Exam Oprisescu
-
Upload
saceanu-ovidiu -
Category
Documents
-
view
233 -
download
0
Transcript of Exam Oprisescu
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 1/28
Curs 1 Abdomenul (OBSTETRICA)Este partea trunchiului interpusă între torace i pelvis, anterior de coloana lomarăș
El con ine cav! adominală unde sunt situate cea mai mare parte a "aparatului di#estiv, urinar ț
vase san#uine, lim$atice, nervi%eretele adominal& roluri 'en ine or#anele interne în cavitatea adominalăț %roteeaă or#anele interne
'en ine poi ia anatomică a or#anelor contra $or ei #ravita ionaleț ț ț ț Intervine în e*pirul $or at împin#+nd în sus or#anele intraadominaleț
Este implicat în orice ac iune în care este necesară cre terea presiunii intraadominale (tuse,ț ș
varsătură, de$eca ie, na tere)ț ș
Anatomia topo#ra$ică a peretelui adominal Repere osoase palpaile"
reordul costal procesul *i$oidian creasta iliacă spina iliacă anterosuperioară
mar#inea ramurii superioare a puisului sim$ia puiană Relie$uri cutanate"
an ul median (in dreptul liniei ale)ș ț
omilicul (în dreptul -&.) mar#inea laterală a mu chiului drept adominalș
an ul in#hinalș ț
Caracteristici anatomo$unc ionale ale peretelui adominal"ț Este compus din"1. Regiunea anterolaterală" între reordul costal i mar#inea superioară a ainului ososș
/! Re#iunea postero&laterală" imite" coasta a 0/&a , creasta iliaca mu chiul pătratul lomelor ș
partea anterioară a re#iunii rahidiene lomare %or iunea anteroin$erioară a peretelui adominal (înț 1 in$erioară a distan eiț
omilic&sim$iă) este suprasolicitată prin #reutatea or#anelor interne Con$i#ura ia peretelui este adaptată acestei presiuni hidrostatice crescute prin"ț
2nirea 3 su linia arcuată & a celor - aponevroe a mu chilor adominali (olic e*tern,ș
olic intern, transvers), anterior de mu chiul drept adominal $orm+nd o structurăș
aponevrotică reistentă Aponevroele anterioare ale mu chilor adominali se întretaie pe linia mediană $orm+nd unș
ra$eu $iros care se întinde de la apendicele *i$oid p+nă la sim$ia puiană4 linia albă (linea
alba)→ ”sternul fibros al abdomenului” 5rosimea ei este determinată individual, dar este mai #roasă deasupra omilicului
dec+t su el*Rafeu = linie mediană, formată din încruci area fibrelor ce provin din structuri anatomice simetrice.ș
'u chii adominali i aponevroele lor $ormeaă o re ea care permiteș ș ț , at+t în repaus c+t iș
c+nd e*ercită presă adominală, ca presiunea asupra or#anelor interne să $ie una uni$ormă! 6e asemenea împiedică alunecarea or#anelor spre anterior 'usculatura adominală"
este anta#onistul activ al mu chilor autohtoni ai spatelui (erectori ai trunchiului)ș
$lecteaă toracele pe ain, iar c+nd toracele este $i*at $ac $le*ia ainului
Ac iune principală în rota ia coloanei dorsale i înclinarea laterală la nivelul coloaneiț ț șdorsale i lomareș
'u chiul transvers adominal, care atunci c+nd se contractă ac ioneaă ca o centură,ș ț
intervine în e*pirul $or at i e*ecută presa adominalăț ș
1
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 2/28
6atorită inerva iei se#mentare a mu chilor adominali ace tia preintă o particularitate care nuț ș ș
se înt+lne te de e*emplu la musculatura memrelor"ș
7n mod voluntar se pot contracta pe se#mente 3 por iunea superioară separat $a ă de ceaț ț
in$erioară ( i invers)ș
stratigrafie %eretele lateral" %iele
%lan sucutanat 3 strat variail de esut sucutanatț 8ascia super$icială ($ascia su ire care acoperă m! olic e*tern)ț
'! olic e*tern9intern, transvers adominal 8ascia pro$undă ($ascia transversalis) 5răsime e*traperitoneală %eritoneul parietal Strati#ra$ia peretelui adominal antero&lateralPeretele paramedian (deasupra linei arcuate9semicirculare96ou#las& marcheaă limita in$erioarăa tecii posterioare a m! drept adominal)%iele
%lan sucutanat 3 strat variail de esut sucutanatț
8ascia super$icială Aponevroa m! olic e*tern Teaca anterioară (super$icială) a aponevroei m! olic intern '! drept adominal Teaca posterioară (pro$undă) a m! olic intern Aponevroa m! transvers adominal 8ascia pro$undă (transversalis) 5răsime e*traperitoneală %eritoneul parietal
Peretele paramedian (su linia arcuată9semicirculară) piele,Strat sucutanat 8ascia super$icială Toate aponevroele mu chilor olici i transver iș ș ș
'! drept adominal 8ascia pro$undă, %eritoneul parietalA. Peretele antero-lateral : muschi" 'u chi verticali" /, situa i aproape de linia mediană"ș ț
'! drept adominal (marele drept al adomenului) '! %iramidal, '! transvers 'u chi la i" -, situa i lateral"ș ț ț
'! olic e*tern (marele olic)9 olic intern (micul olic)!A. Peretele antero-lateral 1. Marele drept al abdomenului (m! rectus adominis) 2n mu chi lun# împăr it în / de linia alăș ț
7ntretăiat de -&. intersec ii tendinoaseț
Origine cartilaele coastelor a ;&a, a ;I&a <i a ;II&a= apendicele *i$oid <i li#amentul costo*i$oidian! Inserţie&&& pe puis între sim$iă i tuerculul pueluiș Ac iuniț
când ia punct fix pe bazin prod! $le*ia trunch! activ sau pasiv, în $ct de poi>ia trunchiului" & în 66 realieaă $le*ia activă a trunchiului, urmată de accentuarea ci$oei dorsale <i
reducerea lordoei lomare=
2
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 3/28
& în ortostatism $le*ia trunchiului este asi#urată ini>ial de #ravita>ie (mi<care des$ă<urată însens #ravita>ional, deci pasiv) pentru ca mu<chii drep>i adominali să intervină la s$+r<itulcursei de mi<care, c+nd cooară coastele!
când ia punct fix pe torace produce" & $le*ia coapsei pe ain cu retroversia ainului!alte acţiuni " $i*eaă toracele în timpul $le*iei capului <i #+tului=
realieaă împreună cu ceilal>i mu<chi adominali ?presa adominală@! Stailieaă ainul în timpul mersului2. M. piramidal mic, triun#hiular& aa pe puis, var$ul pe linia ală stailieaă linia ală3. Muc!iul oblic extern "marele oblic# obli$uus externus abdominis este cel mai super$icial <i cel mai întins dintre mu<chii laterali ai adomenului
Origine:• Alternativ cu m! din at anterior,ț pe $a>a e*ternă a coastelor :&0/! 6e la aceste inser>ii
$irele musculare se îndreaptă in$eromedial Inser ie:ț
• se termină pe ua e*ternă a crestei iliace unde prin li#amentul in#hinal (limita dintreadomen i coapsă) se inseră pe puisș
• pe linia ală, constituind peretele anterior al tecii dreptului adominal Acţiuni:
în contrac>ie unilaterală produc" $le*ia trunchiului cu înclinare homolaterală= rota>ia păr>ii superioare a trunchiului de partea opusă!
în contrac>ie bilaterală: c+nd iau punct $i* pe coaste realieaă $le*ia trunchiului pe ain= c+nd iau punct $i* pe ain cooară coastele (intervin în e*pira>ie) <i realieaă $le*ia
trunchiului pe ain! Alte acţiuni " & ?presa adominală@!3.Muc!iul oblic intern "micul oblic# obli$uus internus abdominis
• su olicul e*tern <i are direc>ia $irelor superomedială, perpendiculare pe cele aleolicului e*tern!
Origine:• pe treimea e*ternă a li#amentului in#hinal, pe creasta iliacă, aponevroa lomodorsală,
apo$ia spinoasă a verterei :! Inser ie:ț 2ltimele -&. coaste
•
%rintr&o aponevroă lar#ă pe linia ală Acţiuni: în contrac>ie ilaterală"• c+nd ia punct $i* la nivelul inser>iilor in$erioare, cooară coastele (e*pirator) <i
$lecteaă toracele pe ain=• c+nd ia punct $i* pe coaste realieaă $le*ia ainului pe torace!
%n contrac&ie unilaterală"• c+nd ia punct $i* in$erior roteaă trunchiul de partea mu<chiului în ac>iune (are ac>iune
inversă cu cea a olicului e*tern de aceea<i parte, este deci anta#onistul acestuia <i înacela<i timp siner#istul olicului e*tern de partea opusă)=
c+nd ia punct $i* superior"•
înclină coloana lomară de partea sa (înclinare homolaterală)• roteaă $a>a anterioară a adomenului de partea opusă!• m! olic intern9e*tern 3 ac iț uni
Alte acţiuni " cre<te presiunea intraadominală!3
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 4/28
'.Muc!iul trans(ers al abdomenului- m. trans(ersus abdomini-cel mai pro$und mu<chi al peretelui adominalSe compune din"
• dintr&o por>iune musculară milocie=• două aponevroe de inser>ie (posterioară <i anterioară)!Origine:•
$a>a internă a ultimelor <ase cartilae costale=• apo$iele transverse ale verterelor lomare=• ua internă a crestei iliace=• treimea e*ternă a li#amentului in#hinal!
Inserţie) printr&o aponevroă lată pe linia ală (locul unde $irele musculare se continuă cuaponevroa $ormeaă o linie cură numită linea semilunaris)
aponevroa participă la $ormarea tecii mu<chiului drept adominal ast$el" /9- superioare $ormeaă cu $oi>a posterioară a olicului intern, lama posterioară a teciimu<chiului drept adominal=09- in$erioară trece anterior mu<chiului drept adominal contriuind la $ormarea lameianterioare a tecii!Cele mai in$erioare $ire care se desprind de pe li#amentul in#hinal se unesc cu cele aleolicului intern <i $ormeaă tendonul conunct!
• 'u<chii transver<i au două caracteristici"a) au structură de mu<chi scheletici, dar c+nd contrac>ia lor scapă controlului voluntar secomportă ca ni<te mu<chi netei, str+n#+nd spontan <i puternic centura adominală (în timpulstrănutului sau vomei)=
) $ormeaă stratul cel mai pro$und la nivelul adomenului superior <i cel mai super$icial în partea in$erioară a acestuia, put+nd $i reperat u<or în această re#iune!
Acţiuni:• alături de ceilal>i mu<chi ai peretelui antero&lateral al adomenului $avorieaă compresia
viscerală e$ort evacuator cel mai important muşchi al presei abdominale.• apropie coastele de linia mediană a corpului str+n#+nd toracele ca un r+u=• are rol e*pirator, coor+nd coastele!ac>iunea m! transver<i este le#ată de ac>iunea" m! %lanseiului pelvin, dia$ra#m, m multi$ii
*. Peretele posterior 1. Muc!iul pătrat lombar ( / planuri)
Origine:& $irele posterioare&creasta iliacă <i li#amentul iliolomar=& $irele anterioare&coasta a II&a!
Inserţie:& coasta a II&a=& apo$iele transverse ale primelor patru vertere lomare!
