EVALUARE ADECVATA Islaz

5/13/2018 EVALUARE ADECVATA Islaz

1/165

S.C.

Punct

P

CO SIM

e lucru: C

s

AN D

PLEX N

alea Vaca

ector 4, Bu

el.: 021 33ax: 021 3

SM 0722

0726

E AME

INTE

IZBIC

VA S.R

esti, nr. 3

curesti

0 11 161 85 80

3 10 67

8 86 92

NAJA

JUDE

P

ENI

C HIDRO

L.

2

E A T

TEAN

SECT

DUN

- 201

Benefi

ELECTRI

e

ERIT

A RA

ORUL

RE C.

0 -

iar

CA SA Bu

www. mail: off

ecosimp

RIUL

LUI O

.E. I

curesti

cosimplexce@ecosi

exnova@y

I ZO

LT,

LAZ

nova.roplexnova.

ahoo.com

AL

ro


2/165

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

2

COLECTIV DE ELABORARE

expert cheie nr. 1 biolog Dr. Simona Mihailescu

expert cheie nr. 2 Prof. Univ. Dr. Ioan Cristurean

Personal suport: - Prof. Univ. Dr. Lotus Mester

- biolog Jozsef Szabo

- biolog Dr. Viorica Honciuc

- geograf Stela Capra

- ecolog Cristina Olteanu

- ecolog Viorel Olteanu

- ing. ecolog Mariana Duluta

Director

Stela Capra


3/165


3

CUPRINS

INFORMATII GENERALE ............................................................................................................. 5

CAPITOLUL 1. Informatii privind Planul supus aprobarii ......................................................... 7

1.1. Obiectul contractului ................................................................................................................ 7

1.2. Date tehnice despre Plan..9

1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 7025

1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea P.A.T.Z.-I.J.33

1.5. Resurse naturale necesare implementarii Planului.34

1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar

pentru a fi utilizate la implementarea Planului.34

1.7. Emisii si deseuri generate prin implementarea Planului341.8. Cerinte legate de utilizarea terenului.38

1.9. Servicii suplimentaresolicitate de implementarea Planului, respectiv modalitatea in care

accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes

comunitar..41

1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de

implementare.42

1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului43

1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu Planul si care pot afecta Siturile de Importanta Comunitara...44

CAPITOLUL 2. Informatii privind Siturile de Importanta Comunitara .................................. 45

2.1. Metodologie generala.45

2.2. Caracterizarea principalelor grupe de specii si habitate.52

2.3. Fauna de vertebrate din cursul inferior al Oltului - confluenta cu Dunarea...67

2.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar.116

2.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar.120

2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate...121

2.7. Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea Siturilor de Importanta

Comunitara..121

2.8. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara, stabilite prin planuri de

management.122

2.9. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara124


4/165


4

CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR

SI HABITATELOR DIN SITURILE NATURA 2000129

3.1. Evaluarea impactului Planului Propus.129

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus136

3.3. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona..142

3.4. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ.142

CAPITOLUL 4 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI.146

4.1. Monitorizarea biodiversitatii149

CAPITOLUL 5. CONCLUZII..163

Domeniul de reglementare Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

O.U.G. nr. 57/2007 (art. 28) privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.


5/165


5

INFORMATII GENERALE

Denumire plan: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL

INTERJUDETEAN A RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI

DUNARE C.H.E. IZLAZ

Proiectant general: S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI

HIDROENERGETICE S.A.

Adresa: Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7, C.P. 020491

Realizator documentatie S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

mediu: Tel: 021 330 11 16

Fax: 021 301 85 80

E-mail: [email protected]

Informatiile utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvata:

- Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007, pentru Siturile ROSPA0024

CONFLUENTA OLT DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR;

- Formularul standard din OM nr. 1964/2007, pentru situl ROSCI0044 CORABIA

TURNU MAGURELE;

- Studiul de biodiversitate intocmit de expertul atestat in conservarea biodiversitatii

Jozsef Szabo, pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE, ROSPA0106

VALEA OLTULUI INFERIOR,

- Informatii de la institutii si organizatii relevante pentru conservarea naturii;

- Raportul privind starea mediului pentru judetul Teleorman, martie 2010;

- Studii de teren efectuate de evaluatorii de mediu;

-

Baza de date ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.


6/165


6

Legislatie de protectia mediului

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata

cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (M.Of.

nr. 1196 din 30 decembrie 2005);

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 - privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; (M.Of. nr. 442

din 29 iunie 2007); cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 - pentru modificarea si completarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii

vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006,

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19 din 13.01.2010 - pentru aprobarea

Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. Of., Partea I,

Nr. 82/8.II.2010);

Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

(M. Of. nr. 739 din 31 octombrie 2007);

Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor

de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura

2000 in Romania (M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2008);

Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de

fauna si flora salbatica Directiva Habitate;

Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice Directiva

Pasari;

Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national - Legea

5/2000; H.G. nr. 1581/2005; H.G. nr. 1143/2007


7/165


7

CAPITOLUL 1. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII

1.1. Obiectul contractului

Proiectant: S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICES.A.

Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7, C.P. 020491

Denumirea Planului: P.A.T.J. I.J. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE

A RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI DUNARE

Denumirea Proiectului: AMENAJAREA HIDROENERGETICA A RAULUI OLT, PE

SECTORUL IZBICENI DUNARE

Beneficiar: SH Slatina

Comanda / contract: 666 I / 88

Faza de proiectare: studiu

Titlul documentatiei: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDETEAN

Investitia Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni -

Dunare C.H.E. Islaz urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si

Teleorman.

Indicatorii tehnico - economici ai acestui obiectiv de investitie au fost

aprobati prin HG 1929/10.11.2004, publicata in M.O. nr.1056 / 15 noiembrie

2004.

Anterior, prin HG 455 / 01.04.2004 publicata in M.O. nr. 327 / 15 aprilie

2004 au fost aprobati indicatorii tehnico economici ai obiectivului de

investitie: Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele

hidroelectrice Olt inferior, respectiv CHE Ipotesti, CHE Draganesti, CHE Frunzaru, CHE

Rusanesti, CHE Izbicenijudetele Olt si Teleorman.

Acestea vor fi retehnologizate, urmand a fi echipate cu acelasi tip de hidroagregat

(bulb reversibil) ca si centrala hidroelectrica Islaz.

Pana in momentul de fata, au fost retehnologizate si puse deja in exploatare toate

cele patru hidroagregate (tip bulb reversibil) la CHE Ipotesti, respectiv CHE Draganesti si

doua hidroagregate la CHE Frunzaru.


8/165


8

Finalizarea acestor investitii va permite atat turbinarea debitelor afluente pe raul

Olt cat si realizarea pompajului apei din Dunare catre lacurile de acumulare existente in

amonte de Islaz, pana in acumularea Ipotesti, asa incat:

prin realizarea pompajului pe sectorul Dunare Ipotesti se va asigura in golurile de

sarcina un consum de energie electrica de cca. 375 GWh/an si implicit o buna functionare

a Sistemului Energetic National;

in ambele alternative, in CHE Islaz se va realiza o productie de energie electrica, din

sursa regenerabila, nepoluanta de cca. 155 GWh/an (cca. 125 GWh/an din stoc natural +

cca. 30 GWh/an din pompaj);

prin pompaj, in centralele de pe cascada Ipotesti Izbiceni se va realiza o productie

suplimentara de energie electrica de cca. 215 GWh/an.

In ambele alternative, odata cu finalizarea investitiei, importante suprafete deteren (cca. 4000 ha) vor fi protejate impotriva inundatiilor.

De asemenea, prin realizarea investitiei CHE Islaz si pe masura identificarii unor

resurse financiare disponibile ale unor investitori interesati, vor putea fi atinse si celelalte

obiective avute in vedere in momentul proiectarii amenajarii complexe a raului Olt, pe

sectorul Slatina Dunare:

navigabilizarea cursului inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile

realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci - Ipotesti, Draganesti, Frunzaru,

Rusanesti, Izbiceni - aflate in diferite faze de executie);

asigurarea irigarii unor importante suprafete agricole (in conditiile reabilitarii

sistemelor de irigatii din zona).

In conditiile in care aceasta investitie nu se va realiza, oportunitatile mentionate

mai sus nu vor mai putea fi valorificate integral, in special cele legate de buna functionare

a Sistemul Energetic National. Bineinteles si beneficiile investitiilor efectuate pana in

prezent - retehnologizarea centralelor hidroelectrice din amonte - se vor diminua.


9/165


9

1.2. Date tehnice generale despre Plan

Investitia Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul

Izbiceni - Dunare C.H.E. Islaz urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si

Teleorman.Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu

Magurele, Lita, Islaz si Lunca (jud. Teleorman), respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt).

