Examen (II) Tehnologia Medicamentului

49
1.Forme farmaceutice lichide ca sisteme disperse omogene ,materii prime, auxiliare si solventi. Formele medicamentoase lichide sunt numite sisteme libere multilateral disperse, constituite dintr-un mediu de diispersie lichid in care sint dispersate omogen subtante lichide. Solventi sunt substante chimice individuale sau amestecul lor , capabile sa dizolve diferite substante, adica sa formeze cu ele sisteme omogene-solutie alcatuita din doua sau mai multe componente. Apa purificata este un solvent folosit la prepararea majoritatii formelor medicamentoase lichide . Alcool etilic trebuie sa corespunda cerintelor Farmacopeii de Stat , concentratiile oficinale ale lui fiind 95,90,70 si 0 !. "l se foloseste atunci cind subst. med. sint insolubile sau hidrolizeaza in apa cind e prevazut act curativ a solventului. Glicerolul  prezinta un lichid solid, incolor, transparent, viscos cu gust dulce, reactive neutral cu sau fara miros specific folosit in tehnologia medicamentului. Uleiurile vegetale  prezinta amestecuri de gl#ceride ale acizilor grasi macromolecular i se e$trag din produse vegetale mai ales din seminte si fructe uleioase prin presare la rece se  prescriu in liniment, picaturi auriculare in injectii subcutanate. Uleiul de parafina se obtine din titei dupa distilarea petrolului lampat .%ichid incolor, neutru si nepolar. Polietilen glicol  polimer al o$idului de etilen, higroscopic, miscibil cu apa, alcool si acetone. Solvent bun pentru camphor, anestezina, atropine & sulfat. Eterul medicinal se dizolva in '( parti de apa ,se amesteca in orice proportii cu alcoolul , cloroformul ,uleiurile vegetale. Esilonii prezinta polimeri lichizi cu continut de ato mi de liliciu, o$igen si radicali etilici sintetici colori si transparenti. Dimexidul poate fi sub forma de lichid transparent incolor. )izolva usor multe substante *  pinicilina, norsulfazolul ,cloramfenicolul ,ac. acetilsalicilic ,hidrocortizonul. . Sol utii med!oase . Sol.a poase. "aterii prime, auxi liar e si solve nt. Solutiile med-oase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin unul sau mai multe S+ dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solvent si destinate pt uz intern,e$tern,parenteral sau pt prepararea altor F. Sol.med-oase au ca solvent- apa, aclool, etanol,glicerol. lasificare* ' )upa modul de formulare* sol.magistrale, industrial, oficinale/ ( )upa compozitie* Sol.simple si sol.compuse/ )upa natura solventului* sol.apoase, alcoolice, glicerolice, uleioase/ )upa modul de preparare* Sol.obtinute prin dizolvare, prin amestecare, 5 )upa mod.de conditionare/ sol.unidoze si multidoze/ 1 )upa modul de administrare* Sol.cu masuri dozatoare, adm.cu picaturile, sol.pt frictionare,pensulatii etc. 2t formularea solutiilor este nevoie de urmatoarele materii prime* S sau dizolvantul, Subst.au$iliare solvent dizolvant3adjuvanti si aditivi/ material si recipient de conditionare. ateriile prime farmaceutice sunt substan4e de origine natural 3animal, vegetal, microbiologic, de semisintez sau de sintez, utilizate pentru prepararea de sol.med-oase.

Transcript of Examen (II) Tehnologia Medicamentului

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 1/49

1.Forme farmaceutice lichide ca sisteme disperse omogene ,materii prime, auxiliare sisolventi.Formele medicamentoase lichide sunt numite sisteme libere multilateral disperse, constituitedintr-un mediu de diispersie lichid in care sint dispersate omogen subtante lichide.Solventisunt substante chimice individuale sau amestecul lor , capabile sa dizolve diferite

substante, adica sa formeze cu ele sisteme omogene-solutie alcatuita din doua sau mai multecomponente.Apa purificataeste un solvent folosit la prepararea majoritatii formelor medicamentoaselichide .Alcool etilictrebuie sa corespunda cerintelor Farmacopeii de Stat , concentratiile oficinaleale lui fiind 95,90,70 si 0 !. "l se foloseste atunci cind subst. med. sint insolubile sauhidrolizeaza in apa cind e prevazut act curativ a solventului.Glicerolul prezinta un lichid solid, incolor, transparent, viscos cu gust dulce, reactive neutralcu sau fara miros specific folosit in tehnologia medicamentului.

Uleiurile vegetale prezinta amestecuri de gl#ceride ale acizilor grasi macromoleculari see$trag din produse vegetale mai ales din seminte si fructe uleioase prin presare la rece se prescriu in liniment, picaturi auriculare in injectii subcutanate.Uleiul de parafina se obtine din titei dupa distilarea petrolului lampat .%ichid incolor, neutrusi nepolar.Polietilen glicol polimer al o$idului de etilen, higroscopic, miscibil cu apa, alcool si acetone.Solvent bun pentru camphor, anestezina, atropine & sulfat.Eterul medicinal se dizolva in '( parti de apa ,se amesteca in orice proportii cu alcoolul ,cloroformul ,uleiurile vegetale.Esilonii prezinta polimeri lichizi cu continut de atomi de liliciu, o$igen si radicali etilicisintetici colori si transparenti.Dimexidul poate fi sub forma de lichid transparent incolor. )izolva usor multe substante * pinicilina, norsulfazolul ,cloramfenicolul ,ac. acetilsalicilic ,hidrocortizonul.

. Solutii med!oase. Sol.apoase. "aterii prime, auxiliare si solvent.Solutiile med-oase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin unul sau mai multe S+dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solvent si destinate pt uzintern,e$tern,parenteral sau pt prepararea altor F . Sol.med-oase au ca solvent- apa, aclool,etanol,glicerol.

lasificare*' )upa modul de formulare* sol.magistrale, industrial, oficinale/( )upa compozitie* Sol.simple si sol.compuse/

)upa natura solventului* sol.apoase, alcoolice, glicerolice, uleioase/ )upa modul de preparare* Sol.obtinute prin dizolvare, prin amestecare,

5 )upa mod.de conditionare/ sol.unidoze si multidoze/1 )upa modul de administrare* Sol.cu masuri dozatoare, adm.cu picaturile, sol.ptfrictionare,pensulatii etc.2t formularea solutiilor este nevoie de urmatoarele materii prime* S sau dizolvantul,

Subst.au$iliare solvent dizolvant3adjuvanti si aditivi / material si recipient de conditionare.ateriile prime farmaceutice sunt substan4e de origine natural 3animal , vegetal ,microbiologic , de semisintez sau de sintez , utilizate pentru prepararea de sol.med-oase

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 2/49

area majoritate ale S utilizate la prepararea sol.sunt subst.solide, mai rar lichide.Subst.trebuie sa corespunda e$igentelor calitative prezentate in farmacopee* identitate, puritate, unifirmitate, lipsa unei contaminari microbiene e$cesive, solubiliate tec.Subst.au$iliare sunt de prima importanta care predomina cantitativ avind rolul de atransforma S+ in solutie, in urma precesului de dizolvare. +legerea solventului se face dupa

principiul inrudirii chimice cu subt.de dizolvat cit si dupa scopulterapeutic urmarit.lasificarea solventilor*+ dupa constitutie chimica* polari 3apa,alcool,glicerol si nepolari 3benzene,toluene,chloroform etc. /6 )upa miscibilitate* solv.miscibili cu apa, nemiscibili cu apa/ Substan4ele au$iliareutilizate la fabricarea Fm lichide* solvent, vehicul, e$cipient- constituie partea esen4ial nrealizarea formei farmaceutice/adjuvant, aditiv-asigur unele calit 4i ale formei farmaceutice 8i intervin n prevenireadegrad rii acesteia.

Solvent* dizolvant, vehicul, faz dispersant , mediu de dispersie.ehicul dizolvant, mediu de dispersie, faz dispersat .+djuvant este o substan4 au$iliar care se adaug la un amestec de substan4emedicamentoase pentru*-a facilita procesul tehnologic/- a nlesni administrarea medicamentului/- a juta medicamentul 8i ac4iunea la locul de aplicare.+ditiv este o substan4 au$iliar utilizat n cantit 4i mici, la prepararea unui medicamenscopul amelior rii propriet 4ilor sau ob4inerii unei noi calit 4i-asigurarea stabilit 4ii fizice, chimice 8i microbiologice/-modificarea propriet 4ilor organoleptice* miros, gust, culoare.Sol.med-oase apoase sunt F lichida, sunt amestecuri omogene, transparente ce auurmat.avantaje* +bsorbtie deplina si rapida/ )iapazon larg de aplicare/ icsorarea actiuniiiritante a unor S / ascarea gustului neplacut ale unor S 3folosirea corigentilor /:ehnologie simpla de preparare.)ezavantaje* Stabilitate chimica si microbiologica redusa/ onditii mai putin precise dedozare/ )ificultati de transportare3volum mare, ambalaj fragil etc. .;n practica farmaceutica sol.se pregatesc prin met.dizolvare la masa3se cintareste, preparareglicerinei, ulei gras / 2rin met.la volum 3prepararea etanolului / prin met. asa-volum3atunci cind S se cintareste, iar solv,se ia dupa volum .

#.Solutii ca sisteme dispersii omogene . $lasificare ,materii prime, auxiliare si solventiForme farmaceutice omogene sunt sisteme disperse omogene, respective dispersii molecularsau ultramicromoleculare, n care faza dispersat< 8i mediul de dispersie, adic< fazadispersant< au afinitate reciproc<, n sensul c< sunt miscibile sau solubile una cu, respectiv

nalta. +ceste sisteme sunt formate dintr-o singur< faz< cu una sau mai multe specii demolecule. )imensiunile acestor molecule sunt comparabile, fiind de '0 la -7 cm.Se clasificadupa mai multe criterii . onform destinatiei deosebim forme medicamentoase

pentru uz intern, e$tern si parenteral . )ependent de natura solventului deosebim formeapoase si neapoase . onform componentei si operatiilor tehnologice de preparare se divid insimple si compuse

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 3/49

Solventisunt substante chimice individuale sau amestecul lor , capabile sa dizolve diferitesubstante, adica sa formeze cu ele sisteme omogene-solutie alcatuita din doua sau mai multecomponente.Apa purificataeste un solvent folosit la prepararea majoritatii formelor medicamentoase

lichide .Alcool etilictrebuie sa corespunda cerintelor Farmacopeii de Stat , concentratiile oficinaleale lui fiind 95,90,70 si 0 !. "l se foloseste atunci cind subst. med. sint insolubile sauhidrolizeaza in apa cind e prevazut act curativ a solventului.Glicerolul prezinta un lichid solid, incolor, transparent, viscos cu gust dulce, reactive neutralcu sau fara miros specific folosit in tehnologia medicamentului.Uleiurile vegetale prezinta amestecuri de gl#ceride ale acizilor grasi macromoleculari see$trag din produse vegetale mai ales din seminte si fructe uleioase prin presare la rece se prescriu in liniment, picaturi auriculare in injectii subcutanate.

Uleiul de parafina se obtine din titei dupa distilarea petrolului lampat .%ichid incolor, neutrusi nepolar.Polietilen glicol polimer al o$idului de etilen, higroscopic, miscibil cu apa, alcool si acetone.Solvent bun pentru camphor, anestezina, atropine & sulfat.Eterul medicinal se dizolva in '( parti de apa ,se amesteca in orice proportii cu alcoolul ,cloroformul ,uleiurile vegetale.Esilonii prezinta polimeri lichizi cu continut de atomi de liliciu, o$igen si radicali etilicisintetici colori si transparenti.Dimexidul poate fi sub forma de lichid transparent incolor. )izolva usor multe substante * pinicilina,norsulfazolul ,cloramfenicolul ,ac. acetilsalicilic ,hidrocortizonul.

%. Apa distilata ,apa pentru in&ectii ,apa deminerali'ata (o)tinerea ,aparatura dela)oratorsi industrial , conditii de calitatesiconservare.+pa purificata prin distilare ."ste un lichid incolor fara miros si gust ce trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii decalitate si puritate* p= 5,0-7,0 reziduul prin evaporare cel mult 0,00' la suta. "a nu trebuiesa contina substante reducatoare ,cloruri,sulfati ,azotati,calciu ,metale grele, bio$id decarbon, amoniu. +pa purificata prin distilare se prepara in compartiment separate, asepticrespectind regulile in vigoare. )istilarea se efectueaza folosind aparate de distilat3acvadistilatoare . %a inceputul procesului timp de '0-'5 min prin aparat se trecvapori deapafara a fi condensati in refrigerant .2rimele portiuni de apa se inlatura apoi incepecolectarea apei caatare. Se colecteaza apa purificata in vase curate ,uscate,sterile.+cvadistilatoarele de preparare a apeipurificateprindistilaresintconstituite dintreipartiprincipale *cazansaucamera de evaporare ,conductavaporilor ,si refrigerantsaucondensator.

alitatea apei purificate se verifica conform cerintelor din Farmacopee. ;n fiecare zi apa estesupusa unui control calitativ pentru a se verifica lipsa de cloruri ,sulfati si saruri de calciu odata la luni unui control chimic total in laboratorul de analiza unde se verifica lipsa ionilo

de amoniu, substantelor reducatoare si anhidridei de carbon.+pa poate fi demineralizata cu curent electric prin electroosmoza si cu ajutorul rasinelorschimbatoare de ioni. )upa continutul de saruri ea este mai pura decit apa distilata si de 1-'0

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 4/49

ori mai putin costisitoare. +ceste avantaje insa n-au largit sfera de folosire pe larg a apeidemineralizate la prepararea formelor medicamentoase din cauzato$icitatiicontinutului desubstantepirogenesi a microorganismelor. alitatea apei demineralizate ramine in fuctie demodul de preparare .Se recomandasprefolosirea la prep.formelor medicamentoase lichidee$ceptie fac solutiile injectabile si oftalmice.

*.Solutiimedicamentoase.Solutii oficinale simple si compuse de clorura de calciu, decloroform, de apa oxigenata si de solutie conservanta. Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care continuasaumaimultesubstante active dizolvateintr-un solvent sauintr-un amestec desolventiisisuntdestinatiadministrarii interne sie$terne.Solutiilemedicamentoasetrebuiesa fielichidelimpezisisuntconstituitedintr-un mediu de dispersielichid in caresuntdispersateomogenesubstante active care pot fi solide,lichidesaugazoase.2reparatelelichideprezinta dezavantajul ca sunt mai greu de manipulat si

transportat si sunt mai putin stabile decatpreparatele solide. lasificarea solutiilor*Solutii micromoleculare- solutiile adevarate, moleculele sau ionii fiind omogen imprastiatein solvent.

. Solutii micelare*- sisteme formate din agregate de ion sau molecule dispersate in solvent.. Solutii macromoleculare*- sisteme in care solvatul este dispersat sub forma de molecule ca

in cazul solutiilor micromoleculare cu difetenta ca moleculele in acest caz au dimensiunifoarte mari.

Apa oxigenat+, denumit i >ș pero$id dehidrogen> sau perhidrol este un lichidincolor,cu punctul de fierbere '0? @ , cu punctul de topireA nghe are - @ , cu formula chimicț= (B(.Se amestec cuapa noricepropor ie, esteț solubil neter iș alcool.+re constantadielectric mare, apropiat de a apei, fiind un bun dizolvantionizabilfa dețs ruri, ncazurile n care nu se manifest ca o$idant. B solu ie 5! poart denumireațde perhidrol .C'DFiindinstabil , se descompunespontan, rezultEndap io$igen. iteza deșdescompunereesteinfluen at de o serie de factorica*ț lumina, c ldura, catalizatorii etc.C'D "steo specie o$igenreactiv .+pao$igenat esteutilizat ca antiseptic sub forma uneisolu iidiluateț"aestecapabil s eliberezeo$igen gazos, echivalent a '0 volume ale lichiduluirespectiv. "steindicat datorit capacit ilor sale de cura ire a pl gilorcutanatebenigne i deț ț șasigurareaasepsieiacestora. +re ipropriet ihemostatice 3opre tesEnger rileș ț ș

ncursulepista$isului.

S -U /A $ 0SE 2A0 ASubst conservante se fol in scopul asigurarii sterilitatii pe o perioada de timp mai indelungatadmit subst conservante la sol injectabile care se admin intracardiac, intrarahidian intraoculala solutii in cantitati mai mari de '0ml care se administreaza sc, iv, im. ei mai utilizati consersunt* fenolul, fenosept, esteri ai acodului parahidro$ibenzoic.$loroformul este folosit mai ales ca diluent ,este un lichid incolor, inflamabil cu un miros du+re o densitate mai mare ca apa, fiind solubil nu mai nsolven iț organici.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 5/49

3. Solu ii magistrale cu su)stan e greu solu)ile. ehnici de di'olvare i solu)ili'are.ț ț șDi'olvarea. 4n practica farmaceutic+, din solu iile apoase cu con inut de su)stan + greuț ț ț

solu)ile in ap+ fac parte Furacilina i Calciul gluconat.ș p.( Sol, Furacilini 5,5 6 ! *55 ml D.S. Extern, pentru a cl+ti g7tul.Forma medicamentoas lichid prescris prezint o solu ie pentru uz e$tern, cu con inut deț țsubstan greu solubil n ap .țFuracilina se dizolv greu n ap 3'* (00 , de aceea solu ia se prepar n raportul '*5000 ț

nc lzire. Solu iile de furacilin se mai prepar pe solu ie izotonic de natriu clorid careț țspore te ac iunea farmacologic a acestei substan e medicamentoase. Gn cazul e$aminat, seș ț țm soar ntr-un vas 500ml ap purificat , se adaug ,5 g natriu clorid i 0,' g furacilin .ș

asul se nc lze te p n la dizolvarea furacilinei. Solu ia ob inut se strecoar n flacon dș ț țsticl incolor . Se eticheteaz pentru uz e$tern.:ot a a se prepar solu iile apoase de acid boric, natriu tetraborat, etacridin lactat etc.ș ț p.( Sol. $alcii gluconatis 156! 55ml D.S. /ntern, c7te o lingur+ de # ori8'i.+vem prescris o form medicamentoas lichid & solu ie apoas , cu con inut de substanț ț țgreu solubil .

alciul gluconat se dizolv greu la temperatur ordinar n ap 3'*5 , de aceea solu ia seț prepar la nc lzire, ns ea se poate suprasatura, devenind tulbure. 2entru a ob ine solu iiț țtransparente, se aplic c rbunele activat 3pulbere , n propor ie de & 5 ! la partea de maț prescris n re et .țGntr-un vas de sticl termostabil se m soar '90 ml de ap , se adaug (0,0 g calciu glucoi ',0 g c rbune activat. :otul se fierbe la foc domol '0 & '5 min.ș

Solu ia ob inut se filtrez fierbinte prin h rtie de filtru. Gn caz de necesitate, dup r cireț țsolu ia seaduce cu ap n cilindru p n la cota de (00 ml. Se eticheteaz pentru uz intern.ț2entru dizolvarea solu iilor deosebim urm toarele etape*ț

ontractarea suprafe ei substan ei solide cu solventul, urmat de umectare,ț țabsorb ie i p trunderea solventului n microfisurile particolelor solide/ț ș

;nterac iunea moleculelor solventului cu straturile substan ei la interfa , urmat dț ț țsolvatarea moleculelor sau ionilor n faza lichid /

:recerea moleculelor solvatate sau a ionilor n faza lichid / "chilibrarea concentra iilor n toate straturile solventului.ț

Gn dependen de raportul dintre medicamentele difuzionale i cele cinetice, s nt posibile ț știpuri principale de dizolvare*

difuzional / cinetic /

difuzional-cinetic /c nd valorile coeficientului vitezelor la procesele din interfaz i difuzionale s ntșcomparabile.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 6/49

9. Solu ii oficinale cu principiul activ re'ultat dintr!o reac ie( solu ie de hidroxid de calciuț ț țacetat de amoniu, acetotartrat de aluminiu.