Acţiuni: c+nd ia punct $i* pe ain"• înclină coloana lomară de aceea<i parte (homolateral)=• secundar & intervine în e*pira>ie $or>ată 3 prin $irele posterioare!• c+nd ia punct $i* pe torace" înclină ainul de aceea<i parte=• contriuie la men>inerea trunchiului în rectitudine!• 7mpăr irea topo#ra$ică a adomenuluiț în re#iuni,• iniile conven>ionale"
/ verticale" medioclaviculare
/ oriontale"linia cranială" aa toracelui, une teș e*tremită>ile anterioare ale coastelor !linia caudală" une<te punctele cele mai ridicate ale crestelor iliace!
4
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 5/28
Curs / *A+,/ 00 pelvisul ransmite greutatea corpului de la coloană spre membrele inferioare Proteează organele interne de la acest ni(el 0feră locuri de inser ie puternice pentru musculatura articula iei oldului4 care laț ț ș
om permit sta iunea bipedăț
Este împăr it de un plan imainar, care trece prin linea terminalis (sau linia nenumită)ț "
pelvisul mare ! con ine oranele abd.i inferiorț (intestinul su ire i #ros 3 $ară rect)ț ș pelvisul mic = obstetrical de el depinde mecanica na teriiș
con ine or#anele micului ain (rectul, veica urinară,uterul, ovarele, va#inul iț ș
respectiv prostata la ăra iț
*azinul osos sau pel(isul se compune din" / oase co*ale= / am$itroe, 0 sincroa osul sacru cu coccisul si osul co*al
Este $ormat la adult prn sinostoa oaselor" ilion, ischion, puisa copil, p+nă la v+rsta de D 0. ani, cele - oase sunt separate prin cartila hialin Toate cele - oase participă la $ormarea cavită ii acetaulareț
Radio#ra$ie de ain "copil A& ilion, B&puis, C&ischionAdult %rin osul co*al se transmite #reutatea trunchiului de la sacru spre $emur!6in acest motiv osul este în#ro at pornid de la promontoriu (sacru) spre cavitatea acetaularăș
El preintă pe supra$a a interioară unț relie$ osos circular & linia terminală sau linia nenumită ea delimiteaă str+mtoarea superioară a pelvisului delimiteaă ainul mare de cel mic %reintă spre sacru $a a articulară auricularăț
%reintă în#ro ări i e*cre cen e i mar#ini care servesc drept liacă ori#ini pentru mu chi iș ș ș ț ș ș ș
tendoane" mar#inea crestei iliace, spina iliacă anterosuperioară, tueroitatea ischiatică etc!acrul) 8ormat din sudarea celor : vertere sacrale
%reintă o conve*itate orientată posterior (cifo"a sacrală)'ar#inea anterioară a primei vertere, care se #ăse te le nivelul liniei terminale proemină spre miculș
ain, în#ust+ndu&l (promontoriu)5ocisul" .&: vertere sudate, se deplaseaă posterior în timpul na terii mărind diametrul sa#ital alș
str+mtorii in$erioareArticula iiț
Sim$ia puiană Este articula ia dintre $e ele articulare ale puisului! Ele sunt acoperite de cartila hialinț ț
i între ele se interpune un $irocartila în interiorul căruia se #ăse te o cavitateș ș
articulară a cărei dimensiune variaă în $unc ie de v+rstă!ț
Sunt posiile mici mi cări deș forfecare Capsula este întărită de li#! puian superior i li#! arcuat al puelui 3 datorită rela*ăriiș
lor în sarcină poate să apară disfunc ia simfi"ei pubieneț (durere diastaa sim$iei)Articula ia sacroiliacă (am$iartroă)ț
7ntre $e ele auriculare ale sacrului i osului iliac, unite între ele prin li#amentele sacroiliaceț ș
interosoase Capsula este întărită de li#amentele sacroliace anterioare i posterioare, li#! sacrospios iș ș
sacro&tueros Au loc mi cări $oarte reduse de asculare înainte i înapoi importante în na tere, modi$ic+ndș ș ș
diametrele pelvisuluiBainul osos 3 în ansamlu"are $orma unui trunchi de con, orientat cu aa mare superior"
supra$a>a e*terioară= supra$a>a interioară= circum$erin>a in$erioară (baza mică numită <i str+mtoarea in$erioară)!
5
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 6/28
6imensiunile ainului $orma acestuia se determină prin" pelvimetrie, eco#ra$ie%elvimetria măsoară distan a dintre puncte $i*e conven ionale situate pe"ț ț
$a a e*ternă 4 pelvimetrie e*ternăț
$a a internă 4 pelvimetrie internăț
%elvimetria e*ternă se realieaă cu autorul" pelvimetrului (compas) pelvimetria internă se e$ectueaă prin"
e*amen eco#ra$ic tu eu va#inal manualș
reonan ă ma#netică (contraindica ie relativă la #ravide)ț ț
5ircumferin&a superioară are $ormă ovală= repreintă planul de an#aare al $ătului i este $ormată de"ș
aa sacrului= creasta iliacă= mar#inea anterioară a co*alului= mar#inea superioară a sim$iei puiene!
%elvimetria e*ternă"1. 6iametrul bicret (transversal ma*im)sau
con#uata transversă a marelui ba"in
distantia cristarum D /F cm între iliocristalia 9 iliocristalia2. 6iametrul bispinos 4 /.&/: cm
con#uata transversă a micului ba"in $istantia spinarum&&& /.&/: cm 7ntre iliospinale anterior 7ntre 0! <i /! treuie să $ie o di$eren>ă de peste / cm alt$el" ain plat rahitic
3. 6iametrul bitro!anterian distantia troc%anterica -0&-/ cm se măsoară cu coapsele adduse <i rota>ie e*ternă Se preseaă u<or compasul
'. 6iametrul antero-posterior 4 con#uata e&terna ('audeloue) 0&/G cm se măsoară de la sHm$ision (mar#inea superioară a sim$iei puiene) la $oseta lomară
mediană superioară dacă este" 0F cm ain în#ust
7. 6iametrul biisc!iatic 00 3 0/,: cm între ischiadicale în poi>ie #inecolo#ică mai #reu de determinat apar>ine micului ain
uprafa&a exterioară a ainului3 preintă elementele anatomice de pe $e>ele laterale ale celor douăoase co*ale <i de pe $e>ele dorsale ale sacrului <i coccisului 8a a dorsală" mu chii $esieri (e*tensori ai coapsei)ț ș
%e mar#inea caudală a micului ain, în semicerc se întind spre coapsă mu chi adductori,ș
$le*ori i e*tensori ai coapseiș
uprafa&a interioară %reintă un relie$ osos circular& linia terminală sau linia nenumită
delimiteaă str+mtoarea superioară a pelvisului Este căptu ită de mu chii iliopsoas"ș ș
are contribuie la men inerea lordo"ei lombareț
el mai puternic fle&or al coapsei, fiind considerat mu c%iul care este responsabil deș
mers i urcatul treptelor i care alături de dreptul femural determină lunimea pasuluiș ș
trâmtoarea superioară preintă diametre sa#itale, transversale <i olice!
Diametrele sagitale
6
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 7/28
promonto&suprapuian (conu#ata anatomică)&de la promontoriu p+nă la mar#inea superioară asim$iei puiene 4 00 cm= mic<orarea lui este patolo#ică $actor de risc în mecanismul na<terii= nu poate $i măsurat direct (prin tu<eu va#inal), ci numai prin e*amen radiolo#ic,
reonan ă ma#neticăț
promonto&retropuian (conu#ata vera, conu#ata ostetricală, diametrul util al lui %inard) & de
la promontoriu la $a>a posterioară a sim$iei puiene" 40G,: cm repreintă cea mai în#ustă onă a str+mtorii superioare nu poate $i măsurat direct
promonto&supuian 3 de la promontoriu la mar#inea in$erioară a sim$iei puiene poate $i măsurat direct (pelvimetrie internă), prin tu<eu va#inal 0/ cm
Diametrele transversale 0- cm transversal ma*im 3 une<te punctele cele mai îndepărtate ale liniei arcuate 4 0-,: cm! transversal clinic 3 întretaie diametrul promonto&retropuian la milocul lui
este utiliat de ovoidul $etal în timpul na<terii!(ovoid $etal4$orma $ătului în uter= lun#imea lui este apro*! 1 din lun#imea $ătului)
Diametrele oblice (dr, st), 0/ cm se întind de la art! sacroiliacă dintr&o parte la eminen>a iliopuiană de partea opusă= constituie diametrul de intrare (an#aare) a ovoidului $etal în pelvisul mic!
trâmtoarea inferioară (circum$erin>a in$erioară sau aa mică a pelvisului osos) mar#inea in$erioară a sim$iei puiene 3 anterior= v+r$ul coccisului 3 posterior= / tueroită>i ischiatice 3 lateral preintă diametre sa#itale, transversale <i olice"
Diametrele sagitale: 9.5 cm cocci&supuian 3 care une<te v+r$ul coccisului cu mar#inea in$erioară a sim$iei puiene
7n timpul e*puliei $ătului 3 datorită mi<cării de nuta>ie, deplasarea var$ului coccisului 3 se măre<te p+nă la 0/,: cm!
Diametrele transversale) iischiatic (vei pelvimetria e*ternă)
Diametrele oblice:2, !2 cm unesc milocul li#amentului sacro&spinos cu milocul ramurii ischio&puiene de partea
opusă 0R8A9/9 89,A/9 ,9R9 :9M,,9 o(are4 cai genitale "trompe4 uter4
(agin#O;AREE " sunt #landele #enitale $eminine= determină caracterele se*uale primare
ocali"are" situate în pelvis, intraperitoneal, su i$urca>ia arterei iliace comune +ormă: ovoidă două $e>e 3 laterală <i medială= doi poli 3 superior <i in$erior= două mar#ini 3 posterioară <i anterioară!
faa laterală prive<te spre peretele pelvisului <i vine în raport cu mănunchiul vasculo&nervos oturator! in$lama>iile ovarului, comprimă nervul oturator <i pacienta acuă dureri pe $a>a
medială a coapsei! faa medială sau $a>a tuară este acoperită de tua uterină
este în raport" cu anse intestinale cu colonul si#moidian în st+n#a
7
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 8/28
cu cecul <i apendicele în dreapta posiilitatea con$uiei unei apendicite cu o ane*ită! -olul superior vine în raport cu"
li#amentul suspensor al ovarului (li#ament lomo&ovarian) li#amentul tuo&ovarian $ranul sau $imria ovariană!
-olul inferior este le#at de uter prin li#! utero&ovarian sau li#amentul propriu al ovarului!
arinea posterioară sau lieră vine în raport cu ansele intestinale! arinea anterioară a ovarului&de ea se inseră meoovarul (plica peritoneala care se întinde
de la mar#inea anterioară a ovarului i p+nă la $a a posterioară a li#amentului lar# al uterului)ș ț
6imensiunile ovarului 4 -9/90 cm 5& J&F #tructură Ovarul este acoperit de un epiteliu erminativ su care se a$lă două one"
"ona corticală în care se #ăsesc $orma iuni veiculare numite $oliculi ovarieni înț
di$erite $ae de evolu>ie, corpul #alen <i >esut conunctiv=repreintă ona $unc ională (intervine în $unc ia se*uală, de reproducere i menstruală)!ț ț ș
"ona medulară, $ormată din >esut conunctiv, vase, nervi etc!& $ără importan ăț
$unc ionalăț +ona corticală ;foliculii o(arieni con>in• celule $oliculare care secretă"
foliculină (hormon estro#en ce imprimă caracterele se*uale secundare $eminine)• celula de reproducere $eminină" ovulul • 8oliculii ovarieni (ovulele i celulele $oliculare) su$erăș trans$ormări succesive p+nă la
elierarea unui ovul matur din $oliculul matur ovulaie!0(ula&ia " 3< !#
se produce ciclic D în iua a 0.&a a ciclului menstrual=se caracterieaă printr&un v+r$ al secre iei de hormoni estro#eniț
perioada ovula iei se determină prin măsurarea temperaturii aaleț ( G,.&G,:KC)începe după instalarea puertă>ii <i dispare înainte de menopauăasen>a ovula>iei cicluri anovulatorii!