In vederea demararii lucrarilor la aceasta investitie, in conformitate cu prevederile

legale, titularul acesteia (SC Hidroelectrica SA Bucuresti prin Sucursala Hidrocentrale

Slatina) a solicitat celor doua consilii judetene emiterea certificatelor de urbanism; atat

prin cel emis de Consiliul Judetean Olt (nr.197/11.12.2009), cat si prin cel emis de

Consiliul Judetean Teleorman (nr.5/02.03.2010) s-a impus intocmirea unui plan de

amenajare a teritoriului zonal - interjudetean.

In vederea realizarii Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudetean

(PATZIJ) aferent investitiei Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul

Izbiceni Dunare.C.H.E.Islaz s-a stabilit o zona de studiu / zona de oportunitate,

considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale

amenajarii; aceasta zona ocupa doar o parte din teritoriile unitatilor administrative

mentionate anterior.

Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura inexclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.

In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti, Lita si

Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care

pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor, iar pe de alta

parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra

factorilor de mediu.

Conform site-ului primariei Izbiceni si aici sunt prevazute a se realiza in viitor astfel

de investitii. In ceea ce priveste comuna Lunca, din informatiile disponibile sunt prevazute

astfel de lucrari doar pe teritoriul satului cu acelasi nume; pe teritoriul satului Prundu (din

zona amenajarii) nu sunt prevazute a se realiza astfel de investitii.

Investitiile respective se vor realiza pe terenuri aflate in momentul de

fata in extravilan.


10/165


10

Din informatiile pe care le detinem, pentru nici-una dintre aceste investitii nu s-au

realizat studii de prefezabilitate/fezabilitate.

La momentul actual, in interiorul zonei de studiu nu mai sunt prevazute

alte investitii.

Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative, in anii 2007 - 2008, lapeste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai investitiei Amenajarea

hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni Dunare. C.H.E. Islaz in zona in care

urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate, dupa

cum urmeaza :

prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania)

publicata in M.O. 739 / 31.10.2007, zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost

inclusa in situl ROSPA 0024 Confluenta Olt Dunarepentru care a fost instituit astfel

regim de arie naturala protejata.

prin acelasi act normativ, pentru zona situata in amonte care include lacurile de

acumulare de pe Olt (Rm Valcea - Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie

naturala protejata, denumirea sitului fiind ROSPA 0106 Olt inferior

ulterior, prin ord. MMDD nr. 1964 / 13.12.2007 (privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 in Romania) publicata in M.O. 98 / 07.02.2008) pentru

o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia, s-a instituit regim de arie

naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea ROSCI 0044 Corabia

Turnu Magurele (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior).

In sectiunea (Islaz), principalele caracteristici morfometrice si hidrologice sunt:

- distanta fata de izvor...............................................................670 km

- suprafata bazinului..............................................................24010 kmp

- altitudinea medie.................................................................625 mdm- debitul lichid mediu multianual.............................................180 mc/s

- debitul lichid minim multianual.............................................64,7 mc/s

In aceasi sectiune, debitele maximecu diferite asigurari sunt:

Qmax cu asigurarea (%) de :O,1 +Q 0,1 0,5 1 2 5 10

5600 4954 3890 3480 3000 2460 2015


11/165


11

1.2.1. Principalele elemente componente ale amenajarii hidroenergetice

1.2.1.1. Alternativa 0 varianta neimplementarii planului

Alternativa 0 varianta nerealizarii planului propus a fost luata in considerare ca

element de referinta fata de care se compara celelalte alternative.

Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii, in cazul acestei

alternative nu se produc modificari ale peisajului, speciilor si habitatelor si a

relatiilor functionale dintre acestea, deci impactul este zero.

Principalele aspecte asociate adoptarii alternativei zero sunt:

pierderea unei capacitati de productie de energie hidroelectrica din sursa

regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural + pompaj) cca.

150GWh/an;

neprotejarea impotriva inundatiilor a unor suprafete de peste 400 ha;

pierderea oportunitatii de asigurare a apei pentru irigarea unor importante suprafete

de teren arabil aprox. 1200 ha din stocul propriu al raului Olt cat si prin pompaj

din fluviul Dunarea.

nerealizarea unei treceri peste nodul hidrotehnic Islaz, care ar asigura continuitatea

cailor rutiere din lungul Dunarii si lipsa oportunitatii pentru modernizarea acestora.

pierderea posibilitatii de amenajare a navigabilitatii (in scop de agrement, in

perimetrele cu aceasta destinatie) cursului inferior al raului Olt intre Dunare si

orasul Slatina;

lipsa posibilitatii denavigatie pe cursul inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in

conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci - Ipotesti, Draganesti,

Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni - aflate in diferite faze de executie);

pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;

pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;

lipsa oportuniatilor de crestere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin

posibilitatile de dezvoltare a zonei industriale, a zonelor destinate serviciilor si a

zonelor de agrement;


12/165


12

1.2.1.2. Alternativele de lucru I, II si III pentru implementarea planului

Pentru investitia propusa a se realiza, au fost luate in calcul initial un

numar de doua alternative, care difera prin locul de amplasare a nodului

hidrotehnic:

La solicitarea custodelui ariei naturale protejate (ROSPA0024: confluenta

Olt Dunare) s-a mai studiat o alternativa (III), in care nodul hidrotehnic este

amplasat inamonte de pozitia din alternativa initiala (I).

- alternativa I.3,5 km de confluenta cu Dunarea figura 1;

- alternativa II0,5 km de confluenta cu Dunarea figura 2;

- alternativa III 4,5 km de confluenta cu Dunarea figura 3.

Prezentarea caracteristicilor pentru toate cele trei alternative:

Barajul deversor este tip stavilar, fiind echipat cu 5 stavile segment actionateelectromecanic cu lant:

- in deschiderile 1,2,5: stavile segment cu clapeta - [16 (7,33+2,10)] mp;

- in deschiderile 3,4: stavile segment - (16,00 x 9,43) mp;

In conformitate cu prevederile STAS 4273 - 83, barajul deversor a fost incadrat in

clasa a-II-a de importanta.

In conformitate cu prevederile STAS 4068 87, barajul a fost dimensionat la

debitul de calcul (Q1%= 3480 mc/s) si la debitul de verificare (Q0,1% +Q = 5600mc/s).

Cota coronamentului barajului deversor este de 34,25 mdMB; cota pragului

deversor este de 34,25 mdMB; cota pragului deversor este de 21,75 mdMB.

Digurile(perimetrale / de remuu) se vor realiza din umplutura de material

eterogen si material drenant.

Lungimea acestora variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza:

mal stang (m) mal drept (m)

alternativa I 13700 14000alternativa II 15900 16150alternativa III 10445 12300

Cota coronamentului acestora urmareste cota remuului pentru debitul de verificare.


13/165


13

In sectiune transversala digurile au forma trapezoidala, cu latimea coronamentului

de 4,00m, fiind prevazute cu o banda de circulatie de 4,00 m latime la baza taluzului aval.

Panta paramentului amonte este de 1:2,5, iar cea a paramentului aval este de 1: 3.

La digurile perimetrale, etansarea de suprafata a paramentului amonte se va face

cu pereu de beton armat; etansarea rosturilor se va face cu masticuri bituminoase

aditivate. Etansarea de profunzime se va face cu ecran de etansare tip Kelly incastrate in

roca de baza si pinteni de beton (spre amonte).

Taluzele aval se vor imbraca cu pamant vegetal, urmand a se inierba.

La piciorul aval al digurilor sunt prevazute contracanale, care au rolul de-a colecta

apele provenite din infiltratii si precipitatii si de-a le transporta in regularizarea aval.

In toate cele trei alternative echiparea si regimul de functionare al centralei

hidroelectrice si de pompajsunt identice.

Aceasta este amplasata in frontul de retentie, pe malul drept, avand spre malul

stang barajul deversor.

Centrala va fi echipata cu un numar de 4 hidroagregate tip bulb reversibil, care vor

functiona atat in regim de turbina [(Pi = 32,9 MW (4 x 8,23 MW); Qi = 400 mc/s (4 x100

mc/sec)] cat si in regim de pompa [ 26,6 MW (4 x 6,65 MW)]; Qp = 220 mc/s (4 x 55

mc/sec)].

Pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cind debitul pe Dunare este

mai mare de 3500 mc/sec dupa urmatorul program:

- in timpul saptamanii: 6 ore / noapte;

- in zilele de sambata si duminica:12 ore; se excepteaza lunile aprilie si mai, cand

se va pompa 9 ore;

Centrala va fi prevazuta cu o serie de instalatii proprii: sanitare, stins incendii,

ventilatie, electrice, exterioare de alimentare cu apa si canalizare; apele uzate menajere

vor fi evacuate prin reteaua de canalizare, fie intr-o statie de epurare monobloc, fie intrun

bazin etans vidanjabil.

