escarele de decubit,plagile.doc
Transcript of escarele de decubit,plagile.doc
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
1/26
Escarele de decubit
Def. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între 2 planuri dure (os şi pat).
Cauzele pot fi:
a) Generale sau determinate, de exp:- Paralizii ale membrelor
- t!ri de subnutri"ie
- #bezitate
- $%rst!
- &olna'i adinamici cu ateroscleroz!
b) Locale sau favorizante , în e'itarea c!rora inter'ine asistenta medical!:
- en"inerea îndelungat! în aceeaşi pozi"ie
- ute ale len*eriei de pat şi de corp
- +irimituri (biscui"i, p%ine, gips)
- gien! defectuoas!
Regiuni expuse escarelor
1) Decubit dorsal
- egiunea occipital!
- #mopla"i
- oate- egiunea sacrococcigian!
- !lc%ie
2) Decubit lateral
- m!r
- egiunea tro/anterian!
- +e"ele laterale ale genunc/ilor
- aleole
3) Decubit ventral
- 0%mple
- meri
- reasta iliac!
- 1enunc/i
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
2/26
- 3egetele picioarelor
iscurile sunt determinate de : starea general!, starea nutri"ional!, starea psi/ic!,
capacitatea de mobilizare, incontinen"a, starea pielii. E'aluarea riscului la escare se face
la internarea bolna'ului în spital şi la fiecare 4-5 zile, în func"ie de e'olu"ie.
MIJLOAC D !"#$I"
e adreseaz! cauzelor locale sau fa'orizante şi reprezint! %cartea de vizit&' a
asistentei medicale. Escarele por ap!rea în c%te'a ore sau în c%te'a zile, formarea lor fiind
'ariabil!, depinz%nd de factorul de risc şi de toleran"a pielii la presiune îndelungat!.
Principiile tratamentului preventiv
c/imbarea de pozi"ie
- e'it! imobilizarea
2
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
3/26
- se face la 2 sau 6 ore7 la ne'oie, mai des
- este necesar! o foaie de supra'eg/ere a escarelor, în care se noteaz!:
- orele de sc/imbare şi pozi"ia: 8 9 337 9 3;7
4-337 25-3;3
- aspectul cutanat
- zonele de masa*
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
4/26
-re/idrateaz! pielea (masa* cu unguent /idratant sau ap! şi s!pun)
-fa'orizeaz! starea de bine şi confort înl!tur! durerea, anxietatea, a*ut! la g!sirea
for"ei şi energiei
Indicaii:
( pentru to"i bolna'ii imobiliza"i care prezint! factori de risc
- în momentul sc/imb!rii pozi"iei, pe toate regiunile expuse
!rinci*ii+
( se face întotdeauna pe pielea curat!, dup! ce bolna'ul a fost sp!lat şi i s-a sc/imbat
aşternutul
( se face cu un unguent pe m%na goal!, în direc"ia circula"iei de întoarcere de *os în sus,
iar la ceaf! şi umeri in'ers-de sus în *os şi circular spre exterior
( se face pe o zon! mai mare dec%t suprafa"a interesat!- masa*ul nu trebuie s! fie dureros, pozi"ia bolna'ului s! fie confortabil!, iar durata sa
de aproximati' @ minute.
Contraindicaii+
- nu se face bolna'ului cu febr!, suferind de cancer, cu infec"ii ale pielii sau cu
septicemie
Materiale necesare+
(unguentul
Instalarea *acientului+
( se înc/id ferestrele, se aşaz! bolna'ul într-o pozi"ie 'ariabil!, în func"ie de zon! şi, în
acelaşi timp confortabil! pentru asistenta medical!.
• Prin utilizarea alternati'! de cald şi frig
- se face în loc de masa*
Obiective+
( fa'orizeaz! re'asculariza"ia tisular!, pro'oc%nd, alternati', o 'asodilata"ie şi o
'asoconstric"ie local! (se face de mai multe ori).
Indicaii+
( escare stadiul
!oziia bolnavului+
( ca la masa*
8
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
5/26
Materiale necesare+
( cuburi de g/ea"! şi ap! cald!
