UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ

EVALUAREA MEDIULUI DE AFACERI DIN

ROMÂNIA, MAREA BRITANIE ŞI SUEDIA ÎN

CAZUL FIRMEI ALCATEL-LUCENT

Echipa de studenți,

Caplescu Mihai

Mărgărit Roxana Daiana

Ultre Gregorie

Timișoara

2013-2014

Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................3

CAPITOLUL I. ANALIZA MEDIULUI INTERN AL FIRMEI.................................................................3

1.1. Evoluţia firmei..............................................................................................................................3

1.2. Analiza portofoliului de produce.................................................................................................5

1.3. Aspecte organizatorice privind firma...........................................................................................9

1.4. Evaluarea bazinului de resurse posibile.....................................................................................10

1.5. Identificarea capabilităţilor firmei şi a avantajelor competitive.................................................11

1.6. Modelul lanţului valorii în cadrul firmei.....................................................................................11

CAPITOLUL II. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI LA NIVEL MEZZO-ECONOMIC..................12

2.1. Analiza pieţei..................................................................................................................................12

2.2. Analiza structurală a forţelor competitive......................................................................................12

2.3. Analiza stakehorderilor...................................................................................................................13

2.4. Analiza industriei şi activităţii ramurilor economice.......................................................................13

CAPITOLUL III. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI LA NIVEL MACROECONOMIC.................15

3.1. Mediul natural-geografic................................................................................................................15

3.2. Mediul demografic..........................................................................................................................23

3.3. Mediul socio-cultural......................................................................................................................30

3.4. Mediul economic............................................................................................................................39

3.5. Mediul tehnologic...........................................................................................................................45

3.6. Mediul legislativ..............................................................................................................................49

3.7. Mediul politic..................................................................................................................................50

CAPITOLUL IV. Concluzii și propuneri privind comportamentul și strategii de urmat în raport cu mediul de afaceri...................................................................................................................................................53

4.1. Analiza S.W.O.T. şi strategiile aferente...........................................................................................53

4.2. Concluzii privind analiza PESTLE.....................................................................................................53

4.3. Analiza comparativă a competitivităţii naţionale a economiilor selectate.....................................54

Bibliografie................................................................................................................................................57

2

Introducere

Principalul scop al acestui studiu este de a identifica economia cea mai potrivită pentru penetrarea pieţei de către Alcatel-Lucent. Ţările luate în considerare au fost România, Marea Britanie şi Suedia, făcându-se o analiză aprofundată asupra indicatorilor specifici fiecărui mediu, precum şi o analiză a competitivităţii economiilor luate în considerare.

Primul capitol cuprinde o analiză a mediului intern al firmei, al doilea capitol cuprinde analiza mediului de afaceri la nivel mezzo-economic, urmată de analiza mediului de afaceri la nivel macroeconomic, mai exact analiza PESTLE, iar ultimul capitol cuprinde câteva concluzii cu privire la întreaga analiză.

CAPITOLUL I. ANALIZA MEDIULUI INTERN AL FIRMEI

1.1. Evoluţia firmei

Alcatel-Lucent este o companie franco-americană care oferă hardware, software și servicii în industria telecomunicațiilor. Compania a fost formată în decembrie 2006, prin fuziunea dintre Alcatel și Lucent.

De la micuţa uzină creată în Cleveland de Elisha Gray şi Enos N. Barton în 1869, American Bell a reprezentat o bijuterie în domeniul comunicaţiilor. Politica lor expansionistă s-a bazat pe cercetare şi dezvoltare.

Western Electric era cunoscută pentru producția unei varietăți de echipamente electrice, inclusiv primele mașini de scris comerciale, echipamente de telegraf și pixul electric al lui Thomas Edison. În 1881, American Bell Telephone Company, înființată de Alexander Graham Bell și predecesoarea American Telephone and Telegraph (AT&T) a cumparat pachetul de control la Western Electric și a transformat compania în dezvoltatorul și producătorul exclusiv de echipament pentru companiile telefonice Bell. La Compagnie Générale d'Electricité (CGE) a fost formată în 1898 de către inginerul francez Pierre Azaria, cu scopul de a concura cu AEG, Siemens și General Electric. Bazată în regiunea Alsacia din Franța, CGE a fost un conglomerat industrial implicat în diferite activități precum electricitatea, transportul, electronicele și telecomunicațiile. CGE va deveni un lider în comunicațiile digitale și va deveni cunoscută pentru producția TGV-ului (Train a Grande Vitesse) din Franța. (Informaţii preluate de pe site-ul Alcatel-Lucent, www.alcatel-lucent.com, 2013)

În 1925, au fost create Laboratoarele de Telefonie Bell, în urma consolidării laboratoarelor de cercetare ale Western Electric, făcând parte din departamentul de inginerie al AT&T. Bell Labs vor genera unele dintre cele mai importante descoperiri științifice și tehnice ale secolului al 20-lea, precum tranzistorul, laserul, bateria cu celulă solară, cipul de procesare al semnalului digital și conceptul celular al serviciului de telefonie mobilă. Cercetătorii de la Bell Labs au primit în total 11 premii Nobel. Tot în 1925, Western Electric și-a vândut subsidiara International Western Electric Company către ITT Corporation. CGE și-a întărit poziția de lider

3

în comunicații digitale la mijlocul anilor 1980, atunci când a cumpărat divizia de telecomunicații a ITT, schimbând și numele grupului din CGE în Alcatel Alsthom. Mijlocul anilor 1980 a fost marcat de importante schimbări și expansiuni. În 1983, Alcatel Alsthom a devenit una dintre primele companii străine care s-au instalat în China, înțelegând uriașul potențial al pieței din Asia-Pacific. De-a lungul unui secol, compania AT&T s-a dezvoltat continuu făcând ca la începutul anilor ’80 să fie considerată o firmă ce deținea monopolul în sectorul telecomunicațiilor din SUA. Însă, începând de la 1 ianuarie 1984, Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite a mandatat scindarea Bell Systems în AT&T (singurul operator pe distanțe mari) și o serie de alte entități (companii regionale de telefonie denumite Baby Bells). A fost cel mai celebru caz de dezinvestiție al unei companii. În urma acestui fapt, a rezultat AT&T Technologies, viitoarea Lucent Technologies, care și-a asumat activitatea Western Electric. De la primul telefon transatlantic în 1925, până la invențiile care dechideau drumul Internetului (în speță UNIX), tehnologia AT&T a revoluționat comunicațiile. Se punea însă problema cât de mult mai puteau laboratoarele de cercetare-dezvoltare ale lui AT&T să ofere în continuare produse noi și performante. (Gheorghe Hurduzeu,2003)

Lucent Technologies a fost lansată în 1996 de către AT&T printr-o ofertă publică inițială. Desprinderea Lucent a fost finalizată în septembrie 1996, atunci când AT&T și-a distribuit acțiunile Lucent acționarilor AT&T. În acest timp, în 1998, Alcatel Alsthom a decis să se concentreze pe industria telecomunicațiilor, desprinzând divizia Alsthom și schimbând numele companiei în Alcatel. Noua divizie, sub numele de Alstom, s-a concentrat de atunci exclusiv pe construcția de trenuri de mare performanță (precum TGV din Franța și NVT din Italia) și de aparatură specializată în domeniul energiei. La sfârșitul anilor 1990 și începutul noului mileniu, Alcatel a făcut o serie de achiziții importante care i-au întărit poziția globală. Astfel, s-au adăugat grupului Alcatel: DSC în 1998, Newbridge and Genesys în 2000, Astral Point Communications în 2002 și Spatial Communications în 2005. În 2002, Alcatel a preluat controlul celei mai importante subsidiare a sa Alcatel Shanghai Bell (ASB), restul pachetului de acțiuni fiind deținut de statul chinez. Astfel, Alcatel a câștigat o poziție dominantă în piața asiatică.

Astăzi, Alcatel-Lucent este printre liderii sectorului de telecomunicaţii din lume şi se orientează către economia digitală. În anul 2005, compania Alcatel a avut 58.000 de angajați, era activă în 130 de țări și a avut vânzări de 13,1 miliarde de euro, iar Lucent a avut 30.000 de angajați și vânzări în valoare de 7,79 miliarde de euro.

1.2. Analiza portofoliului de produce

Formarea companiei Alcatel-Lucent a creat primul provider de soluții globale de comunicație, având cel mai coplet portofoliu de produse și servicii din întreaga industrie. Noua companie are o prezență globală extensivă, dar echilibrată din punct de vedere al resurselor și al venitului. Portofoliul firmei cuprinde o gamă variată de produse menite să îmbunătăţească nivelul comunicării între utilizatori.

Aplicaţii şi comunicaţii – un set complet de aplicaţii menite să crească productivitatea celor care îl folosesc pe orice device, în orice context, de la birou sau în mişcare cuprinzând:

4

Unified Communication, Collaboration and OpenTouchOpenTouch Business EditionOpenTouch Multimedia ServicesOmniTouch 8400 Instant Communications SuiteOmniTouch 8460 Advanced Communications ServerOmniTouch 8660 My TeamworkOmniTouch 8450 Fax SoftwareOmniTouch 8670 Automated Message Delivery SystemWeb Services

Visual CommunicationsOpenTouch Video StoreDigital SignageInteractive whiteboard

Customer InteractionsOmniTouch Contact Center Standard EditionGenesys Compact EditionOpenTouch Customer ServiceOmniPCX Record SuiteOmniTouch 4625 Interactive Voice ResponseGenesys Suite

Campus Access Switches cuprinde un set de switch-uri cu acces LAN ce aduc un plus de securitate, dinamism si performanţă pentru acces în timp real la aplicaţii şi comunicare. Gama deţine mai multe vatinate:OmniSwitch 6450 OmniSwitch 6450-10 OmniSwitch 6855 OmniSwitch 6850E OmniSwitch 6250 OmniSwitch 6400

Campus LAN Core Switches – o nouă generaţie cu viteza de până la 40Gb, lider de piaţă al densităţilor de port şi capacităţilor de switch, reduce nevoia de suprasubscriere sub următoarele forme:OmniSwitch 10K OmniSwitch 6900 OmniSwitch 6850E OmniSwitch 9000E

5

Data center Switches – latenţă scăzută cu 10/40Gb conectivitate multipath, ce lasă întreprinderilor posibilitatea reducerii consturilor harware change-out.OmniSwitch 10KOmniSwitch 6900 OmniSwitch 6850E

Platforme de comunicare pentru întreprinderi – infrastructura de comunicare IP/SIP asigură o bună conectivitate şi un management al securităţii special creat pentru comunicarea întreprinderilor şi colaborarea acestora asigurată de:OpenTouch Collaborative ConversationsOpenTouch Business EditionOpenTouch Multimedia ServicesOpenTouch Session Border Controller

Voice PlatformOmniPCX Enterprise Communication ServerVoice Messaging Services

On-Site MobilityOmniAccess Wireless Access Points

Management – o linie completă de produse pentru nerwork şi comunicare, IPAM şi performanţă a managementului:Communications Management SystemOmnivista 4760 Network Management systemOmnivista 8770 Network Management systemData Network ManagementOmniVista 2500 Network Management SystemOmniVista 2500 Virtual Machine ManagerOmniVista 3600 Air ManagerIP Address ManagementVitalQIPApplication and Performance ManagementVitalSuite

Optical Service Switch – swtich-uri cu multiplexer al lunigimilor de undă pentru interconectivitatea datelor, ce susţine lăţimile de undă foarte mari al ambelor, multiplex Ethernet LAN şi canalurilor de network prin fibră într-un mod foarte elastic prin 1830 Photonic service switch.

Telefoane şi Software Clients – tehnologie telefonică avansată pentru a servi non-stop la comunicarea dintre useri, fie ca stau sau sunt în mişcare, prin următoarele:

6

Mobile and Software ApplicationsOpenTouch ConversationOpenTouch Conversation for iPhoneIP Desktop SoftphoneMy IC for MobileDesk PhonesOmniTouch 8002/8012 DeskphonesOmniTouch 8082 My IC Phone8 Series IP Touch Phones9 Series Digital PhonesMobile HandsetsDECT HandsetsWLAN Handsets

Video end-pointsLifeSize Video Conferencing Systems

Routere - switchuri MPLS pentru conexiuni WAN şi interconectivitate de date, disponibile şi în varianta pentru întreprinderi ce aduc o conexiune sigură de tip WAN, în variantele:OmniAccess WAN RoutersOmniAccess ESR Compact RoutersOmniAccess ESR Modular RoutersOmniAccess ESR Rugged Routers7450 Ethernet Service Switch7710 Service Router7750 Service Router7705 Service Aggregation Router

Servicii de securitate şi BYOD Network – îmbină siguranţa navigării, siguranţa on-boarding. Device management, accesul invitaţilor şi serviciile complete de BYOD pentru a asigura un sistem complex şi o experienţă de calitate din orice punct de acces prin politica sistemului de management ClearrPass Policy Management System.

Wireless – wireless LAN şi acces instant la o viteză ridicată, pentru networks de dimensiuni mici, mijlocii sau mari ptrin OmniAccess Wireless LAN Switch sau OmniAccess Wireless Access Points.

