EXCURS GEOPOLITIC - UCDC

Click here to load reader

  • date post

    04-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of EXCURS GEOPOLITIC - UCDC

1UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/20132
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
Responsabilitatea privind coninutul studiilor i articolelor revine în totalitate au- torilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 206 din 27.05.2004 referitoare la buna conduit în cercetarea tiinific.
UNIVERSITATEA CRETIN „DIMITRIE CANTEMIR”
CONSILIUL EDITORIAL
Prof. univ. dr. Momcilo Luburici, preedintele Universitii Cretine „Dimitrie Cantemir” Prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu, rectorul Universitii Cretine „Dimitrie Cantemir” Prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, prorector al Universitii Cretine „Dimitrie Cantemir” Conf. univ. dr. Constantin Degeratu, directorul Institutului de Studii de Securitate „Dimitrie Cantemir” Conf. univ. dr. Mihai Tudose, director adjunct al Institutului de Studii de Securitate „Dimitrie Cantemir” Prof. univ. dr. Florence Benoît-Rohmer, preedinte al Universitii “Robert Shuman” din Strasbourg, Frana Dr. Richard Sousa, director adjunct al Institutului Hoover, SUA Yossef Bodansky, Senior Editor, GIS/Defense & Foreign Affairs Prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, rectorul Universitii Naionale de Aprare „Carol I” Prof. univ. dr. Cristian Dumitrescu, Universitatea Cretin „Dimitrie Cantemir” Prof. univ. dr. Dumitru Mazilu, Universitatea Cretin „Dimitrie Cantemir” Conf. univ. dr. Marian Zulean, Universitatea Bucureti
REFERENI TIINIFICI
Prof. univ. dr. Constantin Hlihor Conf. univ. dr. Gelu Ciascai
Conf. univ. dr. Gabriel I. Nstase
COLEGIUL DE REDACIE
Director : Conf. univ. dr. Constantin Degeratu Redactor ef: CS I dr. Gheorghe Vduva
3UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC
Bucureti 2013
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/20134
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
Geopolitica este o tiin a conexiunilor, faliilor i presiunilor politice i geografice generate de oameni de stat pentru propriile
lor temeri
5UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC
Capitolul 1 CÂTEVA COLI GEOPOLITICE EUROPENE 25
1.1. Unele caracteristici generale ale colilor geopolitice europene 25; 1.2. coala geopolitic german 25
1.2.1. Fredrich Ratzel (1844-1904) 26 1.2.2. Karl Haushofer (1869-1946) i problema hegemoniei 28; 1.3. coala geopolitic anglo-saxon 32;
1.3.1. Halford J. Mackinder (1861-1947). Teoria heartland-ului i a necesitii contracarrii puterii acestuia 33;
1.3.2. Nicolas Spykman (1893-1943). Teoria rimland-ului 35; 1.4. coala geopolsitic francez. Jacques Ancel (1879-1943).
Geografia naiunilor 37; 1.5. coala geopolitic rus. Alexandr Dughin 38
Capitolul 2 COALA GEOPOLITIC AMERICAN 44
2.1. Caracteristicile generale ale colii geopolitice americane 44 2.1.1. Alfred Mahan (1840-1914). Sea Power 47; 2.1.2. Viziuni ale lui Mahan 51
2.2. Samuel P. Huntington. Rzboiul civilizaiilor 56; 2.3. Curentul raionalist 64
2.3.1. Neorealismul lui Waltz. Puterea nebalansat. 69; 2.3.2. Brzezinski i ahul politic de pe tabla lumii 81
Capitolul 3 COALA GEOPOLITIC ROMÂNEASC 87
3.1. Caracteristici generale ale colii geopolitice româneti 87; 3.2. Principalii reprezentani ai colii geopolitice româneti 94
3.2.1. Simion Mehedini (1869-1963) 94; 3.2.2. Ion Conea (1902-1974) 96; 3.2.3. Anton Golopenia (1909-1951) 110;
3.3. Spaiul geopolitic românesc 113; 3.4. Actualitatea geopoliticii româneti 120
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/20136
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
Capitolul 4 GEOPOLITICA RZBOIULUI RECE 124 4.1. Ce fel de determinism? 124; 4.2. Ce este Rzboiul Rece? 125; 4.3. Politica i strategia îndiguirii. Planul Marshall.