Din statia de transformare de 110 kV amplasata pe malul drept , energia electrica

produsa va fi transportata in SEN prin intermediul unei LEA d.c. - 110 kV.

Regularizarea aval este un canal cu sectiune transversala trapezoidala, avand

latimea la baza variabila si care va asigura tranzitarea apelor mari (Q 1%), a debitelor

uzinate si a debitelor pompate din Dunare.


14/165


14

Lungimea acesteia - de la nodul hidrotehnic pana la confluenta Oltului Dunarea

variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza:

lungimea (km)

alternativa I 3,00

alternativa II 0,50alternativa III 4,50

In vederea urmarii comportarii constructiilor in exploatare, barajul deversor,

digurile perimetrale si centrala hidroelectrica vor fi echipate cu diverse aparate demasura

si control.

In vederea asigurarii - dupa finalizarea investitiei - a circulatiei publice pe DN 54

(Islaz - Turnu Magurele) este necesar a se realiza urmatoarele lucrari specifice: deviere

drum actual mal drept, pod peste nodul hidrotehnic, pod peste vechiul brat al Oltului (in

alternativa I), racord cu drumul actual.

Lungimea totala a drumului astfel deviat variaza in cele trei alternative analizate

dupa cum urmeaza:

lungimea (m)

alternativa I 2700alternativa II 6800alternativa III 2200

Materialele de constructienecesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor

cat si obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din

cuveta viitoarei acumulari, a regularizarii aval, precum si din excavatiile utile de la baraj si

centrala.

Realizarea investitiei presupune amenajarea atat a unei organizari tehnologice cat

si a unei organizari sociale; dimensionarea si amplasarea exacta a componentelor acestora

va fi realizata de catre executant.

In toate alternativele, organizarea tehnologica necesara realizarii unei investitii

de asemenea amploare va cuprinde: sediu santier, statie de spalare - sortare agregate,

fabrica de betoane si laborator de incercari, diverse platforme si ateliere, depozite de

materiale, carburanti si lubrifianti, platforma parc auto, cantina, dispensar. Se va asigura

alimentarea cu energie electrica, apa potabila si tehnologica. In ceea ce priveste apele

uzate menajere, fie vor fi realizate bazine etanse vidanjabile, fie se va monta o statie de

epurare monobloc.


15/165


15

In functie de raportul dintre personalul de executie din zona si cel din afara zonei

se va dimensiona si organizarea sociala; in principiu, aceasta va cuprinde: blocuri

locuinte, cantina restaurant, centrala termica, instalatii de alimentare cu apa potabila,

retea de canalizare (inclusiv statie de epurare monobloc), cabinet medical, spatii

comerciale.

Se apreciaza ca durata de executie a uvrajelor amenajarii va fi de cca. 5 ani.

In toate alternativele analizate, dupa finalizarea amenajarii hidroenergetice, in

functie de resursele financiare existente se va putea realiza si ecluza de navigatie; aceasta

va fi amplasata la malul stang, in bieful aval.

Suprafata totala de teren ce va fi ocupata prin realizarea investitiei este

repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza:

jud. Teleorman

(ha) jud. Olt (ha) Total (ha)

alternativa I 378,15 228,09 606,24alternativa II 588 239 827alternativa III 344 162 506

Din punct de vedere juridic, terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea

/proprietatea A.N.Apele Romane, primariilor respective, ocoalelor silvice si unor

particulari.

Principalele caracteristici ale acumularilor propuse pentru alternativele I,

II si III la amenajarea hidroenergetica, pentru fiecare dintre acestea

1.2.1.2.1. Alternativa I

COTA

(mdMB)

VOLUMTOTAL(mil mc)

VOLUMUTIL

(mil mc)

SUPRAFATA

(ha)

talveg - 19,75 0,000 - -NmE - 28,75 13,680 0,000 507,840NNR - 30,75 28,920 15,240 824,375NMaxE - 32,25 41,830 28,150 894,240


16/165


16

Argumente pentru implementarea Alternativei I la Plan:

- prin adoptarea alternativei I la Plan, vor fi pstrate neamenajate (n starea

actual) meandrele Oltului situate aval de baraj;

- n alternativa I, lungimea total a digurilor este cu cca. 5000m mai mica dect

cea a digurilor din alternativa II, ceea ce implic n mod evident i un necesar mult mai

mic de balast ce urmeaz a fi extras din albia Oltului;

- n alternativa I, lungimea devierii DN 57 este cu cca. 4100 m mai mica dect a

drumului deviat n alternativa II;

- n alternativa I, suprafaa totala ocupat este cu cca. 200 ha mai mica dect cea

din alternativa II;

- n ceea ce privete fondul forestier, alternativa I necesit o suprafa mult mai

mica destinata defrisarii (cca. 70 ha), decat in cazul alternativelor II si III;- lungimea regularizarii aval de baraj, va fi mai mica in cazul adoptarii alternativei I,

fata de cea din alternativa III, cu 1,5 km;

1.2.1.2.2. Alternativa II

COTA

(mdMB)

VOLUMTOTAL

(mil mc)

VOLUMUTIL

(mil mc)

SUPRAFATA

(ha)talveg - 18,90 - - -NmE - 28,75 18,090 0,000 584,250NNR - 30,75 34,590 20,910 948,750NMaxE - 32,25 48,445 34,765 1028,370

Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa II:

- lungimea totala a digurilor este mai mare decat in cazul celorlalte alternative, fapt

ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras

din albia Oltului;

- lungimea devierii DN 54 este mai mare decat decat in cazul celorlalte alternative,

- suprafata total ocupata este mai mare decat in cazul celorlalte alternative,

- in ceea ce priveste fondul forestier, alternativa II necesita o suprafata

suplimentara pentru defrisare decat in cazul celorlalte alternative.


17/165


17

1.2.1.2.3. Alternativa III

COTA

(mdMB)

VOLUMTOTAL(mil mc)

VOLUMUTIL

(mil mc)

SUPRAFATA

(ha)

talveg - 20,15 - - -NmE - 28,75 11,780 0,000 473,835

NNR - 30,75 24,440 12,660 752,410NMaxE - 32,25 35,290 23,510 804,245

Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa III:

- costurile necesare realizarii investitiei pentru alternativa III vor fi mai mari decat

cele din alternativele I si II;

- adoptarea alternativei III ar conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de

materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor, agregate);

- conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a

raului Olt;

- marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN;

- marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv;

Prezentarea comparatiei dintre cele trei alternative:

Din punct de vedere al alimentarii meandrei de pe malul stang a Oltului, trebuie sa

remarcam faptul ca talvegul acesteia variaza de la 22,00 mdM la 20,00 mdM in timp ce

regularizarea aval variaza intre 15,00 mdM in amonte la 14,28 mdM la confluenta cu

Dunarea.

Mentionam ca buna functionare a centralei Islaz in conditii de pompaj impune ca in

bazinul de linistire al acesteia sa se realizeze cota 15,00 mdM.

In ambele situatii, unica sursa de alimentare a meandrei sunt debitele din

contracanalul mal stang, provenite atat din infiltratiile din acumulare cat si de pe terenurileadiacente. Debitul minim estimat este de cca.1,5 2,0 mc/s; mentionam ca debitul de

dimensionare al contracanalelor este de 49,9 mc/s (Q1%).

Subliniem faptul ca inclusiv in alternativa III, debitele uzinate vor fi tranzitate

integral prin regularizare (contracanal si ape mari) si in niciun caz nu vor putea alimenta

direct meandra Oltului.


18/165


18

Avand in vedere ca pot aparea situatii in care alimentarea meandrei sa devina

temporar deficitara (contracanal colmatat, seceta, etc) este posibil a se realiza in digul mal

stang, in ambele alternative, o priza de alimentare a acesteia; prin debitul astfel prelevat

direct din acumulare se va putea asigura in perioadele deficitare, conditiile minime

necesare tuturor componentelor noului ecosistem ce se va instala in meandra si pe

malurile acesteia.

In zona de debusare a meandrei in regularizarea aval (canal de fuga si ape mari), a

fost prevazut un prag aval, avand in principal rol de stabilizare a acesteia; existenta

pragului va putea asigura si un minim nivel de apa pe meandra care sa contribuie la

asigurarea conditilor de existenta a componentelor ecosistemului nou instalat in zona.