Produse pentru SMB – aduce un bogat ecosistem construit pe un server IP, ce aduce servicii precum mebilitatea, management, home-working, cu a infrastructură de network relevantă prin:Enterprise Communication PlatformsOmniPCX Office Rich Communication Edition

7

LAN InfrastructureOmniSwitch 6250OmniSwitch 6450-10Applications and Unified CommunicationsLifeSize Video Conferencing SystemsCall Center OfficeMobile and Software ApplicationsMy IC MobileMy IC Social NetworksPIMphonyDesk PhonesOmniTouch 8082 My IC PhoneOmniTouch 8002/8012 Deskphones8 Series IP Touch Phones9 Series Digital PhonesMobile HandsetsDECT HandsetsWLAN HandsetsVideo end-pointsLifeSize Video Conferencing Systems

Voice-over-WLAN infrastructureOmniAccess Wireless LAN SwitchOmniAccess Wireless Access Points

Datorită evoluţiei rapide a internetului, în special tranziţia de la 3G la 4G, firma Alcatel-Lucent doreşte să se extindă pe piaţa din România, Marea Britanie sau Suedia în sectorul de Network-Wireless, deoarece consideră că este un concurent important în acest domeniu, iar cifrele sunt in favoarea sa.

1.3. Aspecte organizatorice privind firma

Alcatel-Lucent are o structură organizatorică ce este comună majorităţii firmelor multinaţionale. Echipa de leadership este construită astfel:

CEO

8

Business Line

Transversal Functions

Corporate Functions

Sursa: preluare Alcatel-Lucent, www.alcatel-lucent.com 2014

Figura nr. 1.1. Leadership Team – Alcatel-Lucent

9

1.4. Evaluarea bazinului de resurse posibile

Resursele întreprinderii se concretizează în potenţialul material, financiar, uman şi informaţional de care aceasta dispune la un anumit moment şi sunt reprezentate de :

- Resurse materiale : reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi, care cuprind la rândul lor clădirile, utilajele şi echipamentele de producţie, materiile prime şi materialele şi resursele energetice. - Resursele financiare : înglobeaza potenţialul întreprinderii sub forma mijloacelor băneşti. - Resursele umane : reprezintă salariaţii întreprinderii, resursele active, creatoare ale unei întreprinderi. - Resursele informaţionale : constituie o veritabilă unealtă a managerilor prin care aceştia profită de oportunităţile apărute pe piaţă sau evită situaţii care ar putea periclita afacerea.

Ţinând cont de faptul că veniturile din exploatare, fluxul de numerar, dar şi totalul activelor, pentru perioada 2007-2012 au scăzut, precum şi faptul că încasările au scăzut şi ele cu 1,3%, firma are resurse limitate pentru a se extinde.

Asemănătoare este situaţia şi în ceea ce priveşte numărul angajaţilor. Deşi acesta a crescut în perioada 2007-2010, situaţia s-a schimbat din 2010 până în prezent, un număr mare de angajaţi fiind daţi afară din cauza resurselor limitate de care firma dispune.

1.5. Identificarea capabilităţilor firmei şi a avantajelor competitive

Cel de-al 4-lea trimestru al lui 2012, a adus venituri de 2.421.milioane de euro segmentului de Network, aducând o creştere de 10,7% faţă de trimestrul trecut. Considerând un curs de schimb valutar constant, veniturile au crescut secvenţial cu 13,2%.

Segentul Wireless a fost vedeta acestui an, aducând o creştere de 2,2% de la an la an, adică de 913.000.000 euro, după un delcin de două cifre pentru patru trimestre consecutive. Privind întregul an 2012 tranziţia de la 2G/3G la 4G a însemnat o evoluţie pe termen lung.

În al patrulea trimestru, evoluţia lui 4G a dus la consolidarea relaţiilor cu furnizorii de servicii din SUA, marcând cele mai importante venituri înregistrate vreodată într-un trimestru, calitatea serviciilor fiind asigurată şi în Brazilia, Australia, Tanzania sau Uganda. Celulele lightRadio Metro, dezvoltate de Alcatel-Lucent, sunt folosite deja de Telstra pentru acoperire suplimentară în timpul Cupei Australiene de la Melbourne. De asemnea Askey Computer din Taiwan a aunnţat că va licenţia tehnologia Alcate-Lucent pentru small cell software care permit dezvoltarea unor produse ce măresc calitatea şi viteza 3G în case.

Vânzările pentru High Leverage Networks (HLN) au crescut cu 7% faţă de acelaşi treimestru al anului trecut, ajungând la 1.281.000 euro. Aceasta reprezintă 53% din vânzările Network, faţă de anul trecut când erau de 48%. Vânzările pentru generaţia următoare de produse Network au crescut cu 16% în 2012 faţă de anul anterior.

1.6. Modelul lanţului valorii în cadrul firmei

10

Veniturile întreprinderii au scăzut cu 3,7% în trimestrul patru. Din punct de vedere regional, s-au observat scăderi în Europa, care au fost parţial acoperite de creşterile din Asia-Pcific. În trimestrul patru, a continuat succesul din sectorul educaţiei, cu noi victorii în ţările în curs de dezvoltare, precum şi în sectorul de datacenter. Compania continuă să supravegheze rampa globală pentru noua lor inovţie cu OpenTouch, având mai mult de 200 de clienţi utilizează platforma şi un pricent crescător de utilizatori multimedia, iar datorită evoluţiei rapide 4G, Alcatel-Lucent a câştigat mai multe proiecte importante cu Telefonica şi China Mobile.

În primul trimestru, Candit Media, o companie de soluţii digitale din Belgia, a selectat aplicaţia fluent approach de la Alcatel-Lucent, folosind OmniSwitch 6900 pentru a crea „conţinut conştient” pentru reţeaua digitală ce susţine o cantitate mare de date specifice pentru fluxuri media.

11

CAPITOLUL II. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI LA NIVEL MEZZO-ECONOMIC

2.1. Analiza pieţei

Ca şi industrie, firma deţine locul 3 pe piaţa telefonică mondială, iar în 2012 a fost liderul Corporate Telephony Magic Quadrant.

Alcatel-Lucent deţine locul 1 pe piaţă, în sectorul CDMA (Code Division Multiple Access) cu o cotă de piaţă de 37%, locul 5 în GSM/GPRS/EDGE (Global System Mobile/General Packet Radio Service/Enhanced Data Rates for GSM Evolution) cu o cotă de piaţă de 6%, locul 4 în W-CDMA Radio Access Networks (Wideband Code Division Multiple Access) cu o cotă de piaţă de 9% şi locul 3 pentru LTE (Long Term Evolution) cu o cotă de piaţă de 16%.

Concureţi ai Alcatel-Lucent sunt Samsung, Huawei, Nokia, Nortel şi Ericsson.

2.2. Analiza structurală a forţelor competitive

În prezent Ericsson, liderul furnizor de LTE din lume, alaturi de Huawei şi Samsung, deţin mai bine de 50% din cota de piaţă a infrastructurii Network şi prezintă o reală ameninţare pentru Alcatel-Lucent. De asemenea, firma Asus lucrează la o serie de routere wireless, cu care vor să cucerească acest degment de piaţă, ceea ce prezintă o viitoare concurenţă.

În 2011, au fost identificaţi furnizorii de importanţă strategică şi au început să evolueze realţiile tradiţionale de tranzacţii şi colaborări pentru a dezvolta noi tehnologii şi noi modele pentru lanţurile de aprovizionare. Astfel, există relaţii stranse cu 72 de furnizori-cheie, care reprezintă 75% din componentele de producţie folosite de companie. În 2012, au fost închiate mai multe contracte cu Finisar pentru a dezvolta soluţii eficiente pentru produsele optice şi dezvoltarea lanţului logisitc prin construirea unui „buffer stock” pentru toate produsele semi-finite comune tuturor diviziilor de producţie. Printre cei mai importanţi furnizori se numără Genius, TPK Holding, Casetek

Politica Alcatel-Lucent susţine ca produsele să fie fabricate la nivel regional pentru a evita transportul „peste mări” de la fabrică la consumatori. De asemenea, se intenţionează să fie folosiţi funrnizori regionali pentru fiecare unitate de producţie. Acest lucru va îmbunătăţi dezvoltarea locală, reducând costurile şi emisiile de CO2 legate de transport.

În această lume, Alcate-Lucent vrea sa aducă noi idei şi inovaţii. Tehnologia companiei este ca un pod între cetăţeni şi tehnologie. Împreună cu clienţii co-creează inovaţii care contribuie la dezvoltarea comunicării şi interacţiunii. Astfel, firma numără clienţi importanţi precum Telstra sau Askey Computer.

Întrucât nu există produse de substituţie pentru routere wireless, firma se va concentra pe dezvoltarea tehnologiei 4G, care reprezintă o inovare majoră în domeniu.

12

2.3. Analiza stakehorderilorDialogul cu stakeholderii este cheia sustenabilităţii firmei, face parte din strategia de

business şi viziunea realizării unei lumi conectate. Dialogul proactiv are loc cu mai multe ctegorii de stakeholderi cum ar fi angajaţi, clienţi, parteneri, investitori, autorităţi publice, precum şi uniuni sau societăţi civile. Pentru fiecare grup au fost trasate obiective clare.

Sursa: preluare Sustainability Report 2012, www.alcatel-lucent.comFigura nr. 2.1. Categorii de stakeholderi

În ficare discuţie cu stakeholderii, sunt examinate costurile, oportunităţile şi riscurile implicate, fiid dezvoltată o înţelegere comună asupra problemelor relevante ale firmei.

2.4. Analiza industriei şi activităţii ramurilor economice

Formarea companiei Alcatel-Lucent a creat primul provider de soluții globale de comunicație, având cel mai coplet portofoliu de produse și servicii din întreaga industrie. Noua companie are o prezență globală extensivă dar echilibrată din punct de vedere al resurselor și al venitului. Nu în ultimul rând, Alcatel-Lucent deține cele mai inovatoare capabilități de cercetare și dezvoltare.

13

Alcatel-Lucent furnizeaza soluţii care permit operatorilor, marilor companii şi instituţiilor publice din întreaga lume să ofere servicii de comunicaţii de voce, date şi video utilizatorilor finali. Compania este lider mondial în comunicaţii de bandă largă fixe şi mobile, în convergenţă, în tehnologii, aplicaţii şi servicii IP şi oferă soluţii la cheie care permit asigurarea de servicii complete de comunicaţii utilizatorilor individuali, acasă, la servici sau în timpul deplasărilor acestora.

Compania Alcatel-Lucent are cea mai experimentată echipă din domeniu şi cea mai largă organizaţie de cercetare-dezvoltare în domeniul comunicaţiilor.

Din momentul fuziunii din 2006, compania în valoare de 27.5 miliarde $ a anunțat numai pierderi trimestriale, în timp ce acțiunile au scăzut foarte mult, peste 50%. Indicatorii de profit net a companiei au fost negativi în continuu, asta deși încasările au crescut progresiv în 2007 și 2008. Rezultatele obținute de Alcatel-Lucent în primii doi ani de existență au fost mult sub așteptări. Totuşi, compania a reuşit să înregistreze cifre optimiste în ultimii ani, ceea ce a propulsat-o printre liderii mondiali în Network.

14

CAPITOLUL III. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI LA NIVEL MACROECONOMIC

3.1. Mediul natural-geografic

Conform D.E.X. ”termenul de mediu desemnează natura înconjurătoare în care se află fiinţele şi lucrurile dar deasemmenea lumea în mijlocul căruia trăieşte cineva, ambianţa” ( 1984, p.536).

Aşezarea, poziţia geografică şi suprafaţaAşezarea geografică este un element important de care trebuie să se ţină seama atunci

când o firmă ia decizia de a-şi internaţionaliza activitatea. România este situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord

de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Are latitudinea de 44°25′ Nord şi longitudinea de 26°06′ Est.

Marea Britanie este situată în Europa de Vest, între Oceanul Atalticului de Nord şi Marea Nordului, la nord-vest de Franţa. Aceată ţară este format din insule. Are latitudinea de 54°Nord şi o longitudine de 2°Vest.

Suedia este situată în Europa de Nord, partea estică a peninsulei Scandinave, la țărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Are latitudinea de 59°33′24″Nord şi longitudinea de 18°06′56″ Est.

Tabel nr. 3.1. Suprafaţă-detalii

Ţară Suprafaţa (km2) Locul ocupat în lume

Pământ (km) Apă (km)

România 238.391 83 229.891 8.500Marea Britanie 243.610 80 241.930 1.680

Suedia 450.295 56 410.335 39.960Sursa: The World Factbook, www.cia.gov

Judecând după suprafaţa totală şi numărul kilometrilor de pământ deţinut de fiecare ţară inclusă în studiu Suedia este cea care ocupă locul I (locul 56 în lume), urmată de Marea Britanie şi România, deşi diferenşa dintre cele două nu este extrem de mare. Nu mai gasim acelaşi clasament dacă privim către cantitatea de apă, România întrecând Marea Britanie la acest indicator.

15

Capitala, principalele oraşe şi împărţirea administrativăTabel nr. 3.2. Oraşe principale şi populaţie

Oraş Populaţie (locuitori)România

Bucureşti (capitala) 1.926.334Iaşi 320.888

Cluj-Napoca 317.953Timişoara 317.660Constanţa 310.471Craiova 302.601Galaţi 298.861Braşov 284.596Ploieşti 232.527Brăila 216.292

Marea BritanieLondra (capitală) 13.709.000

Birmingham 3.683.000Leeds 2.302.000

Glasgow 1.750.000Sheffeld 1.569.000

Manchester 2.556.000Edinburgh 782.000Liverpool 2.241.000

Bristol 1.041.000Cardiff 1.097.000

SuediaStockolm 2.019.182Goteborg 940.137Malmo 664.428Uppsala 140.454

Linkoping 147.447Norrkoping 87.247Jonkoping 128.447

Helsingborg 95.444Ostersund 59.019

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Romania, Marea Britanie, Suedia

Conform Constituției, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Din punct de vedere istoric, există 3 provincii tradiționale: Valahia (formată din regiunile Oltenia, Muntenia și Dobrogea), Moldova și Transilvania (formată din regiunile Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania).

