1Abordari fundamentale majore ale MPAbordările fundamentale care practic au apărut incă din primele decenii ale secolului trecut au marcat semnificativ in timp conţinutul managementului public Cunoaşterea lor asigură suportul necesar analizei şi facilitează identificarea cauzelor care au generat decalajele intre diferite state ale lumiiPrincipalele abordări fundamentale ale managementului public care au avut un impact deosebit in ultimii o sută de ani asupra conţinutului acestuia sunt următoarele1 abordarea tradiţionalist-birocratică2 abordarea raţionalistă3 abordarea politică4 abordarea din punct de vedere legislativ5 abordarea managementului ştiinţific6 abordarea noului management public

Fiecare din aceste abordări prezintă o importanţă deosebită deoareceaşa cum se va observa ele au marcat semnificativ in timp atat evoluţia ştiinţei managementului public cat şi a managementului public ştiinţific

11 Abordarea tradiţionalist-birocraticăAceastă abordare a apărut cu aproape o sută de ani in urmă cand exista percepţia de altfel menţinută in unele state pană astăzi că sectorulpublic in general poate fi condus pe baza unui singur model consideratidealIdeile dezvoltate in cadrul acestei abordări aparţin unui grup de specialişti din Statele Unite ale Americii Marea Britanie şi Germania Se constată o foarte lungă durată de viaţăa acestei abordări aproape 75 de ani in ţările dezvoltate pentru că in cele in curs de dezvoltare şi slab dezvoltate continuă in forme diferite şi astăziEste important să se menţioneze că abordarea tradiţionalist -birocratică nu a apărut pe un teren absolut gol ci s-a conturat ca o reacţiela puternicele dezechilibre apărute pe parcursul a catorva sute de ani caurmare a modului deficitar de administrare a intereselor statului şi cetăţenilor de către diferiţi lideri de imperii state şi guverne bdquoAbordările istoricerdquo erau puternic orientate asupra unorpersoane şi aveau ca valori de bază loialitatea faţă de un individ impăratulsau ministrul in loc să fie impersonale bazate pe lege şi loialitatea faţă de organizaţiile publice şi faţă de stat De altfel acestea au fost şi principalele cauze care au alimentat corupţia şi abuzul funcţionarilor preocuparea pentru obţinerea de caştiguri personale In acea perioadă pentru ca un tanăr să devină funcţionar guvernamental funcţie la care femeile nu aveau acces trebuia să apeleze la un prieten sau la o cunoştinţă aflată deja intr-o poziţie pentru a-l sprijini In SUACetăţenii nu ştiau de fapt unde este locul lor in condiţiile in care administraţia guvernamentală era o afacere privată in care deciziile guvernamentale banii şi voturile erau bunuri negociabile

Ideile de bază ale abordării tradiţionaliste au fost formulate deWoodrow Wilson in Statele Unite ale Americii raportul Northcote- Trevelyan in Marea Britanie şi Max Weber in Germania Ei au reuşit să dezvolte o abordare complexă şi s-ar putea afirma şi completă pentru perioada respectivă Cateva dintre aspectele relevante ale conţinutului abordării tradiţionalist-birocratice sunt prezentate in continuare1048724 Aparatul administrativ funcţionează in baza unui control formal exercitat de liderii politici Ei aveau dreptul de a exercita controlul deplin asupra modului in care sunt conduse instituţiile publice

Ierarhie foarte clară şi bine definite In acest context era foarte bine definită poziţia şefului şi gradul mare de autoritate pe care acesta il avea in cadrul organizaţiei

Funcţionarii publici aveau obligaţia de a susţine la fel orice partid care se afla la conducerea guvernelor in sensul că ei trebuiau să considere politica promovată de aceştia pentru a asigura administrarea instituţiilor publice Mai mult decat atat ei trebuiau să administreze activitatea in instituţiile publice in funcţie de conţinutul politicilor elaborate de reprezentanţii politiciDin cauza corupţiei puternice la nivelul guvernului provocate de aceasta abordare a fost necesara abordarea ei Principalele elemente care au icircmbogăţit conţinutul abordării traditionalist birocratice au fost Reformele din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie completate cu elemente preluate din alte ţări europeneau fost

sistemul de examinare pe bază de concurs a tuturor candidaţilorla funcţiile şi posturile publice

numirea pe posturi şi funcţii publice de nivel superior să se facăin urma unui examen introducerea unei perioade de probă pentru funcţionarii publici inainte de numirea pe posturi publice stabilirea numărului de reprezentanţi in administraţia de la Washington in funcţie de numărul

populaţiei catorva state şi teritoriiTrebuie menţionat că Weber a formulat teoria birocraţiei care a reunit cacircteva valoribull serviciu public oferit de profesioniştibull recrutarea şi numirea pe bază de meritebull neutralitate politicăbull stabilitate pe posturi şi funcţii Sistemul birocratic aprecia Weber trebuie să fie impersonal in esenţa lui atat in ceea ce priveşte propria activitate cat şi in activităţile desfăşurate pentru diferiţi clienţi ai instituţiilor publiceAcesta este un aspect inedit deoarece pană acum administraţia s-a bazat pe relaţii personale loialitate faţă de şef sau faţă de un lider politic etc şi nu faţă de sistem in sineSe poate observa uşor că in cadrul abordării traditionalist birocratice practic se delimitează două stadii importante cel characteristic perioadelor istorice pană la jumătatea secolului al XVIII-lea şi cel introdus de Weber şi Wilson după această perioadă pană aproape de jumătatea secolului al XX-lea

22 Abordarea politicăNecesitatea conturării unei astfel de abordări a pornit de lanumeroasele disfuncţionalităţi apărute ca urmare a influenţei determinate de relaţia intre politic şi administrativ in general şi managementul public inspecialIn cadrul acestei abordări s-au dezvoltat cateva orientări

prima potrivit căreia aparatul administrativ reprezintă executivul in timp ce politicul prin reprezentanţii lui stabileşte coordonatele de desfăşurare a activităţii in instituţiile publice

a doua potrivit căreia există o separaţie clară intre politic şi instituţiile publice din administraţie prin urmare indiferent de schimbările intervenite in sfera politică sistemul administrative funcţionează in continuare potrivit regulilor şi regulamentelor proprii

a treia potrivit căreia reprezentanţii politicului sunt şi reprezentanţii comunităţilor şi prin urmare este normal să determine coordonatele politicilor pentru instituţiile publice din administraţie deoarece cunosc nevoile generale şi specific şi au şi competenţa să intervină pentru implementarea acestora

Deşi cele trei orientări se delimitează destul de clar ca sunt diferite insa icircntre ele există o legătură care de fapt reprezintă fundamentul ideologic al abordării politicePrincipalii reprezentanţi care au orientat cercetările lor asupra conţinutului acestei abordări sunt Wallace

Sayre şi Paul Appleby care abordeaza diferit relaţia intre politic şi conducerea instituţiilor publice din administraţie

Wallace Sayre a pornit de la ideea că managementul public bdquoeste in ultimul rand o problemă de teorie politicărdquo

Paul Appleby se situează oarecum la o extremă deoarece el considera că sistemul administrativ trebuie să fie susţinut şi să susţină realizarea doctrinelor politiceCa o concluzie In legătură cu această abordare la sfarşitul secolului al XIX-lea Woodrow Wilson unul din promotorii abordării birocratice in SUA susţinea că bdquoar putea exista o separaţie clară intre politicieni şi conducerea instituţiilor publice din administraţie respectiv intre politică şi misiunea instituţiilor publice de implementare a acesteia bdquoProblemele administrative nu sunt probleme politice Deşi politicile stabilesc coordonatele de desfăşurare a activităţilor in administraţie De exemplu planul de acţiune al unui guvern nu este elaborat de instituţiile publice din administraţie dar aplicarea lui se realizează in administraţierdquo 23 Abordarea legalăPotrivit acesteia aplicarea legilor elaborate şi transmise in sistemul administrativ justifică practic existenţa unui sistem administrative care are ca obiectiv fundamental aplicarea şi urmărirea aplicării legilor generale şi specifice De altfel aceasta este prima dimensiune a abordării legaleAceastă abordare se fundamentează pe următoarele premise1048724 aparatul administrativ intr-o ţară se constituie şi funcţionează pentru a pune in aplicare pachete de legi1048724 activitatea funcţionarilor publici este determinată de cadrul legislativ

1048724 reprezentanţii politici elaborează legile care ulterior sunt aplicate şi urmărite prin intermediul instituţiilor publice din administraţie1048724 organizarea şi conducerea instituţiilor administrative se realizează potrivit conţinutului legilor elaborate şi transmise spre aplicarePrincipalii susţinători ai acestei abordări au fost Frank Goodnow Marshall Dimock şi Kenneth DavisValorile fundamentale promovate de abordarea legală sunt autoritatea procedura desfăşurării proceselor administrative drepturile şi responsabilităţile funcţionarilor publici şi aspectele juridice care influenţează rezultatele conflictelor apărute intre funcţionari şi administraţie intre cetăţeni şi administraţie intre autorităţile administrative şi legislativeO instituţie publică in administraţie se infiinţează şi funcţionează pentru a realiza obiective de interes general şi specific fie asigurand cadrul instituţional de elaborare a legilor fie aplicand conţinutul altora fie urmărind aplicarea regulamentelor şi normelor prin care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt satisfăcute şi respectate24 Abordarea managementului ştiinţificInceputul secolului al XX-lea a fost puternic marcat de ideologia specialistului american Frederick Taylor care a dezvoltat o teorie coerentă cu largă aplicabilitate in toate tipurile de organizaţii Desigur cercetările lui au fost determinate de situaţia foarte delicată in care se aflau SUA in acea perioadă Pentru prima dată Taylor poziţionează in prim plan managementul organizaţiei El a elaborat teoria cunoscută sub numele de abordarea managementului ştiinţific Potrivit abordării managementul ştiinţific implica următoarele aspectebull studierea mişcărilor şi timpul necesar desfăşurării diferitelor activităţibull introducerea unor sisteme de stimulentebull schimbarea organizării procesualeEl a arătat cum prin managementul ştiinţific interesele angajatorilor şi angajaţilor pot fi aceleaşi dacă in prealabil se produce o aşa numită bdquorevoluţie mentalărdquo in gandirea reprezentanţilor ambelor părţi

In aceeaşi perioadă s-a conturat o altă teorie integrată tot de abordarea managementului ştiinţificIniţiatorul noii ideologii a fost Elton Mayo care deşi sub unele aspecte a contrazis teoria lui Taylor a accentuat rolul relaţiilor umane privite intr-un cadru mai larg cel social in care işi desfăşoară activitatea angajatul Mayo a demonstrat că fără un mediu social corespunzător atrăgător angajaţii dintr-o organizaţie devin preocupaţi de problemele lor personale şi au un comportament nepotrivit in anumite situaţii Dar au aparut si critici prea bine tratati decat in sectorulul privat

Al treilea moment important in evoluţia abordării managementului ştiinţific il constituie prezentarea şi explicarea funcţiilor managementului intr-o organizaţieAstfel in anul 1937 Gulick şi Urwick au identificat şi explicat următoarele şapte funcţii ale managementului public1 Planificarea constă in stabilirea obiectivelor metodelor şi tehnicilor corespunzătoare şi modalităţilor de acţiune necesare2 Organizarea constă in determinarea unei configuraţii a structurii organizatorice dar şi a proceselor de muncă implicate pentru realizarea obiectivelor previzionate3 Asigurarea resurselor umane constă in recrutarea şi selectarea personalului corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor din instituţia publică4 Conducerea constă in urmărirea modului de desfăşurare a activităţilor prin care se realizează repartizarea resurselor5 Coordonarea constă in integrarea activităţilor specific desfăşurate in instituţiile publice cu alte activităţi desfăşurate in instituţii din structura guvernului6 Raportarea constă in urmărirea şi comunicarea rezultatelor obţinute in cadrul organizaţiei7 Bugetarea constă in desfăşurarea activităţilor cu caracter fiscal şi financiar necesare asigurării suportului economic corespunzător implementării programelor furnizării serviciilor şi desfăşurării activităţilor in instituţia publicăAceastă confruntare de idei intre susţinătorii celor două orientări continuă şi astăzi

24 Abordarea Noului management publicIn perioada 1980-1990 pentru organizaţiile din sectorul public a apărut şi s-a dezvoltat o nouă abordare asupra modului de conducere a acestora ca răspuns la modelul tradiţional al administraţiei publice promovat la inceputul secolului al XX-leaCei mai mulţi specialişti din Marea Britanie alte ţări europene SUA Australia etc care au promovat şi susţinut noul curent erau convinşi că implementarea acestuia inseamnă schimbări fundamentale in mentalitatea şi comportamentul funcţionarilor publici in modul de exercitare a funcţiilor de conducere şi de execuţie dar şi in orientarea organizaţiilor publice către piaţa serviciilor şi implicit către client

In legătură cu accepţiunile teoretice s-au conturat cateva abordări pragmatice prin intermediul cărora conţinutul Noului management public a fost dezvoltat şi popularizat in sectorul public din diferite ţări cu urmatoarele trasaturi

performanţa devine o valoare de bază in organizaţiile dinectorul public prin perfecţionarea activităţilor de recrutareselecţie salarizare

utilizarea tehnologiei informaţionale in imbunătăţirea procesuluidecizional restrangerea monopolului asupra unor servicii publice promovarea eficienţei şi competitivităţii in organizaţiile din sectorul public ca urmare a dezvoltării

colaborării cu sectorul privat preocupare deosebită acordată fundamentării şi implementăriipoliticilor organizaţionale imbunătăţirea relaţiilor organizaţiilor publice cu politicieniiHood specialistul englez care a denumit acest nou curent Noul management public icircn anul 1991 reunea icircn

conţinutul lui următoarele puncte de vedere1 Profesionalizarea managementului icircn organizaţiile din sectorul public Aceasta inseamnă promovarea pe

funcţii de conducere a unor manageri care au fost pregătiţi pentru a conduce organizaţiile publice Ei nu mai sunt simpli administratori ai instituţiilor publice ci devin responsabili pentru rezultatele obţinute de acestea Se urmăreşte creşterea eficienţei organizaţiilor publice ca urmare a competenţei profesionale şi manageriale a titularilor de funcţii publice in realizarea şi furnizarea serviciilor care in timp au obţinut anumite performanţe şi au mai degrabă un nivel de abilităţi profesionale şi manageriale

2 Determinarea şi urmărirea unor standarde şi a unui sistem de indicatori de performanţă pentru fiecare organizaţie din sectorul public orientată asupra realizării unor obiective Prin intermediul sistemului de apreciere a performanţelor individuale se determină contribuţia fiecărui angajat la realizarea obiectivelor pe parcursul unui an Icircn funcţie de aceste evaluări se acordă recompense sau se aplică sancţiuni