Din punct de vedere al costurilor necesare realizarii investitiei, valoarea totala

pentru alternativa III este mai mare decat cea din alternativa II din urmatoarele cauze:

- modificarea amplasamentului nodului hidrotehnic va conduce la necesitatea

identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor,

agregate) si implicit la cresterea costurilor transportului acestora la locul de punere in

opera, cu toate ca lungimea totala a digurilor in alternativa III este mai mica decat cea din

alternativa I;

- modificarea sistemului de etansare a incintei de executie, in conditiile dificile pe

care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt;

- marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN;

- marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv;

Comparatia cu alternativa II:

- in alternativa II , lungimea totala a digurilor este cu cca. 5000 m mai mare decat

cea a digurilor din alternativa I, respectiv cu cca. 9000 m mai mare decat cea din

alternativa III, ceea ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care

urmeaza a fi extras din albia Oltului;

- in alternativa II, lungimea devierii DN 54 este cu cca. 4100 m mai mare decat adrumului deviat in alternativa I, respectiv cu cca. 4600 m decat cea aferenta drumului

deviat in alternativa III;

- in alternativa II, suprafata total ocupata este cu cca. 200 ha mai mare decat cea

din alternativa I, respectiv cu 320 ha mai mare decat cea din alternativa III;


19/165


19

- in ceea ce priveste fondul forestier, alternativa II necesita o suprafata

suplimentara pentru defrisare, de cca.70 ha in raport cu cea din alternativa I, respectiv

cca.45 ha in raport cu cea din alternativa III;

Concluziile comparatiei intre alternative:

Tinand cont pe de o parte atat de energia consumata in golurile de

sarcina cat si de cea produsa, iar pe de alta parte de costurile

aferente realizarii investitiei, se propune a fi promovata solutia

corespunzatoare alternativei I.

Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii, in cazul

alternativei I se produc modificarile cu impactul cel mai mic asupra

peisajului, speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre

acestea, deci impactul este redus.

Consideratii privind impactul asupra mediului

In functie de alternativa analizata, din punct de vedere al categoriei de folosinta,

terenurile ocupate definitiv vor fi repartizate dupa cum urmeaza:

teren

arabil (ha)

pasune

(ha)

neproductiv

(ha)

fond

forestier

(ha)

Total

(ha)

alternativa I 63,21 68,76 290,67 182,83 606,24alternativaII

135 124 317 251 827

alternativaIII

66 75 157 208 506

Zona de interes a amplasamentului viitoarei amenajari hidroenergetice se gaseste

la nivelul terasei inferioare a raului Olt (cca. 25,00 27,00 mdMB); sectorul respectiv se

prezinta ca un teren stabil, prezentand si unele brate vechi, moarte ale raului.In sectiunea Islaz, debitul lichid mediu multianual al Oltului este de 180 mc/s; dupa

finalizarea investitie, regimul de scurgere actual se va modifica, trecandu-se la un regim

fluvio-lacustru.

In ceea ce priveste calitatea apelor Oltului, rezultatele unor determinari efectuate in

urma cu mai multi ani in zona in care se va realiza amenajarea, au indicat o apa ce putea

fi considerata relativ curata, slab impurificata.


20/165


20

In ceea ce priveste fondul forestier ce va fi afectat, ponderea cea mai mare de-a

lungul sectorului de vale care urmeaza a fi amenajat o au zavoaiele de plopi si salcie, care

nu sunt considerate specii protejate sau prioritare.

Trebuie subliniat faptul ca suprafata ce va defrisata in vederea realizarii

amenajarii hidroenergetice este redusa (cca 5,7 % - alternativa I, 7,8 % -

alternativa II si 6,5 % alternativa III ) in raport cu suprafata ocupata de

padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ariei protejate ROSPA 0024. Un alt

aspect ce trebuie mentionat este faptul ca suprafata respectiva nu este

constituita dintr-un corp compact de padure, ci din mai multe petice.

In vederea compensarii suprafetelor defrisate, vor fi impadurite terenuri

neproductive, in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta.

Terenurile respective urmeaza a fi identificate de catre titularul investitiei impreuna cu

autoritatile competente; o parte dintre terenurile posibil a fi impadurite sunt mentionate in

planul anexat. Se va intocmi in prealabil un proiect tehnico-economic pentru instalarea

culturilor forestiere, prin care vor fi stabilite compozitiile, schemele si tehnologiile de

impadurire.

In perioada executiei lucrarilor, este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in

zona, acvatice si nu numai, sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe

santier; majoritatea acestora se vor indeparta temporar din aceasta zona. Majoritatea

pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa; tinand cont de mobilitatea lor

ridicata, pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate, in special pe

lacurile de acumulare din amonte.

Ulterior, in timp, dupa intrarea in exploatare, atat luciul de apa cat si zonele litorale

de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate

favorabile pasarilor.

Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in

formatiunile paduroase aflate in apropiere, in afara perimetrului amenajarii, cat si in

formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat.

In ceea ce priveste consumul de energie realizat in golurile de sarcina cat si

productia de energie realizata, comparand alternativele analizate se constata:

- in toate cele trei alternative consumul de energie realizat in golurile de sarcina

este practic acelasi (cca. 375 GWh/an);


21/165


21

- productia de energie electrica (din sursa regenerabila, nepoluanta) ce va fi

obtinuta in CHE Islaz este practic aceeasi in toate cele trei alternative (cca. 155 GWh/an

din care: cca. 125 GWh/an din stoc natural + cca. 30 GWh/an din pompaj);

- prin realizarea pompajului, in centralele de pe cascada Ipotesti Izbiceni se va

realiza si o productie suplimentara de energie electrica (cca. 215 GWh/an), aceeasi in

toate cele trei alternative.


22/165

ECO SI

PLEX NOV

Figura nr. 1 Altern

STUDIU DE

tiva I

EVALUARE ADECVATA


23/165

ECO SI

PLEX NOV

Fig

ra nr. 2 Alt

rnativa II

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA


24/165

ECO SI

PLEX NOV

Figura nr. 3 Alternativa I

STUDIU DE

II

EVALUARE ADECVATA


25/165


25

1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizareacoordonatelor STEREO `70

Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu

Magurele, Lita, Islaz si Lunca (jud. Teleorman), respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt).

C.H.E. Izlaz va fi ultima hidrocentrala de pe raul Olt si va fi amplasata la cca. 3 km

amonte de confluenta raului Olt cu fluviul Dunarea

In aceasta zona Oltul strabate zona de contact a piemontului Getic, ca in final sa

patrunda in campia propriu-zisa, sector in care albia Oltului se largeste mult, prezinta

multe meandre si brate parasite, pantele scazand chiar sub valori de 1 2 m/km.

In vederea realizarii Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal - Interjudetean

(PATZIJ) aferent investitiei Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorulIzbiceni Dunare.C.H.E.Islaz s-a stabilit o zona de studiu / zona de oportunitate,

considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale

amenajarii.

Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative, in anii 2007 - 2008, la

peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai investitiei Amenajarea

hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni Dunare. C.H.E. Islaz in zona in care

urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate, dupa

cum urmeaza :

ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE

Localizare-lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt (29,6%) si Teleorman (70,4%)

Suprafata -21285.4 ha

Regiunea biogeografica continentala

Altitudine - (max. 53m, min. 3m, medie 29m)

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE-Alcedo atthis (pescarel albastru), Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului),

Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighita neagra),

Coracias garrulus (dumbraveanca), Cygnus cygnus (lebada de iarna), Dendrocopos

medius (ciocanitoarea de stejar), Himantopus himantopus (piciorongul), Nycticorax

nycticorax (starc de noapte), Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic), Picus


26/165

E

u

H.

O SIMPL

canus

mica)

CalitSitul

Phala

Situl

pelica

In pe

de ba

In p

ma inc

ediului s

Harta

G. 1284/2

EX NOV

(gheono

, Sterna hi

te si im

este im

crocorax p

ste impo

ni, lebede

ioada de

lta.

ezent e

eierii co

Padurilo

itului Nat

07), cu li

ia sura),

irundo (chi

ortanta:

ortant p

ygmaeus

tant in p

.

igratie si

te admi

nventiei

r Direc

ra 2000

mitele in c

Platalea

ira de balt

ntru pop

cormoran

rioada de

tul gazdui

istrata

de cust

ia Biodi

OSPA002

oordonate

ST

leucorodia

),Tringa

ulatiile c

mic), Cor

migratie

ste mai

e catre

die nr.

ersitatii.

Conflue

STEREO

DIU DE

(lopatar

lareola (fl

ibaritoare

cias garr

si iernat

ult de 20.

custodel

0003/1

ta Olt-Du

0, cu figu

EVALUA

l), Stern

uierar de

ale spe

lus (dum

entru spe

000 de ex

Asocia

.02.201

nare (prel

rarea ame

RE ADE

albifrons

lastina).

iilor urm

raveanca)

ciile: rate,

mplare d

ia Echili

cu Mi

ata din a

najarii CH

VATA

26

(chira

atoare:

.

gaste,

pasari

ru, in

isterul

nexa la

Islaz

Amenajar

CHE ISL

a

Z


27/165


27

ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR

Localizare-Albia Oltului si se suprapune peste 3 judete:Olt (63.3%),

Teleorman (18.5%) si Valcea (17.9%)

Suprafata -54074.8ha

Regiunea biogeografica continentala

Altitudine - (max.286m, min. 21m, medie 95m)

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

-Botaurus stellaris, Burhinus oedicnemus, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Coracias

garrulus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Larus

minutus, Mergus albellus, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta.