Solu ia de calciu hidroxid (Apa de var) – Calcium hydrooxidum solutum.ț +pa de var este osolu ie saturat de calciu hidro$id. 2repararea ei se face prin stingerea varului cu ap n rapț'*5 ntr-un vas de ceramic voluminos. +pa se adaug treptat, deoarece are loc o reac iețe$otermic . asa ob inut se transfer ntr-un borcan, sp l nd-o cu nca '5 p r i de ap Eț țagit puternic, apoi se nchide ermetic cu un dop i se las pe -5 ore. )up aceasta lichidușdeasupra precipitatului de calciu hidro$id se scurge. %ichidul scurs con ine impurit i de clț țde i sulfat ioni.șSolu ia de amoniac 10 (Solutio Ammonii caustici 10 ) –ț un lichid volatil transparent, cumiros caracteristic special i reac ie alcalin . Se amestec cu apa i etanolul n toate proporș ț ș ț

on ine 9,5 & '0,5 ! de amoniac.țSolu!ia "uro# (acetotartrat de aluminiu 10 )+cetotartratul de aluminiu & se ob4ine n ( etape*'.Se prepar acetatul bazic de aluminiu.(.+cetatul bazic de aluminiu trece n acetotartratul de aluminiu.Heac4iile se produc n timp cu o vitez mic .Sulfatul de aluminiu se dizolv la rece n '00de ap 8i se filtreaz . Gn solu4ie se adaug acidul acetic diluat 8i o solu4ie de carbonat de 3subagitare continu . Se las n repaus la temperatura camerei cel pu4in ( oreagitEnd di

n cEnd pentru degajarea de bio$id de carbon. Se filtreaz 8ise adaug la fiecare '00 gramesolu4ie .5 grame de acid tartric.

:. Pre'en a solu iilor apoase din su)stan e medicamentoase greu solu)ile, oxidan i,ț ț ț țsu)stan e ce formea'+ compu i complec i.ț ș șSolu iile apoase se prepar prin metoda mas -volum, care prevede ca partea de mas dețsubstan medicamentoasț (g) s se con in n volumul prescris de solu ieț ț (ml). %a preparareasolu iilor prin aceast metod se folosesc diferite vase de m surat gradate dup volum. "$ițcazuri deosebite de preparare a solu iilor apoase.țDin solu iile apoase cu con inut de su)stan + greu solu)ile in ap+ț ț ț fac parte Furacilina ișCalciul gluconat. p.( Sol, Furacilini 5,5 6 ! *55 ml D.S. Extern, pentru a cl+ti g7tul.Forma medicamentoas lichid prescris prezint o solu ie pentru uz e$tern, cu con inut deț țsubstan greu solubil n ap .țFuracilina se dizolv greu n ap 3'* (00 , de aceea solu ia se prepar n raportul '*5000 ț

nc lzire. Solu iile de furacilin se mai prepar pe solu ie izotonic de natriu clorid care sț ț șac iunea farmacologic a acestei substan e medicamentoase. Gn cazul e$aminat, se m soarț țun vas 500ml ap purificat , se adaug ,5 g natriu clorid i 0,' g furacilin . asul se nc lș ș p n la dizolvarea furacilinei. Solu ia ob inut se strecoar n flacon de sticl incolor . Sț ț

eticheteaz pentru uz e$tern.:ot a a se prepar solu iile apoase de acid boric, natriu tetraborat, etacridin lactat etc.ș ț

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 7/49

p.( Sol. $alcii gluconatis 156! 55ml D.S. /ntern, c7te o lingur+ de # ori8'i.

+vem prescris o form medicamentoas lichid & solu ie apoas , cu con inut de substanț ț țsolubil .alciul gluconat se dizolv greu la temperatur ordinar n ap 3'*5 , de aceea solu ia se ț

la nc lzire, ns ea se poate suprasatura, devenind tulbure. 2entru a ob ine solu ii transparț țaplic c rbunele activat 3pulbere , n propor ie de & 5 ! la partea de mas prescris n ț țGntr-un vas de sticl termostabil se m soar '90 ml de ap , se adaug (0,0 g calciu glucoș',0 g c rbune activat. :otul se fierbe la foc domol '0 & '5 min.Solu ia ob inut se filtrez fierbinte prin h rtie de filtru. Gn caz de necesitate, dup r cire ț ț țseaduce cu ap n cilindru p n la cota de (00 ml. Se eticheteaz pentru uz intern.

Prepararea solu iilor apoase cu oxidan iț țGn practica farmaceutic , mai frecvent se nt lnesc solu ii apoase de Ialiu permanganat i ț șnitrat - o$idan i puternici, care se descompun u or n prezen a diferitelor substan e organicț ș ț ț

azurile principale de descompunere pot fi* apa purificat , microflora, materialul filtrat etcaceea e mai bine ca substan ele men ionate s fie dizolvate n flaconul de livrare n ap prț ț purificat , prealabil filtrat i nc lzit p n la 0 & 10 J . Gn caz de necesitate,solu iileș țfiltreaz prin filtreaz prin filtrul de sticl nr.' sau nr. (. Solu iile de Ialiu permanganat n cantit i mai mari de '! se prepar prin triturarea cristalelț țde substan la mojar, cu c teva por iuni de ap proas t purificat fierbinte i filtrat . )upț ț știmp, solu ia limpezit se toarn ntr-un cilindru gradat, iar cristalele de substan din mojaț țtritureaz cu noi por iuni de ap . Bpera ia se repet p n ce Ialiul permanganat va fi cantitț țsolu ie.țPrepararea solu iilor apoase cu su)stan e ce formea'+ compu i complec iț ț ș șSolu iile apoase de iod ;iod iodurat<.ț ;odul cristalic este foarte greu solubil n ap 3'*5000 ,

ns n practica medical este nevoie de solu ii apoase de iod de concentra i nu mai mici dț ț2repararea solu iilor apoase de iod se bazeaz pe proprietatea iodului de a forma compu iț școmplec i 3K;ș cu solu iile concentrate de Ialiu sau natriu iodid. )in aceste considerente,țsolu iile apoase de iod se prescriu de obicei mpreun cu Ialiu iodid.ț

ai des sunt folosite solu iile apoasede iod %ugol, pentru uz intern i e$tern.ț ș

Solu iile cu mercur diclorid.ț Se folosesc ca remedii cupropriet i antiseptice puternice 3sol. dț0,'!, sub form de aplica ie pe piele i 0,0' & 0,0(! - aplica ie pe mucoase .ț ș țSolu iile cu orasolț prezint forme medicamentoase lichide apoase & glicerolice, pentru uze$tern, cu con inut de substan to$ic .ț ț

=. Solu ii magistrale cu su)stan e toxice i puternic active. $alcularea do'elor maximeț ț șpentru adul i i copii. Solu ii magistrale cu su)stan e i produse stupifiante. Eli)erareaț ș ț ț șpreparatelor cu su)stan e stupefiante.ț:oate substan ele to$ice s nt cuprinse nFarmacopee n tabelulț $enena 3lista + , periodic rev zut

i ad ugit. Gn farmacii ele se p streaz n safeuri sub cheie, flacoanele fiind etichetate cușinscrip ie alb pe fundal negru i av nd indica ia dozelor ma$ime, iar al turi de fiecare borț ș ț p streaz ustensilele necesare pentru lucrul cu fiecare substan to$ic aparte.ț

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 8/49

Substan ele deosebit de to$ice, cum ar fi anhidrida arsenioas , natriul arsenat, strichnina nitțmercurul o$idat i mercurul diclorid se p streaz n sec ia interioar a safeuluiș ț $enena% subcheie. Gn acela i safeu se afl i lista substan elor to$ice cu indica ia dozelor ma$ime.ș ș ț țSubstan ele puternic active, de i nuposed to$icitatea substan elor din lista +, pot afecta graț ș țs n tatea dac se dep e te doza ma$im . "le s nt incluse de Farmacopee n tabelulș ș

Separanda3lista 6 . 6orcanele i flacoanele cu astfel de substan e se eticheteaz cu inscrip ieș ț țro ie pe fundal alb, indic ndu-se dozele ma$ime/ se p streaz n dulapuri sub cheie.ș2rintre substan ele to$ice i puternic active se divizeaz ntr-o categorie aparte stupefiante ț șsubstan e ce inhib centrii nervo i, iar la utiliz ri repetate dau dependen i obi nuin ducț ș ț ș ș țnarcomanie.Hestul substan elor medicamentoase s nt numiteț anodine 3adinamice sau obi nuite. "le sunt maiș pu in active i se administreaz n cantit i p n la ordinul gramelor. Brice substanț ș ț țmedicamentoas , posed o ac iune fiziologic i administrat n doze e$agerate, poate devț șnociv pentru organism i chiar to$ic . :oate substan ele anodine se eticheteaz cu litere neș ț

pe fundal alb.2entru a atinge efectul terapeutic scontat, substan a medicamentoas trebuie administrat țcantit i specifice, ca s ating n organism o anumit concentra ie. antitatea de substanț ț țmedicamentoas administrat bolnavului se nume teș do&'. "fectul terapeutic deci, ca i cel to$ic,șdepinde de doz , de aceea cantit ile de substan prescrise trebuie determinate cu o certituț țma$im posibil . 2entru a evita accidentele, farmacopeile prev d pentru substan ele to$ice ț ș puternic active doze ma$ime ce prezint cantitatea ma$im dintr-o substan prescris n țterapeutic, lipsit de capacitatea de a cauza efecte to$ice. +ceast limit superioar sub carfi administrat o substan medicamentoas se poate referi la o singur doza, numit dozațma$im unic , sau pentru o dat(dosis maxima simplex)%ori la doza pentru ( de ore, saunictemeral (dosis maximapro die). "etodele de calculare a do'elor maxime pentru copii )a'ate pe v7rst+

alcularea dozelor ma$ime conform v rstei copilului este o metod destul de uzual n pramedical , dat fiind c v rsta este un factor dintre cei mai u or de cunoscut. %a determinareșdozelor terapeuticese aplic formulele*

%ui Freud S

L150 ⋅ a

%ui Loung C A

A+ 12 ⋅ a

Gn care S prezint doza ma$im pentru sugar/ C - doza ma$im pentru copil/ * & v rstasugarului n luni/ A & v rsta copilului n ani/ a & doza ma$im pentru adult."etode de calculare a do'ei maxime pentru copil )a'ate pe masa corporal+)ate mai e$acte n calcularea dozelor ma$ime pentru copil pot fi ob inute folosind formulelțcare utilizeaz masa corporal , spre e$emplu formula lui larI*

C M 70 ⋅ a

Gn care C - doza ma$im pentru copil/ a & doza ma$im pentru adult/ + – masa copilului nIg.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 9/49

Gn cazulmedicamentelor care s nt eliminate foarte repede din organism, la calcularea dozelma$ime pentru copii se aplic formule ce iau n considera ie numai suprafa a corporal , spț țe$emplu formula raMford & :err# & HourIe*

C S

c

S a ⋅ a

Gn care C - doza ma$im pentru copil/S C , suprafa a corporal a copilului,ț m-/ S a , suprafa ațcorporal a adultului 3',7( m( / a & doza ma$im pentru adult, g .-a calcularea do'elor maxime pentru adul iț n v rst de peste 10 ani ne vom conduce deindica iile Farmacopeii. )ozele ma$ime de substan e cu ac iune depresiv asupra sistemuluiț ț țnervos central 3hipnotice, neuroleptice, grupul morfinei, bromidele , precum i de heterozidșcardiotonice, de diuretice se mic oreaz pentru aceast categorie de bolnavi p n la N din șma$im pentru adult de p n la 10 ani, iar dozele substan elor to$ice i puternic active & pț ș(A / dozele de antibiotice, sulfamidele i vitamine r m n intacte. %a administrareașmedicamentelor acestui contingent se iau n considera ie i sensibilitatea individual la difeț ș

substan e medicamentoase, metabolismul redus al organismului. Onele farmacopei propun oțdiferen iere de v rst n calcule, aplic nd urm toarele formule*ț 0,/0 ani a ⋅ 0%/0 /0, 0 ani a ⋅ 0%20.Eli)erarea preparatelor precum i do'ele maxime ale su)stan elor medicamentoase toxice,ș țputernic active, i ale stupefiantelorș se verific numaidec t n farmacie, nainte de e$ecutarre etei. )ac n prescrip ii s nt dep ite dozele ma$ime pentru o dat f r ca medicul s leț ț șcu cuvinte i afirmat prin semnul e$clam rii, farmacistul le va reduce n mod obligator i vș șelibera numai jum tate din dozele indicate n tabelca ma$ime.Gn re etele pentru remedii cu con inut de substan e to$ice i puternic active se va men ionaț ț ț ș ț

numaidec t modul de administrare, care permite calcularea dozelor ma$ime.

15. Di'olvarea i factorii care influen ea'+ di'olvarea i vite'a de di'olvare.ș ț ș2repararea unei solu iiț ;di'olvarea<este opera ia prin care se disperseaz p n la dimensiunițmoleculare una sau mai multe substan e ntr-un lichid. oleculele substan ei care se dizolvț țdesprind din masa solid i difuzeaz printre moleculele solventului.ș)izolvarea este influen at de o serie de factori cum sunt natura i structura chimic a substaț ș țde dizolvat, p=-ul, prezen a altor substan e etc.ț ț

onstanta vitezei de dezolvare K la un volum constant de lichid se determin prin e$presia*

K P γ D D + αγ

Gn dependen de raportul dintre medicamentele difuzionale i cele cinetice, s nt posibile ț ș principale de dizolvare*

difuzional / cinetic / difuzional-cinetic /

c nd valorile coeficientului vitezelor la procesele din interfaz i difuzionale s nt comparașHezult c viteza de dizolvare este direct propor ional cu suprafa a de contact dintre lichidț ț șsolid, cu constanta vitezei de dizolvare care variaz o dat cu natura substan ei, cu diferen aț țdintre concentra ia la saturare i concentra ia la timpul dat.ț ș ț

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 10/49

iteza de dizolvare scade pe m sur ce concentra ia se apropie de saturare, c nd diferen a ț ț s - t

se mic oreaz . Saturarea survine c nd ș t P s.

11. "etode farmacotehnice pentru evaluarea vite'ei de di'olvare.)ezolvarea poate fi u urit cu ajutorul unor upera ii au$iliare ca * nc lzirea , r cirea,ș țamestecarea, suspendarea substan ei la suprafa a lichidului cu ajutorul unui intermediu, ajusț ț p=-ului etc. 3olimorfismul este , de asemenea , un factor care influen eaz solubilitatea. %a o temperaturț

dat forma cristalin cea mai stabil devine i cea mai solubil . edicamentele amorfe sunș pu in solubile dec t cele cristaline.ț 4nc'l&irea%nlesne te mult opera ia de dizolvare, deoarece solubilitatea majorit ii substan eș ț ț țsolide cre te o dat cu cre terea temperaturii. 2rin nc lzire, coeziunea dintre moleculeleș șsolidului scade, se accelereaz mi carea moleculelor acestuia i difuzarea lor printre molecuș șdizolvantului. Gn industrie o nc lzire uniform , n care se poate urm ri i dirija temperașrealizeaz cu ajutorul c m ilor prin care circul agentul de c ldur ca * vaporii de ap ,șglicerolul, uleiul mineral , solu iile de s rurii.ț Amestecarea contribuie la r sp ndirea substan elor solide n masa lichidului , la un contact țintim ntre solid i lichid. Gn industrie se folosesc agitatoare cu elice, agitatoare electromagșagitatoare cu palete, turbine diverse. +gitatoarele utilizate n industrie pot avea bra e de difețforme i m rimi , n func ie de natura i cantitatea amestecurilor cu care se lucreaz . Bperaș ț ș țde amestecare este indispensabil n industrie, :ipul , forma i dimensiunea agitatoarelor sușalese n func ie de anumite particularit i * cantit ile de solvent i cantit ile substan elor ț ț ț ț ț țdizolvat , v scozitatea amestecului, diferen a de densitate ntre substan ele de dizolvat i soț ț ș 3urificarea5Gnl turarea impurit ilor din solu ii se poate dace prin sedimentare cu decantarț ț posterioar , centrifugare sau filtrare. 2reg tind solu ii pe solven i v sco i 3 uleiuri vegetaleț ț șsiliconi, glicerol i al i solven i neapo i , dizolvarea se efectueaz de obicei prin nc lzireș ț ț ș2urificarea solu iilor de impurit i mecanice se poate face prin filtrarea lor cu filtre care lucrț ț

prin presiune. 2repar nd solu ii pe solven i volatili 3 etanol, eter , dizolvarea se face f rț țnc lzire, n reactoare nchise ermetic cu capac 3 tehnica de securitate, ocrotirea madiului

ambiant , filtrarea se face prin presiune.

1 . Solu)ili'area cu agen i tensiactivi i alte metode de solu)ili'are.ț șSubstan ele tensioactive amfifile sunt capabile sa formeze agregate n solu ie apoasa, numitț țmicele, c nd concentra ia lor dep e te o anumit valoare. Gn solu ie apoas centrul micelț ș ș țseamana cu o faza organic , lipofil , iar solutul organic greu solubil n ap , poate fi preșaceste agrgate, determinind astfel o crestere aparanta a solubilit ii sale in ap . +cest fenomț

este numit solubilizare micelar . Gn solu ii apoase de polisorbat ?0 3 :Meen ?0 de diferitțconcentra ii 3'-'0 ! pot fi solubilizate micelar difetite substan e greu solubile n ap *ț țcloramfenicol, anestezina , camfora, uleiuri eterice etc. On fenomen similar poate avea loc

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 11/49

solven i organici care con in solubilizan i dizolva i , care pot ncorpora n centrul agregatelț ț ț țmai polre dec t restul solventului organic, un solut polar . Solubilitatea solutului polar nsolventul nepolar organic poate crete n acest fel.