Rzboaiele de îndiguire 136; 4.4. Efecte geopolitice ale doctrinelor 153; 4.5. Concluzie 162
Capitolul 5 GEOPOLITICA TRANZIIEI POST-BIPOLARE 168
5.1. Analiza geopolitic 168; 5.2. Caracteristicile generale ale geopoliticii tranziiei post-bipolare 174; 5.3. Principalele etape ale geopoliticii tranziiei post-bipolare 180
5.3.1. Triumviratul 181; 5.3.2. Unipolarismul 186; 5.3.3. Bipolarism, multipolarism 188; 5.3.4. Controlul geostrategic i geopolitic al mediul de securitate 191
Capitolul 6 GEOPOLITICA DE AREAL I CEA A ZONELOR DE FALIE 198
6.1. Caracteristicile generale ale geopoliticii arealelor i zonelor de falie 198;
6.2. Geopolitica arealelor 201 6.2.1. Posibile categorii de areale. 202; 6.2.2. Tipologii de zone i puncte-cheie 217
6.3. Geopolitica zonelor de falie 218 6.3.1. Principalele falii geopolitice 219; 6.3.2. Crevasa sino-hindus 220
Capitolul 7 GEOPOLITICA ENERGIEI 223 7.1. Caracteristici generale ale geopoliticii energetice 224; 7.2. Geopolitica zonelor, platformelor i arealelor energetice 225; 7.3. Principalele zone geoenergetice 236
Capitolul 8 GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE I A MEDIULUI 250
8.1. Caracteristici ale geopoliticii resurselor primare 250; 8.2. Geopolitica resurselor primare 255
8.2.1. Geopolitica populaiilor 256; 8.2.2.Geopolitica apei 257; 8.2.3. Geopolitica hranei 266
7UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC
Capitolul 9 GEOPOLITICA POPULAIILOR 275
9.1. Caracteristici generale ale geopoliticii populaiilor 275; 9.2. Geopolitica structurii i distribuiei populaiilor 279; 9.3. Geopolitica dinamicii populaiilor 284
Capitolul 10 GEOPOLITICA SIMETRIC, DISIMETRIC I ASIMETRIC 292
10.1. Caracteristici ale geopoliticilor simetrice, disimetrice i asimetrice 292; 10.2. Geopolitici simetrice 294; 10.3. Geopolitici disimetrice 298; 10.4. Geopolitici asimetrice 301; 10.5. Geopolitici cu geometrie flexibil 303
ISS-DC AGENDA 308
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/20138
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
HOMO GEOPOLITICUS 11; ARGUMENT 16;
Chapter 1 SOME EUROPEAN GEOPOLITICAL SCHOOLS 25
1.1. Some general characteristics of the European geopolitical schools 25; 1.2. The German geopolitical school 25; 1.2.1. Fredrich Ratzel (1844-1904) 26; 1.2.2. Karl Haushofer (1869-1946) and the issue of hegemony 28; 1.3. The Anglo-Saxon geopolitical School 32; 1.3.1. Halford J. Mackinder (1861-1947). Heartland theory and the necessity to
counter its power 33; 1.3.2. Nicolas Spykman (1893-1943). Rimland’s theory 35;
1.4. The Geopolitical French School. Jacques Ancel (1879-1943). The geography of nations 37; 1.5. The Russian geopolitical school. Alexandr Dughin 38
Chapter 2 THE AMERICAN GEOPOLITICAL SCHOOL 44
2.1. General characteristics of the American geopolitical school 44 2.1.1. Alfred Mahan (1840-1914). Sea Power 47; 2.1.2. Mahan’s visions 51; 2.2. Samuel P. Huntington. The Clash of Civilizations 56; 2.3. The Rationalist movement 64; 2.3.1. Waltz neorealism. The unbalanced power 69; 2.3.2. Brzezinski and the political chess on the board of the world. 81;
Chapter 3 THE ROMANIAN GEOPOLITICAL SCHOOL 87
3.1. General characteristics of the Romanian geopolitical school 87; 3.2. The main representatives of the Romanian geopolitical school 94; 3.2.1. Simion Mehedini (1869-1963) 94; 3.2.2. Ion Conea (1902-1974) 96; 3.2.3. Anton Golopenia (1909-1951) 110; 3.3. The Romanian geopolitical space 113; 3.4. The timeliness of Romanian geopolitics 120;
CONTENTS
9UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC
Chapter 4 COLD WAR GEOPOLITICS 124 4.1. What kind of determinism? 124; 4.2. What is the Cold War? 125; 4.3. The policy and strategy of containment. Marshall Plan.
