Elemente+componente+ale+unei+asamblari+mecanice+ff.pdf

8/18/2019 Elemente+componente+ale+unei+asamblari+mecanice+ff.pdf

1/200

TEHNOLOGIE MECANICĂ

GENERALĂCURS NR. 3


2/200

ELEMENTE COMPONENTE ALE UNEI ASAMBLĂRI

MECANICE


3/200

Organe de maşiniStructura mecanismelor

Element cinematic

Cuplă cinematicăLanţ cinematicMecanisme

Componente ale mecanismelor

Cuplaje

LagăreArbori

Osii

Fusuri

Asamblări

DemontabilePene

Inele tronconice

Caneluri

Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directă

Asamblări cu clemăAsamblări cu strângere pe con cuşurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire

Îmbinări prin nituire

Elemente elastice


4/200


Element cinematic


Componente ale mecanismelorCuplaje

LagăreArbori

Osii

Fusuri

Asamblări

DemontabilePene

Inele tronconice

Caneluri



Nedemontabile

Sudare

Lipire


Elemente elastice


5/200

Elementul cinematic este un corp material component al mecanismului

care atunci când este mobil, are rolul de a permite transmiterea mişcării şi a forţei.In teoria mecanismelor noţiunile de element cinematic şi organ de maşină (ex. :pistonul, biela, manivela, cama, roata dinţată, cureaua etc.) sunt sinonime.


6/200

Elementele cinematice se clasifică după următoarele criterii:


7/200


8/200


Element cinematic



LagăreArbori

Osii

Fusuri

Asamblări

DemontabilePene

Inele tronconice

Caneluri



Nedemontabile

Sudare

Lipire


Elemente elastice


9/200

1. Cuplă cinematică

Cupla cinematică reprezintă legătura mobilă, directă dintre două elementecinematice, realizată în scopul limitării libertăţilor de mişcare relative dintre acestea şitransmiterii mişcării de la un element la altul.

Legătura se poate realiza continuu sau periodic şi are loc pe o suprafaţă, linie saupunct.

1.1 Clasificarea cuplelor cinematice

a) Din punct de vedere structural cuplele cinematice se împart în cinci clase după numărulgradelor de libertate interzise de cuplă.

Gradul de libertate reprezintă numărul parametrilor scalari independenţi necesaripentru a determina, la un moment dat, poziţia unui corp în raport cu un sistem de referinţă.

Un corp liber în spaţiu are 6 grade de libertate ce corespund componentelor pecele trei axe Ox, Oy, Oz ale vectorului translaţie v şi a vectorului de rotaţie instantanee ω alemişcării sale. (fig.1.2)


10/200

Cele 6 libertăţi de mişcare pot fi limitate introducând anumite condiţii de legăturăcare pot suprima mişcarea într-o direcţie sau pot impune o relaţie între mărimile unorcomponente ale translaţiei şi rotaţiei instantanee.

Dacă se notează cu L numărul gradelor de libertate pe care cupla cinematică le

permite elementelor ei (0 ≤ L ≤ 6) şi cu m numărul mişcărilor anulate de cuplă (1 ≤ m ≤ 5 ),rezultă relaţia:

L = 6 −m (1.1)

Clasa cuplei cinematice este dată de numărul mişcărilor anulate m.


11/200


12/200

Pentru stabilirea clasei unei cuple cinematice se procedează în felul următor:- se fixează unul din elementele cuplei;- se ataşează celuilalt element un sistem triortogonal de axe Oxyz şi i se studiază

posibilităţile de mişcare.


13/200


Element cinematic

Cuplă cinematicăLanţ cinematic Mecanisme


LagăreArbori

Osii

Fusuri

Asamblări

DemontabilePene

Inele tronconice

Caneluri



Nedemontabile

Sudare

Lipire


Elemente elastice


14/200

Lanţul cinematic reprezintă un ansamblu de elemente mobile legate între ele prin cuplecinematice de diferite clase. Toate elementele lanţului fiind mobile, folosirea lui în tehnică este posibilănumai după ce i s-a fixat unul din elemente.


15/200


16/200

Mecanismul este un lanţ cinematic închis, cu un element fix (sau presupusfix), care are proprietatea că pentru o mişcare dată unuia sau mai multor elemente

în raport cu elementul fix, toate celelalte elemente au mişcări univoc determinate.Se spune astfel că mecanismul este desmodrom.


17/200


18/200

Grad de mobilitate

Deoarece mecanismul este un caz particular al lanţului cinematic, când unelement al acestuia este fix, se va