,e-nica+
- se aplic! compresa cu g/ea"! de mai multe ori pe locul escarei, pentru a ob"ine
o 'asoconstric"ie
- apoi, se înc!lzeşte şi se usuc! zona prin tamponare, p%n! se ob"ine o
'asodilata"ie
- se face de 6-8 ori
,ratament+
1. local , în func"ie de stadiu
• pt.stadiul , masa*, unguente, 'iolet de gen"ian!
• pt.stadiul , cald şi frig, pansament gras (cu za/!r), bioxiteracor
• pt.stadiul , pansamente
2. 1eneral - e refer! la alimenta"ie, tratamentul cu antibiotice şi al st!rii
generale.
Com*licaii+
( infec"ii locale ale pl!gii
- septicemie
@
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
6/26
Fiziopatologia escarelorPresiunea exagerata si prelungita in punctele de spri*in poate determina alterari la ni'elulmicro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la isc/emie. 3aca presiunea nu este
imediat eliminata, escara poate de'eni foarte gra'a in scurt timp.
Fazele de evolutie
1. Eritemul
3escriere: - inrosirea locala a pielii la ni'elul zonei unde a existat o presiune indelungata.,ratament+ ( cautarea imediata a cauzei si inlaturarea
acesteia( su*rimarea s*ri/inului *e zona cutanata afectata *ina la dis*aritia totala a eritemului
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
7/26
2.Flictena
Descriere+ (zona este inrosita0 fierbinte si *rezinta una sau mai multe basicute uneori
*ielea *oate fi usor cra*ata
( .a*are din cauza *rezentei unui cor* strain sau a unei arsuri dar si din cauza *resiunii sau fortelor de frecare eaerate
0ratament: - cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei- suprimarea spri*inului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala;ocal 9 golirea basicii de lic/id seros sau sero-/ematic.e aplica un pansament uscat de 2ori pe zi. nainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a e'ita deteriorarea
superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca.
A
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
8/26
3.Dezepidermizare
4
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
9/26
Descriere+ "e*rezinta momentul a*aritiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului
e*itelial0 *rin moartea celulelor din zona atinsa de isc-emie. Are 2 faze+ a) afectarea e*idermului4 foto 1)
b) afectarea e*idermului si dermului4 foto 2)
0ratament: e face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de cloramina turnata in *et.e foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.)sau bioxiteracol spra= aplicat pe rana peste care se pune un pansament steril. Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata
B
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
10/26
4. Placa de necroza
Descriere+ In acest stadiu sunt atinse toate straturile *ielii+ e*iderm0 derm0 -i*oderm. Are 3 forme de manifestare+ $ecroza neara0 uscata4 foto1)
5tadiul fibrinolitic4 foto 2)
Aravarea *ana la os cu decolare( eista necroze0 frecvent infectii0 bursite0 *seudobursite. 5unt atinbsi musc-ii0 tesutul ras0 tesutul a*onevrotic0 ca*sula si
osul4osteita).4foto 3)
Acest stadiu este o com*licatie a escarei care *oate duce c-iar la moartea subiectului
*rin su*rainfectie si se*ticemie.0ratament: onsult si tratament medico-c/irurgical de specialitate.
5
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
11/26
5. Faza de granulatie
Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in
care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie.
Tratament: Pansamentul se va aplica in scopul stimularii “inmuguririi”, avand ca obiective:
absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii, mentinerea suprafetei umede
Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru
ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos.
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
12/26
6.Faza de epidermizare
3escriere: n acest stadiu se inc/eie procesul cicatriceal.,ratament+ 5e va urmari inc-iderea ranii0 *revenind formarea cicatricei c-eloide *rin
stimularea reenerarii *ielii cu creme nutritive si masa/ in /ur stimulind astfelvascularizatia.