Calitate si importanta:

-Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Aythya nyroca (rata

rosiatica), Ciconia ciconia (barza alba), Ixobrichus minutus (starcul pitic), Burhinus

oedicnemus (pasarea ogorului), Coracias garrulus (dumbraveanca), Mergus albellus

(ferestras mic), Cygnus cygnus (lebada de iarna), Phalacrocorax pygmaeus

(cormoran mic), Philomachus pugnax (bataus).

-Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus

(pelican cret), Mergus albellus (ferestras mic), Cygnus cygnus (lebada de iarna),

Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic), Anser albifrons (garlita mare), toate

speciile de rate.

- In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de

pasari de balta.

In prezent ROSPA 0106, este administrata de catre S.C. Compania de

Servicii si Consultanta S.A., ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr.

191/14.07.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Biodiversitatii.


28/165

E

1

O SIMPL

Harta

84/2007),

EX NOV

sitului Na

cu limitel

tura 2000

in coord

ROSPA V

nate STE

ST

lea Oltul

EO 70, c

DIU DE

i Inferior

figurarea

EVALUA

(preluata

amenajar

RE ADE

in anexa

ii CHE Isla

ss

VATA

28

la H.G.

menajarea

HE ISLA

ituata in af

itului

ra


29/165


29

ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE

Localizare - lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt (33%) si Teleorman (67%)

Suprafata -7024 ha

Regiunea biogeografica - continentala

Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente in sit:

-6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

-91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae,Salicion albae)

-91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

-92A0 Zavoaie cu Salix alba (salcie alba) si Populus alba (plop alb)

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

-Spermophilus citellus (popandau)

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE

-Bombina bombina (buhai de balta), Triturus dobrogicus (triton dobrogean)

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

-Gobio albipinnatus (porcusor de ses), Zingel streber (fusar mic), Pelecus cultratus

(sabita), Rhodeus sericeus amarus (boarta), Misgurnus fossilis (tipar), Cobitis

taenia (zvarluga), Gymnocephalus schraetzer (raspar), Zingel zingel (pietrar), Alosa

pontic (scrumbie de Dunare), Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcusor de

nisip), Gymnocephalus baloni (ghibort de rau).

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

-Theodoxus transversalis

Calitate si importanta:

- In acest sector inferior al Dunarii, habitatele ramase in stare naturala si

seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca

Dunarii sunt padurile de esenta moale, aceste zavoaie de salcie si plop, cu o

importanta ecologica deosebita, reprezentand totodata habitate de interes

comunitar (cod Natura 2000 - 92A0).

- Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza

functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentand o importanta din punct


30/165

E

u

A

a

C

O SIMPL

de v

specii

ciocin

balta

nyctic

egret

In p

ma inc

ediului s

iilor Nat

Harta

exa la O.

E Islaz

EX NOV

dere al b

de pasari

tors (Rec

(Sterna hi

orax), st

mare (E

ezent e

eierii co

i Paduril

rale Pro

sitului Na

. 1964/2

iodiversita

de intere

rvirostra

rundo), c

rcul galb

retta alba

te admi

nventiei

or Dir

tejate.

ura 2000

07), cu li

tii, mai al

comunita

vosetta),

ira mica (

n (Ardeo

), lopataru

istrata

de cust

ctia Ge

ROSCI004

itele in c

ST

es avifau

r, ce se r

piciorong

Sterna alb

la ralloid

l (Platalea

e catre

die nr.

erala Pr

4 Corabia

ordonate

DIU DE

istic fiind

gasesc in

l (Himant

ifrons), st

s), egret

leucorodi

custodel

0003/1

otectia

Turnu M

STEREO 7

EVALUA

zona de

anexa I a

pus hima

rcul de n

mica (

).

Asocia

.02.201

aturii si

agurele (

, cu figur

RE ADE

cuibarit a

Directivei

ntopus), c

oapte (Ny

gretta ga

ia Echili

cu Mi

Manage

reluata di

area amen

Amen

CHE I

VATA

30

multor

Pasari:

hira de

ticorax

rzetta),

ru, in

isterul

entul

ajarii

jarea

SLAZ


31/165

E

N

M

p

O SIMPL

Loca

atura 20

Limite

diului si P

Coord

LAC

nct N

1 258

2 258

3 258

4 2585 258

6 258

7 257

8 257

9 257

10 257

11 257

12 257

13 257

EX NOV

izarea g

0, cu pre

le siturilo

adurilor (

onatele Pl

E

390.52 4

232.27 4

206.10 4

172.19 4120.59 4

018.53 4

947.54 4

779.83 4

685.30 4

685.97 4

527.54 4

467.52 4

364.61 4

eografic

izarea co

r Natura

ttp://ww

anului in S

4689.37

4856.75

4915.88

4959.744982.43

5071.82

5180.40

5526.35

5899.45

6092.46

7008.81

7205.00

7383.10

si adm

rdonatelo

000 utiliz

.mmediu.

TEREO 70

DR

27 24

28 24

29 24

30 24

31 24

ST

nistrativ

STEREO

ate sunt

ro/protecti

UM

359.58 4

438.69 4

428.31 4

418.23 4

351.95 4

DIU DE

a a Plan

`70.

cele exist

a_naturii/

83894.29

84084.47

84157.25

84028.09

83900.31

EVALUA

ului inc

nte pe s

rotectia_

66 2

67 2

68 2

69 2

70 2

RE ADE

drat in

ite-ul Mini

aturii.htm

IG

58205.05

58007.53

57038.08

56991.06

57999.84

VATA

31

iturile

sterului

).

473774.4

474088.9

474949.3

474959.2

474065.1


32/165


32

14 256260.52 478683.15

15 256045.51 478830.40

16 254919.78 479254.79

17 254487.47 479951.22

18 253964.14 480471.63

19 251714.33 482267.25

20 251437.58 482360.55

21 249580.24 482737.16

22 249529.23 482813.40

23 249510.21 483183.86

24 249346.41 483306.20

25 249341.52 483546.02

26 249270.29 483765.22

32 248696.41 482816.52

33 247810.35 483180.46

34 247778.09 483040.73

35 248144.27 482901.52

36 248082.18 482794.69

37 248403.34 482616.20

38 248319.36 482470.33

39 248820.18 482170.25

40 248852.50 482228.01

41 249258.45 482035.49

42 249269.92 482103.97

43 249869.83 481859.36

44 251193.80 481606.50

45 253476.50 479856.44

46 253760.65 479198.54

47 253686.74 478503.14

48 253825.79 478238.98

49 255563.59 477744.39

50 256097.64 477311.16

51 256521.07 476321.02

52 256606.29 476427.54

53 256226.49 477641.21

54 256540.38 477845.83

55 256969.52 477532.00

56 257379.27 477164.34

57 257424.16 476967.70

58 257400.03 476876.42

59 257532.52 476590.61

60 257536.51 476326.77

61 257574.69 476328.19

62 257580.80 476021.48

63 257675.09 475839.73

64 257608.59 475708.96

65 258032.53 475039.28


33/165


33

1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea Planului.

Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete

de 606,24 ha:

- 378,15 ha, in judetul Teleorman;

- 228,09 ha, in judetul Olt.

Programul de lucrari va cuprinde activitati de constructie si activitati de exploatare.

Activitatea de constructie consta in amenajarea organizarii de santier, realizarea

infrastructurii (drumuri, retele de utilitati) si a proiectului propriu-zis.

Modificarile fizice ce au loc in faza de executie se refera la modificarile produse de

excavatiile executate pentru fundatii sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor

edilitare, si prin care se va interveni in structura naturala a solului, in calitatea acestuia.

Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie a unui

asemenea obiectiv.

Modificarea proceselor pedogenetice, prin intreruperea ciclurilor de viata ale

vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;

Modificarea proprietatilor fizico mecanice ale solului: textura, starea de

afanare (tasare), coeziunea, frecarea interna;

Modificarea proprietatilor hidrofizice, de aerare si termice.

Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta aobiectelor, fiind astfel afectat un volum strict necesar de sol/subsol.

Dupa realizarea obiectivelor, se va realiza refacerea ecologica a suprafetelor de

teren ocupate temporar in cadrul organizarii de santier si redarea acestora folosintei de

zona verde.

Activitatea de exploatare se refera la activitatile specifice desfasurate in cadrul unui

astfel de obiectiv.

Modificarile fizice ce au loc in faza de exploatare a obiectivului se refera la faptul cadupa finalizarea investitiei suprafetele de teren agricol, pasuni naturale si padure vor fi

inlocuite cu suprafete construite baraj, taluzuri, etc si suprafete inundate lac de

acumulare.