• 6upă ovula>ie în cavitatea $oliculară apare corpul galben, a cărui evolu>ie di$eră după cumovulul a $ost sau nu $ecundat"
0! dacă ovulul a $ost $ecundat se $ormeaă corpul galben de sarcină "gestati(#, care se devoltă p+năîn luna a III&a după care involueaă, $unc>iile lui $iind preluate de placentă!/! dacă ovulul nu a $ost $ecundat se $ormeaă corpul galben periodic! Acesta are o evolu>ie de 0G&0/ile, perioadă în care secretă pro#esteron <i estro#eni după care re#reseaă, se $iroeaă $orm+ndcorpul albicans!Concluii
0!At+t $oliculul ovarian c+t <i corpul #alen au o importantă $unc>ie endocrină" foliculul ovarian are dublă funcie" producerea ovulelor hormonului se*ual $eminin&$oliculina=
corpul alben are numai funcie endocrină" produce pro#esteronul 4 @hormonul maternită>ii@ are rol în pre#ătirea uterului pentru
nida>ie!/! 6ev! <i maturarea $oliculilor ovarieni urmată de $ormarea corpilor #aleni, sunt procese"
ritmice, periodice se des$ă<oară la un interval de /F ile 4 ciclul ovarian!
:unc&iile o(arului se realieaă su in$luen>a hormonilor hipo$iari <i pot $i sistematiate în" ovulatorie, #ameto#ena
steroido#enetică & producerea de hormoni steroii repreenta>i" estro#eni <i pro#esteron!
8
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 9/28
5ăile genitale 3 tuele uterine (salpin#ele)sunt / conducte musculo&memranoase, peristaltice, 0G&0/ cmse întind de la coarnele uterine p+nă la ovarelocaliare" intraperitoneal sunt $ormate din patru se#mente"
infundibulul (pavilionul) poriunea ampulară
istmul poriunea uterină ,nfundibulul tubei (pavilionul sau e*tremitatea laterală) este se#mentul incipient al trompei uterine are $orma unei p+lnii cu mar#inea $estonată, $ormată din 0G&0: $ranuri, între care se a$lă unul
mai lun# numit fimbria ovariană care aun#e p+nă la polul superior al ovarului de care aderă! Por&iunea ampulară = 7 cm
este mai lar#ă spre in$undiul <i se în#usteaă spre istm! ,stmul în#ust, consisten>ă $ermă pătrunde în cornul uterului! Por&iunea uterină sau intersti&ial străate peretele uterului
se deschide în cavitatea uterină prin ostiul uterin!
Trompele uterine au / ori$icii" ostiul abdominal & în centrul in$undiulului <i se deschide în cavitatea peritoneală ostiul uterin prin care trompa uterină are comunicare cu uterul!
:unc iile trompelor uterineț "captarea ovulului& realiată de $imria ovarica$ertiliarea ($ecundarea) ovulului& se produce în L laterală a trompei uterine, unde se produc primelediviiuni ale oului! epiteliul trompelor&prevăut cu cili 3 transportă oul spre cavitatea uterină ovoimplanta iaț terul " or#an cavitar, nepereche situat mediande consisten a cartilaului v+r$ului nasului (în a$ara sarcinii)ț
acoperit, pe amele $e>e, de peritoneu (e*traperitoneal)
are $ormă de pară care stă pe codi ăț se descriu următoarele păr i"ț
e*tremitatea superioară" fundul uterului (M,:9: cm)e*tremitatea in$erioară,mai str+mtă" colul uterin (cervi&ul), pe care se inseră va#ina!
între cele / e*tremită>i" corpul uterin " $ormă triun#hiulară , 0&/ cm #rosimetructura uterului seroasa4 musculara "miometru# mucoasă (endometrul)& trans$ormări ciclice cu $iecare ovula>ie"
dacă ovulul nu a $ost $ecundat" mucoasa se elimină constituind menstra. dacă ovulul a $ost $ecundat" cre teș #rosimea mucoasei se nume teș decidu"!
6imensiunile uterului mai mari la multipare dec+t la nulipare ($emei care nu au născut)
lun#imea medie"M,: cm, latime : cm, #rosime 0&/ cmAxele uterului între a*ele lon#itudinale ale corpului <i colului uterin →un#hi de $le*ie, deschis spre sim$ia
puiană, cu valoare de" 0GG&00GN uter în anteflexie! între a*ele lon#itudinale ale colului uterin <i vainei → un#hi deschis tot anterior, numit un#hi
de versiune" G&0GGN uterul în ante(ersie! #n mod normal uterul trebuie s" $ie mobil şi %n po&iţie de ante$le'ie!anteversie!>agina &canal cilindric musculo&memranos (lun#ime"J&cm), e*tensiil <i elastic cu rol de"
copulare (depunere a spermatooiilor în apropierea colului uterin) trecere a $ătului <i ane*elor sale în timpul na<terii se trans$ormă în ?canal de na<tere@
(diametru 0G cm)un perete anterior: în raport cu veica urinară <i uretra=un perete posterior: în raport cu rectul
9
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 10/28
o e&tremitate superioară prin care se inseră de colul uterin & determină $unduri de sac unde sedepoiteaă spermao e&tremitate inferioară (por>iunea perineală)&se termină cu orificiul vainal , care se deschideîn vestiulul va#inei (spa>iul dintre laiile mici)!
Ori$iciul va#inal este acoperit de o memrană transversală, care îl închide incomplet 4 himen! %rincontact se*ual sau uneori aia după prima na<tere, himenul este s$+<iat, iar resturile lui nodularealcătuiesc ?carunculele %imeniale@!:ecunda iaț & se produce la niv! tuei uterine în por>! ampulară sau la onc>iunea ampulo&istmică în urma $ecunda>iei reultă "iotul/ după /. ore începe diviiunia mitotică i#otul su$eră <i $enomenul de miraie (transport) & p+nă în cavitatea uterină : ile în "iua a 0/a i#otul (care a su$erit între timp multiple diviiuni mitotice) pătrunde în cavitatea
uterină i în /. ore se produceș implantaţia (ovoimplanta>ia, nida>ia)0>0,MP/AA?,A totalitatea proc! iolo#ice (mor$ostructurale <i iochimice) "
pătrunderii <i $i*ării i#otului în endometrul uterin acoperirea onei de pătrundere <i stailirea primelor cone*iuni circulatorii $eto&materne!
ovoimplanta>ia se încheie după 0/&0- ile de la $ecunda>ie!
ida ia patolo#icăț
anomalii enetice ale i#otului, topo#ra$ice modificări calitative ale endometrului modificări toporafice/c+nd nida>ia se poate produce" în cavitatea uterină, dar e*centric, respectiv"
în apropierea ori$iciului uterin cervical intern, c+nd se realieaă condi>ii pentrudevoltarea placentei praevia=
su ori$iciul intern al colului 4 sarcină cervicală → avort în a$ara cavită>ii uterine4sarcină ectopică sau e*trauterină" cav ad, ovar, port tuei uter %lacenta praevia
P/A59A & or#an tranitoriu al #esta>iei• asi#ură inter$a>a dintre mamă <i $ăt <i $avorieaă schimul de sustan>e între cele două
sisteme circulatorii (matern <i $etal)!elemente de ori#ine ovulară,care se trans$ormă în vilo"ităi placentare care vin în contact direct cus+n#ele matern
• elemente provenite din trans$ormarea endometrului!• este complet $ormată la s$+r<itul lunii a I;&a de sarcină!• la termen are aspectul unui or#an cărnos, de $ormă circular&ovoidală, cu o #rosime de -&J cm
<i cu o #reutate medie de circa 09J din #reutatea $ătului (apro*imativ :GG#)! preintă două $e>e"
• fetală netedă, căptu<ită de amnios, care delimiteaă ca(itatea amniotică în care se devoltă$ătul
• maternă, care preintă o serie de <an>uri ce delimiteaă loi!• Amniosul este una dintre memranele $etale! Acestea participă activ la procesele de trans$er
dintre mamă&$ăt <i placentă, schimuri realiate prin vasele omilicale situate su amnios!cordonul ombilical • este $ormat dintr&o venă <i două artere omilicale• are un diametru de G,F&/cm i o lun#ime medie de :: cm=ș
c+nd lun#imea este P -: cm (cordon scurt)pericol de rupere în timpul na<terii în preenta>iile pelviene
%rea lun# peste MG cmcirculară de cordon, prolaps de cordon, noduri Cordonul omilical
(avitatea amniotic" este plină cu lichid amniotic secretat de" memranele $etale, placentă!
10
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 11/28
Rolul lichidului amniotic"• asi#ură protec>ia mecanică <i termică a $ătului,• asi#ură nutri>ia $ătului• $avorieaă pro#resia $ătului în canalul na<terii, în momentul travaliului• Secre>ia de lichid are o evolu>ie ondulantă"
cre<te treptat în primele două trimestre de sarcină,
cre<tere rapid (la circa /G săptăm+ni) scade la termen volumul mediu -GG&FGG ml!
• Analia lichidului amniotic (recoltat prin amniocenteă) $urnieaă in$orma>ii privind cre<terea<i devoltarea $etală!
:unc iile placenteiț metaolic&ener#etică= respiratorie $etală=nutri>ie <i e*cre>ie= secre>ie hormonală=
protec>ie imunolo#ică (prin anticorpi materni) arieră <i trans$er (no*e,microi,medicamente)
• este traversată de"
viru<i (al rueolei,QI;)= alcool, vitamine anumite medicamente= anticorpi anti Rh, care produc ioimuniare $etală cu anemie hemolitică
0R8A9/9 89,A/9 9@9R9 :9M,,9 ;ulva situată la capătul e*tern al va#inei! delimitată lateral de două cute mari de #răsime acoperite de te#ument (care con>ine
$oliculi pilo<i, #lande seacee <i sudoripare) numite labii mari <i superior de muntele1enus!
intern de laiile mari se #ăsesc alte două cute mai mici, numite labii miciClitorisul
este or#anul erectil al $emeii, similar penisului, dar de dimensiuni reduse (măsoarăcirca /&- cm)!
este situat anterior meatului uretral6ia$ra#ma pelviperineală
%elvisul este închis în partea in$erioară de dia$ra#ma pelviperineală, care are o $ormă de p+lnierăsturnată'u chii perineului sunt ni te mu chi de sus inere, care nu deservesc nicio articula ieș ș ș ț ț
Cavitatea adominală se continuă cu cea pelviană, ea $iind delimitată numai virtual printr&un plan ima#inar care trece prin str+mtoarea superioarăEl sus ine în ortostatism par ial or#anele interne adominale i din micul ain!"ț ț ș
primar de $or ele de adeiune transmise $icatului i stomacului de trac iuneaț ș ț
dia$ra#mului de către structura elastică a plam+nului! de musculatura adominală
7n timpul na terii, capul $etal comprimă i deplaseaă mu chii perineali unul $a ă de celălalt!ș ș ș ț
• In caul unor na teri succesive care nu permit re$acerea musculaturii, aceasta nu& i mai poateș ș
îndeplini rolul de sus inere a or#anelor din ain ceea ce poate determina prolaps anal sau deț
uter, incontinen ă urinară ulterioarăț
• Cea mai ună pro$ila*ie a acestor complica ii este toni$ierea acestor mu chi înainte deț ș
sarcină9na tere (e*! după Arnold e#el i altele& Ho#a, %ilates, masa)ș ș
P9R,9/• este o $orma>iune musculo&aponevrotică romoidală, delimitată topo#ra$ic de patru puncte
(repere osoase) după cum urmeaă"• & 0 dorsal (posterior) & v+r$ul coccisului=• & 0 ventral (anterior) & sim$ia puiană=
11
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 12/28
• & / puncte laterale&tueroită>ile ischiatice!%rin unirea punctelor laterale, se delimiteaă două triun#hiuri perineale"
• & triun#hiul posterior 4 reiunea anală, străătută de rect=• &triun#hiul anterior 4 reiunea uroenitală, străătută de uretră i va#in!ș
%erineu mu<chii perineului• dispu<i în două planuri"
2uperficial preent numai în re#iunea uro&#enitală, numit dia$ra#ma sau tri#onul uro#enital=
-rofund închide cu adevărat caudal pelvisul, numit dia$ra#ma pelvină!