Containment wars. 136; 4.4. Doctrines’ geopolitical effects 153; 4.5. Conclusion 162
Chapter 5 THE GEOPOLITICS OF POST-BIPOLAR TRANSITION 168
5.1. Geopolitical analysis 168; 5.2. General characteristics of post-bipolar transition 174; 5.3. The main stages of the geopolitics of the post-bipolar transition 180; 5.3.1. The triumvirate 181; 5.3.2. Unipolarism 186; 5.3.3. Bipolarism, multipolarism 188; 5.3.4. The geo-strategic and the geopolitical control
of the security environment 191
Chapter 6 THE GEOPOLITICS OF REGIONAL AREAS AND OF THE FAULT LINES 195
6.1. General characteristics of the geopolitics of the regional a reas and the fault lines 198;
6.2. The geopolitics of areas 201; 6.2.1. Possible categories of areas 202; 6.2.2. Areas typology and key points 217; 6.3. Fault lines geopolitics 218; 6.3.1. The main geopolitical fault lines 219; 6.3.2. Sino-Hindu dispute 220
Chapter 7 THE GEOPOLITICS OF ENERGY 223
7.1. General characteristics of energy geopolitics 224; 7.2. The geopolitics of energy lanes, decks, and areas 225; 7.3. The main geo-energy areas 236;
Chapter 8 THE GEOPOLITICS OF PRIMARY SOURCES AND OF THE ENVIRONMENT 250
8.1. The characteristics of geopolitics of the basic resources 250; 8.2. The geopolitics of the primary sources 255;
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/201310
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
8.2.1. The geopolitics of population 256; 8.2.2.The geopolitics of water 257; 8.2.3. The geopolitics of air 264; 8.2.4. The geopolitics of food 266 8.3. The geopolitics of the environment 268; Conclusions 273;
Chapter 9 THE GEOPOLITICS OF PEOPLE 275
9.1. General characteristics of the geopolitics of population. 275; 9.2. The geopolitics of the structure and distribution of population 279; 9.3. The geopolitics of population dynamics 284
Chapter 10 SYMMETRIC, DISSYMMETRIC AND ASYMMETRIC GEOPOLITICS 289
10.1. Characteristics of symmetric, dissymmetric and asymmetric geopolitics 292;
10.2. Symmetric geopolitics 294; 10.3. Dissymmetric geopolitics 298; 10.4. Asymmetric geopolitics 301; 10.5. Geopolitics with flexible geometry 303
ISS-DC AGENDA 308
11UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC
Probabil c nu ar trebui s ne oprim prea mult nici asupra acestui concept – geopolitic –, nici asupra argumentelor i fundamentelor care l-au generat, l-au definit i l-au susinut. Într-un fel, aceste concepte sunt implicite, fac parte din modul de via al oamenilor, din natura lor.
