art. 200 C. proc. civ.);e) Cambia, biletul la ordin si cecul.Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, dadispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treiapersoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia^18 .Biletul la ordin este cel mai simplu dintre efectele de comert. Biletul la ordin este uninscris - titlu de credit - prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca osuma de bani, la scadenta, altei persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.Biletul la ordin serveste adesea la pregatirea transmiterii usoare a creantei. Alte bilete laordin sunt emise in folosul bancilor pentru a deveni inscrisuri de mobilizare a creantelorcomerciale negarantate sau bilete la ordin ce devin scontabile de banci, prin intermediulfacturilor protestabile care vor fi anexate la bilete, ca garantie de catre emitent ^19 .Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin pe care o persoana - tragator - iltrage asupra unei banci, la care are fonduri de care poate dispune, careia ii ordona saplateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului - beneficiar^20Instantele judecatoresti au competenta de a investi cu formula executorie cambia, biletulla ordin si cecul, indiferent de valoarea acestora^21 , printr-o incheiere de investire^22care nu este supusa caii de atac a apelului^23 .In exercitarea atributiilor ce le revin, judecatoriile au dobandit competenta privind treicategorii de cereri^24 :- cererea pentru investirea cu formula executorie a cambiei, biletului la ordin sicecului;- opozitia cambiala;- actiunea pentru anularea titlului cambial pierdut.f) Constituirea unui titlu executoriu se poate realiza si in cadrul procedurii somatiei deplata, procedura sumara si speciala reglementata prin Ordonanta Guvernului nr. 5 din 19iulie 2001. Potrivit art. 6 din Ordonanta nr. 5/2001 ordonanta care contine somatia deplata se emite in cazul in care pretentiile creditorului sunt gasite intemeiate de catrejudecator. Aceasta ordonanta poate fi investita, la cererea creditorului, cu formula

Page 18: Executarea silita

executorie, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila^25 .18Ordonanta irevocabila, investita cu formula executorie, potrivit dispozitiunilor Coduluide procedura civila, constituie titlu executoriu. Ea se elibereaza creditorului pentru aproceda la executarea silita a ordonantei, in cazul in care debitorul caruia i se comunica ocopie a titlului, nu il executa de bunavoie. Observam ca textul art. 9 (2) conferaordonantei, in conditiile speciale reglementate, dupa investirea cu formula executorie,caracterul de titlu executoriu, desi nu a avut loc o judecata cu toate gradele de jurisdictie,pentru a fi realizat un "acces liber la justitie", in sensul dat de art. 21 din ConstitutiaRomaniei^26 .Ordonanta investita cu formula executorie constituie titlu executoriu pe baza caruiacreditorul poate sa ceara pornirea executarii silite, conform art. 372 si urm. C. proc. civ.Instanta de executare este - potrivit art. 373 al. 2 C. proc. civ. - judecatoria incircumscriptia careia se va face executarea. O.G. nr. 5 /2001 nu cuprinde dispozitiiderogatorii relative la aceasta chestiune dupa cum creanta care se executa silit are onatura civila sau comerciala ci, dimpotriva, prin art. 10 al. 1 si art. 11 face trimitere laprevederile Codului de procedura civila. De altfel, si cu privire la contestatia la executare- art. 10 din O.G. nr. 5/2001 statueaza ca se aplica tot nomele dreptului comun (art. 399 -art. 404 C. proc. civ.) ^27 .In absenta unei reglementari speciale, investirea cu formula executorie a ordonanteijudecatoresti se face potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila. Aceastapresupune ca cererea creditorului de investire cu formula executorie a ordonantei trebuiedispusa de presedintele instantei prin incheiere. In cazul respingerii cererii de investire,incheierea presedintelui instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditori in termen de5 zile de la pronuntare pentru creditorul prezent si de la comunicare pentru cel lipsa (art.373^3 Cod pr. civila) ^28 .Dificultatea posibila este insa data de economia reglementarii speciale, tinand seamade procedura sumara (speciala si ea) a investirii cu formula executorie si, ca atare, delimitele controlului judiciar si de caile de atac. Iata, deci, o alta "problema" legislativa atextului ordonantei. Cererea de investire cu formula executorie si procedura de urmattrebuie sa se supuna regulilor din Codul de procedura civila. Totusi, in materiecomerciala, conform art. 720^8 Cod pr. civila "Hotararile date in prima instantaprivind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii si sunt supuse numairecursului".Tinand seama de dispozitiile art. 376 alin. 1 Cod pr. civila, in ultima redactare,hotararile in materie comerciala, dupa textul art. 720^8 Cod pr. civila, introdus prinO.U.G. nr. 138/2000, au caracter executoriu si, deci, nu trebuie sa mai urmeze procedurainvestirii cu formula executorie.Asadar, conform art. 376 alin. 1 Cod pr. civila "Se investesc cu formula executoriehotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentice,precum si orice alte hotarari, sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, incazurile anume prevazute de lege".Or, toate hotararile in materie comerciala sunt executorii conf. art. 720^8 Cod pr.civila, astfel ca ele n-ar mai trebui sa fie supuse unei alte proceduri, adica celei deinvestire cu formula executorie, care implica o alta judecata si cai de atac (fond, recurs inmaterie comerciala).