6iafragma urogenitală • 'u chi pro$uni"ș
'! transvers al perineului&contriuie la $ormarea unui rafeu fibros median ! numitcentru tendinos al perineului=
'! s$incter al uretrei memranoase!• 'u<chii super$iciali" '! ulo&spon#ios= '! ischio&cavernos=
'! transvers super$icial al perineului= '! s$incter al va#inului!• 6iafragma pel(iană " m! ridicator anal, cocci#ian, s$incter anal e*tern
Bn timpul naterii = se pot produce rupturi ale muc!ilor care alcătuiesc planeul pel(ian. %rolaps4căderea, deplasarea în os a unui or#an%rolaps uterin prolapsul veicii urinare 4 cistocel prolapsul rectului 4 rectocel $recvent coe*istă 4 cisto/rectocel !%ta evita aceste complica>ii se provoacă lăr#irea canalului na<terii printr&o inciie a peretelui post!sau postero&lateral al va#inului <i a peretelui adiacent 4 epiziotomie (perineotomie)!Epiiotomie& muc!iului ridicător anal crete această ruptură i4 ca urmare4 se poate produce
un prolaps gra( uterin. Bn cazuri mai gra(e4 se poate produce c!iar prolapsul o(arelor4(ezicii urinare i rectului
C2RS - M06,:,5CR,/9 PR069 69 AR5,C APRA 0R8A,M/, MA9RStarea de #esta ie (sarcina)ț 4 @totalitatea $enomenelor iolo#ice care coopereaă în cadrulor#anismului matern la realiarea unui echiliru $unc ional corespunător acceptării, cre tereii iț ș ș
devoltării oului!@• Sarcina produce multiple modi$icări" anatom, $iio, psiho, iochimice
copul acestor modi$icări este"& de a protea mama pe parcursul sarcinii i na teriiș ș
& de a det! cre terea $ătului ($aciliteaă trans$erul de #ae 3 O/9CO/& i nutrien i de la mamă la $ăt)ș ș ț
• modificări neuro-psi!ice) iritab4 anziet4 tulb de caracter.tulurări ale somnului" insomnia, hipersomnie
• Modificări !ormonale) la ni( !ipofizei4 corticosuprarenalei apari ia corpuluiț #alen de sarcină <i a placentei 4 or#ane endocrine proprii sarcinii!Dipofiza loul anterior cre<te cu circa :G" hipersecre>ie de STQ, TSQ, ACTQ=
• hipersecre>ia de TSQ va stimula sintea de tiro*ină #landa tiroidă se măre<te cu :G!cre te secre>ia de prolactinăș care are o"
- activitatea lacto#enică (declan<area secre>iei lactate)
- activitatea #alactopoetică (men>inerea produc>iei de lapte)!5orticosuprarenala cre teș secre>ia de aldosteronspre s$+r<itul sarcinii, aldosteronul cre<te de /&- ori <i alături de estro#eni va determina re>inerea desodiu <i apă 4edemele!
12
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 13/28
placenta secretă" estro#eni, pro#esteron• rela*ină (v+r$ul de secre>ie este între săptăm+na 0/&0.), hormon implicat în"0! rela*area li#amentelor pelviene, a sim$iei puiene <i colului uterin în timpul na<terii=/! inhiarea motilită>ii uterului #ravid alături de pro#esterone-! ?înmuierea@ tuturor articula>iilor <i li#amentelor $avori+nd ast$el apari>ia unor modi$icări de
postură speci$ice sarcinii!
.! #onadotropina corionică umană (QC5), poate $i numit i hormon de sarcină!șeste sintetiat încep+nd din iua a :&a de sarcină de celule ale lastocistului apoi de placentă$avorieaă nida ia ouluiStimuleaă corpul #alen să secrete pro#esteronț , testele de sarcinăsemnalieaă preen a hormonului în urinăț
*lastocistul corespunde unui stadiu de devoltare ce precede emrionul & $aa initiala de devoltare(intre : si M ile de la momentul conceptiei)! Blastocistul este $ormat dintr&o masa de celule interne 3emriolastul, din care se va devolta emrionul si un strat e*tern 3 tro$olastul, din care se va $orma
placenta)Blastocist 'i#ra ia tuară a oului i devoltarea sa pană la nida ieț ș ț
'od! metaolice intereseaă toate metaolismele" hidroelectrolic, proteic, #lucidic, lipidicAparatul cardio(ascular este cel mai solicitat
• $recven a cardiacăț cre<te pro#resiv încep+nd cu săptăm+nile F&0G de sarcină valoareama*imă în săptăm+nile -/&-.=
• cre<terea medie 4 0: (de la JG&MG ătăi9minut la FG&G ătăi9minut)• U deitul cardiac (6C) & valori ma*ime în săpt! /G&-G (cu peste -G&.G $a>ă de normal),• U volumul san#uin cu 0&/ litri, din care se pierd V în momentul na<terii!• W TA cu cca! J&0G mmQ# (cea mai mare scădere se înre#istreaă între săptăm+nile /G&/.)= spre
s$+r<itul sarcinii tensiunea arterială cre<te, revenind practic la valorile anterioare concep>iei!• -resiunea arterială sistolică normală în sarcină nu va depă3i 456 mm7, iar diastolica va
atine cel mult 86 mm 7.• U presiunea la nivelul venei cave in$erioare <i venelor din ain din caua"
compresiei e*ercitate de uterul #ravid (mai ales în decuit dorsal)=• scăderea tonusului pere>ilor veno iș $av! apari iaț varicelor de la nivelul memrelor in$erioare
(mai ales st+n#) $actor de risc pentru producerea tromoemoliilor!Aparatul respirator
• ascensionarea diaframului cu cca! . cm la s$+r itul sarciniiș conduce la"• apari>ia unor modi$icări adaptative ale cutiei toracice care pot provoca"• dureri la nivelul omopla>ilor care iradiaă pe $a>a anterioară a toracelui,• cre<terea diametrelor toracelui, oriontaliarea coastelor
'odi$icări $unc ionale"ț
• cre<terea $recven>ei respiratorii cu circa 0G• apare o u<oară insu$icien>ă respiratorie care impune învă>area <i aplicarea tehnicilor speciale de
respira>ie în timpul na<terii!Aparatul renal
• cre<terea diureei (0:GG&0FGG ml9i)=• uterul #ravid det! staă urinară urmată de in$ec>ii urinare după luna a ;&a de sarcină!
Aparatul digesti(e Simptome"• modi$icări ale #ustului <i mirosului (chiar perturarea lor= #ust metalic uneori)=• sialoree (hipersecre>ie de salivă)=• cre<terea apetitului (po$te anormale, dorin>e pentru anumite m+ncăruri <i ăuturi= apetit
capricios)=• pirois (arsuri epi#astrice)!
Aparatul locomotor• în ortostatism centrul principal de #reutate al corpului se deplaseaă anterior datorită"
13
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 14/28
#reută>ii uterului <i rela*ării articula>iilor interverterale <i sacroiliace,• compensare printr&o lordoare pro#resivă a coloanei lomare urmată de o ci$oare a
coloanei dorsale!• suprasolicitare musculo&li#amentară dureri la nivelul coloanei cervicale i lomareș
• ordoarea coloanei lomare în sarcină• Adaptarea $ilo#enetică a coloanei lomare la $emeie
6i$eren e $a ă de ăra i"ț ț ț
• ;erterele au o supra$a ă totală mai mareț
• a lordoă participă mai multe vertere dec+t la ăra i (ultimele - $a ă de ultimele / laț ț
ăra i)ț
• Articula iile interverterale sunt mai mari i mai distan ate (să evite uura)ț ș ț
• a primate nu e*istă di$eren e între se*eț
6acă nu s&ar $i produs aceste modi$icări sarcina ar $i determinat"
- dureri lomare mari
- imposiilitatea ortostatismului= poi iile posiile" decuit, patrupedieț
-accentuarea lordoei lomare <i anteversia ainului discopatie :&S0 dureri lomare(lomal#ii) ilaterale, care se accentueaă la mers
- se pot asocia sciatal#ii, care pot persista <i după na<tere
- rela*area articula>iilor ainului&sim$ia puiană devine dureroasă ? sindrom de simfi"ă@=durerea este calmată de repaus=
- decalci$ieri pentru satis$acerea necesarului $ătului scăderea reisten>ei >esutului osos predispoi>ie pentru $racturi=
- aplatiarea ol>ii plantare!egumentele i esutul celular subcutanatș ț
hiperpi#menta>ie , ver#eturi& localiate pe adomen, s+ni, coapse datorită" modi$icărilor hormonale (hipersecre ie de corticoii)ț , cre<terii ru<te în #reutate <i
distensiei rapide a peretelui adominal ruperea $irelor elastice <i de cola#en din derm= culoare violacee la început <i ală&side$ie mai t+riu= sunt de$initive , nu e*istă tratament pro$ilactic e$icient ver#eturi hiperactivitatea #landelor ane*e ale pielii (seacee <i sudoripare) transpira>ii aundente=
piloitatea se accentueaă= in$iltra>ia edematoasă a dermului <i >esutului celular sucutanat care con$eră te#umentului un
aspect lucios, cati$elat!istemul muscular %e măsură ce sarcina cre<te, linia ală (punct de minimă reisten>ă a mu<chilor) cedeaă
produc+ndu&se separarea st+n#a&dreapta a musculaturii peretelui adominal, reali+nddiasta"is!
%rintr&un pro#ram corect de e*erci>ii, diastais&ul se reolvă, de oicei, în J&F săptăm+ni, $ără anecesita corec>ie chirur#icală!
6iastasis
Curs . " %RE5ATIREA 8IXICA I SARCIA
PR98C,R9A :,+,5C B R,M9R , 69 AR5,C E$ort m mic dec+t anterior sarcinii în primele 0J săpt! e$ortul $iic cauă de avortspontan
14
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 15/28
- #ravidele sportive î<i pot continua" antren, activ competitionalavor evita" e*erci>iile de $or>ă, săriturile, contrac>iile musculare ru<te, suprasolicitările psihice!
obiecti(e)0! con<tientiarea posturii corporale normale deoarece pe măsura devoltării sarcinii, centrul de
#reutate se va deplasa anterior accentu+nd lordoa lomară & autocontrol în o#lindă/! cre<terea moilită>ii articulare 3 e*erci ii analiticeț
-! cre<terea elasticită>ii musculare & stretchin#.! men>inerea tonusului muscular al peretelui adominal 3 #imnastică adominală:! reed! resp! 3 trecerea de la o resp! de tip toracic sup! la cea de tip toracic in$! i adominalș
J! autocontrolul <i toni$ierea plan<eului pelvin 3 pro$ila*ia incontinen ei urinare&e*erci ii deț ț
întrerupere a etului urinar M! suprave#herea #reută>ii corporale!