3 Controlul asupra rezultatelor şi nu asupra proceselor şi fazelor Reprezentanţii Noului management public pledează pentru reducerea formelor controlului birocratic integrat icircn diferite etape şi faze ale proceselor

4 Descentralizarea sistemului din care fac parte organizaţiile publice Icircn noul context agenţiile prestatoare de servicii nu trebuiau să facă neapărat parte din sectorul public o data ce icircşi desfăşurau activitatea icircn baza unui contract iar angajaţii acestora nu trebuiau să fie funcţionari publici

5 Accelerarea concurenţei icircn sectorul public şi avea ca scop reducerea costurilor Ca urmare a noii orientări apar o serie de schimbări cum ar fi testarea serviciilor pe piaţă urmărirea costului şi calităţii serviciilor realizate

6 Extinderea utilizării stilului de conducere practicat icircn organizaţiile din sectorul privat prin renunţarea la stilul autoritar

7 Disciplină şi rigurozitate icircn utilizarea resurselor din organizaţiile publice Noul management public implică un plus de atenţie icircn privinţa gestionării resurselor ceea ce include desigur reducerea costurilor dar şi o concentrare deosebită asupra programelor prin care sunt realizate obiectivele strategice Astfel guvernele au posibilitatea să controleze modul icircn care sunt gestionate resursele financiare umane materiale şi informaţionale

Icircn prezent icircn majoritatea ţărilor dezvoltate pot fi identificate atacirctelemente ale modelului tradiţionalist cacirct şi elemente ale Noului management public

567 Functiile NMP

In ceea ce priveşte funcţiile managementului public icircn literatura străină de specialitate există mai multe accepţiuni Cacircteva dintre acestea sunt prezentate icircn continuare Icircn literatura americană de specialitate Lyndall

Urwik identifica următoarele funcţii ale administraţiei planificarea organizarea personalul conducerea coordonarea raportarea şi elaborarea bugetului Remarcăm puternica influenţă a ideilor gacircndirii clasice asupra managementului icircn general promovată la vremea respectivă de Frederick Taylor şi Fayol Graham Allison sintetiza cacircteva puncte de vedere pe care le-a prezentat ca funcţii ale managementului public grupate pe trei componente strategie mediu organizaţional intern şi mediu extern Astfel icircn accepţiunea lui funcţiile managementului public sunt

Componenta 1 Strategie bull Stabilirea obiectivelor şi priorităţilor bull Elaborarea planurilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor Componenta 2 Mediul organizaţional intern bull -Manag financiar si planificare-Manag Resurselor umane- manag performantei Componenta 3 Mediul extern bull Colaborare cu organizaţiile care desfăşoară activităţi icircn acelaşi domeniu sau icircn domenii diferite ale

sectorului public bull Colaborare cu organizaţiile independente bull Colaborare cu presa şi cetăţenii

Functiile MP dupa Androniceanu sunt 1 Funcţia de previziune constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţiile

publice prin care se determină principalele obiective modalităţile de realizare şi resursele necesare pentru realizarea acestora

Rolul Toţi consideră această funcţie ca una din cele mai importante funcţii ale managementului public Orice instituţie publică ca parte a unui macrosistem trebuie să aibă definite obiective

Dacă obiectivele odată stabilite descriu icircntr-un mod suficient de clar ce are de realizat instituţia publică ca entitate distinctă parte a sectorului public stabilirea modalităţilor de realizare a lor necesită un plus de atenţie tocmai pentru că managerii publici trebuie să stabilească icircn mod clar cum vor proceda pentru a realiza fiecare obiectiv icircn parte

Icircn acest proces trebuie să se ţină seama desigur de toate condiţionările descrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi icircn plus şi de următoarele

bull potenţialul instituţiei publice uman material informaţional şi financiar bull gradul de profesionalizare a managerilor publici şi funcţionarilor de execuţie bull valorile culturii organizaţionale specifice instituţiilor din sectorul public bull sistemul de cointeresare a resurselor umane pentru a amplifica gradul lor de implicare icircn identificarea

modalităţilor etcDesigur că exercitarea funcţiei de previziune a managementului public nu se icircncheie aici aceasta implică şi

cel de al treilea pas important prin care managerii publici şi reprezentanţii aleşi trebuie să precizeze pentru fiecare modalitate de acţiune propusă şi resursele umane materiale financiare şi informaţionale necesare realizării obiectivelor previzionate Fără resursele necesare nici unul din obiective nu poate fi realizat

Funcţia de previziune a managementului public se concretizează icircn elaborarea de prognoze planuri şi programe pentru fiecare instituţie publică

Prognozele se fundamentează pentru un orizont de timp de cel puţin 10 an (Exemplu prognoze pentru estimarea nivelului performanţelor icircn domeniile economic sănătate cercetare fundamentală şi aplicativă etc prognoze pentru estimarea dinamicii populaţiei a cererii de servicii publice etc) Ministerului pentru Industrie şi Comerţ din Japonia care icircn 1970 folosind metoda Delphi a elaborat primele metaprognoze pentru un orizont de timp cuprins icircntre 20 şi 50 de ani in diferite domenii care au fost realizate

Planurile se elaborează pe perioade cuprinse icircntre unu şi cinci ani şi se utilizează pe scară largă icircn toate domeniile de activitate din sectorul public Reprezintă instrumentul cu care operează managerii publici icircn exercitarea funcţiei de previziune

Programele reprezintă o altă modalitate de concretizare a funcţiei de previziune şi au un grad mare de detaliere icircn funcţie de orizontul de timp pe care sunt elaborate respectiv cacircteva luni pacircnă la o oră

2 Funcţia de organizare-coordonare Funcţia de organizare-coordonare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management

prin care asigura componentele cadrului organizatoric intern (institutional) necesar realizării obiectivelor previzionate icircn instituţia publică prin alocarea rationala a resurselor

Rolul Eficacitatea f-ctiei se apreciaza dupa rezultatele obtinute prin prisma eficientei activitatii administrative a efectului obtinut in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea acestui rezultat

3 Funcţia de administrare ( de conducere)Funcţia de administrare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se gestionează resursele umane materiale financiare şi informaţionale existente şi atrase icircn instituţia publică icircn procesul de realizare a obiectivelor previzionateRolul Importanţa şi complexitatea pot să fie explicate analizacircnd următoarele 4 dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice

1 Dimensiunea materială patrimonialăPrin prisma acestei prime dimensiuni funcţia de administrare a managementului public constă icircn identificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate icircn proprietate publică şi integrate icircn patrimoniul instituţiei publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ( responsabilitate)

2 Dimensiunea umană a funcţiei de administrare a managementului public vizează modul de gestionare a resurselor umane din aparatul de lucru al instituţiilor şi autorităţilor publice

Se poate sintetiza că funcţia de administrare a managementului public potrivit acestei dimensiuni constă icircn identificarea celui mai eficient şi raţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate

3 Dimensiunea financiară Potrivit acestei dimensiuni funcţia de administrare constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţia publică prin care se realizează gestionarea riguroasă a resurselor financiare

Este necesar de determinat de necesitatea creării şi perfecţionării unui sistem economico-financiar şi managerial foarte bine structurat şi reglat pentru stabilirea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor previzionate nominalizarea cheltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate de acţiune previzionate atragerea resurselor financiare din diferite surse impozite şi taxe proiecte finanţate din surse rambursabile

sau nerambursabile interne sau internaţionale urmărirea modului cum acestea sunt repartizate icircn cadrul sistemului transferul resurselor financiare de la bugetele centrale către cele locale şi apoi către instituţiile publice4 Dimensiunea informaţională a funcţiei de administrare a managementului public constă icircn ansamblul

proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaţionale din cadrul unei instituţii publice respectiv date informaţii mijloace de tratare a informaţiilor procedurile informaţionale implicate icircn realizarea obiectivelor previzionate

4 Funcţia de motivare-antrenare Funcţia de motivare constă icircn ansamblul proceselor de management prin care resursele umane din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate

Prin exercitarea funcţiei de motivare managerii publici urmăresc realizarea unor obiective dintre care enumerăm bull identificarea factorilor motivaţionali care să-i stimuleze pe funcţionarii publici să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull crearea unui sistem clar coerent şi complet de motivare a funcţionarilor publici pentru a participa la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull informarea funcţionarilor publici cu privire la recompensele şi sancţiunile aplicate icircn funcţie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate bull diferenţierea resurselor umane din instituţia publică icircn funcţie de nivelul performanţelor obţinute bull crearea unui climat organizaţional competitiv icircn cadrul instituţiei publice

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

numirea pe posturi şi funcţii publice de nivel superior să se facăin urma unui examen introducerea unei perioade de probă pentru funcţionarii publici inainte de numirea pe posturi publice stabilirea numărului de reprezentanţi in administraţia de la Washington in funcţie de numărul

populaţiei catorva state şi teritoriiTrebuie menţionat că Weber a formulat teoria birocraţiei care a reunit cacircteva valoribull serviciu public oferit de profesioniştibull recrutarea şi numirea pe bază de meritebull neutralitate politicăbull stabilitate pe posturi şi funcţii Sistemul birocratic aprecia Weber trebuie să fie impersonal in esenţa lui atat in ceea ce priveşte propria activitate cat şi in activităţile desfăşurate pentru diferiţi clienţi ai instituţiilor publiceAcesta este un aspect inedit deoarece pană acum administraţia s-a bazat pe relaţii personale loialitate faţă de şef sau faţă de un lider politic etc şi nu faţă de sistem in sineSe poate observa uşor că in cadrul abordării traditionalist birocratice practic se delimitează două stadii importante cel characteristic perioadelor istorice pană la jumătatea secolului al XVIII-lea şi cel introdus de Weber şi Wilson după această perioadă pană aproape de jumătatea secolului al XX-lea

22 Abordarea politicăNecesitatea conturării unei astfel de abordări a pornit de lanumeroasele disfuncţionalităţi apărute ca urmare a influenţei determinate de relaţia intre politic şi administrativ in general şi managementul public inspecialIn cadrul acestei abordări s-au dezvoltat cateva orientări

prima potrivit căreia aparatul administrativ reprezintă executivul in timp ce politicul prin reprezentanţii lui stabileşte coordonatele de desfăşurare a activităţii in instituţiile publice

a doua potrivit căreia există o separaţie clară intre politic şi instituţiile publice din administraţie prin urmare indiferent de schimbările intervenite in sfera politică sistemul administrative funcţionează in continuare potrivit regulilor şi regulamentelor proprii

a treia potrivit căreia reprezentanţii politicului sunt şi reprezentanţii comunităţilor şi prin urmare este normal să determine coordonatele politicilor pentru instituţiile publice din administraţie deoarece cunosc nevoile generale şi specific şi au şi competenţa să intervină pentru implementarea acestora

Deşi cele trei orientări se delimitează destul de clar ca sunt diferite insa icircntre ele există o legătură care de fapt reprezintă fundamentul ideologic al abordării politicePrincipalii reprezentanţi care au orientat cercetările lor asupra conţinutului acestei abordări sunt Wallace

Sayre şi Paul Appleby care abordeaza diferit relaţia intre politic şi conducerea instituţiilor publice din administraţie

Wallace Sayre a pornit de la ideea că managementul public bdquoeste in ultimul rand o problemă de teorie politicărdquo

Paul Appleby se situează oarecum la o extremă deoarece el considera că sistemul administrativ trebuie să fie susţinut şi să susţină realizarea doctrinelor politiceCa o concluzie In legătură cu această abordare la sfarşitul secolului al XIX-lea Woodrow Wilson unul din promotorii abordării birocratice in SUA susţinea că bdquoar putea exista o separaţie clară intre politicieni şi conducerea instituţiilor publice din administraţie respectiv intre politică şi misiunea instituţiilor publice de implementare a acesteia bdquoProblemele administrative nu sunt probleme politice Deşi politicile stabilesc coordonatele de desfăşurare a activităţilor in administraţie De exemplu planul de acţiune al unui guvern nu este elaborat de instituţiile publice din administraţie dar aplicarea lui se realizează in administraţierdquo 23 Abordarea legalăPotrivit acesteia aplicarea legilor elaborate şi transmise in sistemul administrativ justifică practic existenţa unui sistem administrative care are ca obiectiv fundamental aplicarea şi urmărirea aplicării legilor generale şi specifice De altfel aceasta este prima dimensiune a abordării legaleAceastă abordare se fundamentează pe următoarele premise1048724 aparatul administrativ intr-o ţară se constituie şi funcţionează pentru a pune in aplicare pachete de legi1048724 activitatea funcţionarilor publici este determinată de cadrul legislativ

1048724 reprezentanţii politici elaborează legile care ulterior sunt aplicate şi urmărite prin intermediul instituţiilor publice din administraţie1048724 organizarea şi conducerea instituţiilor administrative se realizează potrivit conţinutului legilor elaborate şi transmise spre aplicarePrincipalii susţinători ai acestei abordări au fost Frank Goodnow Marshall Dimock şi Kenneth DavisValorile fundamentale promovate de abordarea legală sunt autoritatea procedura desfăşurării proceselor administrative drepturile şi responsabilităţile funcţionarilor publici şi aspectele juridice care influenţează rezultatele conflictelor apărute intre funcţionari şi administraţie intre cetăţeni şi administraţie intre autorităţile administrative şi legislativeO instituţie publică in administraţie se infiinţează şi funcţionează pentru a realiza obiective de interes general şi specific fie asigurand cadrul instituţional de elaborare a legilor fie aplicand conţinutul altora fie urmărind aplicarea regulamentelor şi normelor prin care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt satisfăcute şi respectate24 Abordarea managementului ştiinţificInceputul secolului al XX-lea a fost puternic marcat de ideologia specialistului american Frederick Taylor care a dezvoltat o teorie coerentă cu largă aplicabilitate in toate tipurile de organizaţii Desigur cercetările lui au fost determinate de situaţia foarte delicată in care se aflau SUA in acea perioadă Pentru prima dată Taylor poziţionează in prim plan managementul organizaţiei El a elaborat teoria cunoscută sub numele de abordarea managementului ştiinţific Potrivit abordării managementul ştiinţific implica următoarele aspectebull studierea mişcărilor şi timpul necesar desfăşurării diferitelor activităţibull introducerea unor sisteme de stimulentebull schimbarea organizării procesualeEl a arătat cum prin managementul ştiinţific interesele angajatorilor şi angajaţilor pot fi aceleaşi dacă in prealabil se produce o aşa numită bdquorevoluţie mentalărdquo in gandirea reprezentanţilor ambelor părţi