16

Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate și este condusă de un consiliu local și un primar ales. România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună. Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii. Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un prefect în fiecare județ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de județe plus municipiul-capitală București, care are un statut similar cu acela de județ. Un județ are, în medie, o suprafață de 5 800 km2 și o populație de 500 000 de locuitori. București este considerat și el municipiu, dar este singurul care nu face parte din niciun județ. Nu are consiliu județean, dar are un prefect. Cetățenii Bucureștiului aleg un primar general și un consiliu general. Fiecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului aleg și ele un primar și un consiliu local.

În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative. Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României creeate în 1998 și sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după poziția geografică în țară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov.

Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948.

Marea Britanie include Scoţia, Ţara Galilor şi Anglia şi are ca formă de guvernământ monarhia constituţională şi teritoriul Commonwealth.

Anglia: 27 de judeţe pe două niveluri, 32 cartiere londoneze şi un oraş al Londrei sau Londra cea Mare, 36 de districte metropolitane, 56 de autorităţi unitare (inclusiv 4 judeţe pe un singur nivel).

Judeţe pe două niveluri: Buckinghamshire, Cambridgeshire, Cumbria, Derbyshire, Devon, Dorset, East Sussex, Essex, Gloucestershire, Hampshire, Hertfordshire, Kent, Lancashire, Leicestershire, Lincolnshire, Norfolk, North Yorkshire, Northamptonshire, Nottinghamshire, Oxfordshire, Somerset, Staffordshire, Suffolk, Surrey, Warwickshire, West Sussex, Worcestershire.

17

Cartiere londoneze şi un oraş al Londrei sau Londra cea Mare: Barking şi Dagenham, Barnet, Bexley, Brent, Bromley, Camden, Croydon, Ealing, Enfield, Greenwich, Hackney, Hammersmith şi Fulham, Haringey, Harrow, Havering, Hillingdon, Hounslow, Islington, Kensington şi Chelsea, Kingston pe Thames, Lambeth, Lewisham, Oraşul Londrei, Merton, Newham, Redbridge, Richmond pe Thames, Southwark, Sutton, Tower Hamlets, Waltham Forest, Wandsworth, Westminster.

Districte metropolitane: Barnsley, Birmingham, Bolton, Bradford, Bury, Calderdale, Coventry, Doncaster, Dudley, Gateshead, Kirklees, Knowlsey, Leeds, Liverpool, Manchester, Newcastle pe Tyne, Tyneside Nord, Oldham, Rochdale, Rotherham, Salford, Sandwell, Sefton, Sheffield, Solihull, Tyneside Sud, St. Helens, Stockport, Sunderland, Tameside, Trafford, Wakefield, Walsall, Wigan, Wirral, Wolverhampton.

Autorităţi unitare: Bath şi Somerset Nord-Est, Blackburn cu Darwen, Bedford, Blackpool, Bournemouth, Bracknell Forest, Brighton şi Hove, Oraşul Bristol, Central Bedfordshire, Cheshire Est, Cheshire Vest şi Chester, Cornwall, Darlington, Derby, Durham County, Riding Est de Yorkshire, Halton, Hartlepool, Herefordshire, Insula Wight, Insulele Scilly, Oraşul Kingston pe Hull, Leicester, Luton, Medway, Middlesbrough, Milton Keynes, Lincolnshire Nord-Est, Lincolnshire Nord, Somerset Nord, Northumberland, Nottingham, Peterborough, Plymouth, Poole, Portsmouth, Reading, Redcar şi Cleveland, Rutland, Shropshire, Slough, Gloucestershire Sud, Southampton, Southend-on-Sea, Stockton-on-Tees, Stoke-on-Trent, Swindon, Telford şi Wrekin, Thurrock, Torbay, Warrington, West Berkshire, Wiltshire, Windsor şi Maidenhead, Wokingham, York.

Ţara Galilor: 22 autorităţi unitare.Autorităţi unitare: Blaenau Gwent; Bridgend; Caerphilly; Cardiff; Carmarthenshire;

Ceredigion; Conwy; Denbighshire; Flintshire; Gwynedd; Insula Anglesey; Merthyr Tydfil; Monmouthshire; Neath Port Talbot; Newport; Pembrokeshire; Powys; Rhondda Cynon Taff; Swansea; The Vale of Glamorgan; Torfaen; Wrexham.

Teritorii dependente: Anguilla, Bermuda, Teritoriul Bitanic din Oceanul Indian, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Gibraltar, Montserrat, Insulele Pitcairn, Sfânta Elena, Ascension, şi Tristan da Cunha, Insulele Georgiei de Sud şi Sandwich de Sud, Insulele Turks şi Caicos .

Suedia este împărțită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern și un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune (kommuner), în total, în 2004 existând un număr de 290 pe tot teritoriul Suediei.

Uniunea Europeană a impus formarea unor entități de nivel 2 pentru Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS) deoarece comitatele corespund nivelului 3 NUTS. Astfel comitatele au fost grupate în 8 Zone Naționale (Riksområden): Stockholm, Suedia de mijloc estică, Suedia de mijloc nordică, Norrland de mijloc, Norrland Superior, Småland și insulele, Suedia de Vest și Suedia de Sud.

18

Actuamente are loc o discuție referitoare la creerea unui număr de 9 regiuni ce corespund aproximativ actualelor Zone Naționale cu caracter administrativ. Acestea, dacă sunt aprobate, ar trebui să intre în vigoare în anul 2015.

ReliefulRomâniaRaportat la suprafața relativ mică a României, relieful se caracterizează printr-o mare

diversitate și complexitate. Din întreaga suprafață a României, 28% este ocupată de munți (peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200-800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m altitudine).

Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice.

MunțiCarpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine

individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.Carpații românești se împart în trei mari grupe: Carpații Orientali cuprinși între granița nordică a României și Valea Prahovei reprezintă cel

mai lung sector al Carpaților românești. Masivele care alcătuiesc Carpații Orientali au următoarea alcătuire: în vest roci vulcanice, în centru roci cristaline iar în est și sud roci sedimentare.Principalele resurse sunt: minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, cărbuni, ape minerale etc.

Carpații Meridionali cuprinși între Valea Prahovei în est și culoarul Timiș-Cerna în vest. În această grupă se întâlnesc cei mai înalți munți din România, 11 vârfuri au altitudini de peste 2500 m. Munții sunt formați din roci cristaline și culmi calcaroase.

Carpații Occidentali cuprinși între Valea Dunării la sud și Valea Someșului la nord. Grupa este caracterizată de altitudinile cele mai reduse ale Carpaților românești. Principalele resurse sunt: minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcții, izvoare minerale etc.

Dealuri și podișuri

Aceste unități morfologice constituie o treaptă intermediară de relief între munți și câmpii, fiind situate la interiorul și preexteriorul arcului carpatic. Cele mai importante sunt: Podișul Someșan Podișul Transilvaniei Piemonturile Vestice Subcarpații Podișul Moldovei

19

DobrogeaAceastă unitate morfologică cuprinsă între valea Dunării, Marea Neagră și granița

cu Bulgaria este alcătuită din următoarele zone de relief: Munții Dobrogei între valea Dunării și podișul Babadagului Podișul Dobrogei de Nord cuprins între Dunăre, Munții Dobrogei, Marea Neagră și Podișul

Dobrogei de Sud Podișul Dobrogei de Sud cuprins între Podișul Dobrogei de Nord, Dunăre, Marea Neagră și

granița cu Bulgaria.

Câmpiile și Delta DunăriiAceste unități morfologice constituie cele mai recente formații geologice pe care s-a

dezvoltat cel mai tânăr relief. Câmpia Română cuprinsă între Piemontul Getic, Subcarpați, Podișul Moldovei și valea

Dunării se împarte morfologic în următoarele sectoare: Câmpia Piemontană, Câmpia de divagare, Câmpia dunăreană. Este cea mai mare câmpie a României.

Câmpia de Vest cuprinde extremitatea estică a marii câmpii panonice. Principalele resurse sunt: zăcăminte de petrol, gaze naturale și ape termale.

Delta Dunării reprezintă cea mai nouă unitate naturală din România. Este situată în nord-estul Podișului Dobrogei și este alcătuită dintr-o asociere de grinduri fluviatile, de cordoane litorale vechi și noi, de resturi ale reliefului predeltaic, de depresiuni cu suprafețe și adâncimi variabile și de albii vechi și noi ale Dunării. Este traversată de paralela 45° latitudine nordică.

Marea BritanieConfiguraţia reliefului Marii Britanii este cea a unor munţii vechi, puternic erodaţi, şi a

unor câmpii de acumulare fluviatile sau câmpii litorale.În nordul Scoţiei se află munţii Caledonici, stâncoşi, fargmentaţi de văi însoţite de lacuri

tectonice alungite. În partea Centrală se găsesc munţii Grampiani. La limita dintre Scoţia şi Abglia stă şirul munţilor Cheviot, renumiţi pentru păşunile întinse pe care cresc milioane de oi. Lanţul munţilor Penini străbate de la nord la sud partea de nord vest a Angliei. Munţii Cambrieni, situaţi în Ţara Galilor, asemănători unor podişuri ating 1.085 m în vărful Snowdon. În peninsula Cornwall, un platou jos este dominat de câteva coline. Munţii veci, de mică altitudine se continuă şi în Irlanda de Nord, printer câmpii înguste.

În concluzie relieful Marii Britanii este preponderent format din delauri accidentate şi munţii mici; câmpii în est şi sud-est. Cote extreme: cea mai mică cotă : -4m The Fens; cea mai mare cotă: 1.343 m vârful Ben Nevis.

SuediaRelief predominant de platou și de câmpie, cu următoarele particularități:

În vestul și nord-vestul țării se întind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).

Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

20

Spre est munții sunt mărginiți de un podiș, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic. În partea sudică a țării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podișul Smaland (alt. 377 m) și câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile și peisaje asemanatoare Danemarcei învencinate. Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a țării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) și Mälaren (1140 km²). Zonele mlăștinoase acoperă peste 10% din suprafața țării.

Capitala Suediei, este situată de o parte și de alta a strâmtorii Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică și pe câteva insule ale lacului Mälaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu mai puțin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălțat pamânturile despărțind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren. Între lac și mare se formează un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior și obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat. Așa a apărut orașul Stockholm la zona de contact dintre mare și uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) și strategic (constituind un obstacol în calea piraților care urmăreau și prădau corabiile negustorești). Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitală.

ClimaRomâniaClima României este determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de

poziția sa geografică pe continentul european. Aceste particularități conferă climei un caracter temperat continental cu nuanțe de tranziție.

Extinderea teritoriului țării pe aproape 5° de latitudine impune diferențieri mai mari între sudul și nordul țării în ceea ce privește temperatura decât extinderea pe circa 10 °C de longitudine, astfel dacă temperatura medie anuală în sudul țării se ridică la circa 11 °C, în nordul țării, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborâte cu circa 3 °C. Între extremitatea vestică și cea estică a teritoriului național, diferența termică se reduce la 1 °C (10 °C în vest, 9 °C în est).

Relieful țării are un rol esențial în delimitarea zonelor și etajelor climatice. Munții Carpați formează o barieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic și adriatic. În concluzie, clima României este una de tip temperat-continentală, cu patru anotimpuri și este marcată de influențe ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest și nord-vest, păstrându-și totuși identitatea climatului carpato-ponto-danubian. Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 1000 mm pe an.

Primele înregistrări climatice în România s-au făcut odată cu înființarea Institutului Meteorologic Central (în 1884) și cu apariția lucrărilor elaborate de Ștefan Hepites. După 1960

21

are loc o dezvoltare a rețelei de stații meteorologice, apărând și importante lucrări referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, rural, etc.

Marea BritanieClimatul Marii Britanii este temperat în general dar şi oceanic care determină debitele

bogate şi constant ale râurilor şi fluviilor.Vânturile de vest aduc mase de aer umed, ce menţin o umiditate accentuată în atmosferă.

Ploile care cad tot timpul anului, ajung la 1000-2000 mm pe litoral vestic şi în munţii sau la 700-800mm în Bazinul Londrei.

În luna aprilie a nului 2012 s-a înregistrat un nou record al precipitaţiilor de 121,8 mm doborând astfel recordul din 1990 de 121,3 mm.

Diferenţele de temperatură între anotimpuri sunt mici, varind între 16°C vara şi 4°C iarna. O influenţă binefăcătoare asupra climei asupra climei o are curentul cad al Atlanticului de Nord. Zilele însorite sunt puţine, mai mult de jumătate sunt innorate( Marin et al., anul 2000).

Riscuri naturale: iarna viscole; inundaţii.

SuediaClima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter

continental, și mai blândă în partea sudică, unde influența marină este puternică, iar precipitațiile depășesc 500 mm/an (temperat-maritimă).Curentul Golfului, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprimă Suediei un climat mai blând decât cel al altor regiuni situate tot în îndepărtatul nord.

Stockholm, capitala țării, se situează aproape la aceeași latitudine ca și sudul Groenlandei, dar în iulie beneficiază de o temperatură medie de +18° C, cu maxime de peste +28 - +30° C anual. Iarna, temperatura medie se situează ușor sub zero, iar căderile de zăpadă sunt moderate. Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi si friguroase, cu căderi abundente de zăpadă. Stratul de zăpadă poate să se mențină, în anumite locuri, precum în rezervația Abisko din nord-vestul țării, până la 10 luni pe an, la înălțimi de peste 500 m netopindu-se niciodată.