%ro#ramul de pre#ătire $iică în trimestrul II (săptăm+na 0- 3/.)• se accentueaă lordoa lomară se aplatieaă olta plantară datorită" cre terii ponderale (.&:Y#)ș
•
hiperla*itatea li#amentară de cauă endocrină! apar edemeleobiecti(e"0! toni$ierea musculaturii ol>ii plantare=/! $avoriarea întoarcerii venoase &pro$ila*ia edemelor de staă, tromoelor -! cre<terea moilită>ii articula>iilor (co*o$emurale)=.! atenuarea crampelor musculare=:! diminuarea atitudinii lordotice, sursă de dureri lomare <i sciatice=J! cre<terea elasticită>ii musculareM! reeducarea respira>iei=F! toni$ierea plan<eului pelvin! .)oni$ierea musculaturii bolţii plantare
e*erci>ii în care musculatura plantară lucreaă în condi>ii de scurtare (ca la piciorul plat) 2.*avori&area %ntoarcerii venoase
mers de mai multe ori9i= repaus cu memrele in$erioare ridicate la -GN $a>ă de supra$a>a de spriin= moiliări active ale art! memrelor in$erioare e*ecutate analitic, se va insista pe circumduc>ii= mi<cări de pedalare= e*erci>ii de stretchin#= masa" neteiri lun#i, centripete, masa pneumatic purtarea de ciorapi elastici!+.(reşterea mobilit"ţii articulaţiilor co'o$emurale şi ampli$icarea mişc"rilor de nutaţie şicontranutaţie"
moiliări active ale articula>iilor co*o$emurale=e*erci>ii pentru moiliarea articula>iilor centurii pelvine!din decuit dorsal"
• mi<c!de contranuta&ie se prod! c+nd coapsele sunt orientate spre e*t! (rota>ie e*ternă), ischioanele seapropie, iar aripile oaselor iliace se depărteaă!
• mi<carea de nuta&ie se o>ine c+nd coapsele se orienteaă intern (rota>ie internă), ischioanele sedepărteaă <i aripile iliace se apropie!.Atenuarea crampelor musculare• Etiolo#ie comple*ă" hipovitaminoă, hipocalcemie, tulurări de circula>ie arterială• e*erci>ii care cresc deitul circulator arterial•
#imnastică BZr#er=• administrarea de vitamina B0/, calciu (la indica ia medicului)ț
5.Diminuarea atitudinii lordotice dacă #ravida acuă lomal#ii" masa antial#ic, Yt activa (scoala spatelui)
15
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 16/28
pentru odihna & decuitul lateral (0-:N) cu capul spriinit pe o pernă mică, memrul in$erior de partea decuitului se va e*tinde, iar cel de deasupra se $lecteaă din <old <i #enunchi <i se spriină pe o pernă (poi ia Sims)ț
-.(reşterea elasticit"ţii musculare stretchin#. Autocontrolul i toni$ierea musculaturii planşeului pelvin ș #imnastica adominală
eutonia & metodă de rela*are care vieaă unitatea psiho&corporală"• din decuit lateral st+n# se e*ecută tapotări u3oare la nivelul pelvisului & aută #ravida să delimitee
mental ona• din poi>ia a<eat pe un alon, picioarele spriinite pe sol #ravida se leaănă posiilitatea de a
resim i toată supra$a>a perineului!ț
PR98A,R9A :,+,5C B R,M9R/ ,,, 69 AR5,C "pregătirea tardi(ă# luna a ;II& na<tere oiectivele trimestrului anterior sunt valaile <i în această perioadă! Cap! de e$ort scade scaderea treptată a amplitudinii, densită ii i ritmului e*erci iilor ț ș ț
0biecti(e speciale inducerea stării de rela*are #enerală"•
metodele [acoson <i Schult• învă>area tipurilor de respira>ie <i a e*erci>iilor de \împin#ere@ utiliate în travaliu!• învă>area poi>iilor ostetricaleaterea i respira&ia./espiraţia lent" şi liniştit" • se util! c+nd contr! uterine apar la un interval de : minute <i dureaă circa .: secunde (dilata ie)ț
Este o respira>ie intermediară, între respira>ia pro$undă <i cea de repaus, <i constă în"• inspir pe nas" .&: secunde=• apnee" - secunde=• e*pir lent, pe #ură" F&0G s (uele u or apropiate sau cu emiterea unor sunete" aaaahh, ooohh)ș
8recven ă" individualiată i nu dictată]ț ș7n timpul unui antrenament se practică de 0/ ori!• 2./espiraţia super$icial" (numită <i mica respiraie, respiraia 9f9ită sau %aletantă superficială)• se utilieaă la o dilata>ie a colului uterin de circa : cm, la milocul stadiului I, c+nd precedentul
tip de respira>ie devine ine$icient!• este o respira ie de tip toracic superior <i permite rela*area peretelui adominal <i a colului uterin!ț
a începutul unei contrac&ii uterine parturienta (parturi ie4na tereț ș )" inspiră pro$und <i e*piră pro$und apoi inspiră din nou pro$und, e*piră incomplet, apoi începe să respire super$icial, din #+t inspir+nd <i e*pir+nd u<or în timpi scur>i <i e#ali p+nă
la s$+r<itul contrac>iei uterine! revine la respira ia lini tităț ș
Această respira>ie super$icială supune dia$ra#mul unui e$ort minim, urmat de scăderea presiunii peuter, ceea ce atenueaă percep>ia dureroasă a contrac>iei uterine!
+./espiraţia su$lant" se utilieaă c+nd"• dilata>ia colului este aproape completă,• preenta>ia este pe plan<eul perineal, apasă rectul <i se declan<eaă re$le* o sena>ie de screamăt (de
împin#ere a $ătului) înso>ită de o sena>ie de de$eca>ie!• -arturienta ; are voie să se screamă acum, deoarece dilatarea incompletă a colului poate
produce ruptura acestuia.&inspir re$le*&e*pir prelun#it (ca atunci c+nd stin#em o lum+nare)Respira ie su$lantăț
./espiraţia blocat"
16
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 17/28
• c+nd dilatarea colului este completă <i parturienta are voie să se screamă (e*pulie)• e*pulia $ătului se produce prin contrac>ia voluntară a mu<chilor peretului adominal
6in poi>ie ostetricală e*pir pro$und, inspir, locarea toracelui prin închiderea #lotei,
$le*ia capului, tra#erea cu m+inile de suporturile laterale ale mesei #inecolo#ice9#enunchi screamăt iș
împin#ere & prin contrac ia mu chilor adominali, rela*area perineuluiț ș
nu treuie inspirat prea pro$und deoarece presiunea se va resim i mai mult la nivelul capuluiț
Se urmeaă indica iile ostetricianului" @inspiră&pune aria în piept&împin#e]@ț
5./espiraţia pro$und" (#+$+ită, haletantă pro$undă) %ermite"• rela*area musculaturii peretelui adominal• u<ureaă de#aarea $ătului• limitarea riscul apari>iei rupturilor perineale %arturienta nu se mai screme, revine cu capul la nivelul mesei #inecolo#ice, se rela*eaă <i respiră
pro$und cu #ura închisă!Avantaele $ormelor de respira ie"ț
0! u ureaă na tereaș ș
/! asi#ură o*i#enarea $ătului i mamei pe durata na teriiș ș
%osturi ostetricale & în perioada de dilata ie %oi ii în care parturienta se simte c+t mai ine]ț ț
ortostatism spriinit, picioarele departate• a eat" călare pe un scaun, mi cări de alansare a ainului $avorieaă an#aarea, poi ieș ș ț
delordoantă 9 în $otoliu spriinit cu perne• în pat" @turce te@, cu #enunchii $lecta iș ț
%osturi în perioada de dilata ieț
• patrupedie, mi cări ale ainului atenueaă durerile, decuit lateralș
Posturi %n perioada expulziei Se ale# ast$el înc+t toate $or ele care aută la e*pulia $ătului să poată ac iona simultan9optim"ț ț
0! #ravita iaț
/! contrac iile uterineț
-! contrac ia e$icientă a musculaturii adominaleț
Tălpile spriinite de un suport $erm, old,#enunchi $lecta i, capul $lectat, m+inile se prind de"ș ț
#enunchi, m+nere, partener, s$oară etc! semi e+nd (trunchi la .:&:Gș K), #enunchi $lecta i i în aduc ie pe masa ostetricalăț ș ț
e+nd& scaun sau tauret ostetricalș
patrupedie, decuit lateral, #hemuit spriinit
Ale#erea poi iei depinde de" evolu ia na terii, dorin ele parturienteiechipa care asistă na terea,ț ț ș ț ș
dotările spitalului
/e!uzia 4 perioada în care se produce retrocedarea modi$icărilor #enerale <i locale induse destarea de #esta>ie cu revenirea la starea mor$o$iiolo#ică premer#ătoare acesteia! - $ae"
1. /ăuzia imediată & /. de ore după na<tere stare marcată de ooseală datorată e$ortului $iic <i psihic depus în timpul travaliului= transpira>ii, somnolen>ă, bradicardie! 7n travaliile lun#i temperatura corporală cre<te cu G,: #rade, apare $risonul $iiolo#ic cu
radicardie (în cauri patolo#ice $risonul se înso>e<te de tahicardie)!2./ăuzia propriu-zisă (secundară) ! dureaă p+nă în iua 0G&0/ de la naștere
•
în primele -&: ile pot apare cre3teri ale temperaturii, care au la ba"ă instalarea secreiei lactate (\$uria laptelui@)!
17
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 18/28
• după e*pulia placentei, nivelul hormonilor estro#eni <i pro#esteron scade rusc, ceea ce are cae$ect declan<area lacta>iei !
3. /ăuzia tardi(ă & modi$icări lente, pro#resive la nivelul sistemelor endocrin <i metaolic=are o durată ma*imă de 0/ săptăm+ni <i o medie de .&J săptăm+ni! Modificări produse %n perioada de le!uzie
după eliminarea placentei, prin va#in se elimină timp de 0G ile, p+nă la J săptăm+ni, lo%iile de
culoare ro<ie, apoi #alen&ală! ohiile sunt compuse din chea#uri de s+n#e, din resturile de memrane (^caduca uterina^) sidintr&un e*udat al plă#ilor va#inului si colului uterin!
involu>ia uterină începe la 0&/ ile după na<tere= la apro*imativ 0G ile uterul redevine or#an pelvian
re$acerea completă a colului se produce în cca! /&. săptăm+ni! la $emeile care nu alăpteaă menstrua>ia revine la cca! J săptăm+ni după na<tere, iar la cele
care alăpteaă la cca! /G&-G săptăm+ni!
/acta&ia0! Secre>ia lactată este dependentă de prolactină, hormon secretat de hipo$ia anterioară!
/! ivelul prolactinei este re#lat de hipotalamus, care produce hormoni de elierare (prolactinrealisin# hormon) sau de inhii>ie (prolactin inhiitor hormon)!
-! 5landa mamară tr sensiiliată de către estro#eni, pro#esteron <i al>i hormoni (#lucocorticoii,tiro*ină, insulină, hormonul de cre<tere) pt ca prolactina să crească secre>ia lactată!
.! E&pul"ia placentei antrenea"ă la na3tere scăderea bruscă a nivelului estroenilor, proesteronului 3i a %ormonului lactoen placentar, urmată de cre3terea nivelului prolactineicu efect stimulant al secreiei de lapte.
:! %rolactina <i estro#enii ac>ioneaă siner#ic în devoltarea #landei mamare în timpul sarciniiJ! Estro#enii se opun e$ectului stimulant al prolactinei asupra secre>iei lacatte!M! <ntreinerea secreiei 3i e#ecia laptelui din landa mamară se produc printr/un mecanism
neuro%ormonal declan3at de supt. E&citaiile mecanice stimulea"ă secreia de ocitocină 3i prolactină (scade secre>ia prolactin inhiitor hormon)!
