Etiologia TSA

Etiologia TSATeorii psihosocialeDeficit inascut Leo KannerInghetare emotionalaMame negativeAmenintare emotionala permanenta Bruno Bettelheim schizofrenia copiluluiTeorii biologiceTSA sindrom cauzat multiple conditii afecteaza SNCIntarziere mintalaIncidenta crescuta epilepsieRubeola congenitalaFenilcetourieMcBride (1998) hiperserotoninemie5HT hidroxitriptaminaGoldberg (2009)5HT2 folosind PET si izotopi Setoperone (FIS ) pe un lot 17 adultiSerotonina in ariile cortexului cerebral mai scazutSerotonina plachetara mai crescutaC. Happ, Lose & Piven (2007), Ruse et al, Stone et al (2008)Parinti fenotip specific/border marker genetic/liability genetic TSADificultati sociale, comportamente rigideAfectarea comunicariiStereotipiiDiferente cognitiveTeorii biologiceLeboyen (1999), Fatemi (2002), Rojas (2004), Peterson, Baron Cohen (2006) citati de Goldberg (2009)Cresterea serotoninei plasmaticeScaderea nivelului plasmatic al reelin-eiScaderea volumului hipocampului stangAlterarea volumului substantei cenusiiScaderea activitatii cerebrale

Nu se cunoaste teoria cresterii 5HT in trombocite si scaderea in creier5HT2 nu urmeaza mecanismele clasice ale modelului receptor regulation Goldberg (2009)Teorii geneticePredispozitie genetica3 studii pe gemeni comparand rate autism la monozigoti si dizigoti cu acelas cromozom X36,5 89% monozigoti respectiv 0% la dizigoti2,5 3% autism la frati, 50-100 mai mare decat populatia generalaSimptome autistic-like greu de identificatTulburari obsesiv-compulsiveTulburari personalitate schizoida Ktetelaars et al.(2008)Moduri specifice de trasmitere - diferiteCr15 / Cr5 / CrX

Sindromul cromozom X fragil (FMR1) gena intarzierii mintale marker 1964Locusul fragil Xq273X fragil repetitie tripla a (CGG) citozin-guanin-guaninTeorii geneticeMerhar (2006) citand Baron Cohen, Gillberg si Coleman, s.a.12,3 25% pacientii cu autism au si alte afectiuniCoexistenta altor boli sdr. Down, fenilcetouria, rubeola congenitala, sdr. alcoolic fetalBuxbaum (2005)TSA idiopatic 90-95%TSA secundar 5-10%Anomalii cromozomialeAfectarea unei singure geneExpunerea la factori de mediu, rubeolaAc valproictalidomina

Identificarea genelor TSA

Variatii genetice cauzaleDeletii sau duplicatii regiunii 15q11g13 Sdr Prader Willi/Angelman sau PW/ASSdr DownSdr Smith MagenisSdr deletiei 22q13 (gena SHANK3/PROSAP2Alte gene asociate cu intarzierea mintala si TSAGena X linkateGena MeCP2 Sdr RettGena FMR1 Sdr X fragilGena TSC scleroza tuberoasaGena DHCR7 Sdr Smith-Lemli-OpitzGena neroligin NLGN3 si NLGN4Gena neurotripsinei ATR-X

Teorii geneticeTeorii geneticeAsocierea studiilor replicateSubunitati ale receptorilor GABA de pe cromozomul 15Interactiunea GABRA4 GABRA1Transportul de serotonina SLC6A430% nivel crescut serotoninaInhibitorii selectivi ai recaptarii ISSR imbunatatesc TSAHTTLPR moduleaza expresia geneiForma scurta sau lungaDoua de acelas tip cresc riscul TSATransportorul aspartat-glutamat AGC1 (SLC25A12)Gens Engrailed-2 (EN2)Factor de transcriptie implicat in dezvoltarea cerebeluluiLinkat in TSA Bauxbaum , J.D., 200583 perechi de frati cu autism, 113 markeri, 13 regiuniDoua noi regiuni pe cromozomii 2q si 17q High resolution karyotip HRK