Page 19: Executarea silita

19Rezulta, deci, ca dispozitia din art. 9 alin. 2 din ordonanta, cand priveste materiacomerciala, trebuia nuantata, caci, practic, ea se putea aplica numai in materie civila^29 .Cert este ca, odata investite cu formula executorie, incheierile sau ordonantelepronuntate in procedura somatiei de plata pot fi puse in executare in conformitate cudispozitiile de drept comun. Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu cuprinde norme deprocedura derogatorii de la dispozitiile Codului de procedura civila in privinta executariisilite^30 .g) Contractul de credit comercial bancar. Intr-o prima opinie exprimata in literatura despecialitate, privind modalitatea in care acest tip de contract dobandeste caracterexecutoriu, s-a apreciat ca fiind valabila clauza inserata in contractul de credit bancar,prin care se prevede ca respectivul contract "are valoare de inscris autentic si constituietitlu executoriu" sau se utilizeaza o alta formula similara^31 .Pe aceasta baza, banca trece la executarea silita, fara a mai recurge la procedura dedrept comun, in situatia in care capitalul (rata de imprumut) si dobanda (rata dobanzii) nusunt restituite la termenele stabilite in contract. In sprijinul acestei opinii s-a invocatfaptul ca respectivul contract de credit este garantat printr-un contract accesoriu deipoteca, astfel ca este posibila urmarirea silita a imobilelor ipotecate prin organele propriide executare, sau in cazul absentei acestora prin executorul judecatoresc^32 .Potrivit acestei opinii, in virtutea libertatii contractelor, partile sunt libere sa incheie, inlimitele prevazute de lege, orice fel de contract, si sa determine prin vointa lor clauzele siefectele pe care trebuie sa le produca, inclusiv caracterul executoriu, singura limitaconstituind-o interdictia instituita prin art. 5 C. civ., potrivit caruia este interzisaderogarea de la legile care guverneaza "ordinea publica si bunele moravuri". Ca urmare,potrivit opiniei mentionate, atata vreme cat prin conventia incheiata nu se contravineordinii publice si bunelor moravuri, conventia are putere de lege intre parti, potrivitdispozitiilor art. 969 C. civ.Intr-o alta opinie^33 , s-a apreciat ca, in cadrul actualelor reglementari, contractul decredit bancar intervenit intre o societate comerciala bancara si un beneficiar de credite -debitor - nu constituie un titlu executor chiar daca partile au inscris o asemenea clauza incontract.Potrivit art. 376 C. proc. civ., devin titluri executorii, prin investirea cu formulaexecutorie, hotararile judecatoresti, inscrisurile autentificate si orice alte hotarari siinscrisuri, in cazuri anume prevazute de lege. Contractul de credit bancar nefiind uninscris autentificat si nici un inscris anume prevazut de lege ca avand forta executorie, nuface obiectul reglementarii cuprinse in acest articol^34 .h) Potrivit art. 66 din Legea nr. 36/1995, actul autentic notarial este un alt importanttitlu executoriu.Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida, are puterede titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia, astfel cum prevede in mod expres art. 66din Legea nr. 36/1995, iar nu la data autentificarii^35 .In lipsa actului original poate constitui titlu executoriu duplicatul, iar in lipsa si aacestuia, poate servi ca titlu executoriu copia legalizata de pe exemplarul inscrisuluiautentic din arhiva notarului public (art. 66 din Legea nr. 36/1995).20Apelul este, in principiu, suspensiv de executare, asa incat o hotarare se poate executa