Ocitocina este secretată de hipo$ia posterioară <i produce eec>ia laptelui! Secre>ia <i eec>ia laptelui constituie lacta>ia! aptele este stocat la nivelul alveolelor mamare! Capacitatea de stocare variaă între FG&JGGml! 9Cantitatea de lapte secretată9i 4 MGG&FGGml!• %rimul lapte produs după na<tere se nume<te colostru are o culoare portocaliu&#ăluie, este
dulcea# <i o#at în anticorpi! 6upă cca! /. de ore începe să devină al!
• a apro*! .F de ore după na<tere" #landa mamară se tume$iaă,• lehua acuă ce$alee, $risoane, scăderea apetitului, scur#erea lohiilor =
se produce a<a&numita \$urie ($eră) a laptelui@!Avantaele alăptării
Avanta0e pentru copil • asi#ură protec>ie imediată împotriva unor in$ec>ii datorită imuno#loulinelor din colostru <i
proprietă>ilor antimicroiene ale laptelui matern=• stimuleaă $ormarea <i devoltarea le#ăturii a$ective între mamă <i nou&născut!
• Avanta0e pentru mam"• reduce s+n#erările uterine prin stimularea contrac>iilor uterine de către ocitocina secretată la
$iecare supt=• scade riscul de cancer ovarian <i mamar=• prot! $emeia de o nouă sarcină (în per! de alăptare doar :&0G dintre $emei răm+n însărcinate)=• scade inciden>a $racturilor de col $emural după menopauă, avanta economic
18
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 19/28
Reguli de igienăde e(itat) consum de acool4 fumat4 cofeina4 contact sexual " E-F sapt#• %re#ătirea $iică în perioada de lehuie&& %rimele ile repaus activ la patOiective"
• Stim! circula iei de întoarcere (posturări, masa, #imnastică respiratorie, moiliări active)ț
• Toni$ierea musculaturii memrelor in$erioare
• Toni$ierea musculaturii plan eului pelvin (cel pu in J săptăm+nitoată via a)ș ț ț
C2RS : EERCITI2 8IXIC I SARCIAE*erci iul $iic9sportul în timpul sarcinii %ro#rame de e*eci ii $iiceț ț
pot $i e*ecutate individual sau în #rup (mai avantaos) de -ori9săptăm+nă, cu o durată de .:&JG minute 7not & cel pu>in 0dată9săptăm+nă! 5ontraindica&iile exerci&iilor fizice (Cole#iul American de Ostetrică <i 5inecolo#ie)
5ontraindica&ii absolute • insu$icien>a cardiacă= tromo$leite, emolie pulmonara recenta
• s+n#erare uterină sau ruptură prematură de memrane=• incontinen>ă cervico&istmică=
înt+rieri ale cre<terii intrauterine ale $ătului=• hipertensiune arterială severă= sarcina multipla
suspiciune de su$erin>ă $etală= placenta praevia• adomen cicatriceal recent!
5ontraindica&ii relati(e anemie sau alte oli de s+n#e= sarcina multipla hipertensiune arterială stadiul II (moderată" 0JG&0M90GG&0G)= a$ec>iuni ale tiroidei= diaete aharat, sedentarismo in antecedente,
e*ces sau de$icit ponderal sever=Monitorizarea gra(idei %n timpul efortului fizic temperatura corpului" nu peste -FN C în timpul e*ecutării e*erci>iilor $recven>a cardiacă de e$ort" JG&MG din $recven a cardiacă ma*imă teoretică raportată la v+rstăț
$ormula lui 1strand 8C ma* 4 //G 3 v+rsta (ani)! Să nu depă ească 0.G&0.: ătăi9minutș
tensiunea arterială & este moderat scăută în timpul e$, datorită scăderii reis! vasculare peri$ericeSe recomandă întreruperea pro#ramelor de e*erci>ii"• dureri (în diverse re#iuni)• discom$ort după e$ectuarea unui pro#ram de e*erci>ii=• di$icultă>i la mers sau mi<care în timpul sau după e$ectuarea unui pro#ram de e*erci>ii=• contrac>ii uterine la interval de 0: minute (sau mai pu>in),percepute uneori su $orma unor crampe
adominale9lomal#ii=• s+n#erări va#inale= tulurări de au sau vedere=• #re>uri sau vărsături (edem cereral)• reducerea #reută>ii corporale sau cre<teri $oarte mici ale acesteia=• paresteii cu diverse localiări (spasme vasculare)
Recomandări pri(ind efortul fizic %n sarcină• costumul de #imnastică treuie adaptat v+rstei sarcinii (în ultimele luni de sarcină& sus inătoareț
adominale)= sala ine aerisita• în trimestru I se evită supraîncălirea or#anismului prin utiliarea de îmrăcăminte inadecvată=• se evită sauna (relativ&pentru $emeile oi nuite cu sauna)ș
• ăile $ierin i= se evita poitiile instaileț
19
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 20/28
• se $ac cu o oră înainte de masă sau la / ore după=Sportive de per$orman ă"ț pot continua în primele - luni de sarcină"• antrenamentele , activitatea competi>ională!>or e(ita) e*erci>iile de $or>ă, săriturile,
contrac>iile musculare ru<te suprasolicitările psihice!6upă - luni se reduc antrenamentele speci$ice, iar activitatea competi>ională va $i limitată doar la
competi>ii $ară miă importantă! porturi contraindicate) sporturile care solicită intens perineul" o##in#= tenis= volei= echitatie, schi nautic
a acestea se adau#ă" para<utism= înot suacvatic'I[OACE IETICE 2TIIXATE 7SARCI_• 'iloace speci$ice" e*erci>iul $iic posturare masa• 'iloace nespeci$ice" $actori $iici naturali (termoterapie, hidroterapie) miloace psihice dieta
• 'iloace comple*e 3 asocieri între miloacele speci$ice <i nespeci$ice =
9@9R5,?,/ :,+,5 se va adapta" v+rstei #ravidei, v+rstei #esta>ionale, evolu>iei sarcinii, #radului de antrenament al $emeii!
• pro#ramul de e*erci>ii va $i structurat pe - etape corespunătoare celor - trimestre• în perioada de lăuie <i alăptare e$ $i se va relua pro#resiv, încep+nd cu a doua i după na<tere!%oi ii $undamentale i derivateț ș
• Se vor ale#e poi>ii de lucru" comode, rela*ante, cu aă mare de sus>inere,• pe măsura cre<terii v+rstei #esta>ionale centrul princ!de #reutate se va apropia de aa de sus>inere!%oi ii "ț în trimestrul I" se pot utilia toate po"iiile fundamentale în trim! II i IIIș " 2 at9rnat =•
poi>ia a3e"at derivate" a3e"at re"emata e"at cu membrele inferioare depărtateș >rumente" în poi>ia at+rnat"• centrul principal de #reutate este situat su aa de sus>inere,• necesită e$ort mare, respiratia e locata in inspir • circula>ia se realieaă cu di$icultate,• presiunea intraadominală cre<te risc de avort spontan!• a3e"at & în lunile mari de sarcină st+nene<te mi<cările dia$ra#mului prin cre<terea presiunii
intraadominale se utilieaă mult drivatele"• a e"at re"emat,ș
• a e"at cu membrele inferioare depărtateș
• după săptăm+na /G 3 evitarea decubitului dorsal datorită compresiei uterului pe vena cavăin$erioară urmată de scăderea circula>iei de întoarcere instalarea unei hipotensiuni mani$estată
prin" verti, ame>eli!Repercursiunile iș asupra circula>iei $etale! sindromul de compresie a venei cave inferioare 8,MA,5A A*60M,A/C
?deal / tonusul peretelui abdominal să fie bun înainte de sarcină deoarece:Qipotonia musculară" prelun#e<te na tereaș =intensi$ică durerile apar su$erin>e $etale sau indica>ii de interven>ie chirur#icală!• clasic & toni$ierea musculaturii adominale se $ace prin e*erci ii de"ț
trunchi pe memre in$erioare& contraindicate la #ravidă (peste luna a ;&a) cap pe trunchi& contraindicate la #ravidă (peste luna a ;&a) memre in$erioare pe trunchi& indicate la #ravidă, dar numai cele alternative
20
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 21/28
• încep+nd cu luna a ;III&a se întrerupe acest tip de #imnastică adominală datorită pericoluluideclan<ării unei na<teri premature
tonifierea mu3c%iului transvers abdominal • E&erciț iile de tonifiere ale mu3c%iului transvers (intervine 3i în e&pul"ia fătului) sunt sinurele
lipsite de riscuri pe toată perioada sarcinii!Se lucreaă din patrupedie"•
poi>ie cu centrul de #reutate coor+t• aă mare de sus>inere amelioreaă lomal#iile <i pelvial#iile• induce o stare de rela*are! 8,MA,5A R9P,RA0R,9 @rice proram de e&erciii fi"ice trebuie să conină e&erciii de respiraie deoarece"
• pe măsura cre<terii $ătului (<i a necesarului de o*i#en) se reduc e*cursiile dia$ra#mului ( în a$arasarcinii mi<cările toracelui sunt mai ample la aă dec+t la v+r$)!
antrenarea respira>iei adominale• în inspira>ie" musculatura peretelui adominal se rela*eaă,
cu omarea adomenului, ceea ce u<ureaă coor+rea dia$ra#mului=• în e*pira>ie" musculatura peretelui adominal se contractă (adomenul se deprimă) cre<te presiunea intraadominală <i împin#e dia$ra#mul spre cavitatea toracică, reali+nd o
e*pira ie activă!ț
• E*erci ii de respira ieț ț R95D,8 =/ Constă din contrac>ia, rela*area <i întinderea succesivă a unui mu<chi sau #rup muscular,ndica&ii metodice"• contrac>ia mu<chiului sau #rupei musculare se men>ine 0G&-G secunde=• rela*area dureaă /&- secunde=
• întinderea se men>ine un timp echivalent cu contrac>ia• strechin#&ul se va aplica pe r+nd musculaturii a#oniste <i anta#oniste• va $i precedat de încălirea musculaturii=• poi>ia ini>ială va $i comodă, rela*antă=• în timpul stretchin#&ului se respiră lini<tit=• dacă #ravida acuă dureri lomare, contrac>iile <i întinderile la niv! 'I se vor e*ecuta pe r+nd! A(antae"• nu necesită aparate sau instala>ii speciale= are durată scurtă=
poate $i practicat i deș sedentare!9fecte"• devoltă elasticitatea musculară= creste mo articulara!
E*erci>iile de stretchin# se e$ectueaă ilnic sau la două ile!MAAG/ 'asaul clasic <i re$le*o#en se aplică în scop"• pro$ilactic, de rela*are,• terapeutic, pentru tratamentul tulurărilor $unc>ionale care apar în sarcină!'asă de masa pentru #ravide
'asaul clasic & e$ecte
- asupra sistemului circulator
- $av!circula>ia de întoarcere venoasă <i lim$atică prevenind apari ia varicelor <i edemelor de staă!ț
neteiri simultane <i alternative cu ritm <i intensitate crescută4. asupra psi%icului: e$ect rela*ant, stare?de ine@ a #ravidei
- neteiri simultane <i alternative cu ritm <i intensitate scăută, alături de vira>ii, rulat, cernut
21
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 22/28
asupra sistemului muscular: e$ectele stimulante se induc prin manevre de $răm+ntat e*ecutate cuintensitate pro#resiv crescătoare• e$ectele rela*ante" manevre lun#i, l+nde <i constau în scăderea e*citailită>ii <i a contracturilor
musculare (e$ect antial#ic)A. asupra teumentului
cre<te calitatea structurilor cola#ene <i elastice ale dermului & prevenirea <i ameliorarea ver#eturilor •
$ric>iuni e*ecutate cu v+r$ul de#etelor (masa uscat sau umed prin utiliarea unor creme)!Masaul sânilor & se practică în ultimele luni de sarcină & pre#ătirea pentru alăptat!