La nord de cercul polar (în län-ul Norrbotten și în nordul län-ului Västerbotten), soarele nu apune în lunile iunie și iulie. Mai la sud, în aceleași luni, deși soarele se situează pentru câteva zeci de minute sub linia orizontului, este suficientă lumină la orice oră pentru a depune activități diurne fără iluminat adițional (așa-numitele nopți albe). În Stockholm, în luna iunie, noaptea durează câteva ore.

Resurse naturaleRomânia

22

Este cunoscut faptul că România deţine importante cantităţi de petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică.

Marea BritanieResursele naturale ale Marii britanii sunt alcătuite în special din cărbuni superiori(huile),a

căror exploatare, încă din Evul Mediu, a condus la apariţie Revoluţiei Industriale, minereuri de fier şi, în cantităţi mai mici, minereuri neferoase( cupru, zinc) în nord, iar în sud, în Bazinul Londrei, terenuri agricole. Deasemenea se întâlnesc resurse de : petrol, în special în Marea Nordului din a căror exploatere obţine profituri, gaze natural, aur, calcar, sare, staniu.

SuediaSuedia este bogată în păduri de conifere, în

de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat și sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinație cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie și produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie și produse lemnoase pe piețele internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.

Energia hidroelectrică ieftină a constituit un factor esential în dezvoltarea industrială a țării. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizată de centralele hidroelectrice, așezate pe râurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consumă, iar cocsul si cărbunele importate asigură 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigură peste 15% din energia totală a țării sau 50% din energia electrică. Restul energiei provine din combustibili biologici.

3.2. Mediul demografic

Se referă în primul rând la populaţia din zona întreprinderii care poate influenţa potenţialul de forţă de muncă şi în al doilea rând ca potenţial de cerere de mărfuri. Importante sunt structura populaţiei pe vârste, sex, număr de familii, număr de copii, rata natalităţii, structura etnică, mobilitatea teritorială, toate constituind puncte de plecare în evaluarea cererii.În literatura demografică şi în cea statistică termenul de “populaţie” are sensul de colectivitate fără a ţine cont de natura acesteia: fiinţe, lucruri, fapte şi evenimente. Populaţiile umane reprezintă colectivităţi formate din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu bine determinat.

Populaţia şi repartizarea saPopulaţia unei ţări prezintă un interes major din punct de vedere economic deoarece

oamenii sunt cei care formează piaţa forţei de muncă şi piaţa consumatorilor.

23

Ca dimesiune totală, cel mai mare număr al populaţiei din cele 3 ţări studiate se află în Marea Britanie (63.395.574 locuitori) care ocupă locul 23 în lume. Este urmată de România cu o populaţie de aproximativ 22.000.000 locuitori (locul 57 în lume), şi Suedia cu 9.119.423 locuitori (locul 93 în lume).

Pentru observarea şi compararea populaţiei şi a repartizării acesteia în cele 3 ţări vom construi şi analiza următorul tabel:

Tabel nr. 3.3. Oraşe principale şi populaţieRomânia Marea Britanie Suedia

Ritm de creştere (%) -0,27 0,55 0,18Densitate (loc/km2) 84,40 249 20

Structura pe vârste (%)0 – 14 ani15 – 64 anipeste 65 ani

14,770,215,1

17,365,417,3

15,464,120,5

Vârsta medie (bărbaţi/femei)

bărbaţifemeitotal

3841

39,4

39,141,440,3

42,443,542,4

Distribuţia pe sexe (B/F)la naşteresub 15 ani15 – 64 anipeste 65 ani

din totalul populaţiei

1,061,061,900,680,95

1,051,051,040,80,99

1,061,061,040,810,98

Categorii etnice români, unguri, ucrainiei, germani,

ruşi, tătari

englezi, scoţieni, irlandezi, negrii, indieni,

pakistanezi

suedezi, finlandezi, greci, danezi, turci

Sursa: preluare date CIA: The World Factbook, www.cia.gov, 2013

Observând datele din tabelul de mai sus, România este singura ţară ce a înregistrat un ritm de creştere al populaţiei negativ, iar Marea Britanie stă cel mai bine din acest punct de vedere. Acelaşi lucru se poate spune şi în ceea ce priveşte densitatea populaţiei în Marea Britanie; totuşi Suedia înregistrează o densitate extrem de scăzută, datorată în mare parte locaţiilor sălbatice nelocuite din nord. Cu toate acestea nivelul de trai din Suedia este cel mai ridicat, din punct de vedere calitativ, ceea ce explică niveul ridicat al vârstei medii.

Distribuţia pe sexe este oarecum echilibrată şi cu valori apropiate în toate cele 3 ţări studiate.

Pentru o structură pe vârste mai detaliată, vom folosi metoda piramidei populaţiei.

24

Sursa: preluare CIA: The World Factbook, www.cia.gov, 2013Figura nr. 3.1. Piramida populaţiei în România

Din păcate, în România se poate observa uşor o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, categoria dominantă fiind 35-39 de ani la ambele sexe; în restul categoriilor de vârstă, femeile domină numărul bărbaţilor.

Sursa: preluare CIA: The World Factbook, www.cia.gov, 2013Figura nr. 3.2. Piramida populaţiei în Marea Britanie

25

Şi în cazul Marii Britanii, categoria de vârstă dominantă este una înaintată, 45-49 de ani pentru ambele vârste, dar această piramidă este oarecum echilibrată, având un număr aproximativ egal de bărbaţi şi femei în toate caregoriile de vârstă.

Sursa: preluare CIA: The World Factbook, www.cia.gov, 2013Figura nr. 3.3. Piramida populaţiei în Suedia

În Suedia are loc un fenomen oarecum interesant, deoarece pentru ambele sexe există 3 categorii de vârstă care au o valoare mai ridicată. Este vorba de categoriile 20-24, 45-49 şi 65-69 de ani care au cea mai pare pondere din totalul populaţiei. Restul categoriilor sunt apropiate ca valoare de cele 3, piramida vârstelor din Suedia fiind mult mai echilibrată decât cea din Marea Britanie şi România.

Nataliate şi mortaliateNatalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare

variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea

Mortaliatea reprezintă raportul dintre numărul de decese și numărul total al populației dintr-un teritoriu, într-o perioadă dată, reprezntând un spor natural negativ.

26

Tabel nr. 3.4. Nataliate şi mortaliateRomânia Marea Britanie Suedia

Vârsta medie a mamei la prima naştere

26 30 28,6

Natalitate (naşteri/1000 locuitori)

9,4 12,26 10,33

Mortalitate (decese/1000 locuitori)

11,86 9,33 10,22

Mortalitatea la naştere (morţi/născuţi vii)

27 12 4

Fertilitatea (născuţi/femeie)

1,31 1,9 1,67

Sursa: preluare date CIA: The World Factbook, www.cia.gov, 2013Se pare că mamele românce sunt cele mai tinere, chiar dacă fertilitatea are cel mai scăzut

număr, iar mamele britanice dau naştere la primul copil la o vârstă mai înaintată şi au un indice al fertilităţii mai ridicat. Natalitatea din România este cea mai scăzută şi mortaliatea cea mai crescută, Marae Britanie situându-se la polul opus. Mortaliatea la naştere are un număr alarmant în România şi un număr surprinzător de mic în Suedia.

Piaţa forţei de muncă şi şomajulActivitatea economică este cea care, în mod obiectiv, implică factorul muncă, care are

menirea de a valorifica în interes propriu toate resursele disponibile. Factorul muncă, alături de ceilalţi factori de producţie, se obţine prin intermediul pieţei muncii, constituit ca un fel de subsistem al economiei cu piaţă concurenţială. Obiectivul principal al tranzacţiilor ce au loc pe această piaţă este reprezentat de muncă sau de forţa de muncă. Prin totalitatea aptitudinilor, atât intelectuale, cât şi fizice de care un individ dispune şi de care se foloseşte pentru crearea de bunuri se poate defini forţa de muncă. Această “definiţie” a forţei de muncă ne conduce la concluzia că munca poate reprezenta cheltuiala, în mod conştient, a forţei de muncă. Astfel, piaţa muncii se prezintă drept locul unde indivizii pot să îşi exercite capacităţile fizice şi intelectuale, pentru crearea de bunuri economice, în schimbul cărora sunt remuneraţi.

Tabel nr. 3.5. Piaţa forţei de muncă şi şomajulRomânia Marea Britanie Suedia

Piaţa forţei de muncă 9.252.000 32.070.000 5.058.000După gradul de

ocupare (%)agriculturăindustrieservicii

31,621,247,3

1,418,280,4

1,128,270,7

Rata şomajului (%) 7 7,9 8Populaţia sub pragul

sărăciei (%)22,2 14 na

Sursa: preluare date CIA: The World Factbook şi World Bank, www.cia.gov, data.worldbank.org, 2013

27

În toate cele 3 ţări rata şomajului este aproape de 8%, iar sectorul serviciilor are cea mai semnificativă pondere pe piaţa muncii. Totuşi există populaţie ce traieşte wilnic sub pragul sărăciei, iar în România aporape un sfert din populaţie se află în această situaţie.

Pentru a urmări mai bine evlouţia şomajului în cele 3 ţări am construit următorul grafic:

Sursa: grafic construit cu ajutorul bazei de date WORLD BANK, databank.worldbank.org, 2013Figura nr. 3.4. Evlouţia ratei şomajului, 2000-2012

Marea Britanie şi Suedia au avut aceaşi curs la rate şomajului până în 2002, când în Suedia s-a înregistrat o creştere a acesteia. Atunci când criza financiară mondială a lovit, în 2007, rata şomajului a început să crească în toate cele 3 ţări, deşi România a înregistrat o situaţie mai favorabilă, având cel mai scăzut nivel.

Gradul de înscriere în învăţământ şi alfabetizareGradul de înscriere în învăţământ prezintă totalul înscrierilor din învăţământ indiferent

de vârstă, exprimat ca procentaj din totalul populaţiei la vârsta oficială de înscriere în învăţământ. Acesta poate depăşi 100% ca urmare a includerii de elevi cu vârsta sub şi peste media oficială de înscriere, din cauza intrarii în învăţământ mai devreme sau mai târziu sau din cauza repetiţiei.

Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității (capacității) de a scrie și de a citi. Starea de alfabetizare (ca rezultat), prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.

28

Tabel nr. 3.6. Gradul de înscriere în învăţământ şi alfabetizareRomânia Marea Britanie Suedia

Procent din PIB (%) 4,3 5,6 7,3Alfabetizare (%)

totalbărbaţifemei

15 ani97,798,397,1

15 ani999999

15 ani999999

Învăţământ - de la primar la universitar

(ani)total

bărbaţifemei

141415

171617

161517

Sursa: preluare date CIA: The World Factbook şi World Bank, www.cia.gov, data.worldbank.org, 2013

Se poate obseva că vârsta până la care populaţia trebuie să ştie să scrie şi să citească este de 15 ani, iar peste 97,5 % din populaţie se încadrează în această categorie. Studiile durează între 14 şi 17 ani (17 ani în cazul femeilor din Marea Britanie şi Suedia).

Suedia alocă cel mai mare procent din PIB pentru educaţie şi anume 7,3 % (locul 20 în lume), urmată de Marea Britanie care alocă un procent de 5,6 % (locul 52 în lume), iar ultima clasată este România cu un procent de 4,3 % (locul 101 în lume).

Mişcarea populaţieiMobilitatea populaţiei este un fenomen ce a caracterizat societatea din cele mai vechi

timpuri şi până astăzi. Aşadar ea are un profund caracter istoric manifestându-se în mod diferenţiat în spaţiu şi timp în funcţie de factorii şi condiţiile, concrete, specifice de la o etapă la alta şi dintr-un loc în altul.

Noţiunea de mobilitate are o sferă foarte largă de cuprindere de la cea teritorială şi până la cea socială. În acest sens putem defini mobilitatea populaţiei ca procesul prin care persoanele îşi schimbă statutul rezidenţial, profesional sau social.

În mod corespunzător, schematizând se pot distinge: mobilitatea spaţială (teritorială sau geografică), mobilitatea profesională şi mobilitatea socială, schimbarea statutului matrimonial, schimbarea statutului educaţional.

Migraţia este în ultimă instanţă nu numai o schimbare de domiciliu, ci şi o schimbare de mediu social, cultural, economic şi afectiv. Migraţia ca fenomen demografic constituie cea de-a doua componenţă a mişcării generale a populaţiei sau dinamicii demografice şi se manifestă în cadrul populaţiilor considerate ca sisteme dechise. În cadrul acestor categorii de populaţie intrările sunt asigurate pe lângă naşteri şi de imigrări iar ieşirile pe lângă decese şi de emigrări. Prin urmare din diferenţa dintre natalitate şi mortalitate rezultă bilanţul demografic natural, care determină creşterea naturala a populaţiei, iar diferenţa dintre imigrări şi emigrări pune în evidenţă creşterea migratorie.

29

Migraţia nu mai are caracter dual, biologic şi social, pe care l-au avut naşterea şi decesul, ea este în totalitate un eveniment social. Migraţia are o condiţionare socială şi generează consecinţe sociale. De aceea studiul migraţiei este prin excelenţă interdisciplinar: geografia, sociologia, demografia, economia se numără printre ştiinţele cele mai importante în cunoaşterea migraţiei.