Consecinte ale escarei;a ni'el fiziologic:-cresterea spasticitatii
-cresterea durerii neurologice-persistenta retractiilor musculo-tendinoase-dezec/ilibrul 'ezico-sfincterian-aparitia altor complicatii asociate diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite;a ni'el psi/o-social-intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respecti'e-repercursiuni pe plan economic, psi/ic si social
2
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
13/26
Metode de prevenire:-#bser'area foarte atenta de 2 ori pe zi a zonelor in care se formeaza cu predilectieescare.-asa* superficial la ni'elul zonelor cu risc n scopul stimularii 'ascularizatiei.
In scaunul rulant - zone predispuse: tuberozitatile isc/iatice-
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
14/26
picior7 daca prezer'ati'ele pentru deri'area urinii sunt prea stranse, acest lucru poateconduce la formarea unor escare pe penis.
estimentatia-u se recomanda umplerea buzunarelor, deoarece aceasta poate exercita presiune in
anumite puncte.-Este utila e'itarea pantalonilor stramti si indepartarea butoanelor, capselor de la blue*eans, pantaloni sau /aine.-
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
15/26
Du*& tim*ul scurs de la *roducere+
( recente (sub ore)
- 'ec/i - care dep!şesc ore de la producere7 acestea se
consider! pl!gi infectate
Du*& *rofunzime+
( superficiale7 profunde
Du*& straturile anatomice interesate ( pentru ca'it!"i naturale (abdomen, torace, craniu),
pot fi:
- nepenetrante - c%nd nu dep!şesc în'elişul seros
- penetrante - se refer! la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur!, dura
mater)7 pl!gile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un 'iscer parenc/inratos
sau ca'itar F perforante Du*& evoluie *ot fi+
- necomplicate7 complicate
caracteristici ale pl"gilor
*rin t&iere - au marginile regulate, limitate, se 'indec! repede7 cele operatorii sunt
de obicei aseptice
*rin 6ne*are ( sunt cele mai frec'ente şi cele mai înşel!toare, gra'itatea lor este în raport
cu ad%ncimea, sediul şi gradul de infectare7 pl!gile limitate ad%nci fa'orizeaz!dez'oltarea germenilor anaerobi7 pl!gilor prin în"epare cu creion c-imic le trebuie
acordat! o aten"ie deosebit!, mai ales c%nd în plag!, r!m%n fragmente de creion, deoarece
substan"a c/imic! continu! s! ac"ioneze şi s! distrug! "esuturile7 în"ep!turile m%inii pot
produce leziuni inflamatoare
- determin! panari"ii
*rin contuzii ( în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructi'e, deci
pl!gi ale organelor profunde: creier, muşc/i, ficat, splin!, rinic/i, intestin etc., f!r! s&
existe o plag! a pielii
*rin mu7c&tur& de animale 9 se suprainfecteaz! cu regularitate7 pot fi poarta de intrare
pt.turbare7 muşc!turile de 'iper! produc fenomene generale toxice
*rin arme de foc 9 se caracterizeaz! prin distruc"ii mari , sunt foarte complexe
simptomatologia pl"gilor
@
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
16/26
5im*tome locale+
( durerea este 'ariabil! ca intensitate, poate ceda spontan sau dup! antialgice7
reapari"ia cu caracter pulsatil atrage aten"ia asupra dez'olt!rii infec"iei
- im*otena funcional& este partial! sau total! şi are drept cauz! durerea sau lezarea
elementelor musculo-articulare, osoase sau ner'oase
5emne obiective+
- *rezena unei soluii de continuitate în pl!gile mari, aşa-numitele pl!gi cu
mari dilacer!ri, se pot obser'a distrugeri mari at%t de piele, c%t şi de 'ase,
muşc/i, ner'i, fragmente de oase sau diferite organe situate în
profunzime7 uneori, p!r"i din aceste organe pot s! ias! prin marginile pl!gii7
aceasta s.n.evisceraie
- /emoragia este 'ariabil!, ca şi abunden"a s%nger!rii, în func"ie de 'asullezat.
5emne enera8e+
( pulsul poate fi rapid - ta/icardic - în pl!gi înso"ite de /emoragii externe sau interne
sau de şoc traumatic.