- se aplică manevre l+nde de neteire înso>ite de u<oare trac>iuni ale mameloanelor!
- se pot utilia creme emoliente o#ate în vitaminele A <i E!P0RAR9A profilactică %n timpul repausului • semi e+nd sau decuit dorsal (2 după săpt! /G) cu memrele in$erioare ridicate la -GNș
• $avorieaă circula>ia venoasă <i lim$atică la nivelul memrelor in$erioare• e$ect rela*ant
- reduce contractura musculară paraverterală lomară, secundară hiperlordoei $unc>ionale!•
decuitului lateral cu #enunchii $lecta>i- de pre$erat pe partea st+n#ă 3 o*i#enare mai ună la nivelul placentei (v! cavă trece la dreapta
coloanei verterale) & poi ie recomandată în timpul somnuluiț
- poi>ie care determină retroversia ainului <i alun#irea (rela*area) musculaturii contractate!• %oi ionare rela*antă în decuit lateralț
• 6ecuit lateral st+n#, perne pt #ravide, dietaarcina " produce modi$icări ale compoi>iei corporale"
- cre<te volumul anumitor or#ane,
- se creeaă or#ane noi (placenta), , cre<te masa #rasă!• consumul ener#etic cre<te propor>ional cu masa corporală• re#imul alimentar treuie să asi#ure" crest coresp a $atului, ment!starii de sanatate a mamei
ecesarul de calorii Cre<te cu /G&-G comparativ cu starea anterioară (/GGGYcal9i), ceea ce presupuneo suplimentare a aportului cu"
- 0GG Ycal9i în primul trimestru (/0:G Ycal9i)=
- /:G Ycal9i în trimestrele II <i III (//:G&/.GG Ycal9i)! Aten>ie la pericolul cre<terii #ravidei în #reutate, peste limita normală (sporul ponderal în sarcină estede apro*! 0G&0/ Y#)Cre terea in #reutate în sarcină se produce prin"ș
Cre terea ponderală recomandată în $unc ie de B'I anterior sarciniiș ț Alăptarea solicită un consum ener#etic suplimentar (cu cca /G) datorită secre>iei lactate <i e*cesului
de >esut adipos! necesarul ener#etic suplimentar pentru alăptare este de apro*! JGG Ycal9i (alăptarea
$avorieaă scăderea ponderală după na<tere)!#ravidelesupraponderale ra>ia calorică nu se reduce în perioada sarcinii i nu se in cure de slăire ]]]ș ț
• Re#imul alimentar va $i variat, echilirat <i modelat după oiceiurile <i pre$erin>ele (uneoricapriciile) #ravidei
ecesar principii alimentare în sarcină Sustan>ele minerale! Aportul mineral este oli#atoriu în perioada de sarcină! cele mai
importante minerale sunt" calciul, $os$orul, $ierul, iodul, sodiul, clorul! ;itaminele & necesarul cre<te semni$icativ! 6acă re#imul alimentar este o#at în produse
proaspete <i crudită>i, nu se recomandă administrarea de vitamine sintetice!
22
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 23/28
;itamina 6- poate $i prescrisă încep+nd cu luna a ;I 3a de sarcină pentru pro$ila*iahipocalcemiei neonatale!
;itamina B (acidul $olic) intervine în devoltarea sistemului nervos <i san#uin= caren>a produce prematuritate <i mal$orma>ii! ecesarul (dulu în sarcină) poate $i asi#urat princonsumul de le#ume <i $ructe proaspete!
• Apa" /l9i! Se limiteaă consumul ăuturilor dulci (produc alonare)!
Re#imul alimentar va $i desodat (0G&0: # de aCl9i în a$ara sarc, :&0G # în a doua umătate a sarcinii)! Este interis consumul de" crustacee, pe<te a$umat sau crud, carne crudă, rană din laptenepasteuriat, v+nat, viscere, meeluri, c+rna>i, ouă crude (pot con ine acterii, virusuri, parai i)ț ț !
se interice consumul de alcool, tutun, dro#uri ale căror e$ecte nocive au $ost demonstrate"na<tere prematură, avort spontan, mal$orma>ii ale $ătului, retard de cre<tere, retard mental(sindromul alcoolismului $etal)!
Curs J 6ia#n de sarcină" se staile te pe aa unor"simpt, semen clin, e*am laor!ș
6urata sarcinii& se e*primă în" sapt sarcina (- sapt), sapt amenoree săptăm9ni de amenoree ! numărul
săptăm+nilor de la ultima menstră este cu / săptăm+ni mai mare dec+t termenul în săptăm+ni de sarcină (.0 săptăm+ni de
amenoree corespund celor - săptăm+ni de sarcină la care se adau#ă / săptăm+ni,interval cuprins între prima i a menstrei <i $ecunda>ie)=
luni de sarcină ()& diviate în trei perioade de c+te - luni numite trimestre!Xile /JM ile p!c!& post conceptionem
/F0 ile p!m!& post menstruationem (de la prima i a ultimei menstrua ii la o menstră deț
/F ile)6in moti(e con(en&ionale exprimarea se face %n săptămâni de amenoree.
5oresponden&a duratelor sarcinii normale
1. imptome Stailesc un dia#nostic proail de sarcină, sunt neconcludente "
#re>uri, con#estie mamară, sena>ie de ooseală ine*plicailă, #reutate în memrele in$erioare!
treuie corelate cu semne clinice de sarcină!emne clinice preumtive de proailitate= de certitudine!A. emne prezumti(eH Amenoreea 4 neconcludentă (poate apare <i în tulurări de ciclu de cauă hormonală" insu$icien>ăovariană sau tiroidiană)!H Cre<terea temperaturii ` -MKC <i men>inerea ei timp de 0J ile (după ovula>ie temperatura scade su-MKC)!;ărsături <i #re>uri = matinale
provocate de anumite mirosuri 9 alimente= mai $recvente la primi#este su -: de ani! dispar în trimestrul II de sarcină (săptăm+nile 0/&/. de amenoree),!
H 'odi$icările la nivelul s+nilor mărirea de volum, hiperpi#mentarea mameloanelor <i areolelor mamare, $ormarea areolei secundare (prin pi#mentarea te#umentului din urul areolei principale), apari>ia re>elei venoase super$iciale (Qaller), apari ia tuerculilor 'ont#omerH (ț 4 #lande sudoripare modi$icate) apari ia secre>iei de colostru (lichid #ălui la e*primarea s+nilor)!ț
'odi$icări de colora>ie ale te#umentului <i mucoaselor pi#mentarea te#umentului $e>ei 4 ?mască de sarcină@ sau cloasma
23
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 24/28
apare din luna a -&a la :G&MG dintre $emei= pete pi#mentare simetrice pe $runte, t+mple, pome>i, orai! dispare la c+teva luni după na<tere!
pi#mentarea liniei ale, a vulvei <i va#inului!Cloasma, Cre<terea constantă în #reutate surplus ponderal de 0G&0/ Y# la termen, repartiat ast$el"
/ Y# în primul trimestru c+te .&: Y# în trimestrul II i IIIș
;aria ii individualeț
W ponderală în caul #ravidelor care preintă vărsături $recvente la începutul sarcinii! Tulurări de mic>iune
polaYiurie4 urinări $recvente cu scăderea cantită ii de urină9mic iuneț ț (datorităcompresiei e*ercitate de distensia uterină)!
Apari>ia contrac>iilor uterine din săptăm+na a J&a de sarcină! %erceperea mi<cărilor $ătului în săptăm+nile 0J&0F de sarcină!
2ltimele două semne preumtive pot $i considerate <i simptome!
*. emne de probabilitate 'ărirea de volum a adomenului variaă în $unc>ie de"
v+rsta sarcinii, cantitatea de lichid amniotic, numărul $e>ilor (sarcină unică sau multiplă) i #reutatea acestora etc!ș
se apreciaă prin măsurarea perimetrului abdominal 'edicul specialist ostetrician poate sus>ine dia#nosticul de sarcină <i prin alte semne" 'odi$icări de $ormă, consisten>ă <i mărime a uterului= Balotarea $etală etc!
5. emne de certitudine6etectarea <i numărarea ătăilor cordului $etal (BC8) este posiilă de la s$+r<itul trimestrului II $ocarul de ma*imă ausculta>ie" deasupra
sim$iei puiene din trimestrul III localiarea $ocarului de ausculta>ie este variailă (depinde de poi>ia
$ătului în uter) Ritmul cardiac fetal: 4A6/4B6 bătăiminut !
%erceperea mi<cărilor $ătului prin palparea peretelui adominal este posiilă încep+nd cu a /J&a săptăm+nă de sarcină=
Cre<terea înăl>imii $undului uterului &se apreciaă în raport cu sim$ia puiană!din luna a /&a, înăl>imea uterului cre<te în medie cu cca. ' cmIlună!
la 0/ săptăm+ni $undul uterin este la nivelul sim$iei puiene la /G de săptăm+ni aun#e la omilic la termen&-/ cm de la sim$iă
9c!ografia uterină 3 staile te"ș
dia#nosticul de sarcină în primele J&F săptăm+ni! dimensiunile emrionului9$ătului (lun#ime, diametre, circum$erin>e), tipul preenta>iei, localiarea placentei, nr $etilor aspecte patolo#ice ale sarcinii (moarte $etală, mal$orma>ii, preenta>ii distocice)!
Curs M i#iena sarcinii,giena corporală i (estimentară4 vestimentatie leera, coresp cu temp mediului• să evite compresia adominală=
24
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 25/28
• încăl>ăminte comodă, $ără toc sau cu un toc lat, de înăl>ime moderată!,giena sânului " purtarea sutienului, masaul mamelonului• 7n#riirea i între inerea te#umentuluiș ț
,giena dentară " spălarea pe din>i după $iecare masă principală• masarea #in#iilor cel pu>in /&- minute9i pentru $iecare arcadă dentară!9(acuarea ritmică a colonului
• constipa>ia cronică sau de sarcină predispune la apari>ia in$ec>iilor urinare!• consumul ilnic de alimente o#ate în $ire ve#etale <i in#estia a cca / litri lichide9i!>ia&a sexulă"• activitatea se*uală decur#e normal în primele două trimester= se reduce mult în trimestrul III=• în ultimele / luni este indicat să $ie complet evitată!• <n ca"ul unor antecedente obstetricale se recomandă încetarea activităii se&uale încep9nd cu
trimestrul ?? de sarcină.5ălătoriile"• se evită călătoriile lun#i cu ma<ina, mai ales în ultimele două luni de sarcină, datorită men>inerii
prelun#ite a poi>iei a<eat (limiteaă mi<cările dia$ra#mului)
• nu este contrain! centura de si#uran>ă cu cond! ca aceasta să nu $ie peste adomen, ci peste coapse!• sunt permise deplasările cu trenul, vaporul <i orurile, dar se recomandă evitarea acestora în
ultimele săptăm+ni de sarcină!• Xorul la o sarcină normală teoretic este permis p+nă în săptam+na -J, dar unele companii nu mai
acceptă pasa#ere cu sarcină de peste /F săpt! datorită riscului de na tere prematură sau se solicităș
adeverin ă de la medicț
Alte indica&ii"• se evită a#lomera>iile datorită riscului crescut de conta#iune pentru oli in$ec ioaseț !• 5ravida treuie menaată de stres, emo>ii care au ca e$ect stimularea contractilită>ii uterine• Este permisă cura heliomarină, inclusiv ăile în apa de mare (apa să nu $ie rece)
• 7notul în piscină încălită este indicat= dacă e$ortul nu va depă<i capacitatea cardiacă <i nu va produce dureri articulare, e$ectul este rela*ant= înotul $ace parte din pre#ătirea na<terii!