Page 20: Executarea silita

silit numai din momentul in care a devenit definitiva, fara a fi necesar ca ea sa fieirevocabila. De la aceasta regula exista doua exceptii: pe de o parte, unele hotararinedefinitive se pot executa silit daca se bucura de executie vremelnica, iar, pe de altaparte, in anumite materii, aratate de art. 300 alin. 1 C. proc. civ., numai hotararileirevocabile pot fi executate silit^36 .--------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 609.^2) Dan Drosu Saguna, Drept financiar si fiscal, vol. I, Editura Oscar Print, 1997, vol.I, pag.385.^3) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 649.^4) Mircea N. Costin (coord.), Dictionar de Drept procesual civil, Editura Stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti, 1983, pag. 278.^5) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 610.^6) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 611.^7) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 650.^8) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 611.^9) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 651.^10) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 612.^11) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 651-652.^12) Gheorghe Beleiu, Hotararea arbitrala si desfiintarea ei, in Revista de DreptComercial nr. 6/1993, pag. 16.^13) Monica Ionas Salagean, Arbitrajul comercial, Editura All-Beck, 2001, pag. 137.^14) A se vedea, in acest sens, Eugen Herovanu, Pagini de practica judiciara siextrajudiciara, Bucuresti, 1944, pag. 208.^15) Monica Ionas Salagean, Arbitrajul comercial, Editura All-Beck, 2001, pag. 62-63.^16) Pentru dezvoltari, a se vedea I. Bacanu, Investirea cu formula executorie ahotararii arbitrale, in Revista de Drept Comercial, nr. 9/1997, pag. 111-119.^17) In practica judiciara s-a stabilit ca "Actul de compromis care nu cuprinde numelearbitrilor este lovit de nulitate si inceteaza sa fie obligatoriu pentru parti". A se vedea inacest sens CAS I, 25.02.1885, Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Bucuresti,1914, pag. 523, nr. 6.^18) A se vedea T. R. Popescu, Dreptul comertului international, Bucuresti, 1976, pag.420. D. Galasescu-Pyk, Cambia si biletul la ordin, Bucuresti, 1939, vol. I, pag. 234; P.Patrascanu. O. Sachelarie, Titlurile de credit in comertul international, Editura Scrisulromanesc, Craiova. 1975, pag. 39.^19) V. Patulea, C. Turianu, Elemente de drept comercial 1996, pag. 331.^20) Florea Magureanu, Inscrisurile - mijloace de proba in procesul civil, EdituraLumina Lex, 1997, pag. 185.^21) Cambia, biletul la ordin si cecul au fost initial reglementate prin Codul comercialde la 1887, apoi prin Legea nr. 59 din 1 mai 1934 (cambia si biletul la ordin constituietitluri de credit iar cecul, instrument de plata).21