Omul nu este o fiin linitit, nici singuratic. Niciodat omul nu a fost i, probabil, nu va vreodat fi singur. Chiar i atunci când, dezamgit de lume, dorete s se însingureze, nu poate s o fac decât relativ i pentru scurt vreme. Pentru c omul este, prin excelen, o fiin social. Omul depinde de societate, aa cum albinele depind de stup sau de scorbura în care-i construiesc fagurii, aa cum furnicile depind de muuroi i lupii de hait. Toate vieuitoarele sunt, într-o form sau alta, sociale, întrucât triesc împreun în cadrul unui biotop, au caractere comune i se apr împreun împotriva presiunilor i agresiunilor care vin din toate prile.
Omul i-a creat îns propria lui natur i propria lui lume, partajat în familii, în comuniti, în state, în aliane, în coaliii i în tot felul de structuri, de organizaii i de organisme care sunt pe cale de a acoperi în întregime, prin reele, infrastructuri i sisteme de observare i supraveghere planeta Pmânt i mediul ei cosmic mai apropiat sau mai îndeprtat.
Omul tie cine este i ce este pe planeta sa i în Univers. Omul beneficiaz de cea de a n-a dimensiune – cunoaterea –, care-l propulseaz într-o zon cu totul special, cea a gândirii, creaiei abstracte i modelrii matematice.
Dar, înainte de toate, omul este o fiin politic. Este homo politicus. Aceasta înseamn c omul depinde de cetate, de o anumit form de organizare, de o anumit planificare, de o anumit proiecie în viitor, de un anumit sistem de aciuni i de o anumit motivaia care genereaz aciunea i sistemele i procesele acionale.
Toate acestea i multe altele arat c omul depinde de om i c omul, împreun cu cellalt om care depinde de el i de care depinde i el însui, la rândul lui, împreun cu familia, cu comunitatea, cu toate sistemele pe care i le-a creat de-a lungul mileniilor genereaz un proiect care d un sens vieii sale i activitii sale, care în ridic, prin cunoatere, la nivelul universalitii.
Aparent, între aceast deschidere spre necuprins, între aceast construcie în spaiul cognitiv, între aceast arhitectur epistemic i spaiul geografic limitat, tridimensional, în care omul triete, se creeaz o mulime vid, o falie ce nu poate fi nici acoperit, nici escaladar, ci doar luat aa cum e – ca un obstacol între real i imaginar, între abstract i concret, între infinitul cosmic i infinitul cognitiv, între omul
HOMO GEOPOLITICUS
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/201312
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
economic i omul politic, între omul truditor i omul gânditor. Desigur, i gândul este tot o trud, dar o trud în sensibil, în virtual, în abstract.
Motivul aciunii este totdeauna interesul. Aciunea se desfoar în spaiu i timp, iar efectele ei sunt, deopotriv, planificate i realizate, nerealizate sau parial realizate, dorite i nedorite, utile i inutile, directe i indirecte, principale i secundare, încadrate în sfera dorit sau colaterale, lineare,nelineare, în lan, în cascad etc.
Interesele sunt totdeauna diferite i, de cele mai multe ori, conflictuale. De la diferit, la conflictual nu este adesea nici mcar un pas. Când spui interes, nu te gândeti la armonie, ci la conflict, chiar dac, uneori, interesele se pot armoniza, alctuind politici coerente i consistente, pe baza crora se consolideaz naiuni, se constituie ri i alte entiti folositoare oamenilor sau mcar unora dintre ei.
Politicile, oricât ar fi ele de expresii concentrate, sinergice, eseniale sau partajate ale intereselor, se raporteaz totui la spaiile geografice în care triesc comunitile oamenilor. Geopolitica poate fi o politic specific unui spaii geografic, o politic de areal, de falie sau de confluen, de ruptur sau de conexiune, dar i o conexiune între geografie i politic. De ce între geografie i politic i nu între spaii i politic?poate fi o întrebare-suport pentru o dezbatere detaliat a raporturilor i determinrilor dintre tiina spaiilor geografice i tiina intereselor oamenilor. Nu îns îndeajuns pentru a înelege meandrele complicate ala subiectului.