In aceeaşi perioadă s-a conturat o altă teorie integrată tot de abordarea managementului ştiinţificIniţiatorul noii ideologii a fost Elton Mayo care deşi sub unele aspecte a contrazis teoria lui Taylor a accentuat rolul relaţiilor umane privite intr-un cadru mai larg cel social in care işi desfăşoară activitatea angajatul Mayo a demonstrat că fără un mediu social corespunzător atrăgător angajaţii dintr-o organizaţie devin preocupaţi de problemele lor personale şi au un comportament nepotrivit in anumite situaţii Dar au aparut si critici prea bine tratati decat in sectorulul privat

Al treilea moment important in evoluţia abordării managementului ştiinţific il constituie prezentarea şi explicarea funcţiilor managementului intr-o organizaţieAstfel in anul 1937 Gulick şi Urwick au identificat şi explicat următoarele şapte funcţii ale managementului public1 Planificarea constă in stabilirea obiectivelor metodelor şi tehnicilor corespunzătoare şi modalităţilor de acţiune necesare2 Organizarea constă in determinarea unei configuraţii a structurii organizatorice dar şi a proceselor de muncă implicate pentru realizarea obiectivelor previzionate3 Asigurarea resurselor umane constă in recrutarea şi selectarea personalului corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor din instituţia publică4 Conducerea constă in urmărirea modului de desfăşurare a activităţilor prin care se realizează repartizarea resurselor5 Coordonarea constă in integrarea activităţilor specific desfăşurate in instituţiile publice cu alte activităţi desfăşurate in instituţii din structura guvernului6 Raportarea constă in urmărirea şi comunicarea rezultatelor obţinute in cadrul organizaţiei7 Bugetarea constă in desfăşurarea activităţilor cu caracter fiscal şi financiar necesare asigurării suportului economic corespunzător implementării programelor furnizării serviciilor şi desfăşurării activităţilor in instituţia publicăAceastă confruntare de idei intre susţinătorii celor două orientări continuă şi astăzi

24 Abordarea Noului management publicIn perioada 1980-1990 pentru organizaţiile din sectorul public a apărut şi s-a dezvoltat o nouă abordare asupra modului de conducere a acestora ca răspuns la modelul tradiţional al administraţiei publice promovat la inceputul secolului al XX-leaCei mai mulţi specialişti din Marea Britanie alte ţări europene SUA Australia etc care au promovat şi susţinut noul curent erau convinşi că implementarea acestuia inseamnă schimbări fundamentale in mentalitatea şi comportamentul funcţionarilor publici in modul de exercitare a funcţiilor de conducere şi de execuţie dar şi in orientarea organizaţiilor publice către piaţa serviciilor şi implicit către client

In legătură cu accepţiunile teoretice s-au conturat cateva abordări pragmatice prin intermediul cărora conţinutul Noului management public a fost dezvoltat şi popularizat in sectorul public din diferite ţări cu urmatoarele trasaturi

performanţa devine o valoare de bază in organizaţiile dinectorul public prin perfecţionarea activităţilor de recrutareselecţie salarizare

utilizarea tehnologiei informaţionale in imbunătăţirea procesuluidecizional restrangerea monopolului asupra unor servicii publice promovarea eficienţei şi competitivităţii in organizaţiile din sectorul public ca urmare a dezvoltării

colaborării cu sectorul privat preocupare deosebită acordată fundamentării şi implementăriipoliticilor organizaţionale imbunătăţirea relaţiilor organizaţiilor publice cu politicieniiHood specialistul englez care a denumit acest nou curent Noul management public icircn anul 1991 reunea icircn

conţinutul lui următoarele puncte de vedere1 Profesionalizarea managementului icircn organizaţiile din sectorul public Aceasta inseamnă promovarea pe

funcţii de conducere a unor manageri care au fost pregătiţi pentru a conduce organizaţiile publice Ei nu mai sunt simpli administratori ai instituţiilor publice ci devin responsabili pentru rezultatele obţinute de acestea Se urmăreşte creşterea eficienţei organizaţiilor publice ca urmare a competenţei profesionale şi manageriale a titularilor de funcţii publice in realizarea şi furnizarea serviciilor care in timp au obţinut anumite performanţe şi au mai degrabă un nivel de abilităţi profesionale şi manageriale

2 Determinarea şi urmărirea unor standarde şi a unui sistem de indicatori de performanţă pentru fiecare organizaţie din sectorul public orientată asupra realizării unor obiective Prin intermediul sistemului de apreciere a performanţelor individuale se determină contribuţia fiecărui angajat la realizarea obiectivelor pe parcursul unui an Icircn funcţie de aceste evaluări se acordă recompense sau se aplică sancţiuni

3 Controlul asupra rezultatelor şi nu asupra proceselor şi fazelor Reprezentanţii Noului management public pledează pentru reducerea formelor controlului birocratic integrat icircn diferite etape şi faze ale proceselor

4 Descentralizarea sistemului din care fac parte organizaţiile publice Icircn noul context agenţiile prestatoare de servicii nu trebuiau să facă neapărat parte din sectorul public o data ce icircşi desfăşurau activitatea icircn baza unui contract iar angajaţii acestora nu trebuiau să fie funcţionari publici

5 Accelerarea concurenţei icircn sectorul public şi avea ca scop reducerea costurilor Ca urmare a noii orientări apar o serie de schimbări cum ar fi testarea serviciilor pe piaţă urmărirea costului şi calităţii serviciilor realizate

6 Extinderea utilizării stilului de conducere practicat icircn organizaţiile din sectorul privat prin renunţarea la stilul autoritar

7 Disciplină şi rigurozitate icircn utilizarea resurselor din organizaţiile publice Noul management public implică un plus de atenţie icircn privinţa gestionării resurselor ceea ce include desigur reducerea costurilor dar şi o concentrare deosebită asupra programelor prin care sunt realizate obiectivele strategice Astfel guvernele au posibilitatea să controleze modul icircn care sunt gestionate resursele financiare umane materiale şi informaţionale

Icircn prezent icircn majoritatea ţărilor dezvoltate pot fi identificate atacirctelemente ale modelului tradiţionalist cacirct şi elemente ale Noului management public

567 Functiile NMP

In ceea ce priveşte funcţiile managementului public icircn literatura străină de specialitate există mai multe accepţiuni Cacircteva dintre acestea sunt prezentate icircn continuare Icircn literatura americană de specialitate Lyndall

Urwik identifica următoarele funcţii ale administraţiei planificarea organizarea personalul conducerea coordonarea raportarea şi elaborarea bugetului Remarcăm puternica influenţă a ideilor gacircndirii clasice asupra managementului icircn general promovată la vremea respectivă de Frederick Taylor şi Fayol Graham Allison sintetiza cacircteva puncte de vedere pe care le-a prezentat ca funcţii ale managementului public grupate pe trei componente strategie mediu organizaţional intern şi mediu extern Astfel icircn accepţiunea lui funcţiile managementului public sunt

Componenta 1 Strategie bull Stabilirea obiectivelor şi priorităţilor bull Elaborarea planurilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor Componenta 2 Mediul organizaţional intern bull -Manag financiar si planificare-Manag Resurselor umane- manag performantei Componenta 3 Mediul extern bull Colaborare cu organizaţiile care desfăşoară activităţi icircn acelaşi domeniu sau icircn domenii diferite ale

sectorului public bull Colaborare cu organizaţiile independente bull Colaborare cu presa şi cetăţenii

Functiile MP dupa Androniceanu sunt 1 Funcţia de previziune constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţiile

publice prin care se determină principalele obiective modalităţile de realizare şi resursele necesare pentru realizarea acestora

Rolul Toţi consideră această funcţie ca una din cele mai importante funcţii ale managementului public Orice instituţie publică ca parte a unui macrosistem trebuie să aibă definite obiective

Dacă obiectivele odată stabilite descriu icircntr-un mod suficient de clar ce are de realizat instituţia publică ca entitate distinctă parte a sectorului public stabilirea modalităţilor de realizare a lor necesită un plus de atenţie tocmai pentru că managerii publici trebuie să stabilească icircn mod clar cum vor proceda pentru a realiza fiecare obiectiv icircn parte

Icircn acest proces trebuie să se ţină seama desigur de toate condiţionările descrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi icircn plus şi de următoarele

bull potenţialul instituţiei publice uman material informaţional şi financiar bull gradul de profesionalizare a managerilor publici şi funcţionarilor de execuţie bull valorile culturii organizaţionale specifice instituţiilor din sectorul public bull sistemul de cointeresare a resurselor umane pentru a amplifica gradul lor de implicare icircn identificarea

modalităţilor etcDesigur că exercitarea funcţiei de previziune a managementului public nu se icircncheie aici aceasta implică şi

cel de al treilea pas important prin care managerii publici şi reprezentanţii aleşi trebuie să precizeze pentru fiecare modalitate de acţiune propusă şi resursele umane materiale financiare şi informaţionale necesare realizării obiectivelor previzionate Fără resursele necesare nici unul din obiective nu poate fi realizat

Funcţia de previziune a managementului public se concretizează icircn elaborarea de prognoze planuri şi programe pentru fiecare instituţie publică

Prognozele se fundamentează pentru un orizont de timp de cel puţin 10 an (Exemplu prognoze pentru estimarea nivelului performanţelor icircn domeniile economic sănătate cercetare fundamentală şi aplicativă etc prognoze pentru estimarea dinamicii populaţiei a cererii de servicii publice etc) Ministerului pentru Industrie şi Comerţ din Japonia care icircn 1970 folosind metoda Delphi a elaborat primele metaprognoze pentru un orizont de timp cuprins icircntre 20 şi 50 de ani in diferite domenii care au fost realizate

Planurile se elaborează pe perioade cuprinse icircntre unu şi cinci ani şi se utilizează pe scară largă icircn toate domeniile de activitate din sectorul public Reprezintă instrumentul cu care operează managerii publici icircn exercitarea funcţiei de previziune

Programele reprezintă o altă modalitate de concretizare a funcţiei de previziune şi au un grad mare de detaliere icircn funcţie de orizontul de timp pe care sunt elaborate respectiv cacircteva luni pacircnă la o oră

2 Funcţia de organizare-coordonare Funcţia de organizare-coordonare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management

prin care asigura componentele cadrului organizatoric intern (institutional) necesar realizării obiectivelor previzionate icircn instituţia publică prin alocarea rationala a resurselor

Rolul Eficacitatea f-ctiei se apreciaza dupa rezultatele obtinute prin prisma eficientei activitatii administrative a efectului obtinut in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea acestui rezultat

3 Funcţia de administrare ( de conducere)Funcţia de administrare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se gestionează resursele umane materiale financiare şi informaţionale existente şi atrase icircn instituţia publică icircn procesul de realizare a obiectivelor previzionateRolul Importanţa şi complexitatea pot să fie explicate analizacircnd următoarele 4 dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice

1 Dimensiunea materială patrimonialăPrin prisma acestei prime dimensiuni funcţia de administrare a managementului public constă icircn identificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate icircn proprietate publică şi integrate icircn patrimoniul instituţiei publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ( responsabilitate)

2 Dimensiunea umană a funcţiei de administrare a managementului public vizează modul de gestionare a resurselor umane din aparatul de lucru al instituţiilor şi autorităţilor publice

Se poate sintetiza că funcţia de administrare a managementului public potrivit acestei dimensiuni constă icircn identificarea celui mai eficient şi raţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate

3 Dimensiunea financiară Potrivit acestei dimensiuni funcţia de administrare constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţia publică prin care se realizează gestionarea riguroasă a resurselor financiare

Este necesar de determinat de necesitatea creării şi perfecţionării unui sistem economico-financiar şi managerial foarte bine structurat şi reglat pentru stabilirea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor previzionate nominalizarea cheltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate de acţiune previzionate atragerea resurselor financiare din diferite surse impozite şi taxe proiecte finanţate din surse rambursabile

sau nerambursabile interne sau internaţionale urmărirea modului cum acestea sunt repartizate icircn cadrul sistemului transferul resurselor financiare de la bugetele centrale către cele locale şi apoi către instituţiile publice4 Dimensiunea informaţională a funcţiei de administrare a managementului public constă icircn ansamblul

proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaţionale din cadrul unei instituţii publice respectiv date informaţii mijloace de tratare a informaţiilor procedurile informaţionale implicate icircn realizarea obiectivelor previzionate

4 Funcţia de motivare-antrenare Funcţia de motivare constă icircn ansamblul proceselor de management prin care resursele umane din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate

Prin exercitarea funcţiei de motivare managerii publici urmăresc realizarea unor obiective dintre care enumerăm bull identificarea factorilor motivaţionali care să-i stimuleze pe funcţionarii publici să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull crearea unui sistem clar coerent şi complet de motivare a funcţionarilor publici pentru a participa la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull informarea funcţionarilor publici cu privire la recompensele şi sancţiunile aplicate icircn funcţie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate bull diferenţierea resurselor umane din instituţia publică icircn funcţie de nivelul performanţelor obţinute bull crearea unui climat organizaţional competitiv icircn cadrul instituţiei publice

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

1048724 reprezentanţii politici elaborează legile care ulterior sunt aplicate şi urmărite prin intermediul instituţiilor publice din administraţie1048724 organizarea şi conducerea instituţiilor administrative se realizează potrivit conţinutului legilor elaborate şi transmise spre aplicarePrincipalii susţinători ai acestei abordări au fost Frank Goodnow Marshall Dimock şi Kenneth DavisValorile fundamentale promovate de abordarea legală sunt autoritatea procedura desfăşurării proceselor administrative drepturile şi responsabilităţile funcţionarilor publici şi aspectele juridice care influenţează rezultatele conflictelor apărute intre funcţionari şi administraţie intre cetăţeni şi administraţie intre autorităţile administrative şi legislativeO instituţie publică in administraţie se infiinţează şi funcţionează pentru a realiza obiective de interes general şi specific fie asigurand cadrul instituţional de elaborare a legilor fie aplicand conţinutul altora fie urmărind aplicarea regulamentelor şi normelor prin care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt satisfăcute şi respectate24 Abordarea managementului ştiinţificInceputul secolului al XX-lea a fost puternic marcat de ideologia specialistului american Frederick Taylor care a dezvoltat o teorie coerentă cu largă aplicabilitate in toate tipurile de organizaţii Desigur cercetările lui au fost determinate de situaţia foarte delicată in care se aflau SUA in acea perioadă Pentru prima dată Taylor poziţionează in prim plan managementul organizaţiei El a elaborat teoria cunoscută sub numele de abordarea managementului ştiinţific Potrivit abordării managementul ştiinţific implica următoarele aspectebull studierea mişcărilor şi timpul necesar desfăşurării diferitelor activităţibull introducerea unor sisteme de stimulentebull schimbarea organizării procesualeEl a arătat cum prin managementul ştiinţific interesele angajatorilor şi angajaţilor pot fi aceleaşi dacă in prealabil se produce o aşa numită bdquorevoluţie mentalărdquo in gandirea reprezentanţilor ambelor părţi