Page 21: Executarea silita

^22) Pentru noua reglementare privind cambia, biletul la ordin si cecul, a se vedea: O.Capatana, Legislatia cambiala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1994, pag. 75-111.^23) Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executareasilita, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pag. 139.^24) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag.437-438.^25) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 613-614.^26) Marin Voicu, Procedura somatiei de plata in materie comerciala, in Revista deDrept Comercial 12/2001, pag. 61-62.^27) Mircea N. Costin, Angela Miff, Aspecte de ordin procedural privind solutionarealitigiilor comerciale, in Revista de Drept Comercial nr. 12/2001, pag. 24.^28) Mona-Lisa Belu Magdo, Procedura somatiei de plata, in Revista de DreptComercial nr. 11/2001, pag. 26.^29) Marin Voicu, Procedura somatiei de plata in materie comerciala, in Revista deDrept Comercial 12/2001, pag. 61-62.^30) Crenguta Leaua, Beatrice Onica-Jarka, Procedura speciala a somatiei de plata,Dreptul nr. 1/2002, pag. 23.^31) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 435.^32) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag.435-436.^33) A se vedea in acelasi sens si C.S.J., sec. corn., dec. nr. 209 din 22.02.1996,Dreptul nr. 8/1996, pag. 139.^34) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 436.^35) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 613.^36) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 650.Acte prealabile executarii siliteInainte de realizarea efectiva a masurilor de executare silita sunt necesare a fiindeplinite o serie de formalitati procedurale.a) O premisa a executarii o constituie formularea unei cereri din partea creditoruluipentru a se porni executarea silita^1 .Principiul disponibilitatii procesuale este aplicabil si in materia executarii silite. Estelogic, cata vreme executarea silita este totusi o faza a procesului civil^2 , nefiind oinstitutie diferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a procesului civilpentru obtinerea realizarii hotararii definitive^3 .Aceasta inseamna ca executarea silita se poate declansa, in principiu, numai la cerereapersoanei interesate, respectiv a creditorului sau a mostenitorilor acestuia. Prin urmare,creditorul va trebui sa sesizeze organul de executare silita printr-o cerere. De la aceastaregula exista si unele exceptii, cum este de pilda cazul popririlor infiintate pentru sumedatorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si cazulsumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte,22vatamarea intregritatii corporale sau a sanatatii (art. 453 alin. 2 C. proc. civ.), situatie incare infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, daca ea poarta asuprasalariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor^4 .

Page 22: Executarea silita

In cazurile ce constituie regula (respectiv cand este necesara cererea) Codul deprocedura civila nu arata care sunt mentiunile ce trebuie sa cuprinda cererea de executare,urmand a se aplica dispozitiile general referitoare la cereri, tinandu-se cont si despecificul acestei materii. Creditorul trebuie sa arate: numele si domiciliul sau; titlulexecutoriu care justific; pornirea executarii silite; faptul ca are o creanta certa, lichida siexigibila numele si domiciliul debitorului; imprejurarea ca acesta refuza sa execute dbunavoie obligatia; obiectul cererii (punerea in executare a titlului executoriu cuindicarea formei de executare pe care o alege). Cererea va fi semnata si i se va alaturatitlul executoriu, eventual si alte acte necesare (spre exemplu, copie de pe somatia trimisadebitorului). Cand cererea se face de catr reprezentantul creditorului, se va mentionaaceasta imprejurare in cerere anexandu-se si dovada calitatii de reprezentant. Cererea deexecutare se timbreaza^5 .Cererea de executare trebuie insotita de titlul executoriu in baza caruia urmeaza sa se facaurmarirea. Potrivit art. 373^1 C. proc. civ. cererea de executare silita se depune laexecutorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel. Drept urmare, legea consacraprincipiul potrivit careia cererea de executare se depune la executorul judecatoresc, iar nudirect la instanta de executare^6 .In acest caz reamintim ca prin modificarile aduse Codului de procedura civila prinO.U.G. nr. 138/2000, executorului judecatoresc i s-a dat o competenta generala privindexecutarea silita, atat directa cat si indirecta, inclusiv in ceea ce priveste executarea prinpoprire si prin urmarirea silita imobiliara, modalitati care anterior erau de competentainstantei. in reglementarea actuala aceste modalitati de executare vor fi realizate deinstanta numai in cazurile expres prevazute de lege^7 .b) O formalitate esentiala este si cea privitoare la instiintarea prealabila a debitoruluidespre declansarea executarii silite^8 .Incunostiintarea debitorului despre declansarea executarii silite este o formalitatestabilita de lege in interesul acestuia, spre a i se acorda un ragaz in vederea indepliniriiobligatiei. Ea constituie in acelasi timp un avertisment dat debitorului pentru ca acesta sacunoasca ca daca nu-si executa de buna voie obligatia inauntrul termenului prevazut delege se va trece la executarea silita a creantei.Principiul enuntat este statornicit in art. 387 C. proc. civ., astfel cum acest text a fostmodificat prin Ordonanta de Urgenta nr. 138/2000, si potrivit caruia: "in afara de cazurilein care legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunicadebitorului o somatie..."^9 .c) Somatia este un act procedural facut in forma scrisa si prin care debitorul este invitatsa-si achite datoria, facandu-i-se cunoscut ca in caz contrar se va proceda la executareasilita.Somatia cuprinde:1. denumirea si sediul organului de executare;2. data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;3. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;234. aratarea titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita;5. termenul in care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia prevazuta intitlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia;6. semnatura si stampila organului de executare.