Mult lume confund geopolitica cu politica. Politica aparine statelor. Deci statele sunt cele care elaboreaz politici. Statele sunt suverane, tii foarte bine acest lucru, chiar dac formele de convieuire, de conexiune sau de alian pot s aduc i unele elemente noi, specifice epocii în care trim i în care predomin comunicarea în timp real, reeaua i traiul majoritii oamenilor în vzul lumii. Unii încearc s forele îns realitatea acestui timp, realitate construit, constituit i consolidat pe state suverane, considerând-o desuet i chiar anacronic. Dup prerea lor, statele trebuie s se grbeasc s cedeze necondiionat i cât mai rapid posibil suveranitatea, în favoarea oricui, începând cu marile puteri (care, nu-i aa, trebuie s aib grij de restul rioarelor, precum aveau odinioar imperiile fa de vasalii lor) i continuând cu uniunile, cu organismele i organizaiile internaionale. Statele, în viziunea acestor profei, constituie o frân în dezvoltarea durabil, în extinderea reelelor i a pieelor, în guvernarea mondial i, ca atare, trebuie s fie reduse cât la repede la tcere i la ascultare.
Spre exemplu, într-o astfel de viziune, nu statele Uniunii Europene conteaz, ci Uniunea ca atare, care trebuie s preia rapid de la acestea tot ce le-a aparinut – suveranitate, valori, patrimoniu – i, sprijinindu-se pe pilonii ei eterni (definii în stiluri i modaliti foarte diferite), s constituie o entitate în care conteaz doar motoarele. Aceti vizionari europeni de o anumit condiie încearc s foreze o cedare de suveranitate din partea statelor mici ctre aceast entitate. Statele din Europa, la fel ca toate celelalte state ale lumii, rmân îns suverane, cel puin
13UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/2013
EXCURS GEOPOLITIC deocamdat. Fiecare stat are constituie, parlament, guvern i, deocamdat, nu s-a întâmplat nicieri ca statele s cedeze suveranitatea. Este foarte posibil ca, în viitor, statele din Uniunea European s cedeze suveranitatea Uniunii Europene, dar atunci UE va deveni un stat, precum Statele Unite ale Americii. Viitorul continentului european este strict condiionat de unitatea sa, dar aceast unitate, deocamdat, nu exist. Uniunea European poate s însemne o entitate de entiti suverane sau un stat suveran. Un stat european suveran presupune integrarea actualelor state europene într-un stat mai mare, care s aib putere economic, putere financiar i aa mai departe, iar acest lucru este esenial în btlia pentru pieele externe i pentru supravieuire pe planeta Pmânt.
Aceast planet, cum bine se tie, este conflictual de la un capt la altul, adic pe toate paralele i pe toate meridianele, iar ieirea din conflictualitate sau mcar crearea unor condiii pentru gestionarea acesteia nu se poate face decât prin integrare. Deocamdat, nu este aa, statele Uniunii Europene sunt suverane; ele sunt cele care elaboreaz politici. Parlamentul European i celelalte instituii create la acest nivel, chiar dac elaboreaz concepte, teorii, directive i fel de fel de alte documente de conducere, nu sunt altceva decât nite mecanisme care asigur funcionarea Uniunii într-un mediu integrat de state suverane. Documentele elaborate de instituiile europene, inclusiv de Parlamentul European i de Comisia European sunt supuse, spre validare, parlamentelor statelor. Deci statele sunt cele care le valideaz sau nu.
Statele sunt cele care au respins proiectul de constituie european, dar i alte proiecte care le-au afectat sau le puteau afecta suveranitatea. Birocraii de la Bruxelles încearc ei s impun ceea ce cred ei c este bine pentru Uniunea European, adesea, fr a avea consimmântul i autoritatea acordat de statele memenre. Aa se întâmpl când pui acolo nite slujbai, pltii cu bani foarte muli, cu bani publici, fr s îneleag filosofia complicat a continentului european, fr s aib cultura politic necesar unei construcii europene de o asemenea anvergur. Dealtfel, cel puin în România, aa se întâmpl i cu Parlamentul naional. Nu toi parlamentarii au cultura necesar unui demnitar, unui senator sau unui deputat, iar efectele sunt cât se poate de nedorite. De aceea, unii dintre aceti funcionari i chiar dintre aceti demnitari europeni se transform foarte rapid în stpânii continentului i nu în slujbaii continentului. În loc s îneleag corect c ei slujesc interesul esenial al celor care i-au trimis acolo, ei cred c trebuie s formuleze ei pentru acetia interesul esenial, care este o deturnare fundamental a filozofiei democratice.