1#. Dispersii solide. $omplec i de inclu'iuneș

1%. $urgerea i transportul lichidelor fluidelor. $onducte i amorfeș ș .2rodusele finite sunt p strate n containere, n depozitul sec iei p n la sosirea buletinuluțanaliz de la %aboratorul de control al ntreprinderii/ ele prezint etichet portocalie cumen inerea ,, 2rodus n carantin ,, . )ac produsul este corespunz tor , stocul prime te eticș șverde cu men inerea * ,, orespunde ,, i de aici este transportat n sectorul de e$pedi ie , nț ș ț ș

de documentele corespunz toare.Solu iile ambalate sunt depozitate n locuri uscate , r corț șferite de lumin , p strEndu-se n acela i ambalaj pEn la e$pirarea termenului de valabilitș:ransportul se efectueaz numai cu mijloace de transport acoperite , n containere prev zutmen iunea * ,, FragilQ,, )in sectorul de e$pedi ie prin intermediul depozitelor farmaceutice,ț țmedicamentul ajunge n farmacie i de aici el este eliberat bolnavului. 2entru fabricareașmedicamentelor pe cale industrial sunt necesare urm toarele condi ii *țR Hentabilitatea produc iei, asigurat prin cererea n mas de medicament /țR Standartizarea materiilor prime i a produselor finite, pentru a asigura livrarea unei produș țomogene/R Stabilitatea materiilor prime i a produselor finite pe toat perioada de fabricare, depozitaș șadministrare la bolnav. 2e toat durata de valabilitate , medicamentul trebuie s - i men inș țcalitatea i efectul terapeutic/ș

1*. ransportarea sau ridicarea fluidelor poate di efectuat+*a cu jetul de aer, ap sau vapori n pompe cu jet / b pistonul 3 la pompe cu pistoane / c ro i cu palete ce se rotesc cu vț

mari 3 la pompe centripete2ompe cu piston+ceste pompe sunt alc tuite din cilindrul 3 camera de pompare, pistonul, canalele de aspirț șde evacuare, supapele de aspira ie i evacuare, sistemul de ac ionare. 2ompele la care refularț ș ț

se face numai la mi carea pistonului ntr-un singur sens 3 pistonul are o singur fa activș țnumesc cu simplu efect. 2ompele la care refularea se face la fiecare curs a pistonului 3 pistare dou fe e active se nume te cu duble efect acestea din urm sunt prev zute cu cEte doț șsupape pentru aspira ie i dou pentru refulare. ai multe pompe cu simplu sau dublu efect pț șavea pistoanele n leg tur cu un arbore cotit comun. 2entru uniformizarea debitului, cupla pistoanelor pe arbore se face cu un decalaj de '?0o , '(0 o , sau 90o , pompele numindu-serespectiv duple$ 3 cu doi cilindri dispu i la '?0o , triple$ 3 cu trei cilindri dispu i la '(0o ș șcvadruple$ 3 cu patru cilindri dispu i la 90oș2ompe de vid

2entru acoperirea necesit iilor de variate privind realizarea viduliu n instala iile industrieiț țfolosesc ma ini, aparate i depozitive e$trem de diverse , reunite sub denumirea generic deș ș,,pompe de vid,,.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 12/49

)ispozitivele de producere a vidului se pot clasifica dup multe criterii * dup nivelul vidulurealizat / dupa modul n care se produce vidul, dup principiul constructic etc.2ompe de vid cu jet de lichidGn practica de laborator se folosesc pompe de vid cu jet de ap de antrenare, cunoscute subdenumirea de ,, trompe de ap ,, sau ,, trompe de vid,, pentru realizarea vidului grodier n in

de volum mic.2ompe de vid cu jet de vaporiGn aceast categorie important de pompe de vid sunt incluse / '-pompele cu electoare de v3 ejectoarele / (- pompele de difuziune / - pompele intermediare.13.Amestecarea. ipuri de amestec+toare.+mestecarea se cere pentru accelerarea solubilit ii substan elor, pentru men inerea vitezeiț ț ț procesului de difuziune la e$tragerea substan elor active din materiale naturale, cu scopul dețintensifica schimbul de c ldur prin nc lzirea sau r cirea lichidelor, pentru a atingeomogenitatea mediului. etoda de amestecare i a aparatului folosit cu acest scop depinde dș

starea de agregare a materialelor de amestecat. )eosebim amestecarea n mediu lichid i soliș+mestecarea n mediu lichid poate fi efectuat n* evi, aparate de circula ie efectuat cu pț țaparate cu ajutorul aerului sau al gazului comprimat, aparate cu mala$oare mecanice, cu ajuultrasunetului.%a amestecarea lichidelor n evi se folose te difuziunea turbulent , care este provocat deț ștorentul turbulent. +ceast instala ie se folose te c nd trebuie de amestecat lichide u or misț ș șc nd torentul lichidului n conduct este destul de mare, iar conducta are o lungime destul pentru ca lichidele s reu easc s se amestece bine.ș+mestecarea prin circula ie este o metod ce se efectueaz prin circula ia necesar a lichideț țc nd apare turbulen a ce contribuie la schimbul de mase. etoda cea mai simpl este circulaț ț

ntr-un vas prin pomparea liber i se folose te la amestecarea lichidelor cu greutate specifiș șdiferit . +mestecarea prin circula ie poate fi efectuat i cu ajutorul duzei, care este convinaț șde combinat cu nc lzirea lichidului.+mestecarea pneumatic se folose te n acele cazuri c nd aerul sau alt gaz este una dinșsubstan ele care intr n reac ie sau se cere pentru intensificarea proceselor chimice sauț ț biologice. "ste foarte eficace, ns este utilizat numai c nd lichidul sau substan ele dizolvțau loc fenomene colaterale nedorite.+mestecarea mecanic & piesa principal la orice mala$or const din una sau c teva paleteform diferit , montate fi$ pe un a$ rotitor. Gn func ie de forma i construc ia paletelor, deoț ș ț

mala$oare cu palete, planetare i cu turbin . )up num rul de tura ii avem mala$oare cu vitș țmic i mare. ala$oarele pot di sta ionare i portative. ala$oarele cu palete s nt cele maiș ț șvechi tipuri de mecanisme de amestecare. onstruc ia lor este cea mai simpl i s nt r sp nț șlarg. "le pot fi* mala$oare cu palete orizontale, mala$oare cu palete nclinate, mala$oare cucadru, mala$oare cu ancor , mala$oare planetare. ala$oarele cu elice s nt nzestrate cu pacare- i schimb treptat nclina ia pe toat lungimea razei. +vantajul principal este viteza deș țrota ie mare, s nt compacte i ieftine. ala$oarele cu turbin se folosesc pentru amestecareaț ș șdispersarea intensiv a lichidelor, pentru amestecarea suspensiilor cu con inut de particole sțmare, pentru ajustarea suspensiilor.

+mestecarea acustic & pentru producerea oscila iilor acustice se utilizeaz emi toriiț țelectromagnetici i diszpozitivele hidrodinamice care ac ioneaz pe principiul sirenei lichidș ț

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 13/49

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 14/49

1:.Decantoare dreptunghiulare cu func ionare continu+. Decantoare verticale. Decantoarețcirculare cu )ra e.ț)ecantarea continu see realizeaz n mai multe variante* dreptunhiulare 3orizontale / cilicu bra e 3)BHH / verticale/ decantoare cu conuri. Gntr-un decantor continuu, alimentarea cțsistem eterogen 3suspensie, emulsie i eliminarea celor doua faze se face continuu.ș )ispozitivele

de raclare a sedimentului difer prin modul n care sunt sus inute i ac ionate*ț ș ț -sus inere pe o grind sprijinit pe marginea superioar a decantorului, pentru diametre, ) Tț5m

-pe o coloan central sprijinit pe baza decantorului pentru ) apartin nd ntre 0 i '50 mș-pe un arbore central, raclorul fiind ac ionat pe o cremalier care se deplaseaz pe margineațsuperioar a pere ilor decantorului pentru ) U 10 m. Solu ia ultim este mai pu in economicț ț țdatorit costului ridicat al pere ilor decantorului cu rol de suport al mecanismului de ac ionaț ț)ecantoarele cu func4ionare continu se folosesc pentru separarea unor debite mari de suspecu un con4inut ridicat de faz solid sau cEnd sedimentul urmeaz s fie folosit n alte op)ecantorul dreptunghiular este un bazin dreptunghiular realizat, n general, din beton, formadintr-o camer de distribu ie, bazinul de sedimentare i o camer colectoare a decantatului. ț șfunc iona continuu cu evacuarea mecanic sau hidraulic a sedimentului, sau uneori disconțcu evacuare manual , mecanic sau hidraulic .)ecantorul vertical este format dintr-un recipient cilindric vertical, cu fund conic/ colectareadecantatului se realizeaz prin jgheaburi, evi g urite, rigole periferice, iar alimentarea cuțsuspensie se face printr-un tub central cuAf r difuzor conic. Se recomand c nd sedimenteste precedat de o reac ie chimic 3precipitarea s rurilor insolubile sau un proces fizicț3coagularea , reactivii ad ug ndu-se n partea superioar a tubului central.)ecantorul cu bra4eeste prev zut cu un a$ vertical pe care sunt fi$ate bra4e radiale nclinate prev zute cu raclete 8i care se rote8te cu vitez mic deplasEnd sedimentul c tre gura deevacuare. )ecantatul se colecteaz n jgheab, de unde se evacueaz continuu. +limentarea csuspensie se face central/ sedimentarea are loc n timpul parcurgerii radiale a aparatului. +cdecant ri permit separarea unor debite mari de suspensie, ocup spa4ii mari n plan orizon)ecatoarele nu se folosesc pentru suspensii care sedimenteaz greu sau cEnd nu se admit piede lichid n sediment. onatarea suprapus ntr-o manta cilindric comun a mai multordecantoare cu bra4e permite ob4inerea unor aparate compacte 8i economisirea suprafe4elor construc4ie.

1=.Filtrarea. Factorii care inluen ea'+ filtrarea. "i&loace pentru 7m)un+t+ irea filtr+rii.ț țFiltre i instala ii de filtrare.ș ț

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 15/49

Filtrarea este opera ia de separare a unei faze lichide de o faz solid dintr-un amestec eteroțsolid-lichid prin re inerea particulelor solide pe suprafa a unui material filtrant, care permiteț țnumai trecerea fazei lichide. %ichidul care a trecut prin filtru se nume te filtrat. Gn generalșre inerea particulelor solide este rezultatul a dou fenomene* strecurare i adsorb ie. Strecuț ș țeste procesul mecanic care const n re inerea pe re eaua filtrului a particulelor cu dimensiuț ț

mai mari dec t porii filtrului. 2rin acumularea particulelor solide pe materialul filtrant se poforma dup un anumit timp un strat care mic oreaz viteza de scurgere a lichidului filtrat.ș+dsorb ia este un fenomen fizic care se nt lne te uneori n procesul de filtrare. +stfel, nț șcanaliculele re elei poroase s nt re inute particulele solide, a c ror dimensiune este inferioaț ț porilor filtrului.Procesul de filtrare este influen at de o serie de factoriț * dimensiunile i forma particulelor,șsuprafa a, grosimea, dimensiunea i forma porilor filtrului, diferen a de presiune pe cele douț ș țfe e ale filtrului, v scozitatea lichidului, temperatura de filtrare, durata de filtrare. Suspensiițformate din particule mai mari se filtreaz mai repede. 2articulele sferice se filtreaz mai uș

dec t cele aciculare sau discoidale. 2articulele care se las udate de lichid se vor separa maidec t cele liofobe. Gn cazul particulelor hidrofile apar for e nalte de atrac iune ntre partiț ț șsuprafa a filtrant .ț

alitatea filtrelor este determinat de doi factori importan i* porozitatea i debitul de filtrarț ș2orozitatea unei suprafe e filtrante este reprezentat de diametrul mediu al sec iunii cilindriț ț porilor i d indica ii apro$imative asupra puterii de re inere a filtrului.ș ț ț"i&loace pentru im)unatatirea filtrarii '. marirea productivitatii filtrului/ (. obtinerea unuifiltrat mai limpede/ . micsorarea umiditatii finale a precipitatului/ . micsorarea consumululichid de spalare/ 5. regenerarea mai rapida si mai completa a materialului filtrant. 1. arireatemperaturii de filtrare/ 7. arirea presiunii de filtrare/ ?. oagularea prealabila/ 9. "vitarea pomparii si agitarii/ '0. )iluarea suspensiei/ ''. Sedimentarea prealabila sau prefiltrarea/ '(.+daosurile de materiale au$iliare.)intre filtrele care lucreazC pe baza coloanei lichidului de filtrat fac parte * filtru-sac 3gluga=ipocrat i sedimentatorul care are un pseudofund pe care se a terne materialul de filtrat.ș ș%ichidul filtrat se scoate din partea inferioar a sedimentului printr-un tu montat n funduș țacestuia.Filtru cu vid & Filtru utsche reprezint un cilindru gros confec ionat din ceramic , metal oț plastic separat de o barier perforat n dou p r iț * cea de sus se umple cu lichidul de filtrat, ncea de jos se scurge filtratul. 2entru a crea vidul necesar n rezervor se afl un niplu care seune te cu linia de vid a pompei prin intermediul rezervorului. ;n partea de jos rezervorul areșrobinet prin care se scoate filtratul. ;n calitate de material filtrant se folose te es tur care sș ța terne pe bariera perforat n stare umed .șFiltrul de presiune & partea superioar este nchis , se poate crea presiunea necesar pentrintensificarea filtr rii. 2artea inferioar a filtrului este neetan at . Filtrul de presiune se foloș ș

n cazurile c nd se lucreaz cu substan e volatile.țFiltrul!pres+ & ap rat cu o suprafa foarte mare de filtrare, datorit acesteia el are oț productivitate nalt . ) posibilitatea de a primi nu numai lichide bine limpezite, dar iș precipitate bine sp late. Filtrul-pres modern este nzestrat cu o brid hidraulic .

a material filtrant pentru diferite construc ii de filtre, ntrebuin ate n industria farmaceutiț țfolose te h rtia, vata, es turile 3tifon, flanela, p nza, esut special de filtrat & belting , azș ț ț plitele poroase din sticl i ceramic , re eaua dens metalic i alte materiale.ș ț ș

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 16/49

5.$entrifugarea. $entrifuge filtrante discontinue, cu desc+rcare manual+. $entrifugefiltrante discontinue, cu desc+rcare prin gravita ie. Ultracentrifuge. >idrocicloane.ț

entrifugarea reprezint procesul de decantare sau filtrare n c mpul for elor centripete. Foț țcentripete dezvoltate prin centrifugare ac ioneaz asupra fazelor ce trebuie s fie separate cț

efort mult mai mare dec t for a de gravita ie ori presiunea. entrifugarea este un proces cu mț țmai eficace. For a centripet este direct propor ional at t diametrului, c t i num rului roț ț ș țtamburului, ns ea poate fi majorat u or m rind num rul de rota ii i nu m rind num ruș ț șdiametrul tambului. 2ornind centrifuga s lucreze, eviden iem* perioada de pornire i av ntț șla num rul necesar de rota ii, perioada de rota ie cu viteza continu necesar , perioada deț țdeconectare a motorului, fr n rii i opririi depline a centrifugei. 2erioada de pornire este ceșgrea pentru motor, deoarece el trebuie s dep easc iner ia tamburului, iner ia lichidului faș ț ț țaer.Gn dependen de factorul de separare, centrifugele se clasific n dou grupe* obi nuite ț ș ș

ultracentrifuge. )ac factorul separ rii este de p n la 500 tura iiAmin, acestea s nt centrțobi nuite, daca este mai mare de 500 & ultrancentrifuge.șentrifugele filtrante cu func4ionare discontinu lucreaz n 8arje. "le sunt cu desc rcare

manual , cEnd evacuarea precipitatului se face manual dup oprirea centrifugei 8i cu descautomat , cEnd evacuarea precipitatului se face automat la reducerea tura4iei, prin c dere lsub greutatea proprie. ;n aceste aparate, ciclul unei operatii de centrifugare cuprinde urmatofaze* incarcarea, pornirea centrifugei si aducerea ei ia turatia de regim, centrifugarea propriuzisa, uscarea sedimentului 3desecarea , spalarea, uscarea sedimentului spalat, franarea si opcentrifugei urmata de descarcarea ei. umarul acestor faze si durata depind de proprietatilemateriilor prime si ale produsului obtinut, de caracteristicile constructive ale centrifugei si dfactori. ;ncarcarea centrifugei se poate face fie inainte de pornire, fie in timpul mersului, laturatie mica. entrifugele cu functionare periodica se utilizeaza pe scara larga, datorita simpconstructiei, desi au consum de energie ridicat.:ot din grupa centrifugelor de decantare fac parte i ultacentrifugele, care au o vitez de rotaș țmai mare de 5000 tura iiAmin. 2rintre ele cunoa tem separatoare de lichide cu tambure relatț ș prea nalte, care lucreaz cu o vitez de rota ie de circa '0000 tura iiAmin, i supracentrifugț ț ștubulare cu tambure n form de tub.=idrociclonul este un dispozitiv de separare n care suspensia tratat este injectat n directangen4ial sub presiune n interiorul corpului cilindric care r mEne fi$ n timpul func4io=idrocicloanele pot separa doar o faz lichid 8i una solid . "ficien4a separ rii n hidrociceste cu atEt mai bun cu cEt presiunea de alimentare este mai ridicat , vEscozitatea lichidumai sc zut 8i concentra4ia solidului n suspensie este mai redus , dimensiunea particulelmai mare.

1. peratii generale utili'ate la prepararea solutiilor( agitarea, filtrarea, decantarea,clarificarea, decolorarea.+gitarea se folose8te n majoritatea cazurilor pentru a favoriza procesul de dizolvare. F ragitare, concentra4ia solu4iei din jurul particulelor de substan4 solid se apropie treptat de

satura4ie 3 tinde spre s 8i astfel viteza de dizolvare scade. )e aceea dup introducereasubstan4ei de dizolvat in solvent, amestecul se agit fie manual, folosind recipiente bine n

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 17/49

dac e$ist pericolul pierderii componentelor prin volatilizare, fie cu agitatoare de diferite tcu elice, electromagnetice, cu palete, sau turbine de agitare.Se mai pot folosi agitatoare cu ultrasunete 3capabile s realizeze o agitare intens n toatde solvent.:ipul, forma 8i dimensiunile agitatorului se aleg n func4ie de*

- cantitatea de amestec ce trebuie agitat 3cantitatea de solvent 8i cantitatea de cde dizolvat /- gradul de m run4ire al solidului care se dizolv /- vEscozitatea amestecului/- diferen4a de densitate dintre componente.

Filtrarea solu4iilor onform FH V filtrarea nu este obligatorie/ dup dizolvare, dac este cazul, solu4iile se fil

Filtrarea este opera4ia de separare a unui fluid 3lichid sau gaz de particulele solide care se suspensie, cu ajutorul unui mediu poros 3filtru .

He4inerea particulelor solide se face prin dou mecanisme principale*' cernere - fenomen mecanic prin care filtrul re4ine particule cu dimensiuni mai mari decEtre4elei filtrante 8i( adsorb4ie - fenomen fizic care const n re4inerea unor particule mai mici decEt diame porilor/ aceasta se poate produce prin for4e electrostatice n cazul particulelor ionizate.Filtrarea este corespunz toare dac sunt re4inute toate particulele n suspensie, dar substansolubile trec cantitativ n solu4ia filtrat , deci nu sunt adsorbite pe suprafa4a filtrant .B instala4ie de filtrare se caracterizeaz prin porozitatea filtrului 8i prin debitul de filtrare.2orozitatea filtrelor este determinat de diametrul mediu al porilor.)ebitul filtr rii poate fi stabilit teoretic prin ecuatia lui =agen-2oisseuille*

d Adt P W r X2 A ? lƞ

n care*d Adt P vol de lichidAunitatea de timp 3debitulX2 P diferen4a de presiune ntre cele dou p r4i ale filtruluir P raza medie a porilor η

P vEscozitatea lichidului

l P grosimea stratului filtrant)ebitul de filtrare cre8te*- cu diametrul si cu num rul porilor 3respectiv cu suprafa4a filtrului- cu diferen4a de presiune ntre cele dou fe4e ale filtrului8i scade*- cu cre8terea grosimii filtrului- cu m rirea vEscozit 4ii lichidului.- pe m sur ce se produce colmatarea prin depunerea particulelor insolubile n porii filtruluFiltrele pot fi rigide, suple sau pulverulente.