Page 23: Executarea silita

In toate cazurile in care formalitatea somatiei este prevazuta de lege, nerespectareaacesteia atrage dupa sine anularea executarii, aceasta sanctiune fiind expres prevazuta deart. 391 C. proc. civ. Nulitatea care intervine in acest caz este relativa, caci dispozitiilelegale privitoare la incunostiintarea prealabila a debitorului au fost statornicite ininteresul debitorului^10 .--------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 614.^2) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 641.^3) Gr. Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, pag. 22.^4) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 614.^5) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 655.^6) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 615.^7) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 421.^8) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 616.^9) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 616.^10) A se vedea V. M. Ciobanu, G. Boroi, M. Nicolae, Modificarile aduse Codului deprocedura civila prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 (III), Dreptul nr.3/2001, pag. 9.Incidente in cursul executarii silitePrecizari prealabileIn cursul executarii silite pot sa apara diferite incidente de ordin procedural,determinate de cauze diferite, cum sunt:- prescriptia dreptului de a cere executarea silita- perimarea executarii silite- suspendarea urmaririi.Unele dintre aceste incidente conduc la sistarea definitiva a activitatii de executaresilita, iar altele doar la oprirea temporara a urmaririi. De asemenea, existenta proprietatiicomune asupra bunurilor urmarite poate constitui si ea un impediment de temporizare aexecutarii silite. In continuare vom examina succint aceste incidente in realizareaexecutarii silite .--------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 618.24Prescriptia dreptului de a cere executareaPrescriptia dreptului de a obtine executare silita este o cauza legala de stingere a forteiexecutorii a unui titlu executoriu, care produce urmatoarele efecte juridice^1 :- stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii (naste dreptul de arefuza executarea);- stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita;- stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite (naste dreptul de a seopune executarii silite).Exista prescriptii deosebite, cu termene deosebite, pentru valorificarea drepturilor, fieprin actiuni, fie pe alte cai care duc la obtinerea unor titluri executorii pe de o parte sipentru punerea in executare a hotararilor executorii sau a altor titluri, pe de alta parte.