In aceeaşi perioadă s-a conturat o altă teorie integrată tot de abordarea managementului ştiinţificIniţiatorul noii ideologii a fost Elton Mayo care deşi sub unele aspecte a contrazis teoria lui Taylor a accentuat rolul relaţiilor umane privite intr-un cadru mai larg cel social in care işi desfăşoară activitatea angajatul Mayo a demonstrat că fără un mediu social corespunzător atrăgător angajaţii dintr-o organizaţie devin preocupaţi de problemele lor personale şi au un comportament nepotrivit in anumite situaţii Dar au aparut si critici prea bine tratati decat in sectorulul privat

Al treilea moment important in evoluţia abordării managementului ştiinţific il constituie prezentarea şi explicarea funcţiilor managementului intr-o organizaţieAstfel in anul 1937 Gulick şi Urwick au identificat şi explicat următoarele şapte funcţii ale managementului public1 Planificarea constă in stabilirea obiectivelor metodelor şi tehnicilor corespunzătoare şi modalităţilor de acţiune necesare2 Organizarea constă in determinarea unei configuraţii a structurii organizatorice dar şi a proceselor de muncă implicate pentru realizarea obiectivelor previzionate3 Asigurarea resurselor umane constă in recrutarea şi selectarea personalului corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor din instituţia publică4 Conducerea constă in urmărirea modului de desfăşurare a activităţilor prin care se realizează repartizarea resurselor5 Coordonarea constă in integrarea activităţilor specific desfăşurate in instituţiile publice cu alte activităţi desfăşurate in instituţii din structura guvernului6 Raportarea constă in urmărirea şi comunicarea rezultatelor obţinute in cadrul organizaţiei7 Bugetarea constă in desfăşurarea activităţilor cu caracter fiscal şi financiar necesare asigurării suportului economic corespunzător implementării programelor furnizării serviciilor şi desfăşurării activităţilor in instituţia publicăAceastă confruntare de idei intre susţinătorii celor două orientări continuă şi astăzi

24 Abordarea Noului management publicIn perioada 1980-1990 pentru organizaţiile din sectorul public a apărut şi s-a dezvoltat o nouă abordare asupra modului de conducere a acestora ca răspuns la modelul tradiţional al administraţiei publice promovat la inceputul secolului al XX-leaCei mai mulţi specialişti din Marea Britanie alte ţări europene SUA Australia etc care au promovat şi susţinut noul curent erau convinşi că implementarea acestuia inseamnă schimbări fundamentale in mentalitatea şi comportamentul funcţionarilor publici in modul de exercitare a funcţiilor de conducere şi de execuţie dar şi in orientarea organizaţiilor publice către piaţa serviciilor şi implicit către client

In legătură cu accepţiunile teoretice s-au conturat cateva abordări pragmatice prin intermediul cărora conţinutul Noului management public a fost dezvoltat şi popularizat in sectorul public din diferite ţări cu urmatoarele trasaturi

performanţa devine o valoare de bază in organizaţiile dinectorul public prin perfecţionarea activităţilor de recrutareselecţie salarizare

utilizarea tehnologiei informaţionale in imbunătăţirea procesuluidecizional restrangerea monopolului asupra unor servicii publice promovarea eficienţei şi competitivităţii in organizaţiile din sectorul public ca urmare a dezvoltării

colaborării cu sectorul privat preocupare deosebită acordată fundamentării şi implementăriipoliticilor organizaţionale imbunătăţirea relaţiilor organizaţiilor publice cu politicieniiHood specialistul englez care a denumit acest nou curent Noul management public icircn anul 1991 reunea icircn

conţinutul lui următoarele puncte de vedere1 Profesionalizarea managementului icircn organizaţiile din sectorul public Aceasta inseamnă promovarea pe

funcţii de conducere a unor manageri care au fost pregătiţi pentru a conduce organizaţiile publice Ei nu mai sunt simpli administratori ai instituţiilor publice ci devin responsabili pentru rezultatele obţinute de acestea Se urmăreşte creşterea eficienţei organizaţiilor publice ca urmare a competenţei profesionale şi manageriale a titularilor de funcţii publice in realizarea şi furnizarea serviciilor care in timp au obţinut anumite performanţe şi au mai degrabă un nivel de abilităţi profesionale şi manageriale

2 Determinarea şi urmărirea unor standarde şi a unui sistem de indicatori de performanţă pentru fiecare organizaţie din sectorul public orientată asupra realizării unor obiective Prin intermediul sistemului de apreciere a performanţelor individuale se determină contribuţia fiecărui angajat la realizarea obiectivelor pe parcursul unui an Icircn funcţie de aceste evaluări se acordă recompense sau se aplică sancţiuni

3 Controlul asupra rezultatelor şi nu asupra proceselor şi fazelor Reprezentanţii Noului management public pledează pentru reducerea formelor controlului birocratic integrat icircn diferite etape şi faze ale proceselor

4 Descentralizarea sistemului din care fac parte organizaţiile publice Icircn noul context agenţiile prestatoare de servicii nu trebuiau să facă neapărat parte din sectorul public o data ce icircşi desfăşurau activitatea icircn baza unui contract iar angajaţii acestora nu trebuiau să fie funcţionari publici

5 Accelerarea concurenţei icircn sectorul public şi avea ca scop reducerea costurilor Ca urmare a noii orientări apar o serie de schimbări cum ar fi testarea serviciilor pe piaţă urmărirea costului şi calităţii serviciilor realizate

6 Extinderea utilizării stilului de conducere practicat icircn organizaţiile din sectorul privat prin renunţarea la stilul autoritar

7 Disciplină şi rigurozitate icircn utilizarea resurselor din organizaţiile publice Noul management public implică un plus de atenţie icircn privinţa gestionării resurselor ceea ce include desigur reducerea costurilor dar şi o concentrare deosebită asupra programelor prin care sunt realizate obiectivele strategice Astfel guvernele au posibilitatea să controleze modul icircn care sunt gestionate resursele financiare umane materiale şi informaţionale

Icircn prezent icircn majoritatea ţărilor dezvoltate pot fi identificate atacirctelemente ale modelului tradiţionalist cacirct şi elemente ale Noului management public

567 Functiile NMP

In ceea ce priveşte funcţiile managementului public icircn literatura străină de specialitate există mai multe accepţiuni Cacircteva dintre acestea sunt prezentate icircn continuare Icircn literatura americană de specialitate Lyndall

Urwik identifica următoarele funcţii ale administraţiei planificarea organizarea personalul conducerea coordonarea raportarea şi elaborarea bugetului Remarcăm puternica influenţă a ideilor gacircndirii clasice asupra managementului icircn general promovată la vremea respectivă de Frederick Taylor şi Fayol Graham Allison sintetiza cacircteva puncte de vedere pe care le-a prezentat ca funcţii ale managementului public grupate pe trei componente strategie mediu organizaţional intern şi mediu extern Astfel icircn accepţiunea lui funcţiile managementului public sunt

Componenta 1 Strategie bull Stabilirea obiectivelor şi priorităţilor bull Elaborarea planurilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor Componenta 2 Mediul organizaţional intern bull -Manag financiar si planificare-Manag Resurselor umane- manag performantei Componenta 3 Mediul extern bull Colaborare cu organizaţiile care desfăşoară activităţi icircn acelaşi domeniu sau icircn domenii diferite ale

sectorului public bull Colaborare cu organizaţiile independente bull Colaborare cu presa şi cetăţenii

Functiile MP dupa Androniceanu sunt 1 Funcţia de previziune constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţiile

publice prin care se determină principalele obiective modalităţile de realizare şi resursele necesare pentru realizarea acestora

Rolul Toţi consideră această funcţie ca una din cele mai importante funcţii ale managementului public Orice instituţie publică ca parte a unui macrosistem trebuie să aibă definite obiective

Dacă obiectivele odată stabilite descriu icircntr-un mod suficient de clar ce are de realizat instituţia publică ca entitate distinctă parte a sectorului public stabilirea modalităţilor de realizare a lor necesită un plus de atenţie tocmai pentru că managerii publici trebuie să stabilească icircn mod clar cum vor proceda pentru a realiza fiecare obiectiv icircn parte

Icircn acest proces trebuie să se ţină seama desigur de toate condiţionările descrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi icircn plus şi de următoarele

bull potenţialul instituţiei publice uman material informaţional şi financiar bull gradul de profesionalizare a managerilor publici şi funcţionarilor de execuţie bull valorile culturii organizaţionale specifice instituţiilor din sectorul public bull sistemul de cointeresare a resurselor umane pentru a amplifica gradul lor de implicare icircn identificarea

modalităţilor etcDesigur că exercitarea funcţiei de previziune a managementului public nu se icircncheie aici aceasta implică şi

cel de al treilea pas important prin care managerii publici şi reprezentanţii aleşi trebuie să precizeze pentru fiecare modalitate de acţiune propusă şi resursele umane materiale financiare şi informaţionale necesare realizării obiectivelor previzionate Fără resursele necesare nici unul din obiective nu poate fi realizat

Funcţia de previziune a managementului public se concretizează icircn elaborarea de prognoze planuri şi programe pentru fiecare instituţie publică

Prognozele se fundamentează pentru un orizont de timp de cel puţin 10 an (Exemplu prognoze pentru estimarea nivelului performanţelor icircn domeniile economic sănătate cercetare fundamentală şi aplicativă etc prognoze pentru estimarea dinamicii populaţiei a cererii de servicii publice etc) Ministerului pentru Industrie şi Comerţ din Japonia care icircn 1970 folosind metoda Delphi a elaborat primele metaprognoze pentru un orizont de timp cuprins icircntre 20 şi 50 de ani in diferite domenii care au fost realizate

Planurile se elaborează pe perioade cuprinse icircntre unu şi cinci ani şi se utilizează pe scară largă icircn toate domeniile de activitate din sectorul public Reprezintă instrumentul cu care operează managerii publici icircn exercitarea funcţiei de previziune

Programele reprezintă o altă modalitate de concretizare a funcţiei de previziune şi au un grad mare de detaliere icircn funcţie de orizontul de timp pe care sunt elaborate respectiv cacircteva luni pacircnă la o oră

2 Funcţia de organizare-coordonare Funcţia de organizare-coordonare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management

prin care asigura componentele cadrului organizatoric intern (institutional) necesar realizării obiectivelor previzionate icircn instituţia publică prin alocarea rationala a resurselor

Rolul Eficacitatea f-ctiei se apreciaza dupa rezultatele obtinute prin prisma eficientei activitatii administrative a efectului obtinut in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea acestui rezultat

3 Funcţia de administrare ( de conducere)Funcţia de administrare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se gestionează resursele umane materiale financiare şi informaţionale existente şi atrase icircn instituţia publică icircn procesul de realizare a obiectivelor previzionateRolul Importanţa şi complexitatea pot să fie explicate analizacircnd următoarele 4 dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice

1 Dimensiunea materială patrimonialăPrin prisma acestei prime dimensiuni funcţia de administrare a managementului public constă icircn identificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate icircn proprietate publică şi integrate icircn patrimoniul instituţiei publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ( responsabilitate)

2 Dimensiunea umană a funcţiei de administrare a managementului public vizează modul de gestionare a resurselor umane din aparatul de lucru al instituţiilor şi autorităţilor publice

Se poate sintetiza că funcţia de administrare a managementului public potrivit acestei dimensiuni constă icircn identificarea celui mai eficient şi raţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate

3 Dimensiunea financiară Potrivit acestei dimensiuni funcţia de administrare constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţia publică prin care se realizează gestionarea riguroasă a resurselor financiare

Este necesar de determinat de necesitatea creării şi perfecţionării unui sistem economico-financiar şi managerial foarte bine structurat şi reglat pentru stabilirea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor previzionate nominalizarea cheltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate de acţiune previzionate atragerea resurselor financiare din diferite surse impozite şi taxe proiecte finanţate din surse rambursabile

sau nerambursabile interne sau internaţionale urmărirea modului cum acestea sunt repartizate icircn cadrul sistemului transferul resurselor financiare de la bugetele centrale către cele locale şi apoi către instituţiile publice4 Dimensiunea informaţională a funcţiei de administrare a managementului public constă icircn ansamblul

proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaţionale din cadrul unei instituţii publice respectiv date informaţii mijloace de tratare a informaţiilor procedurile informaţionale implicate icircn realizarea obiectivelor previzionate

4 Funcţia de motivare-antrenare Funcţia de motivare constă icircn ansamblul proceselor de management prin care resursele umane din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate

Prin exercitarea funcţiei de motivare managerii publici urmăresc realizarea unor obiective dintre care enumerăm bull identificarea factorilor motivaţionali care să-i stimuleze pe funcţionarii publici să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull crearea unui sistem clar coerent şi complet de motivare a funcţionarilor publici pentru a participa la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull informarea funcţionarilor publici cu privire la recompensele şi sancţiunile aplicate icircn funcţie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate bull diferenţierea resurselor umane din instituţia publică icircn funcţie de nivelul performanţelor obţinute bull crearea unui climat organizaţional competitiv icircn cadrul instituţiei publice

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

24 Abordarea Noului management publicIn perioada 1980-1990 pentru organizaţiile din sectorul public a apărut şi s-a dezvoltat o nouă abordare asupra modului de conducere a acestora ca răspuns la modelul tradiţional al administraţiei publice promovat la inceputul secolului al XX-leaCei mai mulţi specialişti din Marea Britanie alte ţări europene SUA Australia etc care au promovat şi susţinut noul curent erau convinşi că implementarea acestuia inseamnă schimbări fundamentale in mentalitatea şi comportamentul funcţionarilor publici in modul de exercitare a funcţiilor de conducere şi de execuţie dar şi in orientarea organizaţiilor publice către piaţa serviciilor şi implicit către client