- tensiunea arterial! - dac! scade - denot! prezen"a unei /emoragii sau a unui şoc
traumatic
- febra poate a'ea semnifica"ia debutului infec"iei sau resorb"ia unor /ematoamevindecarea pl"gilor
# se poate realiza prin 'indecare primar!, 'indecare secundar!, 'indecare ter"iar!
#indecarea *rimar&49*er *rimam: sau 9*er *rimam intentionem:)
- este 'indecarea ce se ob"ine de la început, f!r! complica"ii7 este 'indecarea ideal!
pentru orice plag! operatorie7 'indecarea se produce în -4 zile
#indecarea secundara (Gper secundamH sau per secundam intentionemH):
- în acest tip de 'indecare este întotdeauna prezent! infec"ia, spre deosebire de
'indecarea primar!
#indecarea tertiar& (Gper tertiam intentionemH):
- se produce atunci c%nd o plag! e'olueaz! un timp pe linia 'indec!rii secundare şi
apoi se sutureaz! în scopul scurt!rii e'olu"iei
tratamentul local al pl"gilor
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
17/26
0ratamentul 'ariaz! în func"ie de ni'elul la care se acord! asisten"a (locul
accidentului, la dispensar sau la spital). ndiferent de ni'elul la care se inter'ine,
pentru a îngri*i o plag! în mod corespunz!tor se cere ca :
- îngri*irea s! se fac! în condi"ii de asepsie perfect!
-s! se asigure, prin pansament, o bun! absorb"ie a secre"iilor
-plaga s! fie prote*at! de factorii noci'i 9 termici, infec"ioşi din mediul încon*ur!tor
-s! fie asigurat un repaus al regiunii lezate
0ratamentul local al pl!gilor s! se fac! cu a*utorul pansamentelor.
$volu!ia %i complica!iile pl"gilor
#rice plag! accidental! se consider! contaminat! cu microbi c/iar din momentul în
care s-a produs. ?n primele ore de la producerea unei plagi, for"ele proprii ale
organismului combat efectul noci' al microbilor, distrug%ndu-i (prin diapedez!,fagocitoz!).
3ac! nu s-a tratat o plag! în primele ore microbii, at%tt cei aerobi c%t şi cei
anaerobi, se dez'olt! foarte mult. Pl!gile netratate în timp util de'in purulente, se
pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemia.
3e aceea, este necesar un prim a*utor la locul accidentului:
- /emostaza
- aplicarea unui pansament protector - transportul accidentatului la o unitate sanitar!
&ngri'irea pl"gilor recente care nu au dep"%it 6 ore de la accident
- calmarea durerii
- toaleta local! minu"ioas!, proced%nd astfel:
- dac! plaga este într-o regiune cu p!r, se rade p!rul în *urul pl!gii p%n! la o distan"!
de cm de marginea pl!gii
-se spal! pielea nelezat! din *urul pl!gii cu ap! şi apoi cu ser fiziologic
- se dezinfecteaz! cu alcool sau cu tinctur! de iod
Atenie; Pielea din /urul *l&ii se dezinfecteaz! prin badi*onare, care începe de l%ng!
plag! şi se îndep!rteaz! de aceasta.
e cur!"!, apoi, plaga cu ri'anol I, cloramin! 8 I clor acti' sau, mai bine, cu ap!
oxigenat! care antreneaz! la suprafa"! micii corpi str!ini prin spuma pe care o produce7
A
http://purulente.se/http://purulente.se/
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
18/26
apa oxigenat! are şi ac"iune /emostatic!.
(bserva!ie: extragerea corpilor str!ini din plag!, precum şi excizarea şi îndep!rtarea
"esuturilor de'italizate sunt realizate de medic7 dac! este cazul, 'a face /emostaza prin
leg!tura 'asului şi sutura pl!gii7 aceste pl!gi se pot 'indeca Jper primamK.
)ten!ie* Este interzis! explorarea instrumental! oarb! a unei pl!gi în afara unui
ser'iciu c/irurgical de specialitate.