Page 24: Executarea silita

Avem mai intai o prescriptie a dreptului material la actiune si apoi abia, dupa ce s-aobtinut in temeiul acelei actiuni o hotarare executorie, incepe sa curga o prescriptie noua,prescriptia dreptului de a cere executarea silita in temeiul titlului executoriu obtinut.Aceasta nu este o continuare a prescriptiei dreptului material la actiune, ci o prescriptiede sine statatoare, care priveste putinta de a cere executarea silita a unui titlu ce obliga laa da, a face sau a nu face, corespunzator obiectului obligatiei^2 .Prescriptia dreptului la actiune si prescriptia dreptului de a cere executarea silita seintemeiaza pe aceleasi principii si indeplinesc functii asemanatoare. Cele douaprescriptii, desi au aceeasi natura procesuala, au un obiect distinct si uneori termenediferite de realizare. Intr-adevar, prescriptia dreptului la actiune limiteaza in timpposibilitatea de a obtine concursul organelor de jurisdictie in scopul pronuntarii uneihotarari favorabile, de recunoastere a dreptului, iar prescriptia dreptului de a cereexecutarea silita vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi silite prinmasuri de constrangere patrimoniala^3 .In cazul hotararilor judecatoresti (ca de altfel si al hotararilor pronuntate de alte organecu activitate jurisdictionala), termenul de prescriptie incept curga, in principiu, de la dataramanerii lor definitive. Astfel^4 :- hotararile date fara drept de apel devin definitive la data pronuntarii lor, aceasta fiindsolutia si atunci cand ele au fost atacate cu apel, care, evident a fost respins inadmisibil;- hotararile de prima instanta, susceptibile de apel, dar neapelate, sunt definitive dinmomentul expirarii termenului de apel;- acelasi este momentul definitivarii in cazul in care impotriva lor s-a declarat un apeltardiv introdus, ce a fost respins ca atare, deoarece din punctul de vedere al efect juridice,un apel tardiv este ca si inexistent; in cazul in care judecata apel s-a perimat, hotararea deprima instanta devine definitiva pe data pronun hotararii de constatare a perimariiapelului;- daca apelul a fost anulat ca neregulat introdus, ca netimbrat sau ca fiind introdus de opersoana ce nu justificat calitatea de reprezentant, hotararea primei instantei sedefinitiveaza pe data pronuntarii hotararii de anulare a apelului;- hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii, devin definitive de la datapronuntarii lor.O data ce a intervenit prescriptia nu se mai poate proceda la punerea in executare silitaa titlului executoriu. Mai mult, cand constata ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere25executarea silita, organul competent nici nu mai poate elibera titlul executoriu. Asadar,daca se prezinta organului de executare un titlu executoriu, dupa implinirea termenului deprescriptie, el trebuie sa refuze punerea in executare a titlului, iar cand s-ar cere uneiinstante judecatoresti sa investeasca o hotarare judecatoreasca definitiva ori irevocabila,cu formula executorie sau sa emita adresa de executare dupa implinirea termenului deprescriptie, ea trebuie, dupa caz, sa refuze acea investire ori, hotararea fiind investita, sarefuze emiterea adresei de executare catre organul de executare^5 .Sunt supuse termenului de prescriptie de trei ani toate cererile de executare silitaindiferent de natura titlului ce urmeaza sa fie valorificat, inclusiv cele prin care seurmareste executarea silita a unor obligatii nepatrimoniale^6 - spre exemplu publicareain ziar, pe cheltuiala debitorului, a hotararii instantei.Legea statorniceste si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a

Page 25: Executarea silita

dreptului de a cere executarea silita. Potrivit art. 405 alin. 2 C. proc. civ. termenul deprescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.Regula enuntata are un caracter esential, dar ea impune si unele sublinieri particulare^7 .- Pe de o parte regula enuntata tine seama de posibilitatea efectiva a creditorului de acere executarea silita. O atare facultate ii este conferita creditorului numai din momentulnasterii dreptului sau; anterior acestui moment nu i se poate imputa creditorului nici oculpa, caci insasi dreptul sau era inexistent.- Pe de alta parte, dreptul de a solicita executarea silita se naste din momentul in caretitlul ce urmeaza sa fie valorificat devine executoriu. Principiul este acela potrivit caruiahotararile judecatoresti - principalele titluri executorii - dobandesc caracter executoriu dinmomentul ramanerii lor definitive.Rezulta asadar ca in toate situatiile pe care le-am examinat determinant este momentulpronuntarii hotararii (fara a interesa timpul pentru redactarea hotararii).Situatia nu mai este aceeasi daca ne referim la hotararile de prima instanta care nu aufost atacate cu apel, sau hotararile nesusceptibile de apel care nu au fost recurate orihotararile date in apel si care nu au fost recurate. Atari hotarari devin executorii prinneapelare, respectiv nerecurare si, deci, bineinteles, fara sa se fi pronuntat vreo hotararecare sa le dea caracter executoriu, dar numai dupa expirarea termenului de apel, respectivde recurs^8 .Daca prin hotarare s-a acordat debitorului un termen de gratie, prescriptia va incepe sacurga de la expirarea lui. In cazul in care creditorul solicita instantei sa constate cadebitorul este decazut din termenul de gratie, prescriptia incepe sa curga de la dataramanerii definitive a hotararii prin care instanta, in baza art. 383 C. proc. civ., a constatatdecaderea din acest beneficiu^9 .Cu privire la termenul de gratie dorim sa reamintim ca nu este permis in toatemateriile, chiar daca in multe cazuri reprezinta regula.Un exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. 97 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1, nr.100 din 1 mai 1934, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr.11/1993, publicata in Monitorul Oficial nr. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr.59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, modificataprin aceiasi ordonanta^10 .Apoi, art. 44 Cod comercial prevede ca "In obligatiunile comerciale, judecatorul nupoate acorda termenul de gratie permis de art. 1021 din Codul civil". In raporturile26comerciale, executarea exacta a obligatiei este o conditie esentiala (art. 1073 Cod civil).Numai prin executarea la termen a obligatiei, creditorul realizeaza scopul avut in vederela incheierea contractului cu debitorul. In acelasi timp, executarea la termen a obligatieicomerciale constituie si o necesitate pentru buna desfasurare a activitatii comerciale pecare o realizeaza alti comercianti. Intr-adevar, activitatile comerciale si, implicit,raporturile juridice pe care se bazeaza, se afla intr-o stransa interconexiune. Creditorul- comerciant - conteaza pe sumele pe care le are de incasat^11 . Daca instantajudecatoreasca ar acorda termen de gratie unui debitor, intarzierea in executarea obligatieiacestuia s-ar repercuta in lant asupra obligatiilor din alte raporturi juridice in care s-ar aflacreditorul. Deci, acordarea unui termen de gratie in raporturile comerciale ar duce la odezorganizare a activitatii comerciale, putand provoca executari silite, aplicarea