C2RS F ASTEREABIO'ECAICA AbTERII• a<terea 4 complicat proces iomecanic supus le#ilor mecanicii, dar modelat de le#i iolo#ice!• Componenta mecanică a na<terii 4 interac>iunea dintre moilul $etal <i filiera pelvienitală, pe
care acesta treuie să o străată!• :iliera pel(igenitală se compune din"elemente distensiile" musculo&memranoase
elemente ri#ide" osoase0! elemente distensiile, musculo&memranoase• canalul utero/vainal care preintă / dia$ra#me"
• superioară, cervicose#mentară perineală!/! elemente ri#ide• Osoase &canalul pelvian & a căror ri#iditate este redusă de"
• structurile aponevrotice 3 au rol de amortior pentru moilul $etal=• hormonii de sarcină (estro#enii, pro#esteronul <i rela*ina) care produc 3 cre<terea moilită>ii
articula>iilor sacroiliace <i sim$iei puiene cre<terea amplitudinii mi<cărilor de contranutaie <inutaie!
5ontranuta&ia 4 mi<carea de asculare posterioară a aei sacrului, cu îndepărtarea aripilor iliace cre terea diametrului str+mtorii superioare a ainului este $avoriatăș ana#area pre"entaiei ladeutul travaliului!
25
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 26/28
uta&ia 4 mi<carea de asculare anterioară <i in$erioară a aei sacrului cu îndepărtarea v+r$uluisacrului i a ischioanelor ș ast$el este favori"ată dea#area fătului în timpul e*puliei!Mobilul fetal parcur#e $iliera pelvi#enitală prin mi<cări" active
• pasive determinate de" contrac>iile uterine de cre<terea moilită>ii articula>iilor sacroiliace <i a sim$iei puiene!
- moilului $etal treuie să se încadree în anumite limite de mărime <i volum compatiile cu
dimensiunile ainului matern!- dispropor>iile $eto&materne constituie elemente de distocie <i repreintă indica>ie de na<tere
prin interven>ie chirur#icală (ceariană) sau de aplica ie de $orcepsț
• 6imensiunile i preenta ia $ătului se apreciaă prin" palpare, tuseu va#inal, eco#ra$ieș ț
6pvd dimensional, cel mai important element anatomic este capul (V din lun#imea $ătului)
- 8ontanelele (mare i mică)ș <i suturile incomplete permit adapt dimensională a craniului!
- Celelalte se#mente anatomice" umerii, trunchiul <i memrele in$erioare au o importan ăț
mai mică= permit reducerea dimensiunilor în timpul traversării $ilierei pelvi#enitale!
- Craniu $etal ($ontanele, suturi)
- Orientările $ătului în spa>iu se raporteaă la puncte $i*e ale ainului matern codi$icateostetrical ast$el" preentatie, poitie, variatie de poitie
0! TI%2RI 6E %REXETAIE• Prezenta&ia 4 partea fătului care ia prima contact cu str9mtoarea superioară a ba"inului pentru a
se an#aa <i a parcur#e apoi următorii timpi ai na<terii!• Se descriu două tipuri de preenta>ii"A. longitudinale - în care a*ele lon#itudinale ale $ătului <i uterului coincid" p craniana, p pelviana*. trans(ersale i obliceș - în care a*ul lon#itudinal al $ătului este perpendicular sau oic pe a*ullon#itudinal al uterului%reenta ie lon#itudinală i transversalăț ș
2. Pozi&ia & raportul dintre un el (reper) al corpului fetal (de obicei spate) 3i faa internă a uterului=• st+n#ă 3 c+nd spatele este orientat spre st+n#a=• dreaptă 3 spatele spre dreapta=• anterioară (ventrală) spatele orientat anterior=• posterioară (dorsală) spatele este orientat posterior
%oi ie anterioară %oi ie posterioară %oi ie st+n#ăț ț ț
3. >arietatea de pozi&ie &repreintă raportul dintre un element obstetrical convenional (speci$ic$iecărui tip de preenta>ie) <i puncte de reper ale #umătăii drepte sau st9ni a ba"inului • E*emplu" OIA6&preenta ie occipitoiliacă dreaptă& este cea mai $recventăț
ROA4ri#ht occiput anterior
ipuri de prezenta&ie-longitudinale1.Prezenta&ia craniană este cea mai $recventă (.)
- partea care ia prima contact cu str+mtoarea superioară a ainului este capul!
- în raport cu #radul de $le*ie al capului $a>ă de coloana verterală preenta>ii craniene" +lectate sau occipitale =
- deflectate 3 sunt distocice& nu se pot na te pe căi naturaleș
- re#matică, $rontal, $aciala%reenta ii cranieneț
2. Prezenta&ia pel(iană are o $recven>ă de .&:
partea corp $etal care ia prima contact cu str+mt superioară a ainului matern este pelvisul fetal =• elementul de reper pentru stailirea varietă>ii de poi>ie este creasta sacrală!• 7n raport cu #radul de $le*ie al memrelor in$erioare sunt preenta>ii pelviene"complete, imcomp
26
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 27/28
a#Prezenta&iile pel(iene complete
- memrele in$erioare sunt $lectate la nivelul tuturor articula>iilor lor (#lenă, #enunchi, coapse)cresc dimensiunile $ătului=
- în contact cu str+mtoarea superioară a ainului vin <i picioarele a<a&numita poi>ie a ?a3e"ării rece3ti \
• %re! 8ranY (modul $eselor) :G&MG3 old $lectat, #en! în e*tensie, picioarele în dreptul capuluiș
- 8avorailă na terii pe căi naturale ou născut din preenta ie 8ranY ș ț
b# Prezenta&iile pel(iene incomplete &$unc>ie de articula>iile memrelor in$erioare a$late în $le*ie"
- modul enunc%ilor & numai #enunchii sunt $lecta iț =
- modul picioarelor & doar articula>iile #lenelor sunt $lectate!
- -re"entaiile pelviene sunt considerate la limita între eutocic 3i distocicC repre"intă na3teri cu risccrescut→ce"ariană7n preenta iile pelviene nu se produceț culbuta (răsturnarea)
- 2terul #ravid preintă o onă " 'ai încăpătoare" $undul uterului 'ai str+mtă" se#mentul in$erior
8ătul are" în primele J luni partea cea mai voluminoasă" capul în ultimele - luni partea cea mai voluminoasă" pelvisul
- schimarea raportului de volum determină culuta (le#ea acomodării supra$e elor %aot)ț
• 'odi$icarea $ormei adomenului după culutăc#Prezenta&iile trans(ersale 8recven ă"ț 0&0,:
• str+mtoarea superioară a ainului matern se situeaă trunc%iul fetal • preenta>iile olice" la str+mtoarea superioară a ainului matern este situat umărul
%reenta>iile transversale sunt distocice na<terea pe căi naturale este imposiilă interven>iachirur#icală (ceariana)! preenta ie transversală propriu&isă preenta ie transversală olicăț ț
'ECAIS'2 AbTERIIaterea J eliminarea spontan"4 natural" sau arti$icial" "prin inter(en&ii obstetricale sau princezariană# a fătului i anexelor sale.• na3terea începe odată cu declan3area travaliului ale cărui caue sunt incomplet elucidate• 6eutul travaliului" eliminarea dopului #elatinos, $ormat din mucus cu striuri san#uinolente (este
un semn valoros, dar inconstant)=• omarea memranelor <i ruperea lor spontană sau arti$icială=• apari>ia contrac>iilor uterine sistematiate= <ter#erea <i dilatarea colului uterin!
se monitorieaă următorii parametri"
- pro#resia dilata>iei= coor+rea preenta>iei=
- contractilitatea uterină= starea cordului $etal (BC8)=
- starea memranelor= aspectul lichidului amniotic!Travaliul se des$ă<oară în trei stadii ($ae)" tadiul , "faza ,# & caracteristici apari>ia contrac>iilor uterine dureroase, sistematiate, <ter#erea <i dilatarea colului uterin coor+rea preenta>iei
Evolu ia contrac iilor uterineț ț 6urata stadiului I este dependentă de paritate! la primipare" J&0/ ore, la multipare" /&0G ore!
a s$+r<itul stadiului dilata>ia colului uterin măsoară" F&0G cm! tadiul ,, "faza ,,# corespunde expulziei "naterii# fătului i se desfă oară %n 3 timpiș ș
principali=
27
8/16/2019 Exam Oprisescu
http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 28/28
- impul 1 - repreintă anga0area 4 trecerea pre"entaiei prin str9mtoarea superioară a ba"inului
- impul 2 = r coborrea <i constă în pro#resia capului $etal de la str+mtoarea sup!la cea in$erioară,
- impul 3 3 repreintă dega0area, respectiv momentul în care capul $etal trece succesiv prin"
str+mtoarea in$erioară a ainului
#heaul ventro&dorsal al ridicătorilor anali 4 ori$iciul vulvar!
Apoi, aceia i timpi ai na terii sunt parcur i de umeri&trunchi&ainul i memrele in$erioare se de#aăș ș ș ș
u or ș , E*pulia $ătului se realieaă prin ac>iunea cominată a"• contrac>iilor uterine involuntare,• cu cele voluntare ale musculaturii adominale!
efortul e&pul"iv trebuie coordonat cu fa"ele mecanicii respiratorii 3i cu utili"area presei abdominale. 7ntre contrac>ii treuie să se rela*ee!tadiul ,, 6ureaă"4 0&- ore la primipare /G minute &0 oră la multipare!• Contrac>iile uterine apar la 0&/ minute <i dureaă :G&JG secunde!tadiul ,,, /G&-G min, incepe la 0:&/G min dupa nasterea $atului
Are loc delipirea <i e*pulia placentei <i ane*elor sale 4 delivren aț
Separarea <i e*pulia placentei este realiată prin contrac>ii uterine rare, dar dureroase! Complica ie" hemora#ie #ravă & importantă esteț %emosta"a uterină Stadiile na terii"ș 9piziotomia
- este o mică inciie a perineului (are /&- cm), practicată pentru"• a reduce riscul ruperii perineului si a permite o na<tere mai u<oară!
- 7n principiu este indoloră, deoarece se practică în momentul unei contrac>ii uterine care comprimănervul <i în consecin>ă locheaă durerea!
- <n aproape 06D ca"uri se recure la acest est, dar se consideră că epi"iotomia ar fi necesarădoar în 6D din ca"uri.
,ndica iile epiziotomiei )ț $ăt cu #reutate mare la na<tere= tesuturi $ra#ile• cre<terea ponderală importantă a mamei în timpul sarcinii=• perineu cu un tonus crescut, situa>ie înt+lnită la sportivele de per$orman>ă=
nu e*istă nici o rela>ie între epiiotomie <i incontinen>a urinară!5ezariana repreintă na<terea pe cale chirur#icală
?ndicaii" placentă os inserată (situată la onc>iunea dintre col <i uter, ceea ce produce o arieră= na<terea pe
cale naturală ar putea produce hemora#ie masivă)= incompatiilitate între dimensiunile $ătului <i dimensiunile ainului mamei= $ăt prea mare sau prea mic, plasat în poi>ii vicioase= diverse a$ec>iuni ale mamei" hipertensiune arterială, diaet aharat, oli cardiace etc!5omplica iț i" in$ectii uterine, hemora#ii, tromoa, leiuni chirur#icale, traume ale copiluluitromoa (tromoemolism) imaturitate pulmonara a noului nascut (dacă s&a #re it data na terii)ș ș
] a o sarcină ulterioară" ruperea cicatricei uterine (ruperea uterină)placenta praevia etc!