Pl"gile vec+i
Pl!gile care dep!şesc ore de la accident se consider! infectate7 li se face acelaşi
tratament descris mai sus, îns! plaga nu se sutureaz! primar.
De retinut: ;a pl!gile septice, pielea din *urul lor se cur!"! circular, de la exterior spre
interior. Pl!gile 'ec/i, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz! prin sp!l!ri cu
solu"ii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin! şi ri'anol sau solu"ie deantibiotic conform antibiogramei. Pansamentul umed se mai numeşte microclimat umed
şi se realizeaz! într-o t!'i"! renal! steril!, în care se îmbib! dou!-trei comprese cu solu"ia
indicat! ompresa umed! 'a fi acoperit! cu una-dou! comprese uscate, apoi se fixeaz!
pansamentul, fie prin înf!şurare (banda*are), fie fix%nd compresa care acoper!
pansamentul cu leucoplast sau cu galifix7 pl!gile 'ec/i se panseaz! şi se controleaz!
zilnic.
Foarte important* #bligatoriu, în ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului, conform#rdinului ministrului s!n!t!"ii, aprobat cu nr. ..CA65 din 52.56.BB@ .
,ipuri particulare de pl"gi
Pl!gi prin în"epare cu spini 'egetali:
- spinul trebuie extras complet, la ne'oie, recurg%ndu-se la incizie c/irurgical!
- dac! nu s-a extras este posibil! dez'oltarea unei infec"ii (abces, flegmon)
Profilaxia antitetanos este obligatorie.
Pl!gile prin în"epare plantar! (cui, s%rm!) fa'orizeaz! dez'oltarea unor infec"ii 'irulente7
se trateaz! c/irurgical în ser'icii de specialitate.
Pl!gile prin în"ep!tur! de insect! (albine, 'iespi), prin inoculare de 'enin, produc
fenomene alergice: prurit, /iperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de
sufocare, frisoane, con'ulsii, şoc anafilactic sau colaps.
-ngri'irea unei pl"gi operatorii
4
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
19/26
Plaga suturat! neinflamat! se trateaz! prin pansare steril!.
- se degreseaz! cu benzin! tegumentul din *urul pl!gii
- se dezinfecteaz! cu tinctur! de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan"! de -
A cm, folosind, la fiecare ştergere, alt tampon
- plaga suturat! se dezinfecteaz!, de asemenea, printr-o singur! ştergere cu
tamponul îmbibat în tinctur! de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz! din nou tegumentul din *urul pl!gii
- se acoper! plaga cu compres! steril! 9 pansamentul se fixeaz! dup! metoda
cunoscut!
Profila"ia antitetanic!
0oate pl!gile produse în mediu şi cu agen"i traumatici suspec"i trebuie tratate în
mod special.
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
20/26
Atenie+ la persoanele alergice desensibilizarea se practic! numai în spital.
Anatoin& tetanic! (
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
21/26
p!tur! etc.) sau sus"inut! de o infirmier!, s! fie uşor accesibil! pentru asistent!.
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
22/26
• ?n spiral! 9 se conduce faşa şerpuind acoperind turele o 6-ime, restr%ng%nd
faşa pe alocuri prin mane'ra policelui7 este indicat! pentru banda*area gambei
şi a antebra"ului
• ?n form! de 4 9 se începe cu ture circulare subarticulare7 se trec oblic peste
articula"ii şi se conduc deasupra articula"iei alte ture circulare, se continu! de
c%te'a ori şi se termin! înf!şarea deasupra articula"iei cu ture circulare7 este
indicat! pentru înf!şarea articula"iei cotului şi genunc/iului, regiunii capului,
pumnului
o pansamentele scrotului: bandaj în T, suspensor etc.;
o în regiunea perineala si anala: bandaj în T;
o bontul de amputatie: înfasare recurenta cu o fasa sau 2 fase, etc.