)ecantarea este o metod de separare prin sedimentare a particulelor solide dintr-un fluid subac4iunea for4ei gravita4ionale, de aici 8i denumirea de separare gravita4ional . Otilizarea ametode este posibil n cazul n care particulele solide sunt mai grele decEt lichidul suspen

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 18/49

2articulele solide cad sub ac4iunea greut 4ii proprii la fundul rezervorului numit cuv dedecantare, formEnd un amestec* solid & lichid mai mult sau mai pu4in concentrat sub formsediment denumit uneori n mol. Otilajul pentru separare gravita4ional se nume8te decantodecantor se compune de regul dintr-o cuv care se alimenteaz cu suspensia de separat, undispozitiv pentru e$tragerea 8i eliminarea n molului 3sedimentului format din materialele

depuse prin sedimentare la fundul cuvei 8i un dispozitiv pentru recuperarea lichidului limpe3cur 4it care de regul , dep 8e8te cuva 8i se scurge peste nivelul acesteia.larificarea si decolorarea solutiilor se face n cazul cEnd n urma prepar rii rezult solutii

tulburi. End se folose8te un zah r pur, alb 8i uscat se ob4ine de obicei un solutie limpede care nevioe de clarificare. Oneori solutiile medicamentoase sunt opalescente datorit unorimpurit 4i. 2entru clarificarea lor se folosesc unele substan4e inerte care introduse n solutantreneaz impurit 4i ce se ndep rteaz prin filtrare.

a agen4i de clarificare se folose8te hErtia de filtru, albumina, c rbunele, talcul.. Prepararea solutiilor( tehnologie, aparatura

:ehnologia prepararea solu4iilor, atEt n farmacie cEt 8i n industrie, este relativ simpl 8i necesit o dotare deosebit .Etape(! c?nt+rirea materiilor prime@ pentru substan4ele folosite n cantit 4i mici se folose8te sticla de ceas. 2entru cantit 4i mde substan4 activ se utilizeaz hErtia pergaminat 3cerat *'. )e a nu interac4iona cu substan4a activ .(. )e a facilita transferul substan4ei aproape total n recipientul de dizolvare.Se folose8tespatula, e$cep4ie pentru iod, azotat de argint, fenol 8i permanganat de potasiu. 2entrum surarea solventului se utilizeaz cilindrul gradat 3"rlenmaier, 6erzelius, pipetele gradatesau picur torul normal pentru cantit 4i mai mici de mililitri. 2entru substan4ele vEscoase acestea se cEnt resc recipiente mici sau hErtie de filtru pentru e$tractele vegetale moi.! di'olvarea su)stan elor in solvent@2entru a favoriza dizolvarea se recurge la* - agitare - uneori la nc lzire. 2entru accelerarea dizolv rii se folose8te uneori c ldura.- in farmacie, nc lzirea vaselor n care se prepar solu4ia se face fie direct la flac r , pe asbest, fie pe baie de ap 3dup sensibilitatea substan4elor din solu4ie la temperatur .- in industrie se folosesc vase mari, de obicei cazane cu manta, nc lzite cu vapori de ap s presiune 3pEn la '0 atm 8i cu o temperatur pEn la '?00 . aporii pot circula ntre manta 8i pere4ii recipientului sau prin serpentine, 4evi metalice introduse n interiorul cazanului.- pentru substan4ele volatile care se dizolv la cald se utilizeaz recipiente cu manta prev zrefrigerent descendent.! completarea la masa totala cu solvent@! filtrarea@const n separarea fazei solide dintr-un lichid prin traversareaunui material poros, mate

al c ror pori formeaz canalicule ce realizeaz filtrarea cu ajutorul unei diferen4e presiune.2rincipalele metode de filtrare*

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 19/49

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 20/49

Gn industrie condi4ionarea solu4iilor este automatizat .etode de umplere a recipientelor cu solu4ii medicamentoase*

- metoda volumetric 3cu piston- metoda de umplere la nivel constant 3pe principiul sifonului- metoda gravimetric de umplere este o metod limitat la lichidele vEscoase 8i nu se pret

automatizare.Gnchiderea recipientelor se face de obicei tot automat. +plicarea manual a dispozitivelor dnchidere diminueaz randamentul condi4ion rii 8i necesit dotarea operatului cu m nu8i

se evita contaminarea microbian a solu4iilor.Flacoanele nchise, pe care s-a aplicat eticheta, nso4ite de prospecte, se introduc n cutii pde carton 3ambalaj secundar imprimate corespunz tor.Hecipientele astfel ambalate se grupeaz n (0-50 buc 4i n hErtie de ambalaj rezistent , i pachet se aplic eticheta produsului 8i eticheta* Z u r sturna4i[.

# $ontrolul, sta)ilitatea si conservarea solutiilor

Solu4iile medicamentoase sunt lichide limpezi, cu mirosul, culoarea 8i gustul caracteristicecomponentelor 3FH V .Gn farmacopee se prevede*

- controlul organoleptic,- determinarea p=-lui solu4iilor 3poten4iometric ,- controlul masei totale pe recipient,- dozarea con4inutului n substan4 activ .

onform farmacopeei, solu4iile se p streaz n recipiente bine nchise.2e durata de valabilitate, solu4iile trebuie s -8i p streze caracteristicile de calitate ini4iale.Sta7ilitatea solu!iilor este mai mic decEt cea a altor forme farmaceutice lichide, moi sau solimai ales dac solventul este apa, deoarece reac4iile de descompunere ale unor componente amplificate prin dizolvare.Gn timpul p str rii solu4iile pot suferi o serie de alter ri fizico-chimice 8i biologice sesizaschimbarea aspectului, culorii, gustului, mirosului, vEscozit 4ii, apari4ia de flacoane, filammucegaiuri, etc.Solu4iile apoase care con4in sirop sunt medii prielnice pentru dezvoltarea microorganismelo+gen4ii e$terni 3aerul, lumina, c ldura precum 8i alcalinitatea cedat de sticl sau unii fegr besc alterarea solu4iilor.)in aceste motive,verificarea sta7ilit'!ii solu4iilor este deosebit de important .- claritatea solu4iilor n timpul p str rii se poate aprecia prin e$aminare vizual sau prinm surarea densit 4ii optice dup agitare.- culoarea se poate controla de asemeni vizual sau spectrofotometric.- propriet 4ile reologice ale solu4iilor se determin cu ajutorul viscozimetrelor.- verificarea gustului 8i mirosului solu4iilor n timpul conserv rii este mai greu de realizat.folosi metode cromatografice sau aprecierea senzorial de c tre controlori specializa4i. +ce

ns trebuie s aib ca termen de compara4ie solu4ia proasp t preparat .- controlul este completat de determinarea p=-ului 8i a con4inutului n substan4 activ catrebuie s se men4in n limitele admise pe toat perioada de valabilitate.

%. Siropuri. Generalitati, clasificare,tehnologii de preparare in farmacie si pe scaraindustriala

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 21/49

Defini ii ale siropurilor Siropurile pot fi definite conform Farmacopeei HomEne V astfel* sunt preparate farmaceutilichide cu un con4inut crescut de zah r, care au o consisten4 vEscoas 8i sunt destinateadministr rii interne. 3 B :; O:O% )" \+=+H :H"6O;" S+ F;" 2"S:" 0 !B alt abordare a defini4iei siropurilor poate fi aceea din punct de vedere al fitoterapiei, car

define8te siropurile ca fiind solu4ii e$ctractive apoase la care se adaug zah r 31'0 g de zah10 ml de lichid . Siropurile mai pot fi definite 8i ca solu4ii concentrate de zah r, destinate administr rii interacestea mai con4in substan4e active medicamentoase sau aromatizate. $lasificarea siropurilorSiropurile pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, care 4in cont de anumite criteriieste modul de preparare sau dup scopul n care sunt ntrebuin4ate.a.Dup+ modul de preparare al siropurilor, se pot ob4ine prin*!di'olvarea 'ah+rului 7n(

!ap+ calda sau rece!sucuri de fructe-solutii alcoolice-solutii e$tractive

-amestecul siropului simplu cu*-solutii medicamentoase-solutii e$tractive alcoolice 3tincturi, e$tracte

).Dup+ scopul 7n care sunt folosite, siropurile pot fi*-siropuri aromatizate, ntrebuin4ate pentru corectarea gustului 8imirosului, avEnd rolul de vehicul la ob4inerea unor preparate lichide de uz intern,-siropuri medicamentoase care au ac4iune terapeutic binedefinit 3purgative, e$pectorante, diuretice, antidiareice , datorit prezen4ei unor anumitesubstan4e medicamentoase.c.Dup+ con inut*Simple & o singur substan4 medicamentoas 32eritrol, urofen.

ompuse & mai multe substan4e medicamentoase 3Sirop de p tlagin cu propolis, :ussin .d.Dup+ modul de formulare*Bficinale.;ndustriale.e.Dup+ forma farmaceutic+*Siropuri medicamentoase.2ulberi pentru siropuri.]ranule pentru siropuri.

oncentrate pentru siropuri.f.Dup+ modul de utili'are*Siropuri medicamentoase 3substan4e cu ac4iune terapeutic .

Siropuri aromatizante 3edulcorante .Siropuri cu rol de vehicul n medica4ia terapeutic .Siropuri cu rol protector contra ac4iunilor iritante a unor

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 22/49

substan4e medicamentoase.g.Dup+ ac iunea terapeutic+*

u ac4iune e$pectorant 3muguri de brad, 2 tlagin .u ac4iune antitusiv 3coji de ceap , nuci .u ac4iune tonic 3]inseng, c tin , m ce8e .

u ac4iune sedativ 3 tei, Homergan, 2eritol, valerian .u ac4iune purgativ 3)uphalac, %actuloz .u ac4iune anticolitic 3Sab simple$, ]ripe,m rar .u ac4iune antibiotic .u ac4iune antipiretic 3 urofen, 2anadol, 2aracetamol,

"feralgan .u ac4iune antihistaminic P antialergic 32eritol, laritin,

Ketof, +erius .u ac4iune antianemic 3Fer & sol, Ferum & =ausman, Ferronat,

2icovit, i & sol, idailin .8ehnologia de preparare*' Siropul de zah r 3 Sirupus sacchari se prepar n cazane de fiert siropul, confec ionate țcupru i nzestrate cu c ma de abur. azanul are capac, o parte din care se deschide. 2e cș șeste fi$at o eav de ventilare pentru nl turarea vaporilor. +mestecarea masei cazanului sțcu un mala$or tip ancor ce are o viteza de rota ie . mala$orul se pune n mi care de c tre uț șmotorm instalat deasupra cazanului, printr-un reactor. Siropul finit de descarc prin tu ulș ținferior care se rote te cu un miner. 2entru fierberea cantit ilor ne nsemnate de sirop s ntș ț șdin font emailat dotate cu manta, care se nchid cu un capac i mala$or de lemn. 2entruș prepararea siropului n cazan mai nt i se toarn ap n raportul 0, 1' la 0,1 Ig de zah rmanta se d drumul la abur, se nc lze te apa p n la 10-70 o i prin amestecarea continuș ștoarn n por iuni zah rul calculat. )up dizolvarea complet a zah rului siropul se aduce țdou ori la ferbere.( Siropul de zah r 3 Sirupus sacchari se prepar n cazane de fiert siropul, confec ionatețcupru i nzestrate cu c ma de abur. azanul are capac, o parte din care se deschide. 2e cș șeste fi$at o eav de ventilare pentru nl turarea vaporilor. +mestecarea masei cazanului sțcu un mala$or tip ancor ce are o viteza de rota ie . mala$orul se pune n mi care de c tre uț șmotorm instalat deasupra cazanului, printr-un reactor. Siropul finit de descarc prin tu ulș ținferior care se rote te cu un miner. 2entru fierberea cantit ilor ne nsemnate de sirop s ntș ț ș

din font emailat dotate cu manta, care se nchid cu un capac i mala$or de lemn. 2entruș prepararea siropului n cazan mai nt i se toarn ap n raportul 0, 1' la 0,1 Ig de zah rmanta se d drumul la abur, se nc lze te apa p n la 10-70 o i prin amestecarea continuș ștoarn n por iuni zah rul calculat. )up dizolvarea complet a zah rului siropul se aduce țdou ori la ferbere. Fierberea siropului nu trebuie sa fie prea lung 3 nc lzirea pentru dizzah rului 5- 0 minute i ferberea de ( ori cite (0-(5 minute , deoarece siropul se ng lbeș șdin cauza distruc iei par iale 3 carameliz rii a zah rului. Semn c siropul este gata serve tț ț șdispari ia spumei de pe suprafa a lui. aramelizarea deplin are loc la nc lzirea zah ruluiț țla '?0-'90 o . siropul gata se culege ntr-un collector n stare fiebinte prin tu ul inferior, seș ț

strecoar printr-o sit metalic i se filtreaz fierbinte. Filtrele utilizate n acest scop pot fișdiferite construc ii. Bpera iile de mai sus se fac numaidec t cu sirop fierbinte, deoarece n sț țr cit el devine v scos.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 23/49

Farmacopeea ;V admite prepararea siropurilor de zmeur i vi ine din e$tractele alimentareș școrespunz toare de calitate superioar . Gn acest caz p r i de e$tract se amestec cu 91 pț țsirop de zah r.

* Siropuri. Sirop simplu, pt diabetici , de lamiie, de codeine, de clorhidrat, de cloruraferoasa, de co&i de portocale,de balsam de Tolu, de tiocol.$lasificare, decolorare.

1<Siropul simplu ;Sirupus simplex<Hp.zah r 1 g+p distilata ad '00 g.

Se ob4ine prin dizolvarea zah rului la rece sau la cald.Di'olvarea la rece* 2rin aceast metod se evit alterarea substan4ei medicamentoase,hidrolizarea 8i caramelizarea zah rului.Di'olvarea la cald*-filtrarea decurge rapid/-dizolvarea decurge rapid/-posibilitatea de contaminare mai mic /-se realizeaz 8i sterilizarea/-se ob4in preparate clare 8i limpezi datorit coagul rii substan4elor albuminoase sau datorit substan4elor balast.\ah rul se dizolv prin nc lzire n ap , se fierbe timp de '-( minute agitEnd continuu, secompleteaz cu apa nc lzit la apro$imativ 700 pEn la '00 g 8i se filtreaz fierbinte. +cfarmacologic 8i ntrebuin4 ri* edulcorant. onditionare* Gn recipiente de sticl , incolor brune, bine nchise. Se aplic eticheta de culoare albastr .)epozitare*Gn recipiente cu o capacitate de cel mult '000 mililitri, bine nchise, complet umplute, latemperaturi cuprinse ntre ? & '50 .( Siropul pentru dia)etici(Se prepar dup urm toarea formul *

arbo$i metil celuloz sodic 'gram ipagin 0.( grame\aharin 0.( grame+lcool ( mililitri+pa ^. s. ad 3'00

Preparare*arbo$i metil celuloza se agit cu ap pEn la dispersare complet . ipaginul 8i zaharina sdizolv n alcool.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 24/49

Se adaug solu4ia alcoolic peste solu4ia apoas , se completeaz cuap pEn la '00. +lcoolul n concentra4ie mare poate determina precipitarea solu4iei de carmetil celuloz .$onservare*Se prepar n cantit 4i specifice consumului 8i se p streaz n sticle de culoare brun , la

r coros. onservat la temperatura camerei scade vEscozitatea. )e asemenea n prezen4amicroorganismelor se formeaz compu8i depolimeriza4i ceea ce duce la sc derea vEscozitAc iune Bi 7ntre)uin +ri*Se folose8te ca edulcorant al solu4iei administrat diabeticilor.

#< Siropul de )alsam de tolu ;Sirupus Calsami olutani<

:inctura de balsam de tolu .5 gramearbonat bazic de magneziu ' gram\ahar 1 g+pa distilata ^. s. ad 3'00Preparare*:inctura de balsam de tolu se tritureaz cu carbonatul bazic de magneziu 8iapro$imativ (0 grame de zah r. Se adaug ap circa 0 grame 8i se tritureaz . Se filtreaz hErtie de filtru pliat . Gn filtrant se dizolv prin u8oar nc lzire, restul de zah r 3 gracompleteaz cu ap la '00.$onservare*Gn flacoane bine nchise 8i se prepar n cantit 4i mici.Ac iune Bi 7ntre)uin +ri*Fluidific secre4iile bron8ice, dezinfectant al c ilor respiratorii, are propriet 4i calmante 8corector de gust 3tusea cu e$pectora4ii .%< Siropul de codein+. ;Sirupus $odeini<+re urm toarea formul *

odein 0.( grame+lcool '.? grameSirop simplu 9? gramePreparare*

odeina se dizolv n alcool 8i se amestec cu siropul simplu. )e men4ionat c formula prcodein baz 8i nu codein sub form de sare 3codein fosfat . %a asocierea siropului de se are n vedere interac4iunea codeinei cu alte substan4e medicamentoase. )in cauza faptulucodeina se 4ine la " " + 8i siropul se va prepara numai pe baz de re4et . 2entru formule pentru copii se verific dozele ma$ime.$onservare*Gn flacoane bine nchise, la loc r coros.Ac iune Bi 7ntre)uin +ri*+ntitusiv pentru tusea seac , bron8ite 8i astm.

În F.R. X avem oficinale două limonade: Solutio Efervescens (Limonada a!oasă, Sol. Riviere" #i Solu$ia de %itrat de ma ne!iu (Limonadă pur ativă sau Limonadă Ro e".

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 25/49

'. Solutio "fervescens Sinonime* Solu4ie efervescent %imonada gazoas 2reparare* Solu4 atri h#drogenocarbonas gSirupus simple$ '5g+^ua destillata ^.s.ad. '00gSolu4ia ;; *

+cidum citricum ,15gSirupus simple$ '5g+^ua destillata ^.s.ad. '00gSolu4iile se prepar n dou recipiente separat 8i se amestec n timpul utiliz rii. +c4iunefarmacologic 8i ntrebuin4 ri* antiemetic

*.$lorura ferica ; Fe$l# < * Se utilizeaza solutia Fe l ! preparata prin dizolvarea a g Fein '00g apa. Se gaseste hidratat cu 1 molecule de apa Fe l _ 1 =(B, are masa moleculara (70, (g. Substanta Fe l se prezinta sub forma unei pulberi de culoare galbena, este un acid

%eMis 3 electrofil , punctul sau de fierbere este de apro$imativ '5; .3.$onditii de calitate si conservare , alterarea siropurilor .Exemple de siropuri.

)ensitatearelativ * se determin conform prevederilor F.H .V de la paragraful ensitaterelativ';ndice de refractie* se determin conform prevederilor F.H.V de la paragraful 9ndice de refractive

asatotal pe recipient* acestparametru se determin princint rireaindividual a continutuldin'0 recipiente.;n general aspectul siropurilor industriale depinde deci de claritate 8i culoare. ;n designedunuisirop, alegereaculorii se efectueaz de obicei nleg tur cu aroma,utilizindaromatizanti8iconservantiadmi8i de inisterulS n t tii.

irosul este determinat si el de prezenta componentelor aromatizante.]ustul lor este n general agrabil, dulce datorit prezentei constante a zah rului

ontrolul calitativ si cantitativ este specific pentru fiecare sirop n parte, ns siropuriletreorespund 8iunorconditiigeneraleprev zute deF.H.V. Siropurile trebuie s fie limpezi sau opalescente, 8i s aib culoarea, mirosul 8i gust ponentelor. u trebuies prezintemirosstr indatorit unoralter ri;. ;dentificarea zah rului se face nc lzind dou pic turi de sirop pin la carbonozasedegajeaz miros de zah rars. ;dentificarea 8i dozarea substantelor active se face dup normele prev zute n monograrespective. Fat de cantitateaprescris se admit variatii de 5!, dac monografia respectiv nindic altfel.

oncentratia zah rului se determin n functie de densitatea si indicele de refractie. +ceastaconstituie o constant e$act 8i u8or de determinat care permite aprecierea calit tii siropuriloExemple de siropuri *sirop de zmeurasivisinaSirop de nalba mare se folosesteca e$pectorant in mi$ture .Sirop de revent se utilizeaza in pediatrieca un purgative usor.