In legătură cu accepţiunile teoretice s-au conturat cateva abordări pragmatice prin intermediul cărora conţinutul Noului management public a fost dezvoltat şi popularizat in sectorul public din diferite ţări cu urmatoarele trasaturi

performanţa devine o valoare de bază in organizaţiile dinectorul public prin perfecţionarea activităţilor de recrutareselecţie salarizare

utilizarea tehnologiei informaţionale in imbunătăţirea procesuluidecizional restrangerea monopolului asupra unor servicii publice promovarea eficienţei şi competitivităţii in organizaţiile din sectorul public ca urmare a dezvoltării

colaborării cu sectorul privat preocupare deosebită acordată fundamentării şi implementăriipoliticilor organizaţionale imbunătăţirea relaţiilor organizaţiilor publice cu politicieniiHood specialistul englez care a denumit acest nou curent Noul management public icircn anul 1991 reunea icircn

conţinutul lui următoarele puncte de vedere1 Profesionalizarea managementului icircn organizaţiile din sectorul public Aceasta inseamnă promovarea pe

funcţii de conducere a unor manageri care au fost pregătiţi pentru a conduce organizaţiile publice Ei nu mai sunt simpli administratori ai instituţiilor publice ci devin responsabili pentru rezultatele obţinute de acestea Se urmăreşte creşterea eficienţei organizaţiilor publice ca urmare a competenţei profesionale şi manageriale a titularilor de funcţii publice in realizarea şi furnizarea serviciilor care in timp au obţinut anumite performanţe şi au mai degrabă un nivel de abilităţi profesionale şi manageriale

2 Determinarea şi urmărirea unor standarde şi a unui sistem de indicatori de performanţă pentru fiecare organizaţie din sectorul public orientată asupra realizării unor obiective Prin intermediul sistemului de apreciere a performanţelor individuale se determină contribuţia fiecărui angajat la realizarea obiectivelor pe parcursul unui an Icircn funcţie de aceste evaluări se acordă recompense sau se aplică sancţiuni

3 Controlul asupra rezultatelor şi nu asupra proceselor şi fazelor Reprezentanţii Noului management public pledează pentru reducerea formelor controlului birocratic integrat icircn diferite etape şi faze ale proceselor

4 Descentralizarea sistemului din care fac parte organizaţiile publice Icircn noul context agenţiile prestatoare de servicii nu trebuiau să facă neapărat parte din sectorul public o data ce icircşi desfăşurau activitatea icircn baza unui contract iar angajaţii acestora nu trebuiau să fie funcţionari publici

5 Accelerarea concurenţei icircn sectorul public şi avea ca scop reducerea costurilor Ca urmare a noii orientări apar o serie de schimbări cum ar fi testarea serviciilor pe piaţă urmărirea costului şi calităţii serviciilor realizate

6 Extinderea utilizării stilului de conducere practicat icircn organizaţiile din sectorul privat prin renunţarea la stilul autoritar

7 Disciplină şi rigurozitate icircn utilizarea resurselor din organizaţiile publice Noul management public implică un plus de atenţie icircn privinţa gestionării resurselor ceea ce include desigur reducerea costurilor dar şi o concentrare deosebită asupra programelor prin care sunt realizate obiectivele strategice Astfel guvernele au posibilitatea să controleze modul icircn care sunt gestionate resursele financiare umane materiale şi informaţionale

Icircn prezent icircn majoritatea ţărilor dezvoltate pot fi identificate atacirctelemente ale modelului tradiţionalist cacirct şi elemente ale Noului management public

567 Functiile NMP

In ceea ce priveşte funcţiile managementului public icircn literatura străină de specialitate există mai multe accepţiuni Cacircteva dintre acestea sunt prezentate icircn continuare Icircn literatura americană de specialitate Lyndall

Urwik identifica următoarele funcţii ale administraţiei planificarea organizarea personalul conducerea coordonarea raportarea şi elaborarea bugetului Remarcăm puternica influenţă a ideilor gacircndirii clasice asupra managementului icircn general promovată la vremea respectivă de Frederick Taylor şi Fayol Graham Allison sintetiza cacircteva puncte de vedere pe care le-a prezentat ca funcţii ale managementului public grupate pe trei componente strategie mediu organizaţional intern şi mediu extern Astfel icircn accepţiunea lui funcţiile managementului public sunt

Componenta 1 Strategie bull Stabilirea obiectivelor şi priorităţilor bull Elaborarea planurilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor Componenta 2 Mediul organizaţional intern bull -Manag financiar si planificare-Manag Resurselor umane- manag performantei Componenta 3 Mediul extern bull Colaborare cu organizaţiile care desfăşoară activităţi icircn acelaşi domeniu sau icircn domenii diferite ale

sectorului public bull Colaborare cu organizaţiile independente bull Colaborare cu presa şi cetăţenii

Functiile MP dupa Androniceanu sunt 1 Funcţia de previziune constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţiile

publice prin care se determină principalele obiective modalităţile de realizare şi resursele necesare pentru realizarea acestora

Rolul Toţi consideră această funcţie ca una din cele mai importante funcţii ale managementului public Orice instituţie publică ca parte a unui macrosistem trebuie să aibă definite obiective

Dacă obiectivele odată stabilite descriu icircntr-un mod suficient de clar ce are de realizat instituţia publică ca entitate distinctă parte a sectorului public stabilirea modalităţilor de realizare a lor necesită un plus de atenţie tocmai pentru că managerii publici trebuie să stabilească icircn mod clar cum vor proceda pentru a realiza fiecare obiectiv icircn parte

Icircn acest proces trebuie să se ţină seama desigur de toate condiţionările descrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi icircn plus şi de următoarele

bull potenţialul instituţiei publice uman material informaţional şi financiar bull gradul de profesionalizare a managerilor publici şi funcţionarilor de execuţie bull valorile culturii organizaţionale specifice instituţiilor din sectorul public bull sistemul de cointeresare a resurselor umane pentru a amplifica gradul lor de implicare icircn identificarea

modalităţilor etcDesigur că exercitarea funcţiei de previziune a managementului public nu se icircncheie aici aceasta implică şi

cel de al treilea pas important prin care managerii publici şi reprezentanţii aleşi trebuie să precizeze pentru fiecare modalitate de acţiune propusă şi resursele umane materiale financiare şi informaţionale necesare realizării obiectivelor previzionate Fără resursele necesare nici unul din obiective nu poate fi realizat

Funcţia de previziune a managementului public se concretizează icircn elaborarea de prognoze planuri şi programe pentru fiecare instituţie publică

Prognozele se fundamentează pentru un orizont de timp de cel puţin 10 an (Exemplu prognoze pentru estimarea nivelului performanţelor icircn domeniile economic sănătate cercetare fundamentală şi aplicativă etc prognoze pentru estimarea dinamicii populaţiei a cererii de servicii publice etc) Ministerului pentru Industrie şi Comerţ din Japonia care icircn 1970 folosind metoda Delphi a elaborat primele metaprognoze pentru un orizont de timp cuprins icircntre 20 şi 50 de ani in diferite domenii care au fost realizate

Planurile se elaborează pe perioade cuprinse icircntre unu şi cinci ani şi se utilizează pe scară largă icircn toate domeniile de activitate din sectorul public Reprezintă instrumentul cu care operează managerii publici icircn exercitarea funcţiei de previziune

Programele reprezintă o altă modalitate de concretizare a funcţiei de previziune şi au un grad mare de detaliere icircn funcţie de orizontul de timp pe care sunt elaborate respectiv cacircteva luni pacircnă la o oră

2 Funcţia de organizare-coordonare Funcţia de organizare-coordonare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management

prin care asigura componentele cadrului organizatoric intern (institutional) necesar realizării obiectivelor previzionate icircn instituţia publică prin alocarea rationala a resurselor

Rolul Eficacitatea f-ctiei se apreciaza dupa rezultatele obtinute prin prisma eficientei activitatii administrative a efectului obtinut in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea acestui rezultat

3 Funcţia de administrare ( de conducere)Funcţia de administrare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se gestionează resursele umane materiale financiare şi informaţionale existente şi atrase icircn instituţia publică icircn procesul de realizare a obiectivelor previzionateRolul Importanţa şi complexitatea pot să fie explicate analizacircnd următoarele 4 dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice

1 Dimensiunea materială patrimonialăPrin prisma acestei prime dimensiuni funcţia de administrare a managementului public constă icircn identificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate icircn proprietate publică şi integrate icircn patrimoniul instituţiei publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ( responsabilitate)

2 Dimensiunea umană a funcţiei de administrare a managementului public vizează modul de gestionare a resurselor umane din aparatul de lucru al instituţiilor şi autorităţilor publice

Se poate sintetiza că funcţia de administrare a managementului public potrivit acestei dimensiuni constă icircn identificarea celui mai eficient şi raţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate

3 Dimensiunea financiară Potrivit acestei dimensiuni funcţia de administrare constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţia publică prin care se realizează gestionarea riguroasă a resurselor financiare

Este necesar de determinat de necesitatea creării şi perfecţionării unui sistem economico-financiar şi managerial foarte bine structurat şi reglat pentru stabilirea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor previzionate nominalizarea cheltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate de acţiune previzionate atragerea resurselor financiare din diferite surse impozite şi taxe proiecte finanţate din surse rambursabile

sau nerambursabile interne sau internaţionale urmărirea modului cum acestea sunt repartizate icircn cadrul sistemului transferul resurselor financiare de la bugetele centrale către cele locale şi apoi către instituţiile publice4 Dimensiunea informaţională a funcţiei de administrare a managementului public constă icircn ansamblul

proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaţionale din cadrul unei instituţii publice respectiv date informaţii mijloace de tratare a informaţiilor procedurile informaţionale implicate icircn realizarea obiectivelor previzionate

4 Funcţia de motivare-antrenare Funcţia de motivare constă icircn ansamblul proceselor de management prin care resursele umane din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate

Prin exercitarea funcţiei de motivare managerii publici urmăresc realizarea unor obiective dintre care enumerăm bull identificarea factorilor motivaţionali care să-i stimuleze pe funcţionarii publici să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull crearea unui sistem clar coerent şi complet de motivare a funcţionarilor publici pentru a participa la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull informarea funcţionarilor publici cu privire la recompensele şi sancţiunile aplicate icircn funcţie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate bull diferenţierea resurselor umane din instituţia publică icircn funcţie de nivelul performanţelor obţinute bull crearea unui climat organizaţional competitiv icircn cadrul instituţiei publice

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

Urwik identifica următoarele funcţii ale administraţiei planificarea organizarea personalul conducerea coordonarea raportarea şi elaborarea bugetului Remarcăm puternica influenţă a ideilor gacircndirii clasice asupra managementului icircn general promovată la vremea respectivă de Frederick Taylor şi Fayol Graham Allison sintetiza cacircteva puncte de vedere pe care le-a prezentat ca funcţii ale managementului public grupate pe trei componente strategie mediu organizaţional intern şi mediu extern Astfel icircn accepţiunea lui funcţiile managementului public sunt

Componenta 1 Strategie bull Stabilirea obiectivelor şi priorităţilor bull Elaborarea planurilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor Componenta 2 Mediul organizaţional intern bull -Manag financiar si planificare-Manag Resurselor umane- manag performantei Componenta 3 Mediul extern bull Colaborare cu organizaţiile care desfăşoară activităţi icircn acelaşi domeniu sau icircn domenii diferite ale

sectorului public bull Colaborare cu organizaţiile independente bull Colaborare cu presa şi cetăţenii

Functiile MP dupa Androniceanu sunt 1 Funcţia de previziune constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţiile

publice prin care se determină principalele obiective modalităţile de realizare şi resursele necesare pentru realizarea acestora

Rolul Toţi consideră această funcţie ca una din cele mai importante funcţii ale managementului public Orice instituţie publică ca parte a unui macrosistem trebuie să aibă definite obiective

Dacă obiectivele odată stabilite descriu icircntr-un mod suficient de clar ce are de realizat instituţia publică ca entitate distinctă parte a sectorului public stabilirea modalităţilor de realizare a lor necesită un plus de atenţie tocmai pentru că managerii publici trebuie să stabilească icircn mod clar cum vor proceda pentru a realiza fiecare obiectiv icircn parte

Icircn acest proces trebuie să se ţină seama desigur de toate condiţionările descrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi icircn plus şi de următoarele

bull potenţialul instituţiei publice uman material informaţional şi financiar bull gradul de profesionalizare a managerilor publici şi funcţionarilor de execuţie bull valorile culturii organizaţionale specifice instituţiilor din sectorul public bull sistemul de cointeresare a resurselor umane pentru a amplifica gradul lor de implicare icircn identificarea

modalităţilor etcDesigur că exercitarea funcţiei de previziune a managementului public nu se icircncheie aici aceasta implică şi

cel de al treilea pas important prin care managerii publici şi reprezentanţii aleşi trebuie să precizeze pentru fiecare modalitate de acţiune propusă şi resursele umane materiale financiare şi informaţionale necesare realizării obiectivelor previzionate Fără resursele necesare nici unul din obiective nu poate fi realizat

Funcţia de previziune a managementului public se concretizează icircn elaborarea de prognoze planuri şi programe pentru fiecare instituţie publică

Prognozele se fundamentează pentru un orizont de timp de cel puţin 10 an (Exemplu prognoze pentru estimarea nivelului performanţelor icircn domeniile economic sănătate cercetare fundamentală şi aplicativă etc prognoze pentru estimarea dinamicii populaţiei a cererii de servicii publice etc) Ministerului pentru Industrie şi Comerţ din Japonia care icircn 1970 folosind metoda Delphi a elaborat primele metaprognoze pentru un orizont de timp cuprins icircntre 20 şi 50 de ani in diferite domenii care au fost realizate

Planurile se elaborează pe perioade cuprinse icircntre unu şi cinci ani şi se utilizează pe scară largă icircn toate domeniile de activitate din sectorul public Reprezintă instrumentul cu care operează managerii publici icircn exercitarea funcţiei de previziune

Programele reprezintă o altă modalitate de concretizare a funcţiei de previziune şi au un grad mare de detaliere icircn funcţie de orizontul de timp pe care sunt elaborate respectiv cacircteva luni pacircnă la o oră

2 Funcţia de organizare-coordonare Funcţia de organizare-coordonare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management

prin care asigura componentele cadrului organizatoric intern (institutional) necesar realizării obiectivelor previzionate icircn instituţia publică prin alocarea rationala a resurselor

Rolul Eficacitatea f-ctiei se apreciaza dupa rezultatele obtinute prin prisma eficientei activitatii administrative a efectului obtinut in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea acestui rezultat

3 Funcţia de administrare ( de conducere)Funcţia de administrare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se gestionează resursele umane materiale financiare şi informaţionale existente şi atrase icircn instituţia publică icircn procesul de realizare a obiectivelor previzionateRolul Importanţa şi complexitatea pot să fie explicate analizacircnd următoarele 4 dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice

1 Dimensiunea materială patrimonialăPrin prisma acestei prime dimensiuni funcţia de administrare a managementului public constă icircn identificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate icircn proprietate publică şi integrate icircn patrimoniul instituţiei publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ( responsabilitate)

2 Dimensiunea umană a funcţiei de administrare a managementului public vizează modul de gestionare a resurselor umane din aparatul de lucru al instituţiilor şi autorităţilor publice

Se poate sintetiza că funcţia de administrare a managementului public potrivit acestei dimensiuni constă icircn identificarea celui mai eficient şi raţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate

3 Dimensiunea financiară Potrivit acestei dimensiuni funcţia de administrare constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţia publică prin care se realizează gestionarea riguroasă a resurselor financiare

Este necesar de determinat de necesitatea creării şi perfecţionării unui sistem economico-financiar şi managerial foarte bine structurat şi reglat pentru stabilirea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor previzionate nominalizarea cheltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate de acţiune previzionate atragerea resurselor financiare din diferite surse impozite şi taxe proiecte finanţate din surse rambursabile

sau nerambursabile interne sau internaţionale urmărirea modului cum acestea sunt repartizate icircn cadrul sistemului transferul resurselor financiare de la bugetele centrale către cele locale şi apoi către instituţiile publice4 Dimensiunea informaţională a funcţiei de administrare a managementului public constă icircn ansamblul

proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaţionale din cadrul unei instituţii publice respectiv date informaţii mijloace de tratare a informaţiilor procedurile informaţionale implicate icircn realizarea obiectivelor previzionate

4 Funcţia de motivare-antrenare Funcţia de motivare constă icircn ansamblul proceselor de management prin care resursele umane din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate

Prin exercitarea funcţiei de motivare managerii publici urmăresc realizarea unor obiective dintre care enumerăm bull identificarea factorilor motivaţionali care să-i stimuleze pe funcţionarii publici să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull crearea unui sistem clar coerent şi complet de motivare a funcţionarilor publici pentru a participa la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull informarea funcţionarilor publici cu privire la recompensele şi sancţiunile aplicate icircn funcţie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate bull diferenţierea resurselor umane din instituţia publică icircn funcţie de nivelul performanţelor obţinute bull crearea unui climat organizaţional competitiv icircn cadrul instituţiei publice

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

Programele reprezintă o altă modalitate de concretizare a funcţiei de previziune şi au un grad mare de detaliere icircn funcţie de orizontul de timp pe care sunt elaborate respectiv cacircteva luni pacircnă la o oră

2 Funcţia de organizare-coordonare Funcţia de organizare-coordonare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management

prin care asigura componentele cadrului organizatoric intern (institutional) necesar realizării obiectivelor previzionate icircn instituţia publică prin alocarea rationala a resurselor

Rolul Eficacitatea f-ctiei se apreciaza dupa rezultatele obtinute prin prisma eficientei activitatii administrative a efectului obtinut in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea acestui rezultat

3 Funcţia de administrare ( de conducere)Funcţia de administrare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se gestionează resursele umane materiale financiare şi informaţionale existente şi atrase icircn instituţia publică icircn procesul de realizare a obiectivelor previzionateRolul Importanţa şi complexitatea pot să fie explicate analizacircnd următoarele 4 dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice

1 Dimensiunea materială patrimonialăPrin prisma acestei prime dimensiuni funcţia de administrare a managementului public constă icircn identificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate icircn proprietate publică şi integrate icircn patrimoniul instituţiei publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ( responsabilitate)

2 Dimensiunea umană a funcţiei de administrare a managementului public vizează modul de gestionare a resurselor umane din aparatul de lucru al instituţiilor şi autorităţilor publice

Se poate sintetiza că funcţia de administrare a managementului public potrivit acestei dimensiuni constă icircn identificarea celui mai eficient şi raţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate

3 Dimensiunea financiară Potrivit acestei dimensiuni funcţia de administrare constă icircn ansamblul proceselor de management desfăşurate icircn instituţia publică prin care se realizează gestionarea riguroasă a resurselor financiare

Este necesar de determinat de necesitatea creării şi perfecţionării unui sistem economico-financiar şi managerial foarte bine structurat şi reglat pentru stabilirea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor previzionate nominalizarea cheltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate de acţiune previzionate atragerea resurselor financiare din diferite surse impozite şi taxe proiecte finanţate din surse rambursabile

sau nerambursabile interne sau internaţionale urmărirea modului cum acestea sunt repartizate icircn cadrul sistemului transferul resurselor financiare de la bugetele centrale către cele locale şi apoi către instituţiile publice4 Dimensiunea informaţională a funcţiei de administrare a managementului public constă icircn ansamblul

proceselor de management prin care se gestionează toate resursele informaţionale din cadrul unei instituţii publice respectiv date informaţii mijloace de tratare a informaţiilor procedurile informaţionale implicate icircn realizarea obiectivelor previzionate

4 Funcţia de motivare-antrenare Funcţia de motivare constă icircn ansamblul proceselor de management prin care resursele umane din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate

Prin exercitarea funcţiei de motivare managerii publici urmăresc realizarea unor obiective dintre care enumerăm bull identificarea factorilor motivaţionali care să-i stimuleze pe funcţionarii publici să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull crearea unui sistem clar coerent şi complet de motivare a funcţionarilor publici pentru a participa la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate bull informarea funcţionarilor publici cu privire la recompensele şi sancţiunile aplicate icircn funcţie de gradul de realizare a obiectivelor previzionate bull diferenţierea resurselor umane din instituţia publică icircn funcţie de nivelul performanţelor obţinute bull crearea unui climat organizaţional competitiv icircn cadrul instituţiei publice

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare a managementului public constă icircn ansamblul proceselor de management prin care se compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se verifică legalitatea activităţilor desfăşurate icircn cadrul şi icircn afara instituţiei publice se măsoară şi analizează abaterile şi se identifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le-au determinat Evaluarea vizează cel mai adesea categoriile de resurse existente icircn instituţia sau autoritatea publică respectiv resurse materiale umane financiare şi informaţionale Rolul In instituţiile publice moderne prin exercitarea funcţiei de control-evaluarea managementului public se urmăreşte realizarea unui echilibru care să imbunătăţească funcţionalitatea instituţiei publice creand astfeldisponibilitatea pentru realizarea obiectivelor dar şi să amplifice gradul demotivare a resurselor umane pentru imbunătăţirea nivelului performanţelor individuale şi organizaţionale

8 11Particularitatile sectorului publicDefinirea notiunii de domeniu public a constituit una dintre preocuparile autorilor de drept administrativ atat din perioada interbelica dar si din perioada actuala O defenitie poate fi bdquoprofesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand statului judetului sau comunei intrebuintate pentru satisfacerea interesului general facand distinctie intre domeniul public care era supus regimului de drept public si domeniul privat care era supus regimului de drept privatrdquo

Din definitiile prezentate mai sus rezulta ca intr-o prima abordare notiunea de domeniu public este prezentata ca ansamblul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului si unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin Constitutie si prin lege sau care prin natura lor sunt de uz sau de interes public) pentru satisfacerea intereselor generale ale societatii

Trasaturile caracteristice ale domeniului public

Pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

a) bunurile care apartin domeniului public trebuie sa fie de uz sau de interes public Mai mult asa cum preciza un reputat autor este necesar ca aceste bunuri sa intre in categoria celor care trebuie protejate pentru conservarea starii si valorii acestora

b) Bunurile apartinand domeniului public au o importanta sociala deosebita fiind valori destinate uzului general Acestea suntstrazile apa marii aerul etc si bunuri care sunt puse in valoare printr-o folosinta indirecta prin intermediul unui serviciu public cum este spre exemplu reteaua de rulare a metroului care este folosita prin intermediul serviciului public realizat de RA METROREX

c) Bunurile apartinand domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public dar poate fi dupa caz un regim mixt de drept public si de drept privat in care regimul de drept public este dominant

d) Bunurile apartinand domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public fie in paza sau protectia acestora

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

9 12 Trasaturile caracteristice ale unui bun public

Bunul privat e consumat de către cel care icircl procură icircn timp ce bunul public e consumat de oricine icircl necesităBunurile publice reprezintatilde o marfatilde sau un serviciu care oferit unui individ ratildemacircne disponibil şi altor persoane fatilderatilde cheltuieli suplimentareAvem bunuri pure si impure Caracteristicile esenţiale ale bunurilor publice pure sunt non-rivalitatea consumuluindash aceste bunuri nu se epuizeaza pe masura ce sunt consumate Altfel spus este posibil un consum simultan din acest bun Imposibilitatea excluderii ndash nu se pot institui restrictii cu privire la consumul acestor bunuri odata ce au fost produseAceste caracteristici privesc bunurile publice pure televiziunea publica sau plajele publice sau drumurile publice

Dacatilde un bun este asigurat icircn condiţii de excludere sau consumul satildeu nu este complet non-rival acesta se numeşte bun mixt sau bun public impur adicatilde imperfect

Un bun poate fi produs atacirct de sectorul public cacirct şi de cel privat situaţie icircn care acestea se aflatilde icircn concurenţatilde Un exemplu icircn acest sens este icircnvatildeţatildemacircntul public şi privat care oferatilde servicii similare dar de calitate şi cu preţuri diferite

Suprasolicitarea- taxe

10 Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in administraţia publicaAdoptarea deciziei manageriale presupune parcurgerea unui adevărat proces decizional care presupune parcurgerea unor etape obligatorii iterate icircn literatura de specialitate cu mici nuanţări de la un autor la altulIn managementul public considerăm că procesul decizional este structurat icircn mai multe etape astfel

a) Definirea problemei decizionale icircndeplinirea funcţiilor managementului public se realizează icircn fapt printr-o succesiune de decizii pe care le iau managerii situaţi pe diferite poziţii ierarhiceDeci deciziile manageriale sunt de două categorii respectiv decizii curente care au icircn vedere activitatea operativă cotidiană a organizaţiei decizii strategice care stabilesc evoluţia organizaţiei pe termen scurt mediu şi lung

b) Stabilirea mijloacelor de realizarePrintre alte calităţi decizia managerială trebuie să aibă un caracter realist Această calitate presupune ca fundamentarea deciziei manageriale să se facă icircn temeiul unei evaluări cacirct mai complete a situaţiei de fapt icircn alţi termeni a mediului extern şi care urmează a fi aplicatăIcircn mod particular managementul public trebuie să ia icircn considerare un complex de factori care determină dinamica şi turbulenţa mediului printre care cităm contextul european naţional şi local socio-politic resursele umane financiare materiale şi informaţionale pe care le presupune aplicarea deciziei raportate la posibilităţile organizaţiei satisfacerea interesului public evoluţia cererii şi ofertei icircn domeniul reglementat etcCu certitudine succesul managerului va fi asigurat numai icircn situaţiile icircn care deciziile sale sunt realiste bazate pe mijloacele de care dispune organizaţia

c) Prefigurarea variantelor decizionale şi alegerea variantei optimeDupă stabilirea mijloacelor necesare procesul decizional continuă cu schitarea principalelor modalităţi de realizare a obiectivelor Cu alte cuvinte managerul individual sau de grup imaginează variante posibile ale

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

viitoarei decizii Icircn cazul managerului de grup proiectele deciziilor parcurg mai multe etape respectiv dezbaterea deliberarea şi icircn final aprobarea prin vot cu majoritatea prevăzută de legeManagerul individual analizează proiectele viitoarei decizii care de regulă sunt fundamentate de către specialiştii dinn cadrul organizaţiei deliberează şi icircn final emite dispoziţie icircn varianta pe care o consideră a fi optimă

d) Aplicarea deciziei

Managerul trebuie să aibă abilitatea şi ştiinţa de a crea icircn organizaţie un spirit de dorinta de creativitate de consimţire benevolă la aplicarea deciziilor manageriale evident plecacircnd de la premise că acestea sunt legale şi oportune Cu certitudine icircnsă pentru a realiza aceste dorinte managerul va trebui să motiveze icircn mod corespunzător personalu pe criterii de performanţă

e) Monitorizarea controlul modului de executare a decizieiPractica administrativă a demonstrat ceea ce ştiinţa managementului a consacrat şi anume faptul că un ciclu managerial se icircncheie şi-n acelaşi timp debutează cu funcţie de controlSuccesul punerii icircn aplicare a unei decizii este garantat printre altele de modul icircn care se urmăreşte şi se verifică activitatea personalului de execuţie de către managerii situaţi pe diferite nivele ierarhice Deci exercitarea eficientă a funcţiei de control garantează succesul organizaţiei

13 Proiectarea organizatiei publiceProiectarea este un proces care initiază si dezvoltă un plan pentru un produs structură sistem sau o componentă a acestoraProiectul este expresia finală a procesului de proiectare este un plan o solutie (model propunere descriere desen etc) sau rezultatul implementării formei finale a produsului procesului de proiectareProiectarea organizationala este dubla orientata respectiv catre structura de organizare si catre mediul in care organizatia urmeaza sa functioneze Proiectarea structuriii organizationale reprezinta o prioritate a echipei manageriale deoarece crearea unei structuri trebuie sa satisfaca necesitatile organizatiei publice Instrumentele prin care poate fi redata o structura organizationala sunt organigramaregulamentul de organizare si functionare regulamentul de ordine interioara statul de functii fisa postului

2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ A UNUI PROIECT21 IniTierea proiectuluiInainte ca un proiect să fie condus de un manager de proiect este nevoie să se clarifice o serie de specte dintre care sponsorii mandatul scopul obiectivele durata controlul finanTarea si beneficiul proiectului Scopul proiectului- satisfacerea unui interes generalBeneficiul proiectuluiDesigur că in faza iniTială este dificil să se stabilească beneficiul unui proiect In timpul realizării proiectului managerul de proiect impreună cu sponsorii vor defini si agreea asupra beneficiilor anticipate Financiare si morale22 Abordări in planificarea strategică a proiectuluiPlanificarea unui proiect include patru etape (fig 2 1)Identificare PriorităTi si oportunităTilorIdentificare Scopurilor si obiectivelorPlanificare SoluTiilorEvaluarea rezultatelor

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

14Principiile organizationaleLa baza managementului organizatiei sunt

Principiile generale- care exprima nivelul de dezv a stiintei managementului a carei cunoastere este necesata pentru manageri si pentru perosnalul de specialitate implicat in manag activitatilor

P specific- care se refera la subsistemele manageriale sau la alte component majore sunt detalieri a princip generale 1 principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant Acest principiu refelcta caracterul de system deschis si dynamic al organizatiei Functionalitatea si competitivitatea organizatiei implica o permanenta corelare si adoptare si mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea2 Principiul manag participativ- se refera la implicarea resurselor umane a organizatiei a stakeholderilor saiExercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de manag in cadrul organizatei este necesar sa se bazeze pe implicarea de manageri specialist reprezentanti ai proprietarilor si alti stakeholder apeland la leadearship si realizand un nou tip de cultura organizationala 3 Principiul motivării tuturor factorilor implicatI a stakeholderilor- care a duc un impact major asupra performantelor organizatiei4 Principiul eficacităţii şi eficienţei- Un rol decesiv le au performantele Este necesara maximizarea economic-sociala in vederea asigurarii unei competitivitati ridicate

