Epictet - Manualul Si Fragmente_Part12
1
MANUALUL. FGMENTE 13 alcăit (D., III, 13-14). Aşad, Epictet se distinge de sto1c1 prin personificarea divinităţii şi prin tonul religios feent, dar rmîne fidel docinei pteiste a şcolii stoice 1 . Epictet nu �oncepe un zeu trscenden, generator şi hegemon al i- versului, şi nici nu crede în nemurirea suflelui, precum creştinii. P gîndirea sa religioasă şi prin etica austeră, rmîne un păgîn şi un precuor al creştinilor. Ideile şi atidinea religioă a lui Epictet a făcut posibilă leza relaţiei sale directe cu învăţăt creştină3. Ediţi ca . Za 4 şi K. Kuipe consideră că Epictet a citit Noul Testament, dar A. Bonhoffet şi Dougl Sha 7 resping aceste supoziţii, :lfiînd că stoicismul şi creştinismul au fost mişcări plele şi indeפndente. Noi considerăm că există inteerenţe, dar acestea sint subordonate unor concepţii divee despre lume. su•icismul tîiu şi creştinism au exist cee influenţe recipre. Epictet îi numeşte pe cştini Galileeni şi-i admiră penu eroismul lor în faţa primejdiilor, dar consideră atidinea acestora ca o sre de suflet iraţională. El cere discipolilor săi s1nici devoţiunea creştinilor, dar condusă de raţiune. Adar, inteerenţele existente fac pae din sisteme de gîndire opuse. l.a stoici, zeul se conndă cu nat, raţiea guvee univeul, individul e independent şi deat de vulgul stăpînit de patimi şi interese, pe cînd la creştini, zeul e relevat, viaţa pmînteă pregăteşte vial eteă, iar credinţa, smerenia, iubirea, speranţa cuceresc mulţimea. Ambele învăţă se intilnesc în dispreţuirea bunulor materiale, vremelnice. S10icismul rămîne, toşi, o filosofie a elitei, pe cînd creştinismul este o credinţă a mulţimii. Tonul feent religios al lui Epictet se înalţă, eori, la 1. G. Peפ, filosofia re/igiosa di Epicteto, în ,,Rivi di Filofia N· scolrica", 8, 1916, p. 2-20. J. V. A. Bn, morale sociale des demiers Stoicie: neque, Epictete, Marc-Aule, Ps, 1967, p. S4 s.v. 1 M.J. nge, philosop hie re/ igie d'Epictet e et la Chstianime, in .. Revue Biblique", t. , 19 1 2, p. S-21. 4. Th. , r Stoir Epiet und sein Verltni m Chrtentum, Erlag, 1894. K. Kuiפr, Epicte en de Chrite/ij moraa/, s, 1Ί. ''· A. Bonhoffer, Epiet und Ne Twment, Gicsn, Toפ 1911. uglas Sh, Epictetus and The N Ttament. London. 1914.
-
Upload
baracuda324 -
Category
Documents
-
view
276 -
download
11
description
Epictet - Manualul Si Fragmente_Part11
Transcript of Epictet - Manualul Si Fragmente_Part12
-
MANUALUL. FRAGMENTE 13
alctuit (D., III, 13-14). Aadar, Epictet se distinge de sto1c1 prin personificarea divinitii i prin tonul religios fervent, dar rllmne fidel doctrinei panteiste a colii stoice1. Epictet nu oncepe un zeu transcendenr2, generator i hegemon al universului, i nici nu crede n nemurirea sufletului, precum cretinii. Prin gndirea sa religioas i prin etica sa auster, rllmne un pgn i un precursor al cretinilor.
Ideile i atitudinea religioas a lui Epictet a fcut posibil leza relaiei sale directe cu nvtwa cretin3. Erudii ca Th. Zahn4 i K. Kuipe..S consider c Epictet a citit Noul Testament, dar A. Bonhoffet i Douglas Sharp 7 resping aceste supoziii, :lfirrnnd c stoicismul i cretinismul au fost micri paralele i independente. Noi considerm c exist interferene, dar acestea sint subordonate unor concepii diverse despre lume. ntre suicismul trziu i cretinism au existat certe influene reciproce. Epictet i numete pe cretini Galileeni i-i admir pentru eroismul lor n faa primejdiilor, dar consider atitudinea acestora ca o stare de suflet iraional. El cere discipolilor si s1nici devoiunea cretinilor, dar condus de raiune. Aadar, interferenele existente fac parte din sisteme de gndire opuse. l.a stoici, zeul se confund cu natwa, raiunea guverneaz universul, individul e independent i detaat de vulgul stpnit de patimi i interese, pe cnd la cretini, zeul e relevat, viaa pllmntean pregtete via\ll etern, iar credina, smerenia, iubirea, sperana cuceresc mulimea. Ambele nvturi se intilnesc ntru dispreuirea bunurilor materiale, vremelnice. S10icismul rmne, totui, o filosofie a elitei, pe cnd cretinismul este o credin a mulimii.
Tonul fervent religios al lui Epictet se nal, uneori, la un 1. G. Pepe, LD filosofia re/igiosa di Epicteto, n ,,Rivista di Filosofia Neo
scolasrica", 8, 1916, p. 2-20. J.. V. A. Bodson, LD morale sociale des demiers Stoiciens: seneque, Epictete,
Marc-Aurele, Paris, 1967, p. S4 s.v. 1 M.J. Lagrange, LtJ philosophie re/igiewe d'Epictete et la Christiani.sme, in
.. Revue Biblique", t. IX, 1912, p. S-21. 4. Th. Zalm, Der Stoiker EpikJet und sein Verhltni.s rum Christentum, Erlagen,
1894. "'1 K. Kuiper, Epictetw en de Chri.ste/ijke moraa/, Amsterdam, 1906. '' A. Bonhoffer, EpikJet und tku Neue Teswment, Gicssen, Topelmann, 1911.
Douglas Sharp, Epictetus and The New Testament. London. 1914.
![Manualul si fragmente - Epictet - Libris.ro si... · 2018-07-20 · in ra g\ N t) \) qJ q) c) q) C) N q) a^ ra o c) C) F d F z z rfl FEi 4D^ t] D I p z z + o^ c) €) o tr Q c) q)](https://static.fdocuments.net/doc/165x107/5e4a7e9cae934978fb1fa75e/manualul-si-fragmente-epictet-si-2018-07-20-in-ra-g-n-t-qj-q-c.jpg)