Exemplele sunt numeroase, iar experiena de pân acum arat c este vorba de o deplasare a Bruxelles-ului spre un comportament mai degrab autoritar sau birocratic excesiv, cu proiecte nerealiste, chiar fanteziste, i cu atitudini care scot statele i populaiile din sistemele lor de valori milenare, cu atitudini prtinitoare i, uneori, chiar autoritare. Desigur, toate acestea au o foarte strâns legtur cu
UNIVERS STRATEGIC - Revist Universitar Român de Studii de Securitate Nr. 1(13)/201314
C.S. I dr. Gheorghe Vduva
geopolitica i îndeamn s ne întoarcem la clasici i s sesizm repetabila povar a unor mentaliti care genereaz idei i chiar proiecte ce pot avea efecte catastrofale pentru unele dintre rile europene, inclusiv pentru România.
Deci, geopolitica nu este pur i simplu o politic i atât; este, în primul rând, o tiin, o art i o metod de analiz, este o „matematic” politic, în care, în ecuaia respectiv, intr un spaiu geografic, i o politic formulat de un stat.
Statele au interese care trec dincolo de frontierele lor. Toate statele, indiferent de mrime i putere, au astfel de interese. Relaiile dintre state, spunea Morgenthau, creatorul teoriei relaiilor internaionale, în cartea lui „Politica între naiuni”1, sunt raporturi de putere. Desigur, constructivitii, instituionalitii i cei care au aprut ulterior nuaneaz sau chiar neag acest concept, dar el rmâne în vigoare.
Putere nu însemneaz numai s ai arme nucleare, nu însemneaz numai resurse, înalt tehnologie, finane etc. Putere însemneaz foarte multe lucruri: inteligen, capacitate de dezvoltare, capacitate de resurecie, management performant, potenial intelectual, potenial financiar, însemneaz toate acestea la un loc, înseamn coeficient de integralitate foarte mare, apropiat de cifra unu. Puterea înseamn toate acestea i nu doar o putere care se opune altei puteri, ci mai ales putere care face ca identitatea respectiv s fie stabil, coerent i, pe cât posibil, non-conflictual. Toate acestea i înc multe altele înseamn putere.
Puterea se exercit în exterior, în relaii între state, dar se exercit i în interior, într-o construcie dinamic a spaiului în care trieti. E foarte important s tim acest lucru i s privim puterea nu în mod simplist, eu sunt tare, eu am muchi, eu a,arme, eu am tehnologie i, la o adic, pot s+mi impun, inclusiv prin for, voina. Sigur dac te duci pe un ring unde se confrunt uriai, unde conteaz fora. Dar i acolo, în ring, dac ai muchi i este prost, poi s mnânci btaie de la un adversar cu mai puin for fizic, dar mult mai inteligent i mai abil… Enstein nu a avut aspectul unui culturist, dar este unic prin puterea minii, prin ce a creat el. Puterea lui este, deci, uria. Tesla nu a fost lupttor de karate, dar a creat principii i reguli care abia astzi se aplic, abia azi, oamenii de tiin i societatea au capacitatea i capabilitatea de a înelege mai bine, mai profund, ce a spus Tesla atunci, dar nici acum chiar pe deplin, sunt înc multe lucruri ce nu-i au explicaii coerente…
Geopolitica pune toate aceste lucruri laolalt, le raporteaz la spaiul geografic, la timp i la resurse, le analizeaz i vede ce rezult din aceste analize. Aceasta înseamn analiz, teorie, efort de a cunoate i înelege conexiunile, trud pe interdependene, nu judeci categorice,…