15 Conducerea prin obiectiveManagementul prin obiective cel mai frecvent folosit conceput icircn SUA icircn perioada postbelică Sistemul MPO este bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor pacircnă la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabiliteCaracteristici esenţiale

necesită existenţa unui sistem de obiective presupune participarea icircntregului personal la stabilirea acestor obiective presupune individualizarea bugetelor de cheltuieli pe centre de gestiune (subdiviziuni organizatorice) există un sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative presupune corelarea stracircnsă a recompenselor şi sancţiunilor materiale şi morale cu rezultatele efectiv

obţinute de regulă se produc mutaţii icircn mentalitatea personalului icircn sensul creşterii interesului pentru

obiectivele firmeiComponentele MPO sunt

sistemul de obiective care cuprinde obiectivele fundamentale derivate 1 derivate 2 specifice şi individuale

programele de acţiuni care se realizează pentru fiecare subdiviziune organizatorică şi care cuprind resursele umane resursele materiale şi financiare necesare realizării obiectivelor

calendarele de termene (data la care un anumit obiectiv trebuie realizat) bugetele de venituri şi cheltuieli a fiecărei subdiviziuni organizatorice repertoarele de metode prin care se realizează funcţiile managementului instrucţiunile de respectat pentru implementarea celorlalte elemente

Etapele implementării MPO stabilirea obiectivelor fundamentale stabilirea obiectivelor derivate specifice şi individuale eleborarea celorlalte componente ale MPO (programe de acţiuni calendare bugete instrucţiuni) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional-structural şi informaţional la cerinţele realizării

obiectivelor controlul realizării obiectivelor (pe baza abaterilor semnificative) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

Avantajele folosirii MPO sunt creşterea realismului obiectivelor firmei şi ale componentelor sale amplificarea motivării personalului crearea unui climat de creativitate diminuarea sarcinilor de control a managerilor creşterea responsabilităţii icircndeplinirii obiectivelor corelarea salarizării cu rezultatele obţinute sporirea eficienţei firmei

Dezavantaj folosirii MPO consta icircn dificultatea modificării mentalităţii şi comportamentului personalului

16 Manag prin exceptie

Sistem de management bazat pe vehicularea ascendentă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă stabilite şi pe concentrarea celor mai buni manageri icircn zonele decizionale şi operaţionale cheieCaracteristicile esenţiale

fluxurile informaţionale ascendente cuprind informaţii ce reflectă abateri de la programe planuri şi norme

aceste informaţii sunt reţinute la primul nivel de competenţă competenţele decizionale sunt precis delimitate icircn zonele ldquocheierdquo ale firmei se culeg şi se transmit un volum sporit de informaţii sistemul informaţional se concentrează mai ales pe obiectivele prioritare ale firmei distribuirea personalului icircn firmă are icircn vedere plasarea celor mai competenţi manageri şi executanţi icircn

punctele ldquocheierdquo ale firmeiEtapele de implementare-previzionarea obiectivelor şi stabilirea normelor ce concură la desfăşurarea activităţilor firmei-stabilirea toleranţelor permise faţă de valorile previzionate-aplicarea propriu-zisă a MPE-ului respectiv compararea realizărilor cu previziunile comunicarea lor către decidenţi-luarea deciziilor pentru icircnlăturarea abaterilor sau corectarea lorAvantaje-economisirea timpului managerilor-determină o ieftinire a funcţionării aparatului managerial-simplificarea sistemului nformationalDezavantaje -riscul netransmiterii abaterilor semnificative-uzura morala a toleranţelor stabilite

Acest sistem de management se utilizează combinat cu alte sisteme de management cel mai adesea cu MPO

17 Managementul prin proiecte Proiectul reprezintă un ansamblu de procese de muncă cu caracter inovaţional a cărui realizare urmăreşte icircndeplinirea unei misiuni complexe

Managementul prin proiecte este un sistem de management cu o durată de acţiune limitată conceput pentru soluţionarea unor probleme complexe precis definite cu un puternic caracter inovaţional care implică aportul mai multor specialişti din subdiviziuni organizatorice diferite integraţi temporar icircntr-o reţea organizatorică autonomăCaracteristicile esenţiale ale unui proiect sunt

- rezultatul final al unui proiect este o unitate sau un număr mic de unităţi spre deosebire de producţia de masă sau serie

- icircn general există doar un cumpărător sau un beneficiar final- realizarea proiectului implică aportul unui număr mare de specialişti care-şi desfăşoară activitatea icircn

mai multe compartimente

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

- durata de desfăşurare sau de realizare este redusă- sunt necesare materiale şi produse diversificate- deoarece implică resurse materiale umane şi financiare importante este necesară stabilirea detaliată a

operaţiunilor şi termenelor de executare- proiectul se realizează prin construirea unor forme organizatorice temporare care funcţionează paralel

cu structura organizatorică de bază a organizaţieiFormeA)management pe bază de proiect cu responsabilitate individuală -management pe bază de proiect cu stat major -management pe bază de proiect mixt

A) management pe bază de proiect cu responsabilitate individualăCaracteristica esenţială icircntreaga responsabilitate pentru derularea proiectului este atribuită unei singure persoane care asigură munca de coordonare necesară realizării acestui proiect Avantaje-reduce la minim cheltuielile cu personalul-foloseşte experienţa specialiştilor firmeiDezavantaje personalul nu este icircntotdeauna cel mai potrivit pentru acea activitate personalul implicat nu este degrevat de regulă de icircndeplinirea sarcinilor postului pe care-l ocupă

B)management pe bază de proiect cu stat majorCaracteristica principală realizarea proiectului este asigurată de managerul de proiect icircn colaborare cu un colectiv care se ocupă icircn exclusivitate de această problemăAvantaje-pot exista specialişti din afara firmei-presupune o abordare riguroasă-personalul are o sensibilitate mai ridicată pentru inovaţieDezavantaje Elimina dezavantajul din folosirea specialistilor firmei inclinati mai mult spre actiune de rutina spre cele inovationaleEtapele de implementare a MPP-definirea generală a proiectului-desemnarea managerului proiectului-definirea organizatorică a proiectului-pregătirea climatului pentru implementarea MPP-implementarea MPP-stabilirea modalităţilor de control şi a termenelor-evaluarea periodică a stadiului realizării proiectuluiAvantajele MPP-soluţionează adecvat problemele complexe inovaţionale-facilitează schimbul de experienţă icircntre subdiviziunile organizatorice ale firmei-formează cadrul pentru descoperirea şi formarea de manageri dinamici competenţiDezavantajele MPP-dificultatea armonizării reţelei organizatorice a proiectului cu structura organizatorică a firmei-creşterea potenţială a conflictelor icircn firmă-dificultatea găsirii de manageri de proiect buni

18 Managementul prin bugete Bugetul este un instrument managerial care asigură icircn expresie financiară dimensionarea obiectivelor veniturilor cheltuielilor şi rezultatelor pe centre de gestiune şi pe icircntreaga firmăPremise pentru aplicarea acestui sistem de management

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

stabilirea de obiective financiare pentru fiecare centru de gestiune proiectarea unor structuri organizatorice adecvate astfel icircncacirct să se stabilească clar atribuţiile

responsabilităţile şi competenţele divizarea firmei pe centre de gestiune cu bugete proprii participarea personalului la dimensionarea bugetelor proiectarea unui sistem informaţional care să asigure determinarea operativă a abaterilor de la

previziuni adaptarea sistemului de evidenţă şi contabil la cerinţele impuse de determinarea costurilor efective

Etapele de implementare-delimitarea şi dimensionarea centrelor de gestiune-elaborarea şi fundamentarea bugetelor-lansarea bugetelor pe centre de gestiune-execuţia bugetară icircnregistrarea şi transmiterea abaterilor (de la bugetul iniţial)-decontarea producţiei şi analiza abaterilor calculul costului efectiv al producţiei şi produselor-evaluarea activităţii centrelor de gestiuneAvantaje

disciplinarea economică a centrelor de gestiune evidenţierea clară şi corectă a contribuţiei fiecărui centru de gestiune la realizarea obiectivelor

fundamentale climat motivaţional

Limite efort uman pentru dimensionarea fundamentarea lansarea şi urmărirea execuţiei bugetelor dificultăţi icircn adaptarea sistemului informaţional

Integrarea MPB se realizează cel mai eficace icircn sistemul managerial prin obiective

19 Categorii de servicii publiceServiciul public (SP) este o icircntreprindere activitate misiune de interes general Principalele cerinţe pentru serviciile publice care constituie ndash după unii autori ndash principii ale serviciilor publice sunt-universalitatea-continuitatea -adaptare constantă (flexibilitatea)-egalitatea tuturor faţă de serviciul public -transparenţaLiteratura de specialitate distingebull serviciul public de legiferare- la care participa şi Parlamentul (camera deputaţilor şi senatulbull serviciul public judiciar- icircnfăptuit de instanţele judecătoreştibull serviciile publice administrative- asigură executarea legilor şi a hotăracircrilor judecătoreşti ordinea publicăsiguranţa naţională crearea condiţiilor optime de sănătate instrucţie publică cultură transport

Serviciile publice Administraţia publică reprezintă activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Icircn

prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri- Administraţie publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administraţie centrală şi ele au existat icircn Ţările Romacircne icircncă icircnainte de organizarea Guvernului ca organ de stat- Administraţie publică localăIcircn categoria serviciilor publice locale (la nivel local şi judeţean) se includ- servicii publice cu caracter statal- servicii comunitare de utilităţi publice

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

- serviciul public pentru activităţi culturale- servicii publice comerciale

Servicii publice cu caracter administrativ cu caracter statal de pază (asigurat de corpul gardienilor publici) de protecţie civilă de autorizare a construcţiilor de stare civilă de autoritate tutelară de protecţie a copilului de urbanism şi amenajarea teritoriului de colectare taxe şi impozite comunitare pentru situaţii de urgenţă comunitare pentru evidenţa persoanelor de poliţie Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele care asigură alimentarea cu apă canalizarea şi epurarea apelor uzate coletarea canalizarea şi evacuarea apelor pluviale salubrizarea localităţilor producţia transportul distribuţia şi furnizarea energiei termice icircn sistem centralizat iluminatul public alimentarea cu gaze naturale alimentarea cu energie electrică transportul public local administrarea fondului locativ public administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi altele asemenea

Servicii publice sociale culturale de educaţie de tineret şi sport asigură realizarea unor acţiuni educative de petrecere agreabilă a timpului liber etc

22 Tipologia serviciilor publice Cele mai icircntacirclnite criterii de clasificare a SP şi structurile pe care de alcătuiesc aceste criterii se prezintă icircn continuarel După natura lor identificăm servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice industriale şi comerciale (SPIC)

Pacircnă icircn deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă Activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfacircşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul al XIX-lea statul a preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc)

Distincţia dintre SPA şi SPIC s-a considerat necesară pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciile publice serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la următoarele criterii- criteriul bdquoobiectuluildquo adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)-al doilea criteriu este modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA- al treilea criteriu este modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC

Icircn literatura de specialitate se icircntacirclneşte şi denumirea bdquoservicii publice socialeldquo Această denumire a fost iniţial utilizată pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educaţiei creşe grădiniţe tabere şcolare etc Deşi este evident că obiectul unor asemenea servicii are caracter social totuşi trebuie luate icircn considerare şi celelalte două criterii şi anume modul de finanţare şi modul de funcţionare2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebim a) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarca a) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a administraţiei publice

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

4 După posibilitatea delegării serviciilora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc 6 După gradul de cuprindere aria de manifestare a interesului distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau comunale

Icircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvemator de provincie icircn Germania preşedinte de district

20 Organizarea si functionarea serviciului public

LEGE Nr 443 din 04051995 serviciului public Icircn sensul prezentei legi serviciul public icircnseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi icircn aparatul acestor organe icircndreptată spre realizarea icircmputernicirilor acestor autorităţi icircn scopul dezvoltării economiei culturii sferei sociale promovării politicii externe apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale ocrotirii drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova prezenta lege alte acte normative referitoare la acest serviciuPrincipiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public icircşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii respectarea disciplinei de stat răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice ale autorităţilor administraţiei publice locale d) profesionalismul competenţa şi spiritul de iniţiativă e) obligativitatea hotăricircrilor organelor ierarhic superioare f) democratismul şi publicitatea crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

21 Proprietatea publica

Proprietatea reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului reprezentacircnd icircn acelaşi timp unul din fundamentele construcţiei socialeea reprez un drept subiectiv care aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau sau de interes public DOMENIUL PUBLIC- cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi care care sunt dobacircndite prin modurile prevăzute de lege Icircntre noţiunea de domeniu public şi cea de proprietate publică nu se poate pune semnul egalităţii ndash noţiunea de domeniu public se referă la bunurile care constituie obiectul dreptului de proprietate publică icircn timp ce noţiunea de proprietate publică se referă la un drept subiectivIcircn funcţie de subiectele dreptului de proprietate domeniul public poate fi naţional judeţean sau local

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ Subiectele dreptului de proprietate publică sunt numai statul şi unităţile administrativ-teritoriale fiind excluse persoanele fizice şi celelalte persoane juridice de drept public sau de drept privat

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită atributele dreptului de proprietate ndash usus fructus şi abusus icircn condiţiile impuse prin lege care au icircn vedere particularităţile impuse de natura sau destinaţia specifică a bunurilor care fac obiectul acestui drept Bunul public

22 Controlul administrativldquoControlul administrativ reprezintă activitatea ce se desfăşoară regulat icircn cadrul structurii generale a administraţiei publice ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ al cărei scop icircl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu comandamentele statale prevăzute de lege realizacircndu-se unitatea de scop şi acţiune icircn administraţia publicărdquo CC Manda

Necesitatea controlului este stracircns legată de modul icircn care se derulează procesul decizional Astfel prin control se verifică icircn mod nemijlocit cum se icircndeplinesc deciziile administrative se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi

Controlul eficient icircndeplinește următoarele condiţii- să fie icircnfăptuit de manageri icircntrucacirct funcţia de control este inseparabilă de funcţia de conducere

astfel managerii trebuie să efectueze un control permanent deoarece nu implică icircntreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare

- controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii pentru informare precisă cu privire la starea de fapt la descoperirea deficienţelor icircn activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale

- funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional capabil să analizeze icircn mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind icircmbunătăţirea rezultatelor obţinute

- asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic dacă verificarea se efectuează periodic conducerea poate lua măsuri icircnainte ca deficienţele să se amplifice prevenind apariţia consecinţelor negative

23 Misiunea si functiile controlului administrativMisiunea se observa prin notiune ldquoControlul administrativeste activitatea ce are drept obiective respectarea legii icircn activitatea autorităţilor administraţiei publice verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii constatarea rezultatelor pozitive şi a abaterilor de la normele prescrise precum şi stabilitatea măsurilor pentru icircnlăturarea deficienţelor constataterdquo D Apostol TofanFunctii

1 Funcţia de constatare -indică gradul modul de realizare şi eficienţa activităţii de verificare 2 Funcţia preventivă - constă icircn asigurarea evitării abaterilor de la lege 3 Funcţia corectivă - implică icircmbunătăţirea activităţii verificate prin icircnlăturarea cauzelor condiţiilor

generatoare4 Funcţia sancţionatorie - antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de icircncălcările săvacircrşite

anularea actelor emiseicircncheiate prin icircncălcarea normelor

24 Formele de control administrativ in RM

Scopul principal al controlului il reprezinta imbunatatirea unei activitati si inlaturarea unor erori sau prevenirea lor In general prin activitatea de control sunt depistate ilegalitatile si deficientele in activitatea controlata fapt care permite organelor competente sa adopte masurile necesare pentru eliminarea respectivelor deficiente si ilegalitati masuri care duc la imbunatatirea activitatii controlate

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

Pentru a asigura conformitatea activităţii organelor administraţiei publice cu exigenţele stabilite de legislaţie este nevoie de instituirea unui vast şi complex control asupra acestei activităţi

Icircn doctrina juridică clasificarea formelor de control exercitat asupra administraţiei publice se face icircn funcţie de mai multe criterii dintre care vom menţiona

1) Natura organului care exercită controlul - control parlamentar (exercitat sub două forme tradiţional realizat de Parlament icircn mod direct şi modern exercitat prin intermediul unor autorităţi publice Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi -control administrativ (exercitat de autorităţile administraţiei publice) - control judecătoresc (exercitat de autorităţile judecătoreşti şi de organe cu activitate jurisdicţională) -control social (prin presă -control exercitat de alte autorităţi publice decicirct cele care realizează prerogativele celor trei puteri clasice (Curtea Constituţională Avocatul Poporului) 2) Regimul juridic al controlului (procedurii aplicabile control jurisdicţional (de natură contencioasă) exercitat de instanţele judecătoreşti (organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale) -control nejurisdicţional (de natură necontencioasă) exercitat de toate celelalte autorităţi de control 3) Poziţia organului de control faţă de cel controlat -control intern (exercitat de funcţionarii publici cu funcţii de conducere din interiorul organului) şi control -----extern (exercitat din afara autorităţii publice) 4) Sfera de cuprindere -control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă activitate domeniu -control complex sau general care priveşte mai multe sectoare de activitate ori toate atribuţiile celui controlat

Controlul in diferite domenii cu organe de specialitate la nivel generalFiscal- Inspectoratul Fiscal Principal de StatVamal -Serviciul VamalAdministrarea şi utilizarea mijloacelor financiare şi a bunurilor publice- Serviciul Control Financiar şi RevizieFinanciar nebancar şi asigurări- Comisia Naţională a Pieţei FinanciareFinanciar bancar- Banca Naţională a MoldoveiAsigurări sociale-Casa Naţională de Asigurări SocialeProtecţia concurenţei Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei

25 Trasaturile caracteristice ale Reegeneringului managerial

Datorita faptului ca transformarile profunde care au avut loc in economiile dezvoltate au determinat procese de modificare a vechilor structuri de lucru bazate pe organizarea traditionalista de tip piramida si pe descompunerea proceselor de munca in operatii simple repetitive In utimele decenii au fost definite o serie de concepte si modele organizationale dintre care unele au fost implementate cu succes in marile companii In vederea cresterii capacitatii intreprinderii de a raspunde nevoilor si exigentelor cat mai diversificate ale clientilor cresterii fortei competitive pe piata dar si pentru a-si realiza la un nivel inalt toate activitatile acestia trebuie sa aplice metode concepte si tehnici care sa anticipeze tendintele pietei inainte ca acest lucru sa il reauseasca firmele concurente

Business Process Reengineering este un concept dezvoltat si promovat de 2 americani M Hammer si James Champy Hammer şi Champy introduc noţiunea de orientare spre procese concentrarea activităţii care creează valoare pentru client şi regacircndirea acestor activităţi icircn totalitatea lor

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

Lucrarea lor pledează pentru revoluţionarea organizaţiei şi funcţiilor icircntreprinderii Teoria are ca principală caracteristică utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare icircn scopul ameliorării produselor şi serviciilor firmei Trăsăturile vizate de teoria lor sunt- schimbarea la faţă a unităţii de lucru de la compartimente funcţionale la echipe de proces - trecerea de la executarea unor operaţii simple la lucrări multidimensionale - modificarea rolului angajaţilor de la subordonare la putere de decizie - instruirea angajaţilor de la calificare la educaţie - măsurarea performanţelor şi stabilirea remunerării după rezultate - promovarea icircn funcţiile manageriale după criterii de trecere de la perfecţionare la abilitate - din supraveghetori managerii devin mentori din constatatori de rezultate devin lideri - structura organizaţiei se aplatizează prin reducerea nivelelor ierarhice (Oprean 2007 p68)

Conform definitiei prezentate de acesti autori Business Process Reengineering reprezinta o regandire fundamentala a proceselor dintr-o organizatie si o reproiectare radicala a acestora in vederea obtinerii unor imbunatatiri semnificative a anumitor indicatori considerati astazi critici in evaluarea performantelor cum ar fi costul calitatea service-ul si viteza rdquo- imbunatatirea timpului scaderea costurilor cresterea calitatii

26 Norme de comportament organizational

Prima constatare a noţiunii de bdquocomportament organizaţionalrdquo a fost legată de importanţa relaţiilor sociale (informale) care s-au dovedit a fi mult mai importante chiar decacirct sistemul de salarizare

Comportamentul organizaţional acoperă o largă plajă de activităţi -cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor salariaţilor -icircnţelegerea dinamicii de grup -acceptarea şi respectarea diferenţelor dintre oameni şi a diferitelor valori culturale cu care aceştia vin icircn organizaţie şi multe alte abilităţi -activităţi şi practici manageriale

Norma este o producţie colectivă ce răspunde unor obiective sociale utilitatea socială este principiul activ al normelor Aceste obiective vizează fie funcţionarea internă a grupului fie raporturile pe care acesta şi le stabileşte cu alte grupuri Norma determină atribuiri de valoare o normă defineşte ceea ce este apreciat icircn cadrul grupului şi ce este dezaprobat

Noul Management Public are ca obiectiv reducerea structurilor birocratice ale statului şi acest obiectiv nu poate fi atins dacă icircn cadrul unei instituţii publice nu există norme de comportament organizational bine puse la punct Structurile noi create vor prelua rolul de reglementare şi coordonare şi vor dezvolta modele de furnizare a serviciilor publice icircn care să fie implicate alte organizaţii nonguvernamentale ducacircnd astfel la crearea de managementul public poate fi privit ca un nou mod de a conduce statul ocupacircnd o mare parte a aceluiaşi teritoriu controlat de administraţia tradiţională dar fiind diferit ca stil de administrare

a) Căutarea celei mai eficiente şi eficace soluţii - Etapele rezolvării unei probleme sunt -identificarea problemei -clarificarea datelor problemei (cine ce cacircnd unde de ce cum ndash sau cei 5 W şi un H who what while where why how) -identificarea cauzei problemei şi a contextului -alegerea oamenilor care doresc să se implice icircn rezolvarea problemei -stabilirea regulilor de lucru şi a rolurilor -găsirea soluţiei prin tehnici de creativitate icircn grup -transpunerea soluţiei icircn plan de acţiune şi aplicarea acestuia -evaluarea rezultatelor icircn urma aplicării planului b) Urmărirea unui avantaj comparativ ndash consta in asigurarea unui cost redus sau a unui produsserviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de produsele similare oferite de ceilalţi concurenţi sau de majoritatea concurenţilor

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

c) Focalizarea unei acţiuni pe ldquoclienţiirdquo reprezentativi - Această normă de comportament presupune AtenţieConcentrareInsistenţăInovaţieCreativitateGacircndire şi selecţie strategică d) Lucrul icircn echipă- Lucru icircn echipă reprezintă o normă importantă icircn comportamentul organizaţional al NMP Această normă oferă grupului de lucru să-şi consulte permanent membrii pentru a le cunoaşte punctul de vedere a fiecarui in parte Consultarea aste alfabetul discursului grupului e) Evidenţierea satisfacţiilor individuale şi de grup- f)Transparenţă icircn acţiuni e)Acceptarea dezechilibrelor şi a schimbării

Trăsături şi Tabuuri negative icircn NMP Fariseism şi minciună Iresponsabilitate Respingerea cooperării Aroganţă politică ierarhică bănească Resemnare sau izolare Protejarea statutului Neprofesionalism Rigiditate Abuz Concentrarea pe ldquo eurdquo Aversiune faţă de risc şi schimbare Lene

27 Fenomenul coruptiv asupra administatiei publiceCe este corupţia

bull Stare de abatere de la norme sociale sau legale bull Folosirea de practici imorale ca frauda icircnşelăciunea intimidarea condiţionarea promisiunea mita icircn practica instituţională bull Abuz intenţionat al puterii publice icircn folos personal

Banca Mondială o consideră cel mai mare obstacol al dezvoltării economico- sociale O creştere cu 078 a corupţiei icircn domeniul public echivalează cu scăderea cu 78 a PIB 2001) bull Are consecinţe grave asupra cetăţenilor care icircşi pierd icircncrederea şi generalizează manifestarea ei icircn structurile publiceDE CE SE MANIFESTĂ -Interesul personal primează icircn relaţiile intersociale97 DIN POLITICIENII ŞI MANAGERII PUBLICI ROMAcircNI DAU CELORLALŢI 3 PROASTĂ REPUTAŢIE NEAcircNCREDERE ŞI INSTABILITATE ROLUL MANAGERULUI IcircN NMP ŞI DIMINUAREA CORUPŢIEIManagerul public trebuie să fie şi lider dubla calitate fiind susţinută de fluenţă icircn icircnţelegerea şi alegerea instrumentelor actorilor şi regulilor dar şi de abilitatea de a face sistemul să meargă icircn risc şi incertitudine să aducă bani să satisfacă nevoile planificate a fi satisfăcute la un standard definit şi acceptatCorupţia devine controlabilă la nivel de buget descentralizat creşte transparenţa acţiunilor ca şi calitatea serviciilor pentru că există monitorizare concurenţă control direct şi reguli clare Este vorba de un nou manager public capabil să atragă resurse să le cheltuiască să răspundă pentru acestea să-şi asume plusurile şi minusurile inerente domeniului cercetat

Metode de combatere a corupţiei1Acţiuni anticorupţie organizarea de seminare TraininguriDe informare a societatii cu privire la prevenirea fenomenului- Centrul naţional anticorupţie din Moldova2 Informarea icircn masă cu privire la actele de corupţie săvicircrşite precum si metodele de pedepsire cercetări jurnalistice- Mass-media3 Cadru legislativ bine icircntocmit icircn ceea ce priveşte combaterea corupţiei- Parlamentul RM

28Managementul anticipat al angajarilor si competentelor icircn administratia publicaManagementul strategic al angajarilor si competentelor are ca obiect identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare ale institutiei publice icircn acest domeniu Este nevoie de anticiparea diferentelor existente icircnainte de a angaja politici si planuri de actiune pentru a le reduceManagementul strategic al angajarilor si competentelor se organizeaza icircn jurul planului strategic al organizatiei (sau cel putin icircn legatura cu obiective bine definite pe termen mediu) El implica simplul functionar public icircn ceea ce priveste proiectul propriu de dezvoltare profesionala si superiorii administrative icircn ceea ce priveste practicile de management puse icircn aplicare

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

Importanta demersului strategic icircn domeniul angajarilor si competentelor Administratia este confruntata cu schimbari care se vor traduce printr-o stagnare sau chiar reducere la nivelul efectivelor si care afecteaza organizarea muncii si competentele cerute de noile realitati icircn domeniul muncii depuse La originea acestor transformari putem identifica trei tipuri de factori factori sociali externi administratiei publice legati de evolutia mentalitatilor si a cerintelor cetatenilor factori sociali interni legati de aspiratiile si motivatiile functionarilor de cresterea nivelului lor de calificare si pregatire profesionala politica de modernizare a serviciului public datorata icircn principal- deconcentrarii si descentralizarii- cerintelor ldquoeuropenizariirdquo icircn domeniul serviciilor publice- dezvoltarii informatizarii serviciilor publice- evolutiei managementului resurselor umaneFunctionarii actuali constituie un element important icircn ceea ce priveste situatia efectivelor de personal pe termen mediu si lung Evolutiile pot fi icircn cadrul sectorului administrativ lente atacirct din punctul de vedere al miscarilor ldquonaturalerdquo (recrutari promovari plecari etc) cacirct si din cel al pregatirii si calificarii necesareEste deci extrem de important pentru administratia publica sa anticipeze si sa prevada ea are responsabilitatea de a se pregati din timp pentru situatiile si competentele ce vor aparea ca fiind necesare icircn viitor

ExemplificareGRILA DE ANALIZA A COMPETENTELORPost tip ndash responsabil de echipaServiciuBirou sau subdiviziuneCompetente necesare cerute pentru acest post Nivele0 1 2 3 Cunostinte profesionaleUtilizare echipamente Gestionare administrativa si contabila Gestionarea domeniului public Informatica Urbanismmediuamenajarea teritoriului Constructii Competente operationale si managerialeMobilitate pe teren constatare informareDiagnoze propuneriProgramarePlanificarePregatireAngajare si coordonare de cheltuieliAnimaredirijare a echipeiEvaluarePunere icircn practica

Competente relationaleFactor de comunicareSpirit de echipaCapacitate de orientare a serviciuluiAutoritate1 Controlul competentelor semnifica o interventie pe trei nivele- competente actuale- competente dorite de catre functionarul public- competente dorite icircn cadrul organizatieiAceasta tripla abordare permite identificarea diferentelor icircntre nevoile actuale si cele viitoare icircn domeniul posturilor si a resurselor2 Acest tip de document permite controlul competentelor si definirea profilului dorit icircn ceea ce priveste functionarul public angajat icircntr-o anumita activitate

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani

3 Acest tip de grila elaborat pentru fiecare post-tip este construit la nivelul echipei de conducere grila este ulterior supusa validarii unei grupe de lucru (constituita de reprezentanti sindicali si functionari ce ocupa tipul de post icircn cauza)4 Acest document cunoscut de functionarul vizat se recompleteaza- icircn caz de plecarevenire a titularului- icircn caz de schimbare- cel putin o data la cinci ani