Tabel nr. 3.7. Mişcarea populaţiei% România Marea Britanie Suedia

Populaţia urbană 52,8 80 85Rata urbanizării* -0,18 0,7 0,6Populaţia rurală 47,2 20 15

Rata netă a migraţiei (migranţi/1000 loc)

-0,25 2,57 1,64

Sursa: preluare date CIA: The World Factbook şi World Bank, www.cia.gov, data.worldbank.org, 2013* estimare The World Factbook pentru perioada 2010 – 2015

Populaţia urbană a crescut în ultimul deceniu, populaţia rurală împuţinându-se considerabil. Cea mai numeroasă populaţie urbană se găseşte în Suedia, urmată de Marea Britanie şi România.

Conform estimărilor The World Factbook în perioada 2010 – 2015 în România rata urbanizării va avea o evoluţie negativă, pe când în Marea Britanie şi Suedia aceasta va înregistra o valoare sub 1%. Iar în ceea ce priveşte rata netă a migraţiei, Marea Britanie întregistrează cea mai crescută valoare, de 2,57 migranţi/1000 loc, urmată de Suedia şi România (cu o valoare negativă de -0,25 migtanţi/1000 loc).

3.3. Mediul socio-cultural

FamiliaFamilie în sociologie înseamnă o grupă în care membrii familiei sunt înrudiți între ei prin

legături de sânge sau prin căsătorie. Un alt aspect este importanța economică a familiei, care este considerată celula de bază a societății umane.

Originea latină a termenului este familia care provine de la „famulus - sclav de casă”, înțelesul cuvântului s-a schimbat în decursul timpului. In trecut familia era proprietatea bărbatului (pater familias), ca soția, copiii, sclavii, sclavii eliberați și tot avutul, nefiind de fapt între ei relații familiare ci era considerată o proprietate subordonată, astfel tatăl nefiind numit pater ci genitor.

Familia are mai multe funcții sociale și biologice: Funcția biologică de reproducție umană a familiei este controversată. Ca bază biologică o familie depinde de capacitatea de reproducție (fecunditatea) soției și bărbatului. In prezent acest punct nemai fiind concludent deoarece o familie poate adopta copii. Prin reproducție de fapt se înțelege capacitatea de a

30

produce urmași pentru asigurarea generației următoare. Astfel familia pregnează calitatea de reproducție a unei societăți.

Sunt trei funcții sociale elementare a familiei: Funcția de socializare, ca și acea de educare, prin formarea capacității de adaptare și

motivare în conviețuirea socială. Funcția economică, o funcție importantă pentru multe familii, prin care se realizează

asigurarea materială și protejarea copiilor față de lipsuri și boli. Funcția politică, care asigură copiilor o poziție legitimă în societatea existentă, această

funcție a familiei poate duce la fetișism.

Din aceste trei funcții se poate distinge și: funcția religioasă a familiei, care de fapt joacă un rol în funcția de socializare a famliei, prin

transmiterea la generația următoare a tradițiilor religioase. funcția juridică a familiei, care este cuprinsă în constituție, și care are scopul protejării

familiei în societate (plătirea alocațiilor, întreținerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare sau moștenire etc.)

funcția economică a familiei este întregită de funcția de timp liber și recreere a familiei (ca sport)

Forme de familieO formă de familie care a apărut în istorie a fost familia matriarhală (capul familiei fiind

mama) sau mai târziu patriarhală (capul familiei fiind tatăl).În cultura occidentală se subînțelege sub termenul de familie o pereche căsătorită

compusă din tată și mamă care au copii, o familie cu copii fiind modelul ideal al unei familii în societate.

Există și altă clasificare tipologică a familiei, respectiv familiile monogame (doar două persoane sunt căsătorite), formă larg acceptată în prezent, și familiile poligame (îndeosebi un singur barbat căsătorit cu mai multe femei). Forme moderne de familie au apărut ca perechi necăsătorite care sunt considerați parteneri cu sau fără copii proprii sau adoptați.

In decursul istoriei s-a diferențiat în Europa termenul de „familie mare” unde pot trăi împreună mai multe generații, sau de „familie mică” cu un număr de membri de familie mai restrâns.

Familia nucleară (numită si familie simplă) este acea familie compusă din soț, soție împreună cu copiii minori care locuiesc și se gospodăresc împreună. Acesta combinație este considerată unitatea minimală de organizare socială, ea reprezentand nucleul tuturor celorlalte forme de structuri familiale.

Familia extinsă (numită și familie lărgită sau familie compusă) cuprinde pe lângă nucleul familial și alte rude sau alte generații. Ea include suplimentar față de copii și părinții acestora, bunicii copiilor (părinții celor doi părinți), unchii și mătușile copiilor (adică fratii și

31

surorile părinților împreună cu soții și soțiile lor), verii primari (fii și ficele unchilor și mătușilor copiilor) dar uneori chiar și străbunicii copiilor (părinții bunicilor). De regula, într-o familie extinsă traiesc și se gospodaresc împreună trei generații: copiii, parintii, și bunicii.

Familia monoparentală este acel tip de familie în care copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți. Acest lucru se poate întâmpla ca urmare a divorțului, a separării părinților, a decesului unuia dintre părinți, a înfierii de către un adult a unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da naștere unui copil fără a fi căsătorită sau fără a locui cu un bărbat.

Sănătate şi stil de viaţaSănătatea se definește în mod curent ca starea unui organism la care funcționarea

tuturor organelor se face în mod normal și regulat.Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o

stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Tabel nr. 3.8. SănătateRomânia Marea Britanie Suedia

Cheltuieli cu sănătatea (% din PIB)

5,9 9,3 9,4

Densitatea paturilor în spital (paturi/1000 loc)

6,3 3 2,7

Locuitori bolnavi de HIV/SIDA

16.000 85.000 8.100

Rata obezităţii la adulţi (%)

19,1 26,9 18,6

Surse potabile de apa (%)

urbanruraltotal

977084

100100100

100100100

Sursa: preluare date CIA: The World Factbook şi World Bank, www.cia.gov, data.worldbank.org, 2013Cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea se găsesc în Suedia. Calitatea ridicată a vieţii

permite oamenilor să se menţină sănătoşi, având cel mai scăzut număr de bolnavi de HIV/SIDA, precum şi o rată a obezităţii mai scăzută.

Spitalele româneşti au cel mai ridicat număr de paturi disponibile pentru bolnavi. Se pare că celebrul mic-dejul al englezilor nu îi ajută la mentinerea siluetei întrucât are cea mai ridicată rată a obezităţii din cele trei ţări (ocupând totuşi locul 43 în lume).

În ultimii ani a apărut un indicator ce măsoara nivelul de fericire prin prisma bunastarii, sperantei de viata şi mediului natural sănătos. În tabelul de mai jos avem valorile măsurate pentru ţările studiate:

32

Tabel nr. 3.9. Happy Planet IndexRomânia Marea Britanie Suedia

Speranţa de viaţă 74 80,2 81,4Bunăstare 4,9 7 7,5

Mediul natural sănătos 2,8 4,7 5,7Nivel de fericire 42,2 47,9 46,2

Sursa: preluare date Happy Index Planet, www.happyplanetindex.org/data, 2013Cei mai „fericiţi” par a fi britanicii, valoarea de 47,9 îi plaseaza pe locul 39 în lume,

Suedezii îi urmează în deaproape cu 46,2 (locul 45 în lume), iar românii ocupă locul 84 în lume cu scorul de 42,2.

Limba şi religiaCultura, care vine de la cuvântul latin colere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se

referă în general la activitate umană. Definiția dată de UNESCO considera cultura ca "o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupă socială în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali".

Cultura reprezintă o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactivă (telefonul). În același fel se transmit gesturile, ritualurile, cunoștințele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi însușita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar și prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,cărți, numere, reguli).

Uzul popular al cuvântului cultură în multe societăți occidentale poate reflecta chiar caracterul stratificat al acelor societăți. Mulți folosesc acest cuvânt pentru a desemna bunuri de consum ale elitelor și activități cum ar fi bucătăria, arta sau muzica. Alți folosesc eticheta de "cultură înaltă" pentru a o distinge pe aceasta de cultura "joasă", desemnând toate bunurile de consum care nu aparțin acestei elite.

Pentru a întelege mai bine cât de diferite sunt culturile a fost construit iceberg-ul cultural, sub o formă sau alta, dar o formă mai simplistă a acestuia este:

33

Sursa: imagine preluată de pe Sandy’s learning Plaza, sandylearningplaza.wordpress.com, 2013Figura nr. 3.5. Iceberg-ul cultural

Aşadar, ceea ce diferenţiază o cultură de alta este adânc înrădăcinată în credinţe, percepţii, atitudine şi valori.

Deşi limba engleză este cea mai des utilizată la nivel mondial, în fiecare din cele 3 ţări găsim diferite alte limbi vorbite. Astfel în România 91% este vorbită limba română, 6,7% limba ungurească, 1,1% limba ţigănească şi 1,2% alte limbi. În Marea Britanie se vorbeşte predominant engleza cu dialecte scoţiene, galeze şi irlandeze, iar în Suedia se utilizează suedeza şi o mică parte din populaţie vorbeşte finlandeza.

Majoritatea populaţiei din România şi Marea Britanie este de religie creştină (cu toate ramurile şi sectele creştine incluse), doar o mică parte din locuitori sunt musulmani, evrei, hinduşi sau alte religii, în Suedia este aceeaşi situaţie cu minorităţile religioase, iar religia predominantă este lutheranismul.

Dimensinule culturale – HofstedeÎn literatura de specialitate se disting mai multe abordări privind dimensiunile culturii. Se

consideră că studiul întreprins de specialistul olandez Geert Hofstede în anii ’70, finalizat în anii ’80 şi publicat pentru prima oară în 1984, este unuldintre cele mai complete şi complexe studii care s-au elaborat pînă în acea perioadă. Cercetarea s-a realizat în toate ţările în care compania multinaţională IBM avea filialeşi a permis conturarea a cinci dimensiuni, descrise ca parametri, ce au făcut posibilă compararea culturilor din ţările investigate.

34

A. Distanţa mare / mică faţă de putere Distanţa faţă de putere indică măsura în care o societate acceptă faptul că puterea în

instituţii este distribuită inegal. În acelaşi timp, ea reprezintă măsura în care oamenii au aşteptări privind o structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori.

Distanţa faţă de putere este vizibilă în familii, la şcoală şi la locul demuncă. La locul de muncă, atunci cînd distanţa faţă de putere este mare, managerii şi subordonaţii se consideră reciproc inegali existenţial, inegalitate pe care se bazează sistemul ierarhic.

Este de aşteptat ca subordonaţilor să li sespună ce să facă, sistemele salariale să arate o discrepanţă mare între managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei.În situaţia unei distanţe mici faţă de putere, subordonaţii şi managerii seconsideră unii pe alţii ca egali existenţial, ierarhia este doar o inegalitate a rolurilor stabilită convenţional. Organizaţiile sunt descentralizate, cu un număr redus de niveluri ierarhice şi un număr mic de personal de supraveghere.

B. Individualism–colectivism Dimensiunea individualism–colectivism reprezintă gradul în care o societate preţuieşte

obiectivele personale, autonomia, intimitatea, angajamentul faţă de normele de grup, implicarea în activităţi colective, coeziunea socialăşi socializarea intensă. Hofstede defineşte individualismul ca aparţinînd societăţilor în care legăturile dintre oameni sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să îşi poarte singur de grijă.

Colectivismul aparţine societăţilor în care oamenii sunt integraţi încăde la naştere în subgrupuri puternice, care pe toată durata vieţii continuă să-i protejeze în schimbul unei loialităţi reciproce. De la personalul angajat într-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze în conformitate cu interesul propriu, iar munca trebuie organizată astfel încât interesul patronului şi al angajaţilor să coincidă. Într-o cultură colectivistă un patron nu angajează o persoană ca atare, ci una care aparţine unui subgrup de interese comune.

C. Masculinitate–feminitate Această dimensiune reprezintă gradul în care o societate priveşte comportamentul

încrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi încurajează stereotipurile legate de rolul sexelor. Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta.

Culturile masculină şi feminină creează tipuri diferite de eroi în management. Managerul masculin este, desigur, decis şi agresiv , cuvinte cu semnificaţie pozitivă în culturile masculine. El ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur. Culturile masculine au un avantaj competitiv în organizaţii, în special în cele de dimensiuni mari: lucrurile trebuie făcute repede şi bine.

Culturile feminene au un avantaj relativ în sferele de servicii: consultanţă, transport, în industria manufacturieră, unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului.

D. Evitarea incertitudinii Această dimensiune, pentru prima oară descrisă de Hofstede, este definită ca „ măsura în

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscute ”.În societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli neprotocolare care controlează drepturile şi îndatoririle proprietarilor şi salariaţilor. Nevoia de legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală.

35

Dacă evitarea incertitudinii este puternică, nevoia de reguli este emoţională. Înţările în care evitarea incertitudinii este redusă, pare că există o respingere emo-ţională faţă de reguli şi protocoale. Regulile sunt stabilite numai în cazurile unei absolute necesităţi, de exemplu, dacă se circulă pe stînga sau pe dreapta.

E. Orientarea pe termen lung/termen scurt Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura în care valorile sunt

orientate către viitor (economisire, perseverenţă), prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent (respect pentru tradiţii, îndeplinirea obligaţiilor sociale).