De asemenea, o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului

freatic, vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru

fauna din zona.


34/165


34

Implementarea Planului propus include actiuni de constructie care duc la

schimbarea modului de utilizare (functiunea) a unor suprafete de teren din cadrul siturilor

de protectie speciala amintite.

1.5. Resursele naturale necesare implementarii Planului

Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat

si in vederea obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase

din cuveta viitoarei acumulari, precum si din excavatiile utile.

Conform litologiei intalnite in forajele de studii executate in ampriza analizata, la

suprafata apare stratul de coperta cu grosimi cuprinse intre 4,0- 5,0 m care este alcatuit

din materiale diferite : de la nisipuri, nisipuri prafoase sau argiloase pana la argile, argile

prafoase nisipoase.

Acesta este urmat in adancime pana la roca de baza, de un orizont aluvionar

alcatuit din nisipuri medii grosiere la partea superioara cu trecere la nisip cu pietris si rar

bolovanis la partea inferioara; tinand cont de dotarile actuale ale constructorilor din tara

acesta poate fi exploatat pana la adancimi de cca. 6,0 7,0 m.

1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate laimplementarea Planului

Resursa naturala principala utilizata in functionarea obiectivului vizeaza apa raului

Olt utilizata pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei.

Planul propus nu implica folosirea altor resurse naturale (sol, combustibili, aer,

etc.).

1.7. Emisii si deseuri generate de Planul analizat

Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de

asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar.

Emisiile generate de implementarea Planului se impart in:

emisii care au loc in timpul constructiei (estimata la 5 ani);

emisii care au loc in timpul exploatarii acestuia.


35/165


35

Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra

aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si

zgomot. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra faunei si vegetatiei

din zona, dar si asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate.

Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi

estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare

factor de mediu.

Nu se cunoaste daca implementarea planului propus presupune utilizarea de

substante toxice sau periculoase.

Emisii in aer

Emisiile atmosferice de poluanti (pulberi, CO, SO2, NOx,etc.) generate de surselenedirijate si aleatorii (lucrari de excavatii, terasamente, manipularea materialelor de

constructie pulverulente) sau mobile (utilaje de constructie si transport) in perioada de

executie sau de sursele stationare (instalatiile de ardere pentru incalzire sau preparare

hrana) si traficul rutier in perioada de explotare, vor fi limitate prin impunerea unor

masuri de protectie.

In perioada de executie(de implementare a planului) vor fi luate toate masurile

necesare pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic:

- umectarea suprafetelor supuse lucrarilor de tereasamente in perioadele secetoase;

- evitarea antrenarii in atmosfera a materialelor de constructie si deseurilor

pulverulente, prin protejarea in timpul transportului si la depozitare;

- limitarea timpului de functionare a utilajelor de constructie si transport;

- utilizarea in executie a utilajelor si mijloacelor de transport cu emisii reduse de

poluanti atmosferici; respectarea termenelor de revizie tehnica periodica.

Pentru perioada de exploatare, emisiile de poluanti in aerul atmosferic vor fireduse avand in vedere profilul de activitate al obiectivului - producerea de energie

electrica obtinuta prin caderea apei.

Se vor respecta conditiile de calitate a aerului zonelor protejate prevazute de STAS

12574/87.


36/165


36

Emisii in apa

In perioada de constructie, principalele surse de poluare a apei raului olt, dar si

a apei subterane, pot fi clasificate in:

- surse punctiforme evacuarile de ape menajere de la organizarea de santier si

punctele de lucru;

- surse difuze depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, care pot fi

spalate de apele pluviale, precum si spalarile de utilaje/mijloace de transport in cadrul

santierului.

Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose

vidanjabile, intrucat la terminarea lucrarilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar normele

europene interzic constructia acestora.

Materialele de constructii in vrac vor fi depozitate in spatii inchise sau acoperite,

pentru a se evita poluarea solului, subsolului si a apelor subterane, in situatia in care ar fi

spalate de apele pluviale.

Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului se vor face obligatoriu in

spatii special amenajate pentru astfel de operatiuni (inafara zonei protejate).

Alimentarea cu apa a santierului, pentru salariatii sai dar si pentru nevoile

tehnologice, poate fi asigurata de reteaua de alimentare cu apa ce va fi amenajata pentru

perioada de santier.

Deseurile rezultate de pe santier vor fi colectate de catre o firma specializata.

Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executaingrijit,

cu mijloace tehnice adecvate.

Lucrarile de drenaj pot afecta punctual dinamica, cantitatea si calitatea apelor

subterane.

Prin respectarea recomandarilor anterioare, preconizam ca impactul asupra

factorului de mediu apa, in timpul lucrarilor de constructie, poate fi redus.

In faza de exploatare, dotarile hidroedilitare (retelele de alimentare si pentru

stingerea incendiului, canalizare ape uzate menajere si pluviale) vor respecta conditiile

impuse de A.N. Apele Romane - Sistemul de Gospodarire a Apelor Teleorman si Olt, prin

Avizul de Gospodarire Ape.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate de pe amplasament, se vor

incadra in limitele impuse prin NTPA 002/2005.


37/165


37

Emisii in sol

In faza de executie, principalele surse posibile de poluare, pot fi reprezentate de:

- excavatiile realizate pentru executarea lucrarilor de constructii;

- depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie;

-

depozitarea necorespunzatoare a deseurilor;

- scurgerile accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni ale

autovehiculelor ce tranziteaza santierul;

- racordarea defectuoasa la canalizarea organizarii de santier.

Prin excavatiile executate pentru amenajarea lacului de acumulare, a barajului, sau

pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare se va interveni in structura naturala a

solului, in calitatea acestuia. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul

activitatii de constructie.

Modificarea proceselor pedogenetice, prin intreruperea ciclurilor de viata ale

vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;

Modificarea proprietatilor fizico mecanice ale solului: textura, starea de

afanare (tasare), coeziunea, frecarea interna;

Modificarea proprietatilor hidrofizice, de aerare si termice.

Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a

obiectelor, fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol.

Impactul asupra solului si subsolului va fi semnificativ diminuat prin masurile

adoptate pentru reconstructia ecologica a terenului.

Se vor lua masuri pentru protectia factorului de mediu sol:

- activitatea de excavare va fi supravegeata atent, astfel incat sa se asigure protectie

pentru sol si subsol;

- solul/pamantul excavat se va depozita in loc special amenajat si se va folosi la

constructia digurilor de protectie si la refacerea terenului dupa incheierea lucrarilor

de constructie. Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de

constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.

- depozitarea materialelor de constructie se va realiza in spatii special amenajate,

acoperite si betonate;

- depozitarea deseurilor se va realiza in spatii special amenajate, in cadrul santierului,

dupa care vor fi preluate de firme specializate;


38/165


38

- amplasarea unor depozite temporare de carburanti si lubrifianti se va face numai pe

platforme betonate, in spatii special amenajate, pentru a se evita pierderile in sol;

- sa va interzice pe santier efectuarea de reparatii a utilajelor sau mijloacelor de

transport, cu exceptia celor de intretinere, ce se vor face in spatii amenajate in

organizarea de santier;

- se vor utiliza numai mijloacele de transport materiale de constructie, dotate cu

mijloace de protectie impotriva imprastierii incarcaturii pe traseele de circulatie;

- lucrarile pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice

adecvate.

In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a organizarii de santier si

punctelor de lucru, impactul asupra factorului de mediu sol va putea fi semnificativ

redus.

Deseuri

Atat in faza de executie, cat si in faza de exploatare, depozitarea deseurilor

generate se va face in mod controlat, pe categorii de deseuri, cu respectarea normelor si

legislatiei nationale referitoare la gestionarea deseurilor.

Depozitarea temporara a deseurilor menajere si cele asimilate cu tipul stradal se va

face in europubele, pentru evitarea poluarii solului si panzei freatice.

Se va incheia un contract pentru preluarea deseurilor, cu un operator de salubritate

autorizat.

1.8. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

investitiei.

In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti, Lita si

Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care

pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor, iar pe de alta

parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra

factorilor de mediu.

Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete totale de

606,24 ha repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza:

- judetul Teleorman 378,15 ha din care: Turnu Magurele (52,12 ha), Lita (79,35

ha), Islaz (246,55 ha), Lunca (0,13 ha)


39/165


39

- judetul Olt - 228,09 ha din care: Izbiceni (18,10 ha), Giuvarasti (209,99 ha)

Din punct de vedere juridic, terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea /

proprietatea A.N.Apele Romane, primariilor respective, ocoalelor silvice si unor particulari.

Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in

exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.

D.p.d.v. al categoriei de folosinta, cele 606,24 ha ce vor fi ocupate definitiv

sunt repartizate astfel:

- teren arabil 63,21 ha;

- vita de vie.......... 0,77 ha

- pasune68,76 ha;

- neproductiv.. 290,67 ha;

- fond forestier182,83 ha.