Teorii geneticeAsocierea studiilor replicateWassink 2007 in favoarea studiilor cromozomialeAfectarea fizica si comportamentala asociata cu anomalii cromozomiale Intarzierea mintalaEpilepsiiDismorfii facialeAnomalii fiziceStudiile pe gemeni si familie componenta genetica cu risc in fraterie 50% si heritabilitate 90%

Anomalii citogenetice la AIAnomalii 5% la copii (sdr. X fragil, microdeletii si duplicatii ale cromozomilor 15q11.2, 13q din Sdr. Prader Willi si Angelman) Wassink et al. 2007

Teorii neuroanatomiceVolker 2000 cercetarile neuroanatomice vizeaza:Mezocortexul filogeneticHipoplazie lobii cerebrali VI si VII din vermis90% scadere celule PurkinjeEmisferul stang, imatur sau afectat perinatalLobul temporal, largirea ventricolului lateral stang, 15% TSAModificari celulare majore in amigdala si hipocampEncefalita cu Herpex simplex, afectare lob temporal TSADisfunctia emisferului stang (anomalii limbaj, profil cognitiv, deficienta sociala)Teorii neuroanatomiceStudiile de neuroimagerie chimica si morfometrica10% crestere perimetru cranian la 3-4 aniSubstanta alba si cenusie crescute ca volumRaspuns inflamator in cerebel si cortexul frontal

Studii de neuropatologie

Studii de neuroimagerie functionalaV. Teorii neuropsihologiceExpresia sociala si perceptia stimulilor socialiDefect perceptual cognitiv un esec in extragerea informatiei relevante din expresia facialaIpoteza motivatiei sociale anomalii la nivelul sistemului de recompensaDeterminism epigenesis

Probabilistic epigenesisV. Teorii neuropsihologice2. Teoria mintiiToM capacitatea de a atribui celorlalti credinte si cerinte cu scopul de a le intelege comportamentul

Peter Fonnagy si Efrain Blaieberg (2003) mentalizingBejamin Badcook (2009) mentalizare, empatie, mind-reading, mind-blindness, hipersistematizare, hipoempatizareRillig (2004) creierul social, intentia celuilaltKoyama et al. (2005) citirea emotiilor, expresia emotionalaV. Teorii neuropsihologiceSarcinile vizual-spatialeNeuroanatomia cautarii vizualeTeoria hipersistematizarii si hipoempatizariiEmpatiaMecanismele sistematizariiTeoria extremului creier masculinAfectarea functiilor executiveTeoria coerentei centraleNeuronii in oglindaVI. Ipoteze neurochimiceSerotonina

Dopamina

Haloperidolul

Opioidele endogene VII. Teorii imunologiceVIII. Ipoteze psihofarmacologiceCresterea activitatii dopaminergiceHiperserotoninemiaSimilaritati cu consumatorii de opiaceeAlte observatii:Carbonat de litiuAgonisti adrenergiciAmfetamineAntidepresive tricicliceIX. Alti factori implicati in TSARolul factorilor ante- si perinataliRolul stresului oxidativRolul timerosaluluiAnomalii placentareVarsta parintilor

ConcluziiEtiologia TSAStudiile arataModificari anatomice la nivelul creieruluiModificari ale functionarii retelelor neuronaleAnomalii ale reglarii proceselor ontogeneticeFactori de mediuExpunere la anumiti factoriUnele infectii viraleTratament anticonvulsivant in sarcinaIstoric familial de boli autoimune

ConcluziiExtrem de importanteEvaluarea semnelor precoceEvaluarea retelei functionaleEforturile geneticienilor

Cercetatori din domeniu preocupatiManifestari precoce TSAAnomaliile de crestere ale creieruluiReteua neuronala si neuropatofiziologiaCrearea modelului animal - zebrafish