Page 26: Executarea silita

procedurii falimentului etc^12 .Pe de alta parte, revenind la termenul la care hotararea devine executorie, aratam caunele hotarari judecatoresti pot fi valorificate pe calea executarii silite si inainte de a firamas definitive. Este cazul hotararilor judecatoresti executorii provizoriu conform art.279 C. proc. civ. ^13Termenul de prescriptie in cazul executarii silite privitoare la un drept personalnepatrimonial beneficiaza de o discutie mai amanuntita. Se poate discuta daca dispozitiileDecretului nr. 167/1958 sunt aplicabile si cat priveste executarea silita in cazuldrepturilor personale nepatrimoniale^14 . Intrucat dispozitiile Decretului nr. 167/1958reglementeaza numai prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial (art. 1)socotim ca si in ce priveste executarea silita ele se refera numai la titlurile executoriii cuobiect patrimonial. In consecinta, hotararile consacrand dreptul de a cere executarea silitaa unei obligatii cu caracter nepatrimonial pot fi puse in executare ( potrivit art. 1890 dinCodul civil, articol care are un caracter general) timp de 30 de ani de la data cand ele audevenit titluri executorii^15 .Asa fiind, in ceea ce priveste efectele implinirii prescriptiei dreptului de a obtineexecutarea silita, trebuie aratat ca o hotarare judecatoreasca neexecutata in termenul deprescriptie nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat. Regula seaplica si in cazul hotararilor ce pot fi puse executare silita in termenul prevazut de art. 6din Decretul nr. 167/1956. Daca insa debitorul a execu de bunavoie obligatia dupaimplinirea termenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei, chiardaca la data executarii nu stia termenul prescriptiei dreptului creditorului de a obtineexecutarea silita implinit^16 .--------------------------^1) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 656.^2) S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. I, pag. 160.^3) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 618.^4) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 656.^5) S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. I, pag. 160.^6) V. M. Ciobanu, G. Boroi, M. Nicolae, Modificarile aduse Codului de proceduracivila prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2.000 (III), pag. 10.27^7) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 619.^8) S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. I, pag. 167.^9) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 658.^10) In acelasi sens a se vedea: Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Dreptprocesual civil. Executarea silita, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pag. 84,nota nr. 2.^11) Codul comercial adnotat, Ed. Tribuna, Craiova, 1994, pag. 103.^12) Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998, pag. 356.

Page 27: Executarea silita

^13) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 620.^14) S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. I, pag. 163.^15) Este vorba, de altfel, despre hotarari care, in practica, nu pot fi intalnite decatfoarte rar. A se vedea totusi Trib. Suprem, sec. civ., dec. nr. 1782/1979, Revista Romanade Drept nr. 1/1980, pag. 63.^16) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All,1994, pag. 658-659.28