Pentru a observa scoririle aferente fiecărei ţări analizate am construit următorul tabel:

Tabel nr. 3.10. Dimensiuni culturaleRomânia Marea Britanie Suedia

Distanţa ierarhică 90 35 31Individualism-

colectivism30 89 71

Masculinitate - feminitate

42 66 5

Evitarea incertitudinii 90 35 29Orientarea pe termen

lungna 25 20

Sursa: preluare date The Hofstede Centre, geert-hofstede.com, 2013

Se pot observa diferenţe semnificative între ţări, în special între România şi celelalte două state (lucru explicat mai mult de istoria acestor ţări).

O analiză mai detaliată urmează a fi facută după modelul 5D, pentru fiecare ţară.Pentru Romania, modelul 5D are următoarea formă:

Sursa: imagine preluată de pe The Hofstede Centre, geert-hofstede.com, 2013Figura nr. 3.6. Dimesiuni culturale - Romania

36

România înregistrează un scor ridicat la dimensiunea distanţei ierarhice (90), ceea ce înseamnă că oamenii acceptă o ordine ierarhică în care toţi au locul lor şi nu sunt necesare justificările. Ierarhia într-o organizaţie este văzută ca ceva ce trebuie să arate diferenţele de clasă. Este predominantă centralizarea, iar subordonaţii aşteaptă să primească ordine. De asemenea este o societate colectivistă (scor 30), fiecare trebuie să aparţină unui grup, fie de familie sau extern. Se pune mare preţ pe loialitate, dusă chiar până la extrem, iar toţi iau responsabilitatea pentru ceva ce a facut o singură persoană a grupului. Societatea este prodominant feminină (scor 42), şi se bazează pe principiul „muncesc ca să trăiesc”, oamneii sunt egali şi solidari, iar conflictele sunt revolvate prin compromis şi negociere, stimulente precum timpul liber şi flexibilitatea sunt acordate mai uşor, fiind pus accentul este pus pe bună-stare. Există o preferinţă ridicată pentru evitarea incertitudinii (scor 90). Se menţin coduri rigide de credinţă şi comportament, iar ideile şi comportamentele neortodoxe sunt respinse. Există o nevoie ridicată de reguli, timpul înseamnă bani, oamenii au o nevoie interioară de a fi ocupaţi, inovaţia nu este ceva necesar, iar securitatea este un element extrem de important în motivaţia individului. Pentru orientarea pe termen lung nu există date disponibile.

Sursa: imagine preluată de pe The Hofstede Centre, geert-hofstede.com, 2013Figura nr. 3.7. Dimesiuni culturale – Marea Britanie

Distanța faţă de putere în Marea Britanie se află la scorul de 35 în clasamentul inferioar al PDI - adică o societate care consideră că inegalitățile între oameni ar trebui să fie reduse la minimum. Britanicii sunt un popor extrem de individualist și privat (scor 89). Copiii sunt învățați de la o vârstă fragedă să gândească pentru ei înșiși și pentru a afla care este scopul lor unic în viață și modul în care acestea pot contribui la unicitatea societății. Drum spre fericire se realizează prin împlinirea personală. Societatea este masculină (scor 66) orientată spre succes și conducere. Un punct-cheie de confuzie pentru străini se află în contradicție aparentă între cultura britanica de modestie și subestimare, care este în contradicție cu sistemul de valori care stă la baza succesului în cultura. Critică pentru înțelegerea britanic este capabil de a citi'' între linii''

37

Ceea ce se spune nu este întotdeauna ceea ce se înțelege. În comparație cu culturile feminine, cum ar fi țările scandinave, oamenii din Marea Britanie traiesc în scopul de a lucra și a avea o ambiție clară de performanță. Regatul Unit are un scor scăzut (35) de evitare a incertitudinii, în general, nu sunt prea multe reguli în societatea britanică, dar cele care sunt acolo sunt respectate.În termeni de lucru din această cultură rezultă că planificarea nu este orientată pe detalii - scopul final va fi clar, în plus este o societate orientată pe termen scurt (25), care are un mare respect pentru istorie și tradiție, precum și un accent pe rezultate rapide în viitor. După cum sa menționat mai sus, orizonturile de planificare tind să fie scurte și în afaceri în special sunt concentrați pe obiectivele pe termen scurt și pe rezultate rapide. Noțiunea de a da ceva astăzi pentru promisiunea de ceva mai mult în viitor, nu este o noțiune larg răspândită, mai uzuală este credința că "nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard".

Sursa: imagine preluată de pe The Hofstede Centre, geert-hofstede.com, 2013Figura nr. 3.8. Dimesiuni culturale – Suedia

Suedia marchează o distanţă ierarhică scăzută (31), ceea ce înseamnă ca poporul suedez este independent, iar ierarhia este construită doar pentru convenţie, oamenii au drepturi egale, acces la superiori şi o libertate de a exprima mult mai liber. Ca şi popor independent (scor 71), suedezilor le pasă doar de cei foarte apropiaţi lor, iar individul trebuie să se lupte şi să îşi demonstreze capacităţile de unul singur. Sentimentul de vinovăţie este adânc înradacinat dacă se întamplă ceva rău şi în plus se pierde respectul de sine. Relaţiile dintre angajaţi se bazează pe avantaje comune, iar angajarea şi promovarea trebuie să fie justificată de competenţe. Este totuşi o societate feminină (scor 5, cel mai scăzut dintre cele 3 ţări) ce menţine balanţa între viaţa personală şi muncă. Un manager eficient este susţinut de oamenii pe care îi conduce, în plus suedezii sunt cunoscuţi pentru lungile lor discuţii până când un scop comun este atins. Întreaga cultură este cunoscută pentru modestia lor, astfel încât toţi au şi nimeni nu duce lipsă. De asemenea prezintă un interes scăzut pentru evitarea incertitudinii (29), ceea ce înseamnă că socitatea are o atitudine relaxată şi practică, iar o oarecare nerespecrate de la reguli este tolerată

38

mai uşor şi regulile nu trebuie să fie mai multe decât este necesar. Societatea are de asemenea o orientare pe termen scurt (scor 20) şi ţine extrem de mult ca tradiţiile să fie respectate, presiunile sociale sunt puternice, sunt extaziaţi în a obţine rezultate rapide. Sunt asemănate cu societăţile din Orientul Mijlociu din acest punct de vedere.

3.4. Mediul economic

Mediul economic este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi internaţional cu impact semnificativ asupra întreprinderii, întrucât influenţează decisiv funcţionarea şi dezvoltarea ei. Acesta constituie cadrul concret în care întreprinderea activează, fiind definit atât de raporturile care apar în societate în producţia , repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor materiale şi serviciilor, cât şi prin structurarea pe ramuri, subramuri şi domenii de activitate.

Mediul economic reflectă nivelul de dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la nivelul verigilor componente şi se concretizează în : piaţa internă, piaţa externă şi pârghiile economico-financiare.

Aruncând o privire în secolul al XIX-lea, Marea Britanie avea o economie de vârf : schimburile din străinătate prosperau, standardul de viaţă creştea şi el, iar cetăţenii ei veneau cu inovaţii industriale puse la punct din ce în ce mai bine. Odată cu creşterea celorlalte ţări în economie în secolul al XX-lea, economia britanică a rămas relativ puternică. A continuat să se dezvolte, şi Marea Britanie rămâne astfel un mare producător de bunuri industriale şi prestator de servicii, ca şi un mare centru al lumii de schimb şi finanţe.

Potrivit datelor UNCTAD Handbook of Statistics 2012, Marea Britanie este încadrată la ţările dezvoltate,aceasta este una dintre cele mai dezvoltate şi puternice economii nu numai în cadrul Europei, ci şi la nivel mondial.

La începutul secolului XX, Suedia era o țară preponderent agrară şi una dintre cele mai sărace națiuni europene. Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulică), au permis o industrializare rapidă, care a transformat Suedia într-un modern stat al bunăstării. Suedia este o țară industrial-agrară dezvoltată, cu o puternică industrie extractivă, siderurgică, a metalurgiei neferoase, iar construcțiile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Cea mai importantă ramură industrială este construcția de mașini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcațiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras).

Suedia ocupă locul 4 pe glob în industria mobilei, locul 5 in producția de cherestea și locul 7 la plăci aglomerate și fibrolemnoase. Stockholmul reprezintă un important centru industrial și comercial al Suediei (industrie constructoare de mașini, electrotehnică, șantiere navale, industrie poligrafică, chimică, usoară, pielărie și alimentară). Una dintre cele mai favorabile dezvoltări au cunoscut sectoarele de înaltă tehnologie, precum telecomunicațiile și industria farmaceutică, orientate către export. Din 1995 Suedia este membră a Uniunii Europene.

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție și gradul de competivitate internațională, nivelul de

39

trai al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. Produsul social a înregistrat o creștere rapidă față de venitul național, fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari.

În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a investițiilor fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară.

În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie, și a a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, industria a primit cea mai mare parte, în timp ce agricultura a primit o parte redusă.

Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9725 de dolari americani și de cea mondială, de 3853 de dolari, România cu 2624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17,217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32,793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1955 kilograme, față de media europeană de 3161 kg și media țărilor dezvoltate de 4120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se poate reflecta și cu ajutorul indicatorului volumului exporturilor pe locuitor. Acesta era în 1988 de 453 de dolari americani pe cap de locuitor, față de media europeană de 1885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al balanței de plăți de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României.Situația în decembrie 1989

La data de 21 decembrie 1989, România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru

40

un dolar. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari, era achitată integral, din februarie 1989. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură. Populația salariată reprezenta peste 73% din cea ocupată. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții -Banca Națională a României, Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni.

PIB-ulSituaţia acutală a celor trei ţări poate fi sintetizată în următorul tabel:

Tabel nr. 3.11. Valori PIB - USD-

România Marea Britanie SuediaPIB (putere de

cumpărare)277.900.000.000 2.375.000.000.000 399.400.000.000.000

PIB (rata oficială de schimb)

169.400.000.000 2.411.000.000.000 526.200.000.000.000

Rata de creştere a PIB-ului

0,3% 0,2% 1,2%

PIB/capita 13.000 37.500 41.900Rata de economisire

naţională brută23,3% 11% 25,8%

VNB (PPP) 359.495.311.958 417.574.120.236 2.361.100.250.152Sursa: preluare date The World Factbook, www.cia.gov, World Bank, databank.worldbank.org 2013

Suedia ocupă prima poziţie pentru toate valorile indicatorilor, având o rată de creştere a PIB-ului mai ridicată decât în celelalte două ţări, de 1,2%, precum şi o rată de economisire de 25,8%, deşi România vine di nspate cu o valoare apropiată de 23,3%. Puterea de cumpărarea este mai semnificativă în Suedia, urmată de Marea Britanie şi România, deşi PIB-ul/capita din România are cea mai scăzută valoare din cele trei ţări.

Evoluţia ratei de creşterea a PIB-ului poate fi urmărită în figura de mai jos:

41

Sursa: imagine preluată de pe World Bank, databank.worldbank.org, 2013Figura nr. 3.9. Evoluţia ratei de creştere a PIB-ului (2000-2012)

România a avut o scădere dramatcă la nivelul anilor 2008-2009, ceea ce demonstrează cât de puternic a fost afectată de criza economică mondială. Nici Marea Britanie şi Suedia nu au avut o situaţie mai fericită, deşi nu au fost lovite la fel de grav ca România. La nivelul anilor 2010-2011 ţările au început să îşi revină, înregistrând valori pozitive, iar România, în mod surprinzător, a reuşit să aibă cea mai ridicată rată de creştere a PIB-ului aproape de 2012.

Balanţa comercialăBalanţa comercială reprezintă un tablou statistico-economic in care se inscriu si prin care

se compara importul si exportul de marfuri ale unei tari, pe o perioada de timp determinata, de regula un an. Din punctul de vedere al sferei de cuprindere, balanta comerciala poate fi:- generala, atunci cand cuprinde ansamblul relatiilor comerciale externe ale unei tari, sau- partiala, daca se refera la relatiile de import si export cu o alta tara sau un grup de tari. Din punctul de vedere al rezultatelor relatiilor comerciale externe, poate fi:- activa (excedentara) daca exportul depaseste importul- pasiva (deficitara) daca importul depaseste exportul- echilibrata (soldata) cand acestea sunt egale. In ansamblu balanta comerciala poate fi activa, dar pe tari poate fi excedentara sau deficitara. In balanta comerciala, gruparea marfurilor importate si exportate difera - mai mult sau mai putin - de la o tara la alta. Totusi, pe baza unei intelegeri internationale, s-a utilizat mult timp clasificarea "Conventiei de la Bruxelles" (31 decembrie 1913). in prezent se foloseste tot mai mult "Clasificarea tip a comertului international" (CTCI sau SITC).

42

Pentru analiza balantei comercialeeste necesar sa se tina seama de preturile folosite si de mecanismul formarii lor. Balanta comerciala constituie una dintre cele mai importante parti ale balantei de plati externe.

Oglinda balanţei comerciale pentru ţările studiate are următoarea formă:Tabel nr. 3.12. Valori PIB

- miliadre USD-România Marea Britanie Suedia

Exporturi 51.290 473.000 184.800Importuri 62.750 643.500 163.300

Soldul balanţei -11.460 -170.500 21.500Sursa: preluare date The World Factbook, www.cia.gov, World Bank, databank.worldbank.org 2013

Singura ţară care exportă mai mult decât importă este Suedia; Marea Britanie şi România imporă mai mult decât exportă, deşi în cazul Marii Britanii valoarea soldului balanţei este de 10 ori mai ridicată decât în cazul României, ceea ce înseamnă că PIB-ul este afectat deoarece o scădere a producţiei interne, scăzând astfel şi nivelul de ocupare al forţei de muncă.