Comunicarea diagnosticului de TSAComunicarea diagnosticului de TSADiagnostic dramatic si stresant, emotii:Frica si disperareRusine si autoinvinovatireEchipa multidisciplinara efectueaza evaluari (psihiatrica, psihologica, neurologica, genetica, paraclinica, etc.)Pas spre parteneriat terapeutic familie echipa multidisciplinaraReactie de doliu fata de copilul ideal

Comunicarea diagnosticului de TSAAtitudinea terapeuticaExplicarea natura si caracteristicile boliiBoala cronicaEvolutia si modificarileAnticipeazaEvolutia si prognosticulAjutarea familiei sa accepte realitateasa inteleaga procesul terapeuticsa depaseasca sentimentul vinovatiei (etiopatogenie, referinte bibliografice, materiale informative, etc.)sa fie participanti activiComunicarea diagnosticului de TSAEmpatieIntelegere si parere de rauCunoastem emotiile si putem oferi Ajutor Liniste si calm in familieFurie, Anxietate, Depresie, Vinovatie - VulerabilitateDepasirea emotiilor cu mare dificultateFamilia ajutata sa canalizeze EforturileResurse materialeEmotiile

Comunicarea diagnosticului de TSAParintii invata sa se poarte cu copilul lorAtitudinea adaptata si adecvata nevoilor specialeObservare si incurajare compartament individualizatFrica de parerea celorlalti si rusine de boalaSocializare, grupuri de terapie si povesti de viata

Suport social, informational si materialOrganizatii si societati de protectie si ajutor Autism

Diagnosticul instrumental de TSADiagnosticul instrumental de TSAADIR (Autism Diagnostic Interview Revised)Michael Rutter, MD; FRS, Ann Le Couteur; MBBS; Catherin LordAcuratetea diagnosticuluiStabilirea tratamentuluiStabilirea planului educational Atat Copii cat si Adulti varsta mintala peste 2 aniEvalueaza trei domenii fuctionaleLimbaj / ComunicareInteractiuni socialeComportamente stereotipe, automate, repetitiveSustinerea diagnosticului sau determinarea nevoilor cliniceDiagnosticul instrumental de TSAADIR - intrebarile acopera 8 ariiIstoria subiectului (familia, educaia, diagnosticul, medicatia, etc. )Observarea comportamentuluiComportament timpuriu si puncte de referintaAchizitia si pierderi ulterioare (limbaj sau abilitati)Functionarea limbaj si comunicareaDezvoltarea pe plan social si joculInterese si comportamenteComportamente relevante clinic (agresivitatea, autoagresivitatea, simptome epileptice, etc.)Diagnosticul instrumental de TSAADOS (Autism Diagnostic Observation Schedule)Catherin Lord; Michael Rutter, MD; FRS, Pamela DiLavore; Susan RisiActivitati care permit observarea comportamentelor sociale si comunicareModulul I copii cu limbaj nedezvoltatModulul II copii care nu vorbesc fluentModulul III copii care vorbesc fluentModulul IV adolescenti care vorbesc fluentDiagnosticul instrumental de TSAADOS (Autism Diagnostic Observation Schedule)Modulul I copii cu limbaj nedezvoltatJoc liber; Joc cu baloane de sapunRaspuns la numeAnticiparea rutinei sociale si la obiecteImitatia functionalasi simbolicaPetrecere de ziua de nastereGustariDiagnosticul instrumental de TSAADOS (Autism Diagnostic Observation Schedule)Modulul III copii care vorbesc fluentConstructie de cuburiJoc imaginativ; Joc interactiv combinatPrieteni / SinguratateDescrierea unei imaginiReproducerea unei povesti / conersatii / unui evenimentDesene animateDificultati socialeTratamentul Psihofarmacologic al TSATratamentul Psihofarmacologic al TSANu exista marker biologic specific identificat drept cauza a TSANu exista tratament psihofarmacologic specific care sa vindece autismul (Tsai, 2009)

AntipsihoticeAntidepresiveAnticonvulsivanteAmfetamineAgonisti alfaadrenergici