In vederea compensarii suprafetelor defrisate, vor fi impadurite terenuri

neproductive, de preferat in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de

aceasta.

In acest scop, reprezentantii Sucursalei Hidrocentrale Slatina, impreuna cu

reprezentantii ROMSILVA in teritoriu, si anume dl. ing. Dumitru Marin sef Ocolul Silvic

Turnu Magurele si dl. Ing. Ion Ciocarlan sef Ocolul Silvic Corabia, au identificat unele

terenuri agreate de acestia pentru compensare, terenuri aflate limitrof unor trupuri de

padure existente, astfel:

In judetul Teleorman:

a) Pe teritoriul administrativ al municipiului Turnu Magurele:

- Tarlaua 141 = 49,87 ha;

- Tarlaua 141/I = 2,96 ha;

- Tarlaua 142/I = 40,79 ha;

- Tarlaua 142/II = 20,98 ha;

.

Total = 114,6 ha

b) Pe teritoriul administrativ al comunei Islaz:

- Tarlaua 99/2 = 20,14 ha;

- Tarlaua 103/1 = 1,52 ha;


40/165


40

- Tarlaua 103/2 = 9,74 ha;

- Tarlaua 99/41 = 14,69 ha;

- Tarlaua 93/4 = 43,65 ha;

- Tarlaua 93/5 = 34,60 ha;

- Tarlaua 93/8 = 26,79 ha;

- Tarlaua 13 = 2,44 ha;

- Tarlaua 26 = 57,57 ha;

- Tarlaua 32 = 35,16ha;

- Tarlaua 33/1 = 3,02 ha;

- Tarlaua 33/2 = 7,91 ha;

- Tarlaua 33/3 = 15,76 ha;

- Tarlaua 33/4 = 16,43 ha;

- Tarlaua 39/3 = 19,47 ha;

- Tarlaua 97, 98 Bloc fizic 563 Vodaci = 25,21 ha;

- Tarlaua 99/4 = 71,28 ha;

.

Total = 405,38 ha

Total judetul Teleorman 519,98 ha.

Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari, ce au fost pusi in

posesie in perioada 1990 2010, amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA, prin

reprezentantul sau dl. ing. Dumitru Marin, in vederea compensarii.In conformitate cu bilantul teritorial, investitia va ocupa pe teritoriul judetului

Teleorman suprafata de 132,94 ha teren silvic.

In judetul Olt:

a) Pe teritoriul administrativ al comunei Izbiceni::

- Tarlaua 305 = 40,32 ha;

- Tarlaua 306 = 15,97 ha;

- Tarlaua 303 = 36,31 ha;

- Tarlaua 302 = 36,04 ha;

- Tarlaua 313 = 50,08 ha;

- Tarlaua 301 = 9,84 ha;

- Tarlaua 300 = 5,94 ha;

.

Total = 193,5 ha


41/165


41

In conformitate cu bilantul teritorial, investitia va ocupa pe teritoriul judetului Olt

suprafata de 49,88 ha teren silvic.

Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari, ce au fost pusi in

posesie in perioada 1990 2010, amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA, prin

reprezentantul sau dl. ing. Ion Ciocarlan, in vederea compensarii.

Impact:

dupa finalizarea investitiei, regimul de scurgere actual se va modifica,

trecandu-se la un regim fluvio-lacustru;

fondul forestier afectat va fi reprezentat, in principal de plantatiile de plop

si salcie si salcam, ce nu sunt considerate specii protejate sau prioritare;

suprafata ce va fi defrisata, pentru realizarea proiectului este redusa: - cca

5,7% (suprafata fond forestier, in realitatete va fi defrisata efectiv o suprafata mai mica ) ,

in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ROSPA 0024;

pentru conpensarea suprafetelor defrisate, vor fi impadurite terenuri

neproductive, in interiorul ariei naturale protejate;

in perioada de executie a proiectului, speciile de pasari vor fi deranjate si se

considera ca ele vor ocupa habitate acvatice invecinate;

o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic,

vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna dinzona.

1.9. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Planului,

respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii

suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate

de interes comunitar

Pentru asigurarea utilitatilor unui astfel de edificiu, implementarea Planului implica

servicii suplimentare, cum ar fi dezafectarea/reamplasarea de conducte, indiguiri, linii de

tensiune, etc., intrucat in zona amplasamentului infrastructura este slab dezvoltata.

Implementarea Planului presupune amplasarea de conducte pentru asigurarea cu

utilitati. Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000, se va

restrictiona amplasarea de retele aeriene, cu exceptia celor care deservesc efectiv


42/165


42

santierul si ulterior vor asigura evacuarea in SEN a energiei produse. Lucrarile pentru

asigurarea utilitatilor se vor realiza ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate, fara a afecta

integritatea ariei naturale protejate.

Prin crearea acumularii Izlaz vor aparea fenomene caracteristice zonei de lac ce

constau in depuneri aluvionare la coada lacului si inmlastiniri ce se pot forma in exteriorul

digurilor (in zonele unde acest fenomen exista si in regim natural).

Aparitia acumularii Izlaz va conduce la instaurarea unui regim fluvio-lacustru pe

lungimea celor 15 km ai acesteia.

Prin realizarea amenajarii hidroenergetice pe sectorul Izbiceni Dunare se vor

produce modificari a regimului apelor subterane cu posibile implicatii asupra nivelurilor

freatice:

- variatii ale nivelului freatic din zona adiacenta lacului sub influenta directa a

regimului de exploatare a acestuia;

- diminuarea gradului de interactiune dintre apele subterane si apele de suprafata;

- aparitia unei zone de influenta dintre acviferul freatic si lac ce va fi sub forma unei

fasii cu latimi variabile in functie de conditiile morfo-litologice.

Pentru diminuarea influentei si luarea unor masuri in timpul exploatarii CHE Izlaz,

proectul prevede monitorizarea fenomenului enuntat prin intermediul forajelor

hidrogeologice executate la fiecare 700 800 m. Datele rezultate din masuratori vor fi

permanent analizate in cadrul documentatiilor de analiza a comportarii constructiilor, ce se

vor intocmi anual.

Pentru amenajarea Izlaz, care are clasa de importanta II si categoria de importanta

A, in conformitate cu HG 768/1997, beneficiarul este obligat sa asigure urmarirea speciala

pe toata durata de existenta a acesteia.

1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si

esalonarea perioadei de implementare

Durata aproximativa a etapei de constructie a fost estimata la 5 ani.

Ca masura de protectie a siturilor de importanta speciala avifaunistica (pentru a se

evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor), se va

realiza o planificarea adecvata a lucrarilor de constructii. In acest sens organizarea

lucrarilor de executie ce includ activitati de defrisare de arbori, desecari, sau alte actiuni

care duc la distrugerea unor habitate de reproducere pentru unele specii, se vor face in


43/165


43

lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere

(martie iunie), sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). Acest grafic va avea ca

obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie.

Durata de functionare/exploatare nu este limitata in timp si nu se pune problema

dezafectarii proiectului dupa o anumita perioada.

1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii

Planului

Implementarea P.A.T.J. I.J. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE A

RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI DUNARE, va genera doua tipuri de activitati:

- activitati de constructie in perioada de executie. Implica lucrari de anvergura

pentru realizarea infrastructurii (drumuri, diguri, amenajarea propriu-zisa alacului de acumulare si barajului aferent, retea de alimentare cu apa,

canalizare, energie electrica, gaze, etc.), dar si lucrari de refacere ecologica

pentru limitarea impactului pe perioada exploatarii.

- activitatea de producere a energiei in perioada de exploatare, nefiind limitata

pe o anumita perioada de timp.

Pentru ambele tipuri de activitati au fost identificate principalele efecte ce pot fi

generate asupra factorilor de mediu si au fost propuse masuri de protectie a siturilor deimportanta avifaunistica din zona amplasamentului.

Prin implementarea planului se va realiza:

- productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin

valorificarea stocului natural + pompaj) cca. 150GWh/an;

- productie suplimentara de energie electrica, pe cascada Ipotesti-Islaz, prin

pompajul apei din Dunare - cca. 240 GWh/an.

- irigatii peste 1200 ha;- apararea impotriva inundatiilor a suprafetelor de teren limitrofe amenajarii - cca.

4000 ha;

- crearea de noi locuri de munca, atat pe perioada de constructie, cat si pe cea de

exploatare;

- imbunatatirea cailor de transport in zona.


44/165


44

- dezvoltarea economica a localitatilor din zona prin includerea obiectivului in

sistemul de taxe si impozite.

1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau

aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu P.A.T.Z.-I.J.-ulcare sunt avizate si care pot afecta Siturile de Importanta

Avifaunistica din zona studiata

Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in

5.06.2010, de pe pagina web a APM Teleorman (http://www.apmtr.ro/eia.php)

Din informatiile pe care le detinem, la momentul actual, in zona ariilor naturale

protejate de interes comunitar, urmatoarele planuri/programe au fost avizate:

a) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in

Regiunea 3 Sud Muntenia 2009-2010

Nrcrt

Denumireaproiectului

Titularulproiectulu

i

Datadepuneriisolicitarii

Deciziaetapei deincadrare

Proiectulface/nu

faceobiectul

proceduriitrans-

frontiera

Data si loculdezbaterii publice

Decizia

etapei de

analiza

Acordul de

mediuNr./dat

a

Datadezbate

riipublice

Loculdezbate

riipublice

Judetul Teleorman

9.

Indiguirerau Olt pesectorul de

Izlaz Moldoveni

A.N.A.R.DIRESCT

IAAPELOR

OLT

15.09.2009

Proiectul sesupuneevaluarii

impactului

-30.11.2009

PrimariaIslaz

10.12.2009

1/19.012010

b) Planuri privind utilizarea terenurilor si alte planuri relevante existente;

Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Teleorman - 2009- 2010

Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt 2009-2010.


45/165


45

CAPITOLUL 2. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE

DE INTERES COMUNITAR

2.1. Metodologie generala

- DE INVESTIGARE A SPECIILOR VEGETALE SI ANIMALE SI A HABITATELORDE INTERES COMUNITAR

- DE EVALUARE A POPULATIILOR DE PASARI IN ARIILE DE PROTECTIESPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA)

2.1.1. Metodologia generala de investigare a speciilor si habitatelor

Se vor corela doua metodologii:

A. Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata

a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar (OM nr. 19/2010).

B. Metodologia care respecta prevederile Uniunii Europene cu privire la

monitorizarea speciilor si habitatelor de interes comunitar in vederea stabilirii starii

favorabile de conservare, adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract .

Urmatoarele conditii generale si specifice s-au impus pentru a asigura consistenta si

focalizarea asupra monitorizarii speciilor si habitatelor de interes comunitar.

Conditii generale

Monitorizarea s-a concentrat asupra speciilor si habitatelor de interes, listate in

anexele OUG nr. 57/2007.

Monitorizarea a presupus colectarea, verificarea si analiza datelor privind arealul,

suprafata, populatia, distributia, evolutia, habitatul speciei, starea de conservare,

perspectivele viitoare, pentru siturile Natura 2000 intersectate de plan, mentionate

anterior.

Echipamente

Echipamente specifice activitatii de monitorizare a starii de conservare a

diferitelor tipuri de habitate: masina de teren, sonde de sol;


46/165


46

Echipamente de teren: rucsaci, saci de dormit, izoprene, saltele, bocanci,

jachete, pantaloni, polar, corturi, lanterne cap, busole mulifunctionale, binocluri,

reportofoane, etc.

Echipament digital de cartografie: Spatial data collecting system - GPS (5-10m

precision),

Echipament foto: camere foto digitale, obiective pentru camere foto digitale,

suporturi de memorie pentru camere foto digitale, blitzuri, trepiede, acumulatori pentru

camere foto digitale, huse si genti pentru camere foto digitale, filtre pentru balansul de

alb, set de curatat lentile, telemetru laser.

Masuri de management

S-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

- masurile prevazute in Planurile de Management ale ariilor naturale protejate.- alte instrumente de management prevazute de legislatia in vigoare.

Masuri de conservare si evaluarea impactului lor asupra statutului de

conservare

Impactul acestor masuri aspura statutului de conservare: s-a prezentat o vedere

generala la nivel national/regional/local, indicand speciile sau habitate afectate de masuri,

impactul asupra statutului de conservare si suprafata in cauza.

Masuri pentru evitarea deteriorarii habitatelor si a perturbarii speciilor

Descrierea generala a principalelor masuri luate la nivel national: descrierea a fost

sumara si s-a detaliat pentru cazurile siturilor in parte. In cazul in care a fost relevant, s-a

facut referire la rapoarte publicate si pagini web.

Masuri pentru asigurarea protectiei speciilor

Masuri pentru protectia stricta a speciilor:

Masurile necesare pentru stabilirea unui sistem de protectie a speciilor au fostlistate pe grupe de specii (ex: amfibieni, reptile, plante vasculare, etc.) sau pe specii, in

cazul in care este potrivit.

Colectare/explorare/recoltare:

Au fost prezentate principalele masuri pentru a reglementa

colectarea/explorarea/recoltarea in natura a specimenelor speciilor.


47/165


47

Calitatea datelor

S-au prezentat informatii privind calitatea datelor utilizate in calcularea arealului

actual si caracterizarea biodiversitatii. Buna ex. pe baza unor inventarieri vaste,

Moderata ex. pe baza unor date partiale extrapolate, Slaba ex. pe baza unor date

incomplete sau parerea expertului.

CONCLUZII

Aceasta sectiune cuprinde evaluarea starii favorabile de conservare(SCF), adaptata

conditiilor din Romania si pentru prezentul contract.

La finalul studiului, rezultatele evaluarii parametrilor pentru SCF sunt prezentate

utilizand cele patru categorii disponibile: favorabil, nefavorabil, rau, necunoscut.

2.1.1.1. Metodologia generala de evaluare a speciilor de plante si a tipurilor

de vegetatie/habitate

Surse de informare

Inventarieri nationale, regionale, locale, atlase, diferite studii si publicatii. Hartile

disponibile de distributie a vegetatiei/habitatelor.

Specii cheie (tipice) pentru tipul de vegetatie/habitat

Unul din parametrii care s-a evaluat pentru prezentul studiu este statutul de

conservare a habitatelor pentru care s-a desemnat situl. Acesta trebuie sa ramana

favorabil, fapt ce presupune ca statutul de conservare a speciilor cheie (tipice) ale

habitatului respectiv sa fie favorabil.

Metode pentru aceasta evaluare au fost: opinia expertului, observatiile in teren,

fotografiile, inventarieri nationale, colectarea in sit a unor fragmente pentru determinare si

date din Lista Rosie si/sau Cartea Rosie pentru speciile de interes conservativ.

In selectarea speciilor cheie s-au luat in considerare urmatoarele:

- speciile sa fie bune indicatoare pentru calitatea favorabila a habitatului,

-

detectarea speciilor cheie s-a realizat prin metode nedestructive si necostisitoare.

- gradul de flexibilitate in selectarea speciilor a fost restrans de necesitatea de

consecventa in utilizarea speciilor caracteristice sau speciilor cheie (care influenteaza in

mod semnificativ structura si functia habitatului).


48/165


48

Metoda Braun-Blanquet

S-a utilizat metoda de esantionaj - cea a releveurilor fitosociologice (ridicarilor

fitocenologice), metoda conceputa de Braun-Blanquet si perfectionata de scoala floristica-

fitocenologica (de la Zrich - Montpellier sau central-europeana).

Special pentru habitatele incluse in Natura 2000 s-a consemnat prezenta/absenta

habitatelor de interes conservativ si, in mod special, a habitatelor prioritare. Astfel, s-a

folosit lucrarea Habitatele din Romania, 2005, 2006 pentru echivalarea sistemelor folosite

in Romania si in Europa).

2.1.1.2. Metodologia generala de evaluare a grupelor de animale

Nevertebrate

Metodologia de investigare a nevertebratelor a presupus confirmarea prezentei/

absentei unor specii cheie din siturile studiate (date calitative) precum si evaluarea

habitatului specific necesar pentru reproducerea si dezvoltarea speciei. Perioadele de

prelevare au fost stabilite in functie de ciclul biologic al speciilor vizate, in general s-au

efectuat studii de teren in primavara, vara si toamna pentru a surprinde intreaga

diversitate a nevertebratelor.

Vertebrate

Pesti. Recoltarea pestilor din apele de ses se recomanda a se realiza cu ajutorul

aparatelor de pescuit electric (electrofishing), de putere diferita, functie de debitul apei si

caracteristicile conductivitatii apei. Aceasta metoda necesita echipamente care permit

realizarea unei inventarieri totale a resurselor acvatice, fara a cauza moartea exemplarelor

recoltate. Identificarea speciilor se face in teren pe baza caracterelor de morfologie

externa.

Amfibieni. In cazul amfibienilor metoda a constat in inventarierea si observarea

habitatelor acvatice de reproducere si a celor terestre inconjuratoare. Inventarierea

amfibienilor se face cu precadere primavara, perioada in care are loc migratia de

reproducere a adultilor catre habitatele acvatice (in special balti) si cand speciile pot fi

identificate atat pe baza adultilor reproductivi, cat si pe baza pontelor si larvelor acestora.

EVALUARE ADECVATA Islaz

Documents

Transcript of EVALUARE ADECVATA Islaz