Inflaţie, curs valutar şi datoria extermăInflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o

creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.Inflația este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Curs valutar se numește prețul unei unități monetare dintr-o monedă, exprimat într-o altă monedă. Cursul exprimă prețul cu care se vând și se cumpără valutele și hârtiile de valoare. Practic, cursul valutar este prețul în baza căruia o valută se schimbă cu alta, respectiv raportul dintre o monedă națională și una străină.

Datoria externă brută este alcătuită din soldul pasivelor reale, actuale şi necondiţionate ce presupun plăţi viitoare de rate de capital şi/sau de dobânzi, datorate de rezidenţii unei economii faţă de nerezidenţi.

Valorile pentru cele trei ţări luate în considerare sunt următoarele:Tabel nr. 3.13. Inflaţie, datorie externă, curs valutar

România Marea Britanie SuediaInflaţie (%) 3,3 2,8 0,9

Datorie externă (% PIB)

37,8 90,3 38

Curs valutar (LCU*/USD)

3,47 0,63 6,78

Sursa: preluare date 2014 Index of Economic Freedom, www.heritage.org, World Bank, databank.worldbank.org 2014

43

*LCU=Local Current UnitDeşi nivelul inflaţiei din România depăşeşte cu mult pe cel din Suedia, datoria externă a

acestora (ca procent din PIB) este apropiat (totuşi să nu uităm cu PIB-ul Suediei este mult mai mare decât cel al României). Surpinzător însă este valoarea datoriei Marii Britranii, cu un procentaj de peste 90%, aceasta are o datorie externă uriaşă, ţinând cont de faptul că puterea lieri sterline este mult mai mare decât a leului românesc sau a coroanei suedeze.

Ipozite şi taxeImpozitul este o prelevare obligatorie și gratuită, efectuată de către stat asupra resurselor

sau bunurilor individuale sau ale colectivităților și plătită în bani.Taxa reprezintă acele obligații bănești pe care trebuie să le achite persoanele fizice și

juridice pentru diferite prestații efectuate de autoritățile publice și constă în sumele de bani prevăzute de hotărâri sau ordonanțe guvernamentale.

Tabel nr. 3.14. Ipozite şi taxe România Marea Britanie Suedia

Rată tarif 1,1 1,1 1,1Rata taxei pe venit 16 50 57

Rata de impozitare a corporaţiilor

16 24 22

Sarcina fiscală ca % din PIB

28 35,5 44,5

Flux ISD (milioane USD)

2.242,1 62.350,8 13.711,4

Sursa: preluare date 2014 Index of Economic Freedom, www.heritage.org, 2014Marea Britanie deţine poziţia de lider în ceea ce priveşte fluxurile de investiţii străine

directe, urmată de Suedia şi România. Totuşi Suedia practică cele mai ridicate rate de impozitare în aproape toate ariile.

3.5. Mediul tehnologic

Mediul tehnic şi tehnologic, în epoca actuală, constituie cadrul de dezvoltare a întreprinderii şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei, incidenţe care vizează toate domeniile de activitate, toate compartimentele ei, în mod concret prin: invenţii şi inovaţii, produse noi, orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate, calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate, calitatea cercetărilor tehnice la care are acces, numărul brevetelor şi licenţele înregistrate, capacitatea

44

creativ-inovativă a sistemului de cercetare-proiectare etc. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor.

Astfel, dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale, întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile, promovează alt stil de muncă şi viaţă, în genere un alt comportament.

De asemenea, noile descoperiri tehnico-ştiinţifice modifică capacitatea şi structura producţiei, evoluţia nevoilor societăţii şi ca urmare, şi structura consumului, creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, descoperă noi consumatori, identifică nevoi latente, schimbă modelele cererii, condiţiile pieţii, raportul şi natura concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama, poate contribui la creşterea eficienţei activităţilor de marketing. De fapt, întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor, prin intermediul pieţii, ceea ce face posibil ca cercetările de marketing să asigure întreprinderii reţete de succes.

Utilizatori de internet şi telefonie mobilăTermenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două

cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.Cuvântul are două sensuri care sunt strâns înrudite, în funcție de context:

Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numele ARPAnet.

Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.

Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.

Un telefon mobil sau telefon celular (întâlnit și sub formele substantivizate „un celular”, „un mobil”) este un dispozitiv electronic portabil care funcționează fără fir (prin radio) pe baza rețelei GSM și este folosit în general pentru comunicații personale la distanță mare. Telefoanele

45

portabile care nu se bazează pe rețeaua GSM nu trebuie numite „mobile”, deși sunt deplasabile, v. mai jos.

Datele aferente celor trei ţări luate în considerare sunt următoarele:Tabel nr. 3.15. Internet ţi telefonie mobilă

- milioane utilizatori-România Marea Britanie Suedia

Număr de telefoane mobile

22,7 33,01 11,643

Internet hosts 2,667 8,107 5,978Utilizatori internet 7,787 51,444 8,398

Codul de ţară pentru- internet-telefonie

.ro40

.uk44

.se46

Sursa: preluare date The World Factbook, www.cia.gov, 2014Sectorul de telecomunicaţii românesc este în proces de expansiune şi modernizare,

serviciile locale şi internaţionale se îmbunătăţesc repede, în special serviciile de telefonie mobilă. Mai bine de 90% din reţeaua de telefonie este automată, telefoanele fixe au o rată de 20 de telefoane per 100 persoane, iar cele mobile de 110 bucăţi per 100 persoane.

Marea Britanie are un sistem al tehnologiei locale şi internaţionale avansată, internetul prin cablu şi fibră optică împarte un procent egal.

În Suedia, telecomunicaţiile sunt sunt exterm de dezvoltate, fiind printre liderii din Europa în ceea ce priveşte liniile de telefonie fixă, mobilă, internet şi TV.

Knowledge workers – cercetători şi ingineri în R&DManualul Frascati defineşte astfel cercetarea şi dezvoltarea experimentală astfel:

„Cercetarea şi dezvoltarea experimentală (C-D) înglobează lucrările de creaţie făcute în mod sistematic în vederea înbogăţirii ansamblului de cunoştinţe, inclusiv cunoaşterea omului, a culturii şi a societăţii, precum şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii. Termenul C-D acoperă trei activităţi: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă şi dezvoltarea experimentală.

Cercetarea fundamentală constă în lucrări experimentale şi teoretice realizate în principal în vederea dobândirii de noi cunoştinţe asupra bazelor fenomenelor şi faptelor observabile fără a prevedea o aplicaţie sau o utilizare specială. Cercetarea fundamentală analizează proprietăţi, structuri şi relaţii pe baza cărora se formulează şi se pun la încercare ipoteze, teorii sau legi.

Rezultatele cercetării fundamentale nu sunt, în general, negociate şi se comunică în mod obişnuit prin intermediul sesiunilor ştiinţifice, în publicaţii, reviste ştiinţifice sau sunt schimbate direct între organisme sau persoane interesate. În unele circumstanţe, difuzarea rezultatelor cercetării fundamentale poate să fie restrânsă, din raţiuni de securitate.”

Tabel nr. 3.16. R&D-per milioane persoane-

România Marea Britanie SuediaTehnicieni 185,3071 936,4422 2005,561

46

Cercetători 920,58356 3794,1555 5257,3183Cheltuieli cu R&D ca

% din PIB0,4817 1,7742 3,3716

Sursa: preluare date World Bank, databank.worldbank.org 2014După cum se poate observa în domeniul R&D, Suedia este lider cu un număr mult

superior de tehnicieni şi cercetători, precum şi cu un procentaj mai ridicat oferit din PIB pentru cheltuielile de R&D, urmată de Marea Britanie şi România.

Patente şi drepturi de proprietate intelectualăPatentul reprezintă dreptul exclusiv acordat unui inventator sau unei autorități de a folosi

și de a comercializa o invenție, o inovație etc.Proprietatea intelectuală e o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze

utilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.Formele comune de proprietate intelectuală includ :

brevet de invenție drept de autor mărcile inregistrate secretul industrial.

Dreptul de autor protejează forma unei lucrări expresive originale (literare, artistice sau tehnice). Brevetul de invenție protejează soluții sau idei originale, iar marca înregistrată protejează modul de identificare a unui producător sau a altei surse de reputație.Aceste drepturi pot fi cedate, închiriate ( licențiate), uneori chiar folosie ca garanție, similar unei proprietăți reale. Aceste drepturi au însă limitări specifice, cum ar fi limitări în timp. Există diferențe substanțiale față de proprietatea clasică; consumul proprietății clasice este exclusiv - dacă cineva mănîncă un măr, nimeni altcineva nu-l mai poate mînca. În cazul intangibilelor acest lucru nu se întîmplă - o carte poate fi multiplicată în oricîte exemplare fără să afecteze vreun cititor. Drepturile de proprietate intelectuală sînt acordate de stat în scopul încurajării creeări de asemenea intangibile. Aceste drepturi dau proprietarului dreptul de a acționa în justiție pe cei care le încalcă.

Starea actuală de lucruri în domeniu e disputată în unele țări în curs de dezvoltare datorită drenării resurselor interne de către statele industrializate prin intermediul proprietății intelectuale. Statele Unite și Marea Britanie sînt singurele state care au venituri nete consistente aferente proprietății intelectuale; ele sînt principalele promotoare a întăririi acestor drepturi pe plan internațional.

Numărul de pantente obţinute de nerezidenţi, precum şi taxele înregistrate şi plătite pentru folosirea dreptului de proprietate intelectuală în cele trei ţări sunt următoarele:

Tabel nr. 3.17. R&DRomânia Marea Britanie Suedia

Patente 39 6916 337Chitanţe pentru taxa

47

de utilizare a dreptului de propriatte

237.000.000 12.462.124.293 6.729.018.690

Plăţi ale taxei de utilizare a dreptului de

propriatte451.000.000 8.474.918.702 2.348.685.967

Sursa: preluare date World Bank, databank.worldbank.org 2014Marea Britanie a avut cel mai mare număr de patente chitanţe înregistrate pentru taxa de

utilizare a deptului de proprietate, precum şi cel mai mulţi plătitori pentru taxa de utilizare a dreptului de proprietate intelectuală, fiind urmată de Suedia şi România ca valori pentru cei trei indicatori.

Exportul de produse cu tehnologie de vârfTermenul high tech este o abreviere a expresiei engleze high technology care se traduce

„înaltă tehnologie”. Este vorba despre tehnologia care corespunde nivelului tehnic actual. Deoarece sectorul high tech al economiei uzilizează cele mai noi tehnologii, este considerat ca un factor deosebit al creșterii economice. Această percepție a dus la investiții mari în aceste sector, care însă în anii 1990 au dus la o supraevaluare a companiiilor high tech pe piețele financiare și mai târziu la o criză.

Produse high tech sunt considerate cele care au un conținut de inovație pe care se bazează aproximativ 3,5 până la 8,5 % din valoarea lor. De ex. automobile, mașini, aparate electrice, produse chimice.

A nu se confunda cu tehnologia de vârf: aceasta creează produse a căror valoare este constituită în proporție de mai mult de 8,5 % din rezultate în cercetare și dezvoltare. Tipice sunt ramurile: medicamente, avioane sau software.

Dar să vedem cum se poziţionează ţările în domeniul exportului de produse high tech:Tabel nr. 3.18. Exporturi high tech

România Marea Britanie Suedia2009 2.923.197.033 55.135.187.343 12.794.379.5492010 4.248.559.713 59.785.472.494 16.178.044.3732011 4.966.343.987 68.936.550.546 18.490.900.916

Sursa: preluare date World Bank, databank.worldbank.org 2014Marea Britanie a avut cele mai numeroase exporturi de high tech ce a crescut de la un an

la altul. Această creştere este simţită şi în Suedia şi România, deşi numărul celor din România este mult mai scăzut decât celelalte două ţări.

3.6. Mediul legislativ

Mediul legislativ este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economic-geografic în care să-şi desfăşoare activitatea întreprinderea, de cadrul legislativ al pieţelor externe, dar şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional.Factorii juridici se referă la mijloacele de control stabilite pentru apărarea intereselor societăţii.Sistemul instituţional-legislativ stabileşte cadrul în

48

care întreprinderea îţi poatedesfăşura activitatea asigurând utilizarea resurselor, finalizarea profitabilă pe piaţă, protejarea intereselor economiei naţionale, dar şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile.

În politică și drept legile reprezintă regulile scrise de conduită ce descriu sau reglează relații specifice între persoane și organizații, ca și măsurile punitive asupra celor ce încalcă aceste reguli de conduită.

Pentru a putea derula o afacere o persoana (sau un grup de persoane) trebuie să îşi înregistreze o firmă în baza Legii Nr. 31/1990 referitoare la societăţile comerciale sau în baza OUG 44/2008 referitoare la desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Cele mai uzuale forme juridice pentru micile afaceri sunt: • Societate comercială (SRL) - poate să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, angajând personal;• Persoană fizică autorizată (PFA) - poate să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa de muncă proprie si personal angajat in numar limitat; • Asociaţie familială (AF) - o întreprindere economică fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa. • Întreprindere individuală (II)  - o întreprindere economică fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;- poate să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa de muncă proprie si personal angajat in numar limitat;

Clasificarea întreprinderilor pe clase de mărime se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu completările şi modificările ulterioare, care stabileşte criteriile de încadrare a firmelor în urmatoarele categorii: microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici - au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de pâna la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro; întreprinderi mari - au între 250 şi 999 salariaţi; întreprinderi foarte mari - au peste 1000 de salariaţi.