o în regiunea piciorului: înfasare în 8
o la nivelul degetelor: înfasare circulara, înfasare în 8, spica;
o în regiunea inghinala: spica inghinofemurala unilaterala sau bilaterala;
o
22
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
23/26
• ?n Gspic de gr%uK sau spica 9 se efectueaz! ture
circulare deasupra articula"iei7 faşa se duce în forma
cifrei G4K , fiecare tur! acoperind-o pe cea dinainte C6
sau 2C6 7 se termin! înf!şurarea cu ture circulare la
punctul de spri*in7 este indicat! pentru regiuni articulare
sau ing/ino-abdominale, scapulo-/umerale
• ?n e'antai 9 se efectueaz! o tur! oblic! deasupra articula"iei şi turele
urm!toare se conduc din ce în ce mai oblic, a*ung%nd circulare în mi*locul
articula"iei7de la acest punct se desf!şoar! oblic în sens in'ers7 este indicat! în
regiunea cotului şi genunc/iului
26
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
24/26
• apelin! (calot!) 9 faşa se fixeaz! în *urul capului, deasupra arcadelor
spr%ncenoase, l!s%nd libere pa'ilioanele urec/ii, apoi se acoper! bolta
cranian! cu ture oblice fixate prin ture circulare7 la cap
• ono- şi biocular 9faşa se fixeaz! în *urul capului cu ture circulare, apoi , la
monocular, se trece cu ture oblice peste oc/i, aduc%nd faşa sub urec/ea
bolna'ului7 se face din nou o tur! orizontal! pe frunte, apoi oblic, repet%nd
succesiunea de ture oblice şi orizontale p%n! la acoperirea complet! a
oc/iului7 la binocular, în locul turelor orizontale, faşa se conduce oblic peste
cel!lalt oc/i, turele încruciş%ndu-se deasupra r!d!cinii nasului form%nd o
spic!7 la sau ambii oc/i
• Praştie 9se ia o faş! lung! de 5,@-m şi lat! de @-cm, se despic! capetele
astfel înc%t s! r!m%n! numai în mi*loc o bucat! de @cm nedespicat!, care se
fixeaz! pe nas7 capetele superioare se trec sub pa'ilionul urec/ii şi se înoad!
în regiunea occipital!7 ramurile inferioare se trec pe deasupra urec/ilor,încruciş%nd pe cele superioare şi se fixeaz! în partea posterioar! a capului
pu"in lateral, ca s! nu deran*eze bolna'ul în decubit dorsal7 la nas
• !p!stru 9la fel ca la praştie, mi*locul se aplic! pe b!rbie sau buze, ramurile
superioare se încrucişeaz! în regiunea occipital! şi se leag! deasupra frun"ii,
28
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
25/26
iar ramurile inferioare deasupra creştetului capului, l!s%nd libere urec/ile7 la
b!rbie
• +aşa în 0 9este compus! din 2 feşe7 una se trece în *urul abdomenului,
deasupra crestelor iliace, aceasta ser'ind drept spri*in pentru cealalt!, care se
trec dublu între coapse , acoperind perineul7 se utilizeaz! pentru perineu
• &asmaua 9se foloseşte pentru imobilizarea membrului superior şi fixarea
pansamentelor7 este format! dintr-o bucat! de p%nz! alb! de form!triung/iular!, p!trat! sau dreptung/iular!, forma şi dimensiunile ei 'ariind
dup! scopul şi regiunea unde se aplic! basmaua triung/iular!, numit! şi
eşarf!7
• Eşarfa 9 men"ine în pozi"ie de repaus m%na, articula"ia m%inii, cotului şi
antebra"ului. e aşeaz! m%na lezat! pe mi*locul basmalei triung/iulare, care
are '%rful îndreptat spre cot. apetele ei se str%ng în *urul g%tului şi se
înnoad!, d%nd antebra"ului pozi"ia necesar!. $%rful basmalei se aduce înainte peste cot şi se fixeaz! cu un ac de siguran"!. &asmaua se poate folosi şi pentru
banda*are : cap, m%na şi laba piciorului, toracele, s%nul, oc/iul şi urec/ea.
2@
-
8/17/2019 escarele de decubit,plagile.doc
26/26