Sirop de lemn-dulce se utilizeazaca e$pectorant si purgative usor .

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 26/49

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 27/49

+ciziminerali & acidclorhidric, acid fosforic. +ciziorganici & acid citric, acid tartric, acid lactic, acid ascorbic siacid glutamic.S ruri

& citrat de sodiu, citrat de magneziu, glutama4ii sautartra4ii.Qaedulcoran4i se folosesc*siropulsimplu, siropul de fructe, l miia.asolven4i se ntrebuin4eaz apa distilat . +cizii suconcentra4ie de ( & '0grame .Solutia de nitrat de magne'iuacid citric (5.5 grame.

arbonat bazic de magneziu ! grame.Siropsimplu ! grame.ulei de l miie 0,' grame.+p distilat pin la 50grame.

Preparare* +acidul citric se dizolv nap de 70dup care se adaug carbonatul bazic de magneziu. Se agit pin la dizolvare, seadaug siropulsimpludup care uleiul de l miie care a fost nprealabiltriturat cu talc8i (0grade ap distilat . Solu4ia se filtreaz 8i se completeaz cuap distilat . Solu4ia areac4iunepurgativ .

:. Forme farmaceutice ca sisteme disperse eterogene. Sisteme disperse ultramicroeterogene.

Sisteme disperse eterogene prezinta de obicei amestecuri alcatuita din faza dispersata si meddispersie .Faza sistemului disppers poate fi substante gazoase ,lichide sau solide.)ependent draportul acestor stari de agregare pot fi mai multe tipuri de sisteme.Formele medicamentoasavea ca dispersii eterogene doua sau mai multe componente.+ceste constituiente se gasesc inamestec in care unele pot deveni mediu de dispersie pentru celelalte altele pot alcatui fazadispersata.2rezenta particulelor diverse dupa marimein sistemul dispers lichid face ca sistemrespectiv sa nu se mai supuna sau sa se supuna cu apro$imatie legilor clasice ale solutiilor re;n cazul sistemului disper apare fenomenul de interfata ,umectare ,adsorbtie care comunicasistemului proprietati calitative noi.Solutiile coloidalesuntsistemedispersiicoloidalesauultramicroeterogene care suntconstituite d particuledispersateintr-un anumitmediu de dispersie.)intreproprietatilecineticesioptice alesol.coloidalecelmaifrcventintilnitesunt *particulele care au o viteza mica de difuzie ,nu potsatreacaprin membrane semipermiabilesuntvizibilenumai la ultramicroscop.Emulsiilesuntpreparate lichide mai mult sau mai putin viscoase constind dintr-un s#stem disformat din ( lichidenemiscibilerealizate cu ajutorulunoremulgatorisidestinateadministrariiinterne saue$terne.Suspensiile prezintasistemedispersiieterogene in care particuleleinsolubile desubstantesolidesintrepartizate in lichid.Sintdestinatepentruuzintern ,e$ternsau parenteral.Aerosolis#stem fiziceterogen de dispersie a particulelorlichidesausolideintr-un mediugazos.

=.$oloi'i liofo)i si liofili .Proprietati molecular!cinetice ,sta)ilitatea dispersiilor coloidaleoloizii se clasific n func4ie de afinitatea fa4 de mediul de dispersie 8i anume*

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 28/49

- coloizi liofobi/- coloizi liofili.$oloi'i liofo)i%a sistemele coloidale liofobe particulele dispersate nu au afinitate fa4 de dispersant3nu se dizolv ci sunt men4inute dispersate n anumite condi4ii.

'.'.etode de ob4inere a sistemelorcoloidaleliofobe. oloiziiliofobi se pot ob4ine

prin*a prin dispersie. etoda const n pulverizarea substan4ei pEn la dimensiunicoloidale. b prin condensare.OtilizEnd aceast metod particulele dispersate la nivelmolecularsau ionic sunt precipitate utilizEndmetodechimiceproducEndu-se agregatecoloidalesauprincondensarefizic , metodaconstEnd nschimbareaconcentra4iei

solventuluiprovocEndu-se astfelprecipitarea n stare coloidal a substan4eidizolvate.'.(.2ropriet 4ilecaracteristice ale coloizilorliofobi. oloiziiliofobi au urm toarele propriet 4i*- nu au tendin4 de solvatare/- prineliminareasolventuluisufer transform riireversibile/- stabilitateredus motivpentru care npracticafarmaceutic se utilizeaz un coloid protector/- vEscozitateredus /- tensiuneasuperficial difer pu4in de cea a dispersantului/- stabilitateredus /- sensibilifa4 de electroli4i.Sta)ilitatea dispersiilor coloidale liofo)etabilitateadispersiilorcoloidaleliofobe)atorit nc rc riielectriceparticulelecoloidaledispersate nmediuaposdispun deunpoten4ialmanifestatprinenergiecinetic . +ceast energiecinetic superioar for4eigravita4ionaleasigur stabilitateasolu4ieicoloidale.2oten4ialul semanifest datorit respingeriireciproce a particulelor nc rcate cuaceea8isarcin .

Endpoten4ialulscade 3 ntimp apropiindu-se de punctul zero ncepeflocularea.Stabilitateasolu4iilor de coloiziliofobiesteredus comparativ cu solu4iilemoleculare.Sarcinaparticulelorcoloidale se datoreaz disocierii nioni a moleculelor decoloiziliofobi, cEde unanumitsemnr mEnfi$a4ipesuprafa4aparticulei. Gnjurulacestorionir mEnioni de semn opus nstratul de lichid de la suprafa4aparticulei. Formareastratuluidublu de ioniaseam n unit 4ilecinetice cu un condensator. 2entru am ristabilitateasolu4iilor de coloiziliofobi se adaug un coloidliofil carefunc4ioneaz atEtcdispersant cEt8ipentrum rireastabilit 4ii 3coloid protector .$oloi'iliofili

&roprietă$i ale coloi!ilorliofili . oloiziiliofiliprezint urm toarelepropriet 4i2ropriet 4i ale coloizilorliofili. oloiziiliofiliprezint urm toarelepropriet 4i*- fazadispersat este n general format din molecule cu masarelativ mare/

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 29/49

az coloidul factor esen4ialpentrustabilitateasolu4ieicoloidale/- stabilitatemai mare decEt la solu4iilecoloidaleliofobe/- dispersiespontan /- stabilitatemai mare fa4 de electroli4i/- vEscozitateasolu4iilorcoloizilorliofiliestemultmai mare decEt a solventului/

- tensiuneasuperficial a solu4iilorcoloidale 3mai ales ncazulcoloizilormicelari estemultmaimic decEt a solventului.

#5.Solutii coloidale ."ucilagii oficinale in F. . ."ucilagii neoficinale ;de alginat de sodiu de )entonita ,de alcool polivinilic <.$ontrolul fi'ico chimic al mucilagiilor.Determinareavisco'itatii ,a caracterelor reologice.'.'. ]eneralit 4i

+. )efini4ieSolu iilecoloidalesuntsisteme disperse formate din unit 4icineticemultmaimaridecEtmoleculelefazeidispersante. Solu4iilecoloidalesuntdispersiisolide nlichide.+cest tip dsisteme disperse sunt ntElnite ndiferiteformefarmaceutice, cade e$emplu* solu4iiperfuzab pic turipentrunas etc. hiarefectulterapeutic al unorsubstan4emedicamentoasedepinde dstareacoloidal . )e e$emplu* 2rotargolul, olargolulauac4iuneantiseptic mai mare decEts rurileionice de argint. SulfulcoloidalestemaiactivdecEtsulful brut pulverizat."ucilagiile prezinta lichide dense ,viscoase care fac parte din solutiihidrofili.2articulele demucilagiiposedaafinitatesporita fata de apa ,formind in jurulsau o pelicula de apa ,ele au deasemeneasisarcinaelectrica.+titsarcinileelectricecitsipeliculile de apasint deimportantaesentialapentrustabilitateamucilagiilor.)acapeliculile de apa se desprind de la particulile de mucilagiisisarcinaelectrica se neutralizeaza ,mucilagiileprecipitamai ales laadaugareasolutiiloralcoolicesielectrolitilor. ucilagiile au viscozitatemare precumsiproprietaa se gonflasiactiunedemulgenta .;n medicina sefolosestecaremediidemulgentesiemolienteunelecaemulgatori.%apreparareamucilagiilor sefolosesteprodusevegetale cu continut de mucilagii.*radacina de nalba mare ,seminte de in ,seminte de gutui. 'ucila iile sunt solutii coloidale apoase formate din macromolecule ale unor substante naturde semisinteza sau de sinteza. Se obtin fie prin dizoolvare in apa rece sau calda, fie prine$tractie. Se conserva cu nipagin 0,'! si se folosesc la prepararea altor forme medicamentoasunde indeplinesc rolul de omogenizator, protector 3potiune, infuzie, decoct, emulsie, suspensau pot fi folosite ca e$cipient 3e$. la pilule . "$emple de mucilagii* guma arabica, agar-aga pectina, alginat de sodiu, metil-celuloza, carbo$imetil-celuloza, polivinilpirolidona, amidonetc.

#1. eologia sistemelor disperse. $oloi'ii utili'a i ca mucilagii o) inute din produseț țnaturale, semisintetice i sintetice.ș

ele mai importante produse naturale utilizate ca agenti de dispersie pt stabilirea emulsiilor hidrocoloizii.)intre hidrocoloizii vegetali naturali sunt*guma arabica .tragacanta ,pectinele, agarul alginatii. ucilagul de pectina se obtine prin fierbere cu ap sau triturare cu alcool

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 30/49

,glicerol. ucilagul se amesteca cu apa ,el asigura stabilizarea si o viscozitate mareemulsiilor.+cidul alginic se utilizeaza sub forma de mucilag (-5! in asociere cu alti emulgatosau pseudoemulgatori3gelatina, guma arabica .2ropilenglicolul poate actiona prin marireaviscozitatii cit si proprietatile de protectorcoloid.se utilizeaza sub forma de mucilag de 0,1-0,?!. etilceluloza este un coloid sintetic la receptura se utilizeaza sub forma de mucilag de (

!. ucilagul de (! este un gel viscos transparent putin opalescent fara miros si se amesteca cualcoolulsi apa in concentratie de 0!. ucilagul de carbo$imetilceluoza de (! este un gel visctranslucid si opalescent se amesteca in orice proportie cu apa si glicerolul."ste un agent desuspenie pseodoplastic a carui viscozitate scade odata cu tempertura revenind dupa racire lavalori initiale.# . $oloi'i liofo)i de interes farmaceutic. Emulsii. Generalitati , clasificare, factorii careinfluientea'a sta)ilitatea emusiilor.$oloi'i liofobi dispersii apoase aunor substante organice sau anorganice care sunt cu putinegrupe hidrofile sau polare hidrofobe.2articulele nu au afinitate pentru sistemele

disperse.Stabilitatea lor depinde de sarcina lor electrica,fiind perduta in prezenta de cantitaede electroliti.Sunt mai putin utilizati in practica farmaceuticabse utlizeaza sub forma de partde argint care sunt stabilizate cu ajutorul unor coloizi de protectie ,sub denumirea de saruricoloidale3colargol,protargol .2repararea dispersiilor apoase de coloizi este*dispersare,condensare,agregare.Factorii ce infuenteaza stabilitate lor sunt sarcinaelectrica,adsorbtia.2t a mari stabilitatea solutiei colidale e deajuns ca o solutie electrica sa fieincalzita la o temperatura pentru a mari starea de agregare a fazeidispersate3coagulare .Substanta adaugata la un coloid hidrofob se numeste protector.;n protejare particula colidului hidrofob este inconjurata cu pelicula sicapata stabilitate sporita.)in coloiz protejati utilizati in practica farmaceutica sunt compusi ai argintului cunproteinele 3colargol protargol .care se prepara e$ tempore si se elibereaza in flacoane de culoare inchisa.Emulsii! sisteme eterogene formate din doua lichide !fa'e nemisci)ile suntdestinate pentruuz e$tern intern si parenteral.Ona din aceste faze prezinta globule mici ce se disperseaza uniin cealalta.)upa aspectu e$terior ele se aseamana cu laptele .;n practica farmaceutica seutilizeaza ( faze uleioasa siapoasa.;n functie de faza dispersata e$ista doua tipuri de emulsii* uin care uleiul este dispersat in apa3OA+ si altaa apa este dispersata in faza uleioasa +AO.:ide emulsii difera dupa conditiile de preparare siproprietatile lor."le pot fi determinate prin mmulte probe* diluare ,colorare ,conductibilitate electrica.2roba de diluare se efectueaza astfeo lama de sticla se picura doua picaturi adiacente una de apa si alta emulsie amestecul se agie de tipul OA+.2roba de colorare se e$ecuta prin adaugarea de albastru de metlin si sudan .)emulsia se amesteca cu solutia de albastru de metlien si se obtine o coloratiebomogena e detipulOA+iar cu solutia de sudan se coloreaza uniform solutia e de tipul +AO2roba deconductibilitate electrica e mai mare de tipul OA+ decit +AO.$lasificarea emulsiilor. lasificarea traditionala distinge emulsii naturale si artificiale."mulsiinaturale sint obtinute din seminte care contin uleiuri emulsionarea are loc datorita prezenteiemulgatoril in seminte.."mulsiile artificiale contin uleiuri. Si se numesc uleiuriuleioase. onform modului de administrare se impart de uz intern e$tern si parenteral. ele dintern sunt de tipul OA+ iar cele e$terne se aplica pe piele si mucomembrane pot fi de tipul O

si +AO. +ctiunea lor asigura resorbtia substantelor active."mulsiile parenterale sunt administintravenos sub forma de perfuzii.Factorii ce influenteaza stabilitatea emulsiilor sunt*umectaadsorbtia,interactiuni intre particule si lichide,viscozitatea ,cocentratia.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 31/49

##. Emulsii. Emulsii preparate cu emulgatori clasici( prin metoga gumei uscate ;Emulsleosa,Emulsio leo icini,Emulsio Saloli,Emulsio Cromoformii< Emulsii! sisteme eterogene formate din doua lichide !fa'e nemisci)ile suntdestinate pentruuz e$tern intern si parenteral.Ona din aceste faze prezinta globule mici ce se disperseaza uni

in cealalta.)upa aspectu e$terior ele se aseamana cu laptele .;n practica farmaceutica seutilizeaza ( faze uleioasa siapoasa. ;n functie de faza dispersata e$ista doua tipuri de emulsii*una in care uleiul este dispersat in apa3OA+ si altaa apa este dispersata in faza uleioasa+AO.:ipurile de emulsii difera dupa conditiile de preparare siproprietatile lor.%a prepararea emulsiilor pot fi aplicate mai multe metode in dependent de natura ,cantitateaagentului de dispersie modul deadministrare.%a prepararea emulsieu cu emulgatori clasicinseutilizeaza metoda gumei uscate.3" O + P' ( ',5 este eetoda continentala.estd aplicata la preapararea emulsiilor de tipul OA+ in calitate de emulgator sunt utilizati guma arabica ,gelguma tragacanta.)upa metoda gumei uscate emulsia primara este constituita din '0 parti ulei

guma si 7,5 apa. ai inti se tritureaza in mojar uleiul cu gelatoza pina la omogenizare apoi seadauga apa pentru a. Bbtine o pasta alba viscoasa ce este emulsia primara.

#%. Emulsii. Emulsii preparate cu emulgatori clasici( prin metoga gumei umede ;Emulsiolei ecoris, Emulsio lei Paraffini< $ontrolul emulsiilor. Determinarea tipului de emulsi

2repararea emulsiei prin metoda gumei umede se mai numesteengleza.;n ea agentii de dispersiesunt utilizati sub forma lichida*mucilag de guma ,metilcelluloza solutie de gelatoza, galbenuou.Se prepara mai intii mucilagulomogen de emulgator la care se adauga mici proporti deulei.:otul se tritureaza minutios dupa fiecare adaugare,emulsia se dilueaza cu restul de apa.Bdeosebita importanta la prep emulsiei primare este cantitaea de apa .)aca se adauga o cantitamica de apa emulsia se taie devine viscoasa dar daca o cantit mare emulsia devine fluida sieimposibila emulsionarea..;n dependenta de faza dispersata deosebim doua tipuri de emulsii*in care uleiul este dispersat in apa OA+ si apa in faza uleioasa +AO,dar mai e$ista si a treiade tipul +AOA+ sau OA+AO."mulsiile trebuie sa aiba aspect laptos ,omogem si lipsit de immecanice."mulsiile nu trebuie sa separe prin centrifugare si se socot stabile daca rezista latemperatura de 50 grade."mulsiile nu trebuia sa aibba miros neplacut .Flaconul de livrare seelibereaza. u mentiunea a se agita inainte de ase administra."mulsiile pot fi desavirsite prinmulte cai* utilizarea emulgatorilor, conservantilor, antio$idantilor.+paratelor de emulsionareomogenizatoare cu ultraviolet si cautare altor metode de verificare acalitatii.2t a obtineomogenitate se adauga un emulgator stabilizator care asigura emulsionarea si obtinerea uneimase omogene.

#*. "ecanismul de actiune al emulgatorilor. 2aloarea >C- S/ /"P A0 A E/P A$ /$A. Principalii emulgatori folositi in practica farmaceutica. Prepararea emulsiilorin farmacie si industrie.Sistemul de balanta hidrofil lipofil-este un sistem care i se atribuie unui emulgator o valoare

numerica hidrofil lipofila.F;ecare emulgator are. aloarea sa numerica ce rezulta din calculustochiometric din portiunea hidrofila lipofila. unoasterea =%6 ofera posibilit de a caracteriztensioactivii-ele reflecta solubilit in apa sau ulei,tensiunea superficiala , cu cit e mai. are

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 32/49

valoarea =%6 cu atit substanta este mai hidrofila.S ara valorica numerica afost stabilita de l pina la 0,punctul de echivalenta la care hidrofilia este egala cu lipofilia este '0.SObstantelevalori =%6 scazute au proprietati antispumante.B aplicatie importanta a sistemului 6=% estedeterminarea concentratiei in czurile asociatiilor de emulgatori.Stabilitatea si proprietatileemulsiilor vor depinde de valoarea 6=%." ulgatorii adigura emulsionarea mai rapida si asig

obtinerea unei mase omogene si stabile ,el grabeste procesul si permite obtinerea in timp mascurt a unei emulsii ." ulgatorii folositi in farmacie sunt*sapunul, diesterul triglicerol-emul:-(,polisorbatii,polietilenglicol,carbo$imetilceluloza ,polivenilpirolidona cazeina ,lapte prafemulgat natural,galbenusul lectinele din soia si ceara de albine de tipul +AO. 3reparareaemlsiilor. :mulsiile din seminte se prepara din seminge oleanginoase prealabil se umecteaza cuapa spalate cojite si triturate in mojar se aduga restul de aapa se strecoara iprin tifon dublu. )in reteta nu se indica raporturile pt a prepara '00 g de emulsie se foloseste '0 g deseminte.O eori se spala semintele incalzite la apa de 10-70 grade,iar triturarea are loc in prezenta zaharului.)aca semintele se tritureaza fara zahar si apa o parte de ulei se elimina su

forma de picaturi ceea ce dificulteza emulsionarea."$empli causa Hp*emulsi seminis urcub'00,0 ).S interm cite o lingura de oriAzi." ulsiile uleioase sunt formate din componente principale apa .ulei si emulgator,la care pot fi adaugate diverse substnte medi$cam,antio$idnconservanti.Helatiile si raportul dinte componente influenteaza procesul de emulsionare si ssistemului.%a preparare emulsiilor in farmacii sunt apliicate mai multe metode in dependennatura ,cantitaea agentului emulsiv ,calea de administrare.2rintre ele vom mentiona * metodgumei uscate,umede ,ruseasca ,a flaconului,si seringii.Sta)ilitatea emulsiilor* poate fi de tipuri* fizica chimica si microbiologica.Stabilit fizica se caract prin mentinerea aspectuluiomogen al emulsiilor si lipsa coalescentei.;nstabilittatea emulsiise manIfesta prin inversiafazelor de zemulsionare si cremare.2t amari stabilit emuls sunt utilizate diverse procedeetehnologice cum ar fi metoda de inversie a fazelor.Stabilit chimica este stabilit subst medicalipsa interactiunii chimice intre componente.;nstabilit chimica se poate reflecta asupra stabilfizice.Oleiurile si hidrocarburile se descompun usor in urma o$idarii si hidrolizarii.2t a marstabilit chimica se recomanda pastrarea la rece si ferit de lumina inchiderea etansaaflaconului,folosirea antio$idantilor.S:abilit microbiologica -emulsiile sunt forme medicam usor pot fi contaminate cu microorg ce duc la transformari diferite*aparitia gazelor modificamiros,gust. onditiile favorabile pt dezvolt microorg sunt emulsii cu continut de proteinetensioactivi neionici ,hidrati de carbon.$ontrolul calitatii."mulsiile trebuie sa aiba aspect omogen lipsite de impuritati."le nu trebuiesa se separe in centrifugare.Se considera stabile daca rezista la temp de 50 grade celsus."le ntrebuie saaiba miros ne placut.Flacon#l de livrare se elibereaza cu mentiunea + agita inainte administrare-+ pastra la rece."mulsiile pot fi desavirsite prin mai multe cai din care vommentiona* folosirea pe larg a emulgatorilor,conservanti antio$idanti.si cautarea unor noi mede verificare a calitatii.

#3. Suspensii. Factorii care influientea'a sta)ilitatea suspensiilor . Suspensii de u' extern siinter. $ontrolul de calitate al suspensiilor. Suspensiile prezinta si steme disperse,in care particuleleinsolubile de

substantesolidesuntrepartizate in lichid. Sunt destinate pentru uz intern, e$tern sau parenterasedimenta, dar la agitaretrebuiesadea o dispersieomogenasisapermita o prelevarecorecta adozelorprescrise. Substantelemedicmentoasedispersate pot fi nu numaipulberiinsolubile,

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 33/49

darsipulberi cu o solubilitatelimitata in mediul de dispersie. arimeaparticulelorvariazaintre'00 nm mediu dispersant poate fi apa, alcoolul, glicerolul, uleiurile, e$tractive apoase, etc.șvehicolul se asociazauneori conform indicatiilor cu coloiziprotectori, aromatizanti, conservaeducloranti, etc. in practicafarmaceutica, dependent de proprietatilefizicesimetodele de preparare, suspensiilesuntclasificate conventional in douagrupuri mi$turiagitanteȘ

3mi$truraeagitandae mi$turiopalescetesitulburi 3mi$turaeturbidae . ;n functie de proprietatilesubstantelormedicamentoasesolide, e$istasuspensii de substante superficialhidrofileinsolubile 3se umecteazausor* de e$emplususpensiileapoase de zinc o$idat,calciucarbonat sisuspensii de substanteinsolubile superficial hidrofobe3 seumecteazaputinse umecteazadeloc* suspensiiapoase de camfora, mentol, sulf, etc. . conform FS suspensiilein repaissaparaparticulele de substante, dar la o agitaretrebuiesa se omogenizeze.Suspensiiletrebuiesaposede un grad de dispersie uniform, care poate fi determinatprinnumarla microscop, controlulsedimentariiprincentrifugare, etc. cu ajutorulcilindrilorgradatipoate fdeterminataviteza de sedimentare a suspensiiorprinmasurareaperiodica a inaltimiisedimentu

fara a agitasistemul. u se admitecasuspensiilesacontinasiimpuritatimecanice.)acafazadispersata e mai mare de 5!, se verificasiabaterile de la masa.

#9. Prepararea suspensiilor floculate i defloculate. $erin e G"P. $ontrolul suspensiilor.ș țSistemele defloculate contin particule dispersate care sedimenteaza cu o viteza redusa formaun sediment dens .2articulele isi pastreaza caderea lor libera, depunandu-se lent prin rostogocele din stratul inferior fiind presate de greutatea celorlalte care elimina mediul dispersant casepara. %a aceste suspensii , limita dintre straturi, stabilitatea nu este bine definita. ;n domenfarmaceutic, sistemele defloculate duc la preparate cu stabilitate redusa, avand o omogenitatcare lasa de dorit. )e obicei, suspensiile defloculate sunt utile in receptura, cand medicamentse consuma rapid . )eoarece suspensiile defloculate formeaza in timp un sediment compact, preferabil sa se recurga la folosirea suspensiilor floculate . Faza dispersa a suspensiilor flocunu este constituita din particule individuale, ci din aglomerari de particule numite flocoane .flocon reprezinta un agregat slab de particule reunite prin forte interparticulare 3 legaturi a

ells .Spre deosebire de sistemele defloculate , flocoanele sedimenteaza rapid, fara sa formsediment.Hedispersarea este usoara si dispare fenomenul de cimentare. etode de floculare obtinerea suspensiilor floculate se poate face cu ajutorul agentilor de floculare * - electrolititensio-activi /- polimeri hidrofili .Se urmareste efectuarea unei floculari controlate, care sa produca un volum de sedimentare ma$ima .-floculare cu electroliti & flocularea electroliticadatoreaza neutralizarii sarcinii superficiale a particulelor cu ajutorul electrolitilor / -flocularetensio-activi & substantele tensio-active ionice pot produce neutralizarea sau schimbarea sa particulelor, ceea ce duce la floculare /-floculare cu polimeri hidrofili & polimerii hidrofili ade protectie fata de floculare, formand o bariera mecanica sau un invelis in jurul particulelor

#:. Exemple magistrale i industriale.ș Suspensii din substante hidrofobe. ;n practica farmaceutica, mai frecvent pot fi intalnitesuspensiile urmatoarelor sunstante medicamentoase hidrofile, care nu turgesceaza in apa*

aluminiu hidro$id, magneziu hidro$id, magneziu o$id, magneziu, carbonat bazic, calciucarbonat, zinc o$idat, etc. Suspensii din substante hidrofile * deosebim substante cu caracter

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 34/49

hidrofob puternic pronuntat3camfora, mentol, timol, sulf si putin pronuntat3terpin hidrat, fsalicilat, benzonaftol, streptocid, norsulfazol, sulfadimezina, etc.

#=. Solutii alcoolice de u' intern si extern,tehnologia de o)tinere.

%5. Solutii alcoolice. Exemple oficinale,preparate tipi'ate.+lcoolul etilic se folosestepentrudizolvareamaimultorsubstante3 aciziorganici, baze, rasini,uleiurieterice, iod, alcaloizi, etc. , precumsicaremediucurativ, in special pentruuz e$tern3dezinfectant, iritant, racoritor, pentrucomprese, etc . daca inretetalipsescindicatiiledespreconcetratiaalcoolului, se folosestecel de 90!. oncentratianecesdacalipseste in farmacie, se prepara din alcool de 91,'-91,7! prindilutie cu apa. ;n practicamedicala, sub forma de solutiialcoolice se folosescmai desurmatoarelesubstantemedicamentoase* anestezina,camfor, acid salicilic, levomicetina, menteritromicina, streptomicina. Substantamedicamentoasa se dizolva in alcool direct in flaconu

livrare/ se introduce in el pana la tunareaalcoolului/ datfiindcagatulflaconuluiumectat cualcooldificuleazaprocesul. )acasubstanta dedizolvat are un volum mare, ea se introduce inflacon cu o palnieuscata, iardacacntineimpuritati, se strecoaraprinvatauscata. Solutiilealcool prepara prn metodamasa-volumsi se elibereazain ml alcooluletilic se livreaza in ml si incantitatileprescrise in reteta. %a preparareasolutiiloralcooliceceficientii de marire a volumulse iau in consideratie. alorilecoeficientilor de marire a volumului se folosescnumai laanalizaformeimedicamentoase.

%1. Solu ii alcoolice. Solu ii alcoolice oficinale. Solu ia alcoolic+ de iod!iodurat. Solu ieț ț ț țalcoolic+ de camfor , solu ie de clorur+ de amonu anisat+. Solu ii alcoolice magistrale.ț țAlcoolul etilic3 Solutiones alcoholicae se folose te pentru dizolvarea mai multor substan eș ț3 acizi organici, baze, r ini, uleiuri eterice, iod, alcaloizi etc. , precum i ca remediu curatiș șspecial pentru uz e$tern 3 iritant, dezinfectant, r coritor, pentru comprese etc. . oncentrațalcoolului daca lipse te in re ete se va folosi cel de 90!. oncentra ia necesar , dac lipse teș ț ț șfarmacie, se prepar din alcool de 91,'-91,7! prin dilu ie cu ap . Gn practica medical , subțform de solu ii alccoolice, dependent de solubilitate, se folosesc mai ales urm toarele subsț țmedicamentoase* acidul salicilic 70-90!, anestezin -70-90-95 !/ camforul- u or solubil 90-ș95!/ levomicitin -u or solubi 70-95!/ mentolul 90 i 95!/ streptomicina- 90!. Substan aș ș țmedicamentoas se dizolv n alcool direct n flaconul de livrare/ se introduce n el p nturnarea alcoolului dat fiind ca g tul flaconului umectat cu alcool dificulteaz procesul. Subțde dizolvat n alcool va avea volum mare, ea se introduce n flacon cu o p lnie uscat , iar con ine impurit i- se strecoar proin vat uscat .ț țSolu iile alcoolice se prepar prin metoda mas -volum i se elibereaz n ml. +lcoolul etiț șlivreaz n ml i n cantit ile prescrise n re et . %a prepararea solu iilor alcooliice coefiș ț ț țde m rire a volumului nu se iau n considera ie. aloriele coeficen ilor de m rire a volumuț țfolosesc numai la analiza formei medicamentoaseSolu ia alcoolic+ de iod!iodurat de *6 i 156ț ș se prepar de obicei n industriamedicamentului, dar n caz de necesitate pot fi preparate i la farmacie. Solu ia alcoolic deș ț

de 5! i '0! se prepar la indica iile Farmacopeii, respect nd urm toarea prescrip ie* iod-50ș ț țg, caliu iodid (0,0g, ap i alcool 95! - n cantit i egale p n la ob inerea '000 ml solu ie.ș ț ț țBrdinea procesului * ntr-o cantitate miinim de ap se dizolv Ialiu iodid, apoi iod, adaug

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 35/49

se cantit i egale de alcool i ap p n se ob ine '000 ml solu ie. on inutul de iod- ,9-5,(,ț ș ț ț țiodid -',9-(,' !, i alcool nu mai pu in de 1!. Solu ia finit se p streaz n vase de culoareș ț ț brun , cu dop rodat , la loc ferit de lumin . Se folose te e$tern ca remediu antiseptic i e$ciș șafec iuni inflamatorii ale pielii i mucoaseri, intern- c te '-5 pic turi la administrare 3 cu lapț ș profila$ia aterosclerozei. )ac n re et nu este indicat concentra ia, se elibereazț ș

solu ieacoolic 5!, iar dac e prescris solu ie alcoolic ! de iod, ea poate fi preparat diinț țsolu ie 5! prin diluarea sau dup urm toarelea prescrip ie 3 prin aceea i metod * iod- 0,0ț ț șg,Ialciu iodid- '(,0g, alcool 95! i ap -cantit i egale p n la ob inerea a '000 ml solu ie.ș ț ț ț)eseori n practica farmaceutic solu iile alcoolice se prescriu mpreun cu lichidele sau cuțsolu iile apoase i ca urmare, se mic oreaz concentra ia alcooluluim pot avea loc incompatț ș ș ț țfizice. Spre e$emplu , la amestecarea solu iilor alcoolice '-(! de acid salicilic, '-(!țlevomcitin i '-5! de eritromicin cu solu ii apoase la temperatur normal limita solubilitș ț țlor nu este dep it i deci nu precipit . ;ar diluarea solu iilor alcoolice de acid salicilic 3 !ș ș ț ș5! , mentol, camfor i anestezin este nso it de formarea precipitatului. %imitele concenș ț ț

alcoolului pentru aceste substan e s nt individuale*ț"$* Hp.* +naesthesini (,0)imedroli 0,

entholi ',0Spiritus aeth#lici 70! 50 mlSol.+cidi borici (! 50 ml

. ). S. "$tern, pentru aplica ii pe piele.țGn aceast prescrip ie mentolul i anestezina vor suspenda- fapt inadmisibil. 2entru a evita ț șlucru, se va recomanda medicului de a schimba concentra ia alcoolului, astfel ca concentra iț țfinal s nu fie mai mic de 0!. Se poate prescrie alcool de 90!. Gn re et se va indicațconcentra ia substan ei i denumirea solventului. Gn practica farmaceutic . Gns se nt lnț ț șsolu ii alcoolice standarde, preparate conform prescrip iilor indicate n documenta ia tehnicț ț țnormare.Solu ie alcoolic+ de camfor(ț2reparare *

amphora '0g+lcoholum 70g+^ua destillata ^.s.ad. '00g

amforul marun it se dizolv n alcool, se adaug ap n mici por iuni i sub agitare, p nț ț ș

i se filtreaza. +ceast ordine de amestecare trebuie respectat deoarece dac se amestec mșntai apa cou alcoolul i apoi se dizolv camforul dizolvarea se face mai greu.ș

Sol alc de camfor '0! trebuie sa corespunda urmatoarelor prevederi*ontine cel putin 97,0! si cel mult '0 ,0 camfor3 '0='1B fata de valoarea declarata.

)escriere* Solutie incolora, limpede , cu miros caracteristic de camfor.Solu ia alcoolic de camfor se ntrebuinteaza e$tern n frec ii, comprese umede , lo iuni,ț ț țrevulsiv in dureri reumatismale, gripa, raceli, etc, calmant al pruritului si antiseptic cu actiunlocala in diverse afectiuni dermatologice, degeraturi, cosmetica.Solu ie de clorur+ de amoniu anisat+(ț

Hp* +etheroleum anisi (g+mmonium chloridum 1g

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 36/49

+lcool 5(g+^ua ^sad '00 g

2reparare * uleiul de anason se dizolva in alcool , clorura de amoniu in 0 g apa si sol seamesteca adaugand sol a doua in mici portiuni peste prima si sub agitare .)upa ( ore sefiltreaza2roprietati * spirtul de clorura de amoniu anisat este limpede sau slab opalescentBbservatii * unele Farmacopei prepara spirt de amoniac anisat dupa formula *

Bleum anisi g+lcool 77g+mmonium h#dricum solutum (0 g

and se obtine o sol cu reactie alcalina care asociata cu saruri de alcaloizi duce la un precipitat.)e aceea FS a introdus sol de clorura de amoniu anisat , mentionand ca atunci cand se

prescrie spirt de amoniac anisat sa se elibereze sol ammonii clorati anisati. antitatea de 1g clorura de amoniu corespunde la ( ! amoniac , practic egala celei dinspirtul de amoniac anisat . Solubilitatea clorurii de amoniu in apa este de '* , deci ptr 1g ar fi necesar '? g apa . ;n prezenta alcoolului solubilitatea clorurii de amoniu scade , o parte din clorura de amoniu s-asepara din solutie si de aceea se foloseste o cantitate mai mare de apa , cantitatea de alcoolfiind redusa la 5( g . 2tr a evita scoaterea din sol a uleiului 3 salefiere , data fiind concentratia mica a alcoolulutrebuie respectata ordinea de amestecare indicata

onservare * in sticle bine inchise , ferit de lumina .Sub influenta luminii sol se ingalbenest2astrat la temp de ?-'0 grade apare in sol un precipitat care la (0-(5 grade se redizolva.

% . Solu ii cu glicerol i vehicule compuse.ț ș )in aceast grup face parte solu ia %ugol cu glicerol pentru uz e$tern 3Solutio %ugțSe prepar astfel* (0 g de Ialiu iodid se dizolv n 0 ml de ap ntr-un reactor emailat ncu mala$or. +poi se adaug '0 g de iod cristalic se amestec continu p n la dizolvarea coma iodului. +poi se adaug n por ii, se amestec ncontinuu, 9 0 ml de glicerol. Solu ia sț țfiltreaz prin filtru de presiune. Se folose te pentru ungerea mucoasei traheale a cavit ii buș țc nd bolnavii sufer de angin .

Sub form de solu ii glicerolice, n re ete se prescriu acidul boric, natriul tetraboraț țnovocaina, anestezina, aspirina etc. ]licerolul posed v scozitate mare, care necest nc lz3 scade v scozitatea, se accelereaz dizolvarea . Substan ele mediocamentoase se dizolvțglicerol c nt rit direct n flaconul de eliberare uscat."$* Hp.* +naesthesini 0,5+ntip#rini ',?Spiritus aeth#lici 5,0]l#ceroli 0,0

. f. Solutio). S. "$tern. ;nstala ii auriculare, c te 5-'0 pic turi din solu ia u or nc lzit .ț ț ș

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 37/49

+vem prescris o form medicamentoas lichid -instala ie auricular alcool-glicerol, cu coț țde substan e puternic active, anestezin 3solubil n alcool '*5 i anaprilin 3solubil nț ș+nestezina se dizolv n 5,o g alcool 90!, antipririn - n glicerol. Solu iile se amestecțad ug nd-o pe ce de glicerol peste cea alcoolic . 2reparatul finit se elibereaz n flaconul pic tor, si se eticheteaz pentru uz e$tern.

Gn practica medical se aplic i solu ia %ugol cu glicerin . "a se prepar conformș ț prescrip iei* iod-',0 g/ calciu iodid-(,0 g/ ap - ,o g/ glicerol -9 ,o g. Se dizolv calciu iodoțap , apoi se dizolv n solu ia concentrat iodul, ad ug ndu-se glicerolul. Solu ia se indicț țrino-faringite."$* Hp.* atrii hidrocarbonatis atrii tetraboratis aa ',0]l#ceroli ad '0,0

. f. Solutio). S. "$tern, pentru badijonarea cavit ii bucale.ț

atriul tetraborat se dizolv n glicerol, se nc lze te la baie de ap , se adaug dup dizoș por iuni mici ',0 g natriu hidrocarbonat. 2 n la ncetarea efervescen ei produsul se men inț ț ț baie de ap . Hemediul se eticheteaz pentru uz e$tern."$* Hp.* atrii tetraboratis ?,0+naesthesini (,0Blei %avandulae gtts (]l#ceroli aa (0,0

. f. colutoria). S. "$tern, pentru badijonarea n stomatite. atriul tetraborat se dizolv cu anestezin n amestecuil de glicerol i propilenglicol, seșadaug ( pic turi de ului volatil de lev n ic . 2rodusul finit se elibereaz n flacon de culoț brun , etichetat pentru un e$tern."$* Hp.* )e$amethazoni acetatis eom#cini sulfatis aa 0,'

hloramphenicoli (,0%idocaini h#drochloridi (,52rop#lengl#coli ^. s. ad '00,0

. f. solutio). S. "$tern, pentru instila ii auriculare.ț

Substan ele se dizolv n propilenglicol la nc lzire u oar . Se elibereaz n flacon deț ș brun cu pic tor. Se eticheteaz pentru un e$tern.

%#. Solu ii uleioase. "aterii prime ( uleiuri de origine vegetal+, animal+, mineral+, calitațacestora. Solu ii uleioaseț sunt preparatele farmaceutice lichide care se ob in prin dizolvareațsubstan elor active n uleiuri din natur .ț 2urificarea sau rafinarea permite ameliorarea calit 4ilolimpezirea 8i delimitarea acidit 4ii. Oleiurile folosite ca solven4i trebuie s fie lichide vEscmai mult sau mai pu4in inodore, insipide, incolore sau g lbui. onsisten4a lor este de obice

asigurat de trigliceride, acizi gra8i, steroli, vitamine, pigmen4i, substan4e nesaponificabilealitatea uleiurilor este controlat prin determinarea mai multor indici care au ca scop evitaacidit 4ii 8i instabilit 4ii naturale.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 38/49

"aterii prime pot fi de origine($egetal', ;ntr n compozi4ia formelor lichide 3chiar 8i parenterale fiind ob4inute prine$primarea la rece sau cald sau prin centrifugarea boabelor sau pericarpului unor fructeoleaginoase."$emple* Oleiul de floarea soarelui 3Bl. =elianthi ,acesta poate nlocui cu suculeiul de m sline sau alte uleiuri vegetale. Oleiul de arahide se e$trage din boabele de +rac

h#pogea este folosit atEt e$tern cEt 8i intern 3e$. oleum camforat P un amestec 9A' de ulei arahide sau m sline 8i camfor natural sau sintetic . Oleiul de m sline se e$trage din pericam slinelor 8i are e$celente utiliz ri n solu4iile injectabile 3sterilizat 8i neutralizat 3e$. sinjectabil de colicalciferol 'g la '00ml ulei . Oleiul de migdale amare se e$trage din semin4de +m#gdalus communis. +re n compozi4ie aproape n ntregime gliceride ale acidului olfolose8te e$tern. +lte uleiuri care se mai pot folosi* uleiul de garoafe, din semin4e de in negdovleac, soia, germeni de porumb, ricin, semin4e de bumbac etc. +cestea dizolv uleiurilevolatile, fenolii, terpenele, acizii aromatici, aminele, alcaloizii baz , iodul, fosforul, camforualcoolii 8i esterii aromatici.

Animal'- sunt amestecuri naturale de compozi4ie comple$ , alc tuite n cea mai mare propdin gliceride, n special trigliceride mi$te."$emple* Ontura de peste3oleum jecoris aselli see$trage din ficatul pestilor rapitori din fam ]adideae. aloarea terapeutica a unturii de pesteconsta in cantitatea mare de vitamina + si ), asimileaza rapid gliceridele datorita elementelorminerale 2, ;, 6r, aflate sub forma organica. eara galbena3 era flava -este secretia hipodermicatransudata a albinei lucratoare cu ajutorul careia aceasta realizeaza faguri.Se foloseste in prepararea unguentelor, emplastrelor etc. +ineral' , sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate e$trase de obicei din petrocare au o mare stabilitate chimic . Sunt utilizate n solu4ii pentru uzul e$tern sau intramam"$emple* Oleiul de parafin * se ob4ine prin distilarea frac4ionat a petrolului/ este neutru,nepolar, oleofil. )izolv substan4e nepolare sau slab polare, uleiuri, gr simi etc. loroformu3 = l . "ste lichid clar, u8or g lbui, volatil, cu miros caracteristic. loroformul este bunsolvent pentru gr simi, uleiuri fi$e, uleiuri volatile, alcaloizi baze. "ste miscibil cu majoritatsolven4ilor organici. 6enzenul este folosit pentru prepararea solu4iei adezive de colofoniu 3 astisol . "terul 3etilic este un solvent folosit pentru gr simi, ceruri, alcaloizi, fiind utilizmai adesea sub forma solu4iei alcoolice (5!.;n functie de modul de ob inere i de administrare 3utilizare se clasifica in*ț șulei virgin-obtinut prin presare la rece, centrifugareulei rafinat-se obt. prin presare si sau e$tractie cu solventi, urmata de o rafinare alcalina, apodecoloraresi dezodorizare, fie de o rafinare fizica/ulei hidrogenat-obt. prin presare si sau e$tractie cu solventi, urmata de o rafinare alcalina saufizica, o eventuala decolorare urmata de deshidratare, hidrogenare, urmata din nou de decolosi dezodorizare.

%%. Solu ii uleioase. ehnologia de preparare, condi ii de calitate, conservare.ț ț )in drupa aceasta de preparate n FS V este introdus numai solu ia de ulei camforat pențuz e$tern( Solutio Camphorae oleosae ad usum externum).+cest preparat prezint solu iețtopic . amforul se dizolv n ulei de floarea soarelui nc lzit la 00 i se filtreaz la caldș

printr-un filtr uscat. )izolvarea se face ntr-un cazan emailat care se nchide cu capac, nzecu o c ma de vapori pentru a fi nc lzit, i mala$or pentru amestecat. 2reparatul prezintș șsolu ie transparent uleioas de culoare galben i miros de camfor. on inutul ei trebuie sț ș ț

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 39/49

limitele '0,5-'',(!. ;ntr n componen a diferitor prescrip ii i linimente. Se livreaz n flacoț ț șc te '5 i 0 g.ș ;leiul de mentol '! sau (! 3 oleum +entoli 1 aut - ) con ine solu ie deț țmentol 3natural sau racemat n ulei de vaselin . :ehnologia este asemenea ca uleiului de c2rezint ul lichid uluios cu miros slab de mentol. %ivrarea se face n sticle c te '0 ml. Seconserveaz la loc rece.

Solu iile uleioase se prepar de asemenea prin dizolvarea substan elor medicamentoaseț țuleiul c nt rit direct n flaconul de eliberare. Oluiurile grase i parafina lichid 3 uleiul deșvaselin nu se amestec cu ap , de aceea flaconul de eliberare trebui s fie uscat. Gn scoacceler rii dizolv rii se recurge la o nc lzire u oar . dac n solu ia uleioas e prescrisș țsubstan volatil 3 de e$* mentolul , se va evita piederea ei dizolvarea se face n uleiul ințdeja."$* Hp.* entoli 0,'Blei aselini '0,0

. ). S. "$tern, c te ( pic turi n nas.

+vem o form medicamentoas lichid - solu ie uleioas , cu con inut de substan puteț ț țmirositoare solubil la nc lzire n ului de vaselin . Se prepar astfel* '0,0 g ului de vaselc nt resc ntr-un vas -flacon uscat, se va nc lzi la baie de ap , apoi se dizolv n vas 0,mentol. 2rodusul se eticheteaz pt uz e$tern.

Oleiul de m ce se ob ine din semin e, e$trac ia c rora se face cu solven i organici prinș ț ț ț țmetoda circular n aparatul [SoIslet[. Solventul se nlatur prin evaporare sub vid . Sedetermin con inutul de alfa i beta-tocoferoli 30, gAl i carotenoide30,5gAl . ;ndicele dț ș șaciditate-nu mai mare de 5,5. Se utilizeaza la tratarea decubitusului, ulcerelor trofice ndermatologie, dermatozelor.

%*. Solu ii uleioase.ț Alter+ri! procese fi'ico!chimice, prevenirea auto!oxid+rii. Exemple.Gn timpul ob inerii i rafin rii, ca i la depozitarea uleiurilor, n prezen a aerului, au locț ș ș ț

transformari care se manifesta prin cresterea aciditatii uleiului, prin aparitia unui miros si a ugust iute, sau prin ambele aceste efecte. +cest fenomen datorat unor transformari de natura biochimica si chimica a uleiului se numesterance&ire. "$ista si o forma de degradare specifica,reversiune & caracterizata prin aparitia la o perioada de timp de la rafinare a unui gust si mispecific 3la uleiuri cu continut ridicat de acid linolenic . +lterarile determinate de proceseleo$idative, care au loc in materia prima, la nivelul unor faze de fabricare, ca si in timpuldepozitarii, determina reducerea valorii nutritive a uleiurilor si duce la pierderi suplimentarelegate de necesitatea reconditionarii acestora. %a stabilizarea uleiurilor contribuie o serie demasuri, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele*R selectionarea uleiurilor brute destinate refinarii/R alegerea unui regim de prelucrare a uleiurilor care sa asigure o stabilitate suficienta ladepozitare/R depozitarea uleiurilor in conditii optime 3cu limitarea sau in absenta aerului, a luminii si ltemperatura joasa /R eliminarea urmelor de metale, prin comple$area acestora/ R introducerea in uleiuri a unor substante care sa poata incetini rancezirea o$idativa

3antio$idanti / de mentionat ca reversiunea nu este limitata prin adaosul de antio$idanti . ;ce priveste depozitarea, aceasta se face in incaperi racoroase, intunecoase, curate si lipsite d

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 40/49

mirosuri straine. ;n depozite, asezarea produselor se face pe loturi , dupa data de ambalare, aincat livrarea si consumul lor sa se faca in cadrul termenelor stabilite in standarde*- uleiul de floarea-soarelui imbuteliat se poate depozita ma$im luni,in butoaie-1 luni/- uleiul de soia se poate depozita ma$im 5 zile/-uleiul de porumb se poate depozita ma$im 90 zile.

-Oleiul de peste se altereaza la temperature ridicate si la contact cu lumina, de aceea el se pastreaza in recipiente de culoare inchisa, ferit de lumina la temperatura de -5 grade .- eara de albina se pastreaza in borcane de sticla sau materiale transparente la temperatura dgrade /Oleiurile se livreaza sub mai multe forme* - in ambalaje de desfacere cu amanuntul 3butel

sticla, cutii metalice, butelii din materiale plastice in cazul uleiurilor comestibile/ - in ambade transport 3butoaie, bidoane, s.a. - in cisterne de cale ferata si autocisterne/ - in tancuri &rezervoare adaptate pentru transportul maritim. +mbalajele destinate ambalarii uleiurilorvegetale trebuie sa fie curate, fara miros si fara impuritati. "ticheta ambalajelor in prezentare

contine* denumirea firmei sau societatii producatoare, marca, denumirea uleiului si tipul,continutul, data umplerii si termenul de valabilitate. ontrolul calitatii se realizeaza pe bazarezultatelor determinarilor efectuate la laborator. ;n acest scop sunt prelevate probe de matersemifabricate si produse. Hecoltarea probelor, pregatirea si efectuarea analizelor fizice, chimsi microbiologice se desfasoara dupa metode bine precizate, prevazute in standarde si normecalitate. etodele sunt astfel alese, incat sa prezinte o eroare cat mai mica, sa dea rezultatereproductibile si sa aiba o durata cat mai redusa. ;n controlul calitatii uleiurilor s-au introdusmetode noi analitice, care maresc precizia si rapiditatea determinarilor.

%3. Solu ii pentru u' extern cu aplica ii speciale( sp+l+turi, gargarisme, comprese,dentrifigii, lo iuni.2reparatele medicamentoase lichide pentru uz e$tern cuprind o gam variat de produse* p pentru ochi,nas, urechi,preparate pentru tratamentul unor afec4iuni ale cavit 4ii bucale3gargarisme sp l turi,dentrificii, clisme , b i , comprese.etc.

%9. Solu ii pentru u' extern cu aplica ii speciale. $ondi iile anatomo! fi'iologice specifictehnologia de o) inere, conservarea lor. Exemple magistrale Bi tipi'ate.

%:. Solu iile extractive. Solu ii extractive apoase( infu'ii, macerate ,decocturi.

;nfuziile si decocturile reprezinta solutii e$tractive apoase preparate din e$tracte standartizaHolul e$tractiei este de a separa substantele active de cele inerte si de a obtine din produselvegetale un preparat mai concentrat si mai stabil si cu actiune farmacologica sigura."$tractele3din latinaextractum,e$tract ) reprezinta preparate e$tractive concentrate sau lichidesau obtinute in urma inlaturarii partiale sau totale a e$tragentului. onform cantitatii de e$tragent ramasa in produsul finit deosebim*' e$tracte lichide3e$tracta fluida - cu continut de e$tragent in cantitatea si concentratia init( e$tracte dense 3e$tracta spissa - cu continut de e$tragent nu mai mult de (5!.

"$tracte uscate 3e$tracta sicca - cu continut de e$tragent nu mai mare de 5 ! ;n functie de e$tragentul folosit la e$tractie deosebim* e$tracte obtinute cu apa, cu etanol,eter, cu ulei.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 41/49

2rocesul de e$tractie este strins legat de selectarea adecvata a e$tragentului, care in maremasura determina si metoda de preparare a e$tractului, in calitate de e$tragent se folosescetanolul de diferita concentratie, solventi organici, uleiuri vegetale si minerale. "$tractele pot fi obtinute prin macerarea fractionata cu diferite modificari, perclorare,reperclorare, e$tractie in contracurent s.a.

Extracte fluide+cest grup de e$tracte se prepara de obicei '*' , acest raport face comoda utilizarea lor in practica farmaceutica la dozarea fata de produsul vegetal, putind fi usor masurate. etodele producere sunt mai simple decit a celor dense si uscate si mai accesibile. "$cluderea etapei evaporare la prepararea e$tractelor apoase permite pastrarea principiilor active in starea lornativa, iar substantele volatile ramin complet in e$tract, in acelasi timp nu sint lipsite de uneinconveniente. Fata de tincturi, ele contin substante balast in cantitati insemnate si la conseduc la formarea de precipitate, din aceasta cauza ele trebuie pastrate in limitele '5- (0 si vase inchise etans.

2rocesul de preparare este constituit din urmatoarele etape* pregatirea produsului vegetal e$tragentului/ obtinerea e$tractului din produs vegetal, purificarea e$tractului din produsvegetal, purificarea e$tractului, standartizarea si ambalarea. "$tractele fluide pot fi preparate prin perclorare, reperclorare si dizolvare. )ependent de solventul folosit pentru e$tractie,solutiile e$tractive pot fi* solutii e$tractiveapoase3macerate,infuzii,decocturi si solutii e$tractive alcoolice si etero alcoolice 3tincturiacestea se mai adauga si produsele obtinute prin concentrarea produselor e$tractive 3e$tract

/nfu'area se aplica la e$tragerea produselor vegetale care cu tesuturi friabile* flori, frunzierburi.2rodusul vegetal maruntit se umecteaza timp de 5mi cu parti apa,se adauga restul dapa incalzita la fierbere si se mentine in baia de apa in fier-bere timp de 5min.)upa 0 min,sfiltreaza prin vata,completandu-se la greutatea ceruta prin spalarea reziduului cu apa si filtra prin acelasi filtru.Solutia e$tractiva obtinuta se numeste infuzie."acerarea consta in tratarea produsului vegetal maruntit cu cantitatea de lichid prescrisa simentinerea la temperatura obisnuita un anumit timp,agitand din cand in cand, dupa care soluse separa.Solutia e$tractiva poarta numele de macerat iar metoda de macerare simpla.+ceastmetoda de e$tractie se foloseste si la prepararea solutiilor e$tractive alcoolice sau ca operati preliminara la obtinerea unor e$tracte.Decoctia este operatia ce se aplica pentru e$tragerea produselor vegetale cu te-suturitari3radacini, rizomi, scoarte .+stfel de produse compacte necesita pentru di-zolvare sie$tractie,interventia persistenta a caldurii.2rodusul vegetal maruntit in prealabil,umectat tim5min cu parti apa rece se trateaza cu restul de apa in fierberesi amestecul se mentine in baapa in fierbere 0min.Se filtreaza prin vata cand solutia este inca fierbinte si se comple-teazapa la greutatea ceruta prin separarea si stoarcerea reziduului.Solutia ob-tinuta se numeste d

%=. Solu iile extractive. Ca'ele teoretice ale extrac iei 7n mediul apos, factorii careinfluien ea'+ extrac ia dependent de natura drogului si de solvent."$tractele3din latinaextractum,e$tract ) reprezinta preparate e$tractive concentrate sau lichidesau obtinute in urma inlaturarii partiale sau totale a e$tragentului.

)ependent de solventul folosit pentru e$tractie,solutiile e$tractive pot fi* solutii e$tractiveapoase3macerate,infuzii,decocturi si solutii e$tractive alcoolice si etero alcoolice 3tincturiacestea se mai adauga si produsele obtinute prin concentrarea produselor e$tractive 3e$tract

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 42/49

2rocedeul e$aminat este alc tuit din mai multe etape, care au drept scop separarea cantitativ principiilor active. Solventul folosit n e$trac4ie este numit e$tractiv, iar solu4ia rezultat e produsul epuizat- reziduu. Pentru prepararea solu4iilor e$tractive apoase se folose8te numai produs vegetal uscat."$trac4ia se desf 8oar prin dou procedee principale* dizolvarea direct si e$tractie prop

2rima se produce atuci cind lichidul de e$tractie vine in contact cu celulele de produs vegetsfarimate si depinde de gradul de fragmentare a produsului, terminindu-se o data cu epuizarmaterialului format din celulele rupte. %a e$tractia propriu-zisa solventul actioneaza asupracelulelor intacte. 2eretele celulozic al celulelor uscate, venind in contact cu lichidul3 la macerare , absoarbemoleculele de solvent si se imbiba, marindu-se in volum, odata ce solventul patrunde incelula,umecteaza principiile active si le dizolva. oncomitent cu dizolvarea se desfasoaradesorbtia substantelor legate cu substratul,dupa care incepe procesul de difuziune prin peretcelular. "$tractia este prevazuta astfel* dializa, dizolvare, desorbtie si difuzie, care decurg

particular si concomitent ca un tot intreg.Factorii care influentea'a randamentul extractiei sunt urmatorii(1. natura drogului si procedeul de extractie folosit- procesul de e$tractie are loc datorita actiunii solventilor asupra drogurilor uscate simaruntite,randamentele de e$tractie merg crescand de la macerare catre infuzare sidecoctie/- substantele active care se descompun usor la incalzire se e$trag prin macerare larece si o ulterioara e$tractie la cald/- la substantele insolubile sau greu solubile in apa rece,pentru a fi e$trase este nevoiede o alcalinizare sau acidulare/

. umiditatea produsului- umiditatea favorizeaza hidroliza unor principii active si o serie de transfor-marienzimatice/#. gradul de maruntire- pentru ca solventul sa poata e$trage o cantitate cat mai mare de principii active produsele vegetale trebuiesc maruntite dar un grad de maruntire prea avansat estenefavorabil deoarece unele substante3amidonul, pectina, muci-lagiile pot trece direct insolvent/- gradul de maruntire se va alege in functie de natura produselor vegetale/. timpul de extractie

- timpul de e$tractie este limitat deoarece prelungirea timpului de e$tractie duce lacontaminarea cu microorganisme/*. temperatura de extractie- pe langa respectarea conditiilor de timp trebuie respectate si conditiile de temperatura,de durata de incalzire si a timpului de racire a solutiilor3. starea de im)i)are a drogului- imbibarea produsului vegetal cu o cantitate de apa favorizeaza osmoza si serecomanda umectarea prealabila a drogului/

9. raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent- solutiile e$tractive preparate cu cantitati de drog recomandate duc la solutii apoase cuconcentratie optima iar aceste solutii sunt aproape saturate/

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 43/49

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 44/49

Perclorarea! )enumirea provine de la per- prin si colare-a scurce picatura cu picatura.2erclorarea se refera la metodele dinamice de e$tractie si urmareste epuizarea progresiva a produsului vegetal prin scurgerea lenta si repetata a e$tragentului. "$tractia se efectuiaza in speciale numite percloratoare. "le pot fi de forma cilindrica sau cilindroconica , cu camasa dvapori sau fara, cu incarcare automata si inversare pe a$ul vertical. "le pot fi confectionate d

ino$, aluminiu, cupru cositorit si alte materiale, la fundul carora se afla un fund fals, pe care pune materialul filtrant. ;n partea de sus percloratoarele se inchid capace discoidale drepte sconcave, dotate cu stuturi pentru alimentarea cu e$tragent si evacuarea vaporilor de solvent.

onditia perclorarii consta in efectuarea a trei etape consecutive de lucru* umectarea,macerasi perclorarea propriu-zisa.

epercloraresau perclorare fractionata,este un procedeu de e$tractie in vare produsul vegetaimparte in citeva parti3fractii . Fractiile separat se introduc in percloratoare. %ichidul din perclorator se trece in al doilea s.a.m.d iar in ultimul perclorator se obtine produsul finit.)eosebim doua tipuri ale reperclorarii*

!in parti egale &in percloratoare se introduc parti egale de produs vegetal, numarul carora sestabileste astfel ca obtinerea e$tractului produsului vegetal din ultimul perclorator sa fie comepuizat.! in parti neechivalente!aceste modificari sunt oficializate in farmacopeile SO+ si ale]ermaniei. Farmacopeia americana prevede fragmentarea in parti neegale cu raportul de 5*iar cea germana cu raportul de 5* ,(5*',75.

ai e$ista si alte metode de e$tractie printre care*-reperclorarea .+. iulIov-e$tractia in in contracurent-e$tractia circulara-e$tractia cu ultrasunete-e$tractia cu ajutorul descarcarilor electrice-e$tractia prin electrodializa s.aAparata&ul folosit la prepararea solutiilor extractive apoase;nfuzia si decoctia se efectuiaza in dispozitive speciale numite infuzoare, infuzorul clasic prezinta un vas cu pereti grosi de portelan, de forma cilindrica, dotat cu miner lateral si capacare este montat un recipient metalic perforat3decolator din otel ino$idabil si un disc pentrstoarcere. ;nfuzatoarele se instaleaza in aparate de infuzare , construite in forma de bai cu cuiburi peninfuzoare.F.S. recomanda sa se foloseasca numai infuzoare emailate, de portelen sau de otel ino$idabildeoarece e$tracia in vase din metal cositorit provoaca modificarea compozitiilor solutiilore$tractive, in special cind e$tractiile se prepara din produs vegetal ce contine acizi organici, si substante tanante. ;nfuzoarele trebuie sa aiba capace ce pot fi inchise etans, sa fie bine ajula cuiburile aparatului si sa aiba pereti destui de grosi, pentru a se raci dupa infuzare cit mai $onservare( onservarea solutiilor e$tractive apoase este dificila datorita prezenteamidonu-lui sau a substantelor albuminoide care constituie un mediu prielnic pentru dezvolta numeroase ciuperci si bacterii. 2entru prelungirea duratei de conservare se recomanda

utilizarea de agenti conservanti,in special nipagin si nipasol. Solutiile e$tractive apoase se prepara la nevoie, in cantitatea necesara pentru cel mult zile,timp in care produsul trebuie pastrat la racitor.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 45/49

;nfuziile si decocturile se folosesc asociate cu alte substante active, avand un domeniu deindicatii terapeutice foarte variat.+dministrarea lor se face de catre bolnav cu lingura saulingurita. Substantele prescrise in infuzii sau decocturi 3saruri, e$tracte, tincturi, siropuri, etadauga in solutie e$tractiva filtrata. "liberarea infuziilor si decocturilor se face in sticle cueticheta care contine modul de intrebuintare.

*1.Solutii extractive.$onditii de calitate si control. onform F.H. V solu4iile e$tractive suntlichide limpezi sau slab opalescente cu culoarea, mirosul 8i gustul caracteristic componentele$trase din produsul vegetal. F.H.V prevede controlul urm torilor parametrii la solu4iile e$tractive* a. aracteristiciorganoleptice b. asa total pe recipient se determin prin cEnt rirea individual a con4inudin '0 recipiente.

* .Solutii extractive alcoolice(tincturi si extracte.Factori care influentea'a randamentul de

extractie.Factorii care influenteaza randamentul e$tractiei sunt urmatorii*'. natura drogului s procedeul de e$tractie folosit*- procesul de e$tractie are loc datorita actiunii solventilor asudrogurilor uscate si maruntite,randamentele de e$tractie merg crescand de la macerare catreinfuzare si decoctie/- substantele active care se descompun usor la incalzire se e$trag prinmacerare la rece si o ulterioara e$tractie la cald/- la substantele insolubile sau greu solubile iapa rece,pentru a fi e$trase este nevoie de o alcalinizare sau acidulare.(. umiditatea produsului*- umiditatea favorizeaza hidroliza unor principii active si o serie detransformari enzimatice/

. gradul de fragmentare a produsului vegetal.*- pentru ca solventul sa poata e$trage o canticat mai mare de principii active ,produsele vegetale trebuiesc maruntite dar un grad de maru prea avansat este nefavorabil deoarece unele substante3amidonul, pectina, muci-lagiile podirect in solvent.]radul de finite nu trebuie sa depaseasca anumite limite,deoarece se distrugnumar mare de cellule,are loc dizolvarea neselectiva a continutului celular. . timpul dee$tractie*- timpul de e$tractie este limitat deoarece prelungirea timpului de e$tractie duce lacontaminarea cu microorganisme/5. temperatura de e$tractie*- pe langa respectarea conditiilor de timp trebuie respectate siconditiile de temperatura, de durata de incalzire si a timpului de racire a solutiilor.1.]radientul densitatii. onform Farmacopeei,la prepararea solutiilor e$tractive apoase are loamestecarea produsului vegetal si a solventului.]radientul e$tractivului sporeste,dat fiind ca portiuni de solvent vin in contact cu produsul vegetal.

*#. ehnologia de o)tinere a tincturilor.:ehnologia tincturilor e alcatuita din mai multeetape*pregatirea produsului vegetal si a e$tragentului,e$tractia principiilor active din produvegetal,purificarea lichidului e$tractive,standartizarea produsului finit.2regatirea produslui fconsta in uscarea ,fragmentarea si separarea de praf."$tragentul se prepara prin diluareaetanolului de concentratie mare pina la concentratia ceruta de ): .:incturile pot fi obtinute prin macerare,macerare cu utilizare de turbo-e$tractie,circulareae$tragentului,macerarea fractionate,percolare,dizolvarea e$tractelor dense si uscate.2rin

dizolvare se obtine eli$irul pectoral-prin dizolvarea e$tractului dens de lemn-dulce."$tractuldens sau uscat de lemn dulce se dizolva in apa de ammoniac timp de ? ore la care se adauguleiul eteric de anason in etanol de 90!.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 46/49

*%. ehnologia de o)tinere a extractelor. 2entru ob4inerea e$tractelor vegetale, F.H. V prevedeurm toarele* 2rodusul vegetal adus la gradul de m run4ire prev zut n monografia respecsupus, dac este cazul unei prealabile degres ri. Solven4ii utiliza4i pentru e$trac4ie sunt* -acidulat / - ap alcalinizat / - alcool diluat 3uneori alcool acidulat / - eter etc.Extractele fluide se ob4in prin macerare, macerare repetat 8i percolare conform regulilor prev zute la monografia Z:incturae[ cu urm toarele preciz ri* %a prepararea e$tractelor fl prin percolare se folosesc '00g produs vegetal din care se ob4ine separat o prim frac4iune ?0g lichid e$tractiv. Se continu percolarea pEn la epuizarea produsului vegetal. 2ercolaterezultate se concentreaz sub presiune redus la o temperatur care s nu dep 8easc ?00

la ndep rtarea solventului de e$trac4ie. Heziduul se dizolv n prima frac4iune 8i se comcu acela8 solvent la '00g sau la concentra4ia n principii active prev zut . "$tractele ob4inulas la temperatura de 5-'00 timp de 1 zile 8i se filtreaz evitEnd pierderile prin evaporare2repararea e$tractelor moi 8i uscate. 2repararea acestor tipuri de e$tracte se efectueaz prinsupunerea solu4iilor e$tractive 3ob4inute prin cele trei metode oficinale n F.H. V monograZ:incturae[ , la diferite tratamente pentru ndep rtarea substan4elor balast 8i concentrarea distilarea sub presiune sc zut la temperaturi de cel mult 500 . Gn cazul e$tractelor moi soe$tractive se concentreaz pEn la ob4inerea unei mase vEscoase cu un con4inut de cel mumaterii volatile. Gn cazul e$tractelor uscate, dup ndep rtarea solventului de e$trac4ie pridistilare, rezidul se usuc la vid la o temperatur care s nu dep 8easc 500 iar e$tractul s con4in cel mult 5! materii volatile. "$tractele moi 8i uscate care con4in principii puternactive 8i to$ice se dozeaz 8i se aduc prin diluare cu pulberi inerte, solubile 8i nehigroscopiconcentra4ia n principii active prev zut . 2entru concentrarea solu4iilor e$tractive se pot diferite aparate. 2entru concentrarea solu4iilor e$tractive se poate aplica, congelarea urmatevapoarea n vid la temperatura de sub 00 . Gn acest mod se evit degradarea substan4eltermolabile. "vaporarea solu4iilor e$tractive se face pEn la o anumit concentra4ie, cazule$tractelor moi 3cel mult (0! material volatil iar pentru e$tractele uscate pEn la cel mult 5material volatil.

**.Solutii extractive.Solutii extractive apoase(macerate,infu'ii,decocturi.Solutii extractivealcoolice. 1. "acerate.! se utilizeaza la e$tragerea mucilagiilor din produsele vegetale/- peste produsul vegetal maruntit si spalat sub jet de apa se adauga masa de apa prevazuta simentine la temp camerei timp de 0 min, agitand in aceasta perioada de 5-1 ori/- lichidul se decanteaza si se filtreaza prin vata/- filtratul obtinut se completeaza la masa prevazuta prin spalarea reziduului cu apa, fara a pr- daca solutia obtinuta este mai mare de '00g, se va adauga obligatoriu un amestec deconservanti format din ipagin si ipasol

. /nfu'ii.- se utilizeaza la e$tragerea componentelor active din produse vegetale care contintesuturi friabile 3flori, frunze, ierburi- produsul vegetal respectiv se va aduce la gradul de maruntire prevazut in monografia respe

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 47/49

- pentru fiecare gram de produs vegetal se foloseste pentru umectare un volum de m% apae$ceptia produselor vegetale care contin uleiuri volatile, acestea umectandu-se in 0.5 m% aldiluat- dupa 5 min se adauga masa de apa prevazuta, adusa la fierbere, si se lasa in contact timp dmin/

- se filtreaza prin vata.- solutia obtinuta se completeaza la masa prevazuta prin presare cu ap prin stoarcerea reziduului/- daca avem o cantitate mai mare de '00g este obligatoriu sa se adauge un amestec deconservanti format din ipagin si ipasol#. Decocturi.- se foloseste la e$tragerea componentelor active din produsele vegetale care contin tesuturilemnoase* radacini, rizomi, scoarte, frunze coriacee- produsul vegetal se aduce la gradul de maruntire prevazut in monografie- pentru fiecare gram de produs vegetal se utilizeaza pentru umectare m% de apa, cu e$cep

produselor vegetale care contin uleiuri volatile, acestea umectandu-se in 0.5 m% alcool dilu- se adauga masa de apa prevazuta, incalzita la fierbere si mentinand in baia de apa timp de min- solutia fierbinte se filtreaza prin vata si se completeaza cu apa sau prin stoarcerea reziduur

Solutiile e$tractive alcoolice sint e$tractii etanolice din produse vegetalemedicamentoase,obtinute fara incalzire si inlaturare de e$tragent.,sint lichidetransparente,colorate,cu mirosul si gustul specific al produsului vegetal din care sint prepara

*3. icturi oficinale si neoficinale o)tinute prin macerare, macerare reptata sipercolare. incturi o)isnuite prin di'olvarea extractelor.:inturi neoficinale reprezinta e$tractii etanolice din preduse vegetale medicinale,obtinutefara incalzire si inlaturare de e$tragent.)e obicei ele sint lichide transparente ,colorate cumirosul si gustul specific al produsului vegetal din care sint preparate.:ehnologia tincturiloreste alcatuita din mai multe etape *pregatirea produsului vegetal si a e$tragentului ,e$tracti principiilor active din produsul vegetal ,purificarea produsului e$tractiv ,standartizarea produsului finit.2regatirea produsului finit consta din uscare ,fragmentarea si separarea de

praf .:incturile pot fi obtinute prin macerare ,macerare cu utilizare de turboe$tractie,circularea e$tragentului ,macerarea fractionata ,percolare ,dizolvarea e$tractelor dense siuscate. oncentra4ia alcoolului, a materiei prime ce se macereaz , 8i timpul de desf 8urare procesului se aplic conform re4etei. :inctura se ob4ine n recipiente de sticl prev zute cu capac etan8, compozi4ia agitEndu-m car o dat pe zi, pe tot parcursul macer rii. )up scurgerea perioadei de tincturare, see$ecut decantarea, solu4ia hidroalcoolic rezultat , tr gEndu-se n sticlu4e colorate micicapac n8urubabil. 2rincipalul avantaj al tincturii const n faptul c n solu4ie se e$trag toate principiile din planta proasp t , substan4e active care pot fi conservate o perioad lung de timp.

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 48/49

2repararea tincturilor homeopate este mai elaborat , desf 8urEndu-se n mai multe etapesuccesive, n scopul ob4inerii unor dilu4ii precis dozate.

3repararea tincturilor prin maceratul la rece5aceratul la rece este un e$tract hidric rezultat in urma unui proces numit maceratie.aceratia consta in e$tragerea principiilor active din plante, in apa, la temperatura camerei

3'7-((o . :impul de maceratie este de -? ore.;n timpul procesului de maceratie, materialul vegetal asezat intr-un vas cu apa neincalzita, seimbiba cu apa iar substantele active trec in solutie. 3repararea tincturilor prin maceratul la cald pe 7aia de apa (sau macerare repetata)

"$tragerea principiilor din plante prin aceasta metoda este foarte eficienta in cazulvegetalelor fara principii volatile valoroase, dar cu compusi bio de alt tip, utili sanatatii.

etoda se utilizeaza si pentru obtinerea nu doar tincturilor dar si uleiurilor, alifiilor siunguentelor din plante.2entru obtinerea baii de apa, cunoscuta si sub denumirea de bainmarin, se folosesc doua vase metalice, de marimi diferite. asul mai mic trebuie sa fieemailat. "l se scufunda in recipientul mai mare, care va fi umplut in prealabil, pe jumatate,cu apa. ;n vasul mic se introduce lichidul cu materia prima din care urmeaza sa se e$traga principiile active.)upa improvizarea baii, cele doua vase se pun la foc domol. )esi apa va da in clocot inrecipientul mare, lichidul din vasul de deasupra se va incalzi treptat, si nu va fierbe, astfelincat principiile active pot trece in solutie incet, fara a fi degradate de temperatura preainalta sau de incalzirea brusca. Fitoterapia utilizeaza aceasta metoda in cazul plantelor cu principii active care se distrug prin fierbere, dar care nu se e$trag nici la temperaturiobisnuite 3principii semitermolabile .)upa un anumit timp de la asezarea baii pe foc, perioada stabilita de reteta, lichidul sestrecoara si se utilizeaza mai departe, conform prescriptiilor.

*9. Preparate extractive maximal purificate. $ontrolul calitatii. Preparate din plantemedicinale proaspete si stimulatori )iogeni. Preparate )ioactive si revitali'ante.2rocesul de e$tractie din plante medicinale e folosit in conditii industriale pt a preparatincturi,e$tracte preparate,ma$iimal purificate si prepararea substantelor industrialee$ctractive."etapa principala de obtinere a acestor preparate e e$tragerea din )rog vegetal . procesul de e$tractie e e dependent de transferul de masa a subst active din cellule

vegetative.Scopul estractiei e de a epuiza 2v si de a separa cantitativ componentul solubiliatcu actiune farmacodinamica bn determinata. eogalenice purificate prin metode purificatemoderne .2reparatele e$tractive ma$imal purificate sunt prep fitoterapice cu continut de p.a

8/16/2019 Examen (II) Tehnologia Medicamentului

http://slidepdf.com/reader/full/examen-ii-tehnologia-medicamentului 49/49

a prod vegetal in stare nativa ma$im purificate de subst balast 3rasini,pectine ,albumine ,amidon .procesul tehnologic de obtinere a acestor prep din etape*

' "$tragerea p.a din 2.v. (.purificarea e$tractiei standartizarea si prepararea formeifarmaceutice. ajorit prep ma$imal purificate contin heterozide , cardiotonice

3 lacrimioara 3flores convallariae preparatul orglicol,ruscuta de primavara3herba adonidvernalis degetel lanos3folia digitalis contine lantozida ,Hauvolfie serpentina - comprimateHaunatum,2atlagina-prep plantagutinum, ornul secarii3secale cornutum -"rogotal3comprimate, solutii rusin -3corte$Frangulae prep Hanilum.

$ontrolul calitatii.Otilizarea unui pv cu continut de principii active FS indica continutulminim de substante ce ar trebui sa se gaseasca in prod vegetal.)aca prod vegetale auvaloarea pr.a mai mic decit cele indicate in monografii ele nu sunt valabile pt prepararea solutiilore$tractive.;n tehnologia obtinerii se utilizeaza percolatoare .macerarea se efectueaza prinfractionare dizolvarea e$ctracelor dense si folosirea produsului vegetal uscat lipsit deimpuritati.

*:. /ncompati)ilit+ i farmaceutice. espectarea ordii de di'olvare sa amestecare ațcomponentelor. 4nlocuirea unor su)stan e insolu)ile sau greu solu)ile cu deriva i solu)iliț țsaucu s+ruri ale aceleea i su)stan e.ș țFormele medicamentoase lichide pentru uz intern si e$tern se prepara prin metoda masa-volse livreaza in volum 3ml . pentru a evitaformareaincompatibilitatilorfarmaceutice, la cantitde apa prescrisa se adaugas.m. solide, apoisolutiile concentrate ale substantelor, peparatelee$tractive, etc. %a preparareami$turilorcompuse, solutiile concentrate se adauga la cantitateapacalculata in ordineaprescrisa. Solutiilesub.to$ice 3lista + siputernic active 3lista b se ala cantitatea de apa in primul rand. 2reparatelee$tractive3tincturi, e$tractelichide , sol.alcoosiropurilesiaplearomatice se adauga la sol.apoasa in ultimul rand,respectandurmatoareaconsecutivitate* ichideapoasenemirositoaresinevolatile, lichidealcooliordineacresteriiconcentratieialcoolului, lichidemirositoaresi volatile. %ichidele cu continut uleiurieterice se adauga la mi$ture amesteca teprealabil cu siropsau cu o cantitateegala demi$tura.