În ceea ce priveşte sistemul legal din cele trei ţări, situaţia este următoarea:Tabel nr. 3.19. Mediul legal

% România Marea Britanie SuediaAtitudinea faţă de suveranitatea legii

57,82 92,42 99,53

49

Calitatea mediului legal

68,90 94,74 99,04

Importanţa legii 55,92 92,89 99,05Sursa: preluare date Worldwide Governance Indicators, info.worldbank.org 2014

Procentajele Suediei sunt aproape de 100%, poporul suedez fiind unul exterm de ordonat şi calitativ în ceea ce priveşte mediul legal. Şi poporul britanic se descurcă la fel de bine, dar mediul legal din România mai are un drum lung de strabatut până să ajunge din urmă cele două ţări.

3.7. Mediul politic

Mediul politic este format de structurile sociale ale societăţii, forţele politice ce acţionează şi de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un climat politic stabil sau mai puţin stabil cu influenţe directe asupra mediului de afaceri dintr-o ţară, ca şi gradul de intervenţie a statului în economie şi atitudinea generală a administraţiei faţă de viaţa economică a societăţii.  Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic şi instituţional nu cuprinde doar legislatia comercială internă ci şi reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate.  La modul cel mai general, legislaţia comercială poate fi împărţită în trei mari grupe de legi:- legi destinate reglementarii concurenţei de piaţă (protejarea întreprinzătorilor contra concurenţei neloiale, preţurilor discriminatorii etc.);- legi pentru protecţia consumatorului (garantarea siguranţei produselor utilizate, protecţia împotriva practicilor comerciale înşelătoare etc.);- legi de interes general pentru sosietate (reducerea poluării mediului, conservarerea unor resurse, creşterea calităţii vieţii etc).

Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care îndeplinește funcții de natură politică și privește guvernarea. Este de regulă comparat cu sistemul juridic, sistemul economic, sistemul cultural sau alte sisteme prezente în viața socială.

Există mai multe perspective utile pentru definirea noțiunii de "sistem politic" și numeroase definiții: Un sistem politic este constituit dintr-un set complet de instituții și organizații politice,

precum partidele politice și grupurile de interes (sindicate, grupuri de lobby, etc.), căruia i se adaugă relațiile dintre aceste instituții și, nu în ultimul rând, normele ce le guvernează funcționarea (constituția, legea electorală).

Un sistem politic este compus din membrii unei organizații sociale (grup) care sunt la putere. Un sistem politic este un sistem instituțional care deține monopolul asupra utilizării legitime

a forței și asupra legiferării (aici sistemul politic este identificat cu statul).

50

Un sistem politic este un sistem, iar în această calitate posedă în mod obligatoriu două proprietăți: conține un set de componente interdependente și limite prin raportare la mediul cu care interacționează.

Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate.

În opinia lui David Easton, unul dintre cei mai importanți autori ce au contribuit la adaptarea analizei sistemelor pentru utilizarea sa în câmpul politologiei, funcția determinantă ce distinge sistemul politic de alte sisteme similare este aceea de a aloca valorile prin intermediul autorității într-o societate dată. Această abordare se bazează pe înțelegerea relației dintre intrările în sistem (solicitări dar și sprijin pentru funcționarea sistemului) și ieșiri (politicile publice, rezultatul interacțiunilor dintre elementele constitutive ale sistemului).

Mediul politic din România, Marea Britanie şi Suedia este ilustrat în următorul tabel:

Tabel nr. 3.20. Mediul politic% România Marea Britanie Suedia

Structura cheltuielilor guvernamentale (ca %

din PIB)59,2 29,5 21,4

Stabilitatea politică şi absenţa

violenţei/terorismului48,82 60,19 90,05

Eficacitate guvernamentală

43,54 91,87 98,56

Indicele corupţiei (scor)

43 76 89

Contorlul corupţiei 50,72 92,34 99,41Sursa: preluare date 2014 Index of Economic Freedom, www.heritage.org, Worldwide Governance Indicators, info.worldbank.org şi Transparency International, cpi.transparencz.org 2014

Se pare că Suedia se descurcă cel mai bine, având o stabilitate politică, contorl al corupţiei şi eficacitate guvernamentală ridicată. Marea Britanie are o problemă cu stabilitatea politică şi absenţa violenţei /terotismului, fiind greu încercată de atentatele cu bombă din mijloacele de transport din Londra în 2005. România înregistează nişte cifre destul de scăzute, în special în ceea ce priveşte stabilitatea politică şi contorlul corupţiei.

51

CAPITOLUL IV. Concluzii și propuneri privind comportamentul și strategii de urmat în raport cu mediul de afaceri

4.1. Analiza S.W.O.T. și strategiile aferente

Tabel nr. 4.1. Analiza SWOTPuncte tari Puncte slabe

- ţine pasul cu evoluţia tehnologiei-diversificare pe segmente de producţie

-organizaţie flexibilă şi receptivă-prezentă pe cele mai dinamice pieţe

-departament C&D puternic

-lipsa unor surse suplimentare pentru finanţarea afacerii

-marje reduse în anumite segmente

Ameninţări Oportunităţi-rapidele schimbări din tehnologie

-număr limitat de clienţi foarte importanţi-protecţia limitată pentru drepturile de

proprietate

-dezvoltarea unor noi pieţe-populaţia şi urbanizarea sunt în creştere

În 2001, Lucent a încercat o schimbare a strategiei, concentrându-se pe dezvoltarea de noi produce şi servicii care au un impact global. Această strategie se bazează pe realizarea faptului că 70% din cheltuielile cu echipamentele de telecomunicaţii sunt pentru cei mai mari 50 de furnizoti din lume, iar 90% din totalul cheltuielilor a fost făcut în 20 de ţări.

În plus este utilizată clasica strategie “Long/Short” care constă în stabilirea unei ţinte cât mai înalte, dar care se poater realiza în cel mai scurt timp.

Pe scurt, Alcate-Lucent doreşte să creeze soluţii cât mai eficiente pentru comunicaţii şi să promoveze o dezvoltare durabilă.

4.2. Concluzii privind analiza PESTLEPoziţia geografică a celor trei ţări le confer atât avantaje cât şi dezavantaje. Relieful

variază de la o ţară la lata punându-şi amprenta asupra dezvoltării/creşterii economice. În ceea ce priveşte resursele naturale toate cele 3 ţări dispun de diverse şi numeroase resurse, desigur, în proporţii diferite. Clima variază şi ea de la o zonă la alta.

Studiind mediul demografic al Suediei, Regatului Unit al Marii Britanii şi României am descoperit că cea mai mare densitate a populaţiei se găseşte în Marea Britanie, iar ritmul de creştere al României este negativ. Toate ţările se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire a populaţiei, deşi calitatea vieţii are cel mai ridicat grad în Suedia.

Sectorul serviciilor este cel mai dezvoltat în toate cele trei ţări, iar Suedia are cea mai ridicată rată a şomajului.

Din punct de vedere socio-cultural, mediul de afaceri capătă valențe diferite de la o țară la alta, iar dacă întreprinzătorii nu vor ține seama de acestea, obiectul de activitate al societatilor

52

comerciale poate avea de suferit , înregistrand scăderi în ceea ce privește obiectivul principal urmărit de mamagerii de întrerinderi și anume maximizarea profitului.

În acest sens putem aprecia că datorită infuliențelor sezoniere aferente elementelor culturii nationale, pe parcursul unor perioadele determinate de aceste elemente structural ale culturii, întreprinderile sau marile companii pot ajunge cu usuriță la realizarea unui volum de producție mare, în funcție de activitatea economic-socială pe care acestea o prestează.

Conform Handbook of Statistics 2012,2 dintre tarile analizate şi anume Suedia şi Marea Britanie sunt încadrate în ţări cu economie dezvoltată,România fiind singura încadrată la ţările cu economie în tranziţie.

Ca şi cifre corespunzătoare PIB-ului, Suedia este mult superioară celorlalte două ţări, având cea mai semnificativă rată de creştere şi o inflaţie mult mai scăzută. Cât despre datoria externă (ca procent din PIB), este alarmantă situaţia Marii Britanii; România şi Suedia având valori apropiate.

Sudia practică o rată a taxei pe venit exterm de crescută, pe când în România are o valoare mai acceptabilă. Corporaţiile sunt taxate aproximativ la acelaţi nivel în fiecare ţară (România cea mai mică taxă, urmată de Suedia şi marea Britanie).

Tehnologiei şi ştiinţei le revin roluri de prim ordin în societatea de azi şi cea viitoare, fiind unanim acceptată ideea că pentru realizarea progresului este neceasară unirea ştiintei şi tehnicii cu umanismul.

Cei mai mulţi utilizatori de internet sunt ăn Marea Britanie, România şi Suedia având cifre destul de apropiate, deşi numărul de telefoane utilizate în Suedia este net superior celorlate două ţări, iar în ceea ce priveşte mediul legislativ, Suedia este foarte aproape de valorile de 100%, urmată foarte aproape de Marea Britanie, pe când în România situaţia nu este la fel de „roz”.

Stabilitatea politică este ridicată în Suedia, urmtă de Marea Britanie şi România, ca să nu mai vorbim de controlul corupţiei extrem de scăzut în România, dar foarte ridicat în Marea Britanie şi Suedia.

4.3. Analiza comparativă a competitivității naționale a economiilor selectateNatura concurenţei şi a surselor de competitivitate diferă de la o ţară la alta şi de la un

sector la altul; locul optim pentru activităţile unei companii depinde de :strategia adoptată, gama de produse sau servicii, evoluţiile tehnologice internalizate şi DPI pe care le posedă; natura concurenţei în economie nu se centrează pe starea de echilibru ci pe o permanentă transformare; este un truism faptul că economiile de scară, avansul tehnologic şi diferenţierea produselor sunt baza schimburilor economice.

Stadiul de dezvoltare al fiecărei ţări este prezentată în următoarele grafice:

53

Sursa: preluare Global Competitiveness Report 2013-2014, www.weforum.org, 2013Figura nr. 4.1. Stadiul de dezvoltare din punct de vedere competitiv

Din figurile de mai sus reiese că România este o ţară ce se concentrează mai mult pe eficienţa economică, pe când Marea Britanie şi Suedia se concentrează mai mult pe inovarea economică. Acest lucru se datorează şi faptului că România este o ţară în tranziţie, din punct de vedere al economiei, iar celelalte două ţări sunt economii dezvoltate.

54

Tabel nr. 4.2. Cei 12 piloniPilon România Marea Britanie Suedia

Rang Scor (1-7) Rang Scor (1-7) Rang Scor (1-7)Instituţii 114 3,3 12 5,4 5 5,7

Infrastructură 100 3,3 8 6,1 20 5,6Mediul

macroeconomic47 5,1 115 4 14 6,1

Sănătate şi educaţie primară

84 5,5 16 6,4 13 6,4

Educaţie superioară şi

training

59 4,4 17 5,5 8 5,7

Eficienţa pieţei de bunuri

117 3,9 14 5,1 12 5,1

Eficienţa pieţei muncii

110 4 5 5,4 18 4,9

Dezvoltarea pieţei

financiare

72 4 15 5 8 5,3

Tehnologie 54 4,1 4 6,1 1 6,2Mărimea pieţei 46 4,4 6 5,8 35 4,6

Gradul de dezvoltare al business-ului

101 3,6 9 5,4 7 5,5

Inovare 97 3 12 4,9 6 5,4Sursa: preluare Global Competitiveness Report 2013-2014, www.weforum.org, 2013

Marea Britanie şi Suedia ocupă poziţii fruntaşe pentru cei 12 piloni (dintr-un total de 148 de ţări luate în considerare de raport), excepţie face Marea Britanie în ceea ce priveşte mediul macroeconomic (cu un rang de 115), fiind întrecută de România, care la majoritatea pilonilor se clasează fie la mijloc, fie pe o poziţie mai ridicată de 100.

55

Bibliografie

1. Dicționarul explicativ al limbii române (1984), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Academiei Române

2. Hurduzeu G. (2003), Achiziţii şi fuziuni de firme: Cazuri celebre, Editura Economică, Bucureşti

3. Ion M et al (2000), Geografia Europei, Editura Didactică şi pedagogică. Bucureşti

4. Vert C. (2001), Geografia populaţiei, Editura Mirton, Timişoara5. Web: Alcatel-Lucent, www.alcatel-lucent.com, accesat în data de 11.2013,

12.2013, 01.2014*** The World Factbook, cia.gov, accesat în data de 11.2013*** UK National Statisctics, www.ststistics.gov.uk, accesat în data de 11.2013*** Statisctics Sweden, www.scb.se, accesat în data de 11.2013*** Institutul Naţional de Statistică, www.insse.ro, accesat în data de 11.2013*** World Bank, data.worldbank.org, accesat în data de 12.2013, 01.2014*** Happy Index Planet, www.happyplanetindex.org/data, accesat în data de 12.2013*** Sandy’s learning Plaza, sandzlearningplaza.wordpress.com, accesat în data de

12.2013*** The Hofstede Centre, geert-hofstede.com, accesat în data de 12.2013*** Index of Economic Freedom, www.heritage.org, accesat în data de 01.2014*** Worldwide Governance Indicators, info.worldbank.org, accesat în data de 01.2014*** Global Competitiveness Report, www.weforum.org, accesat în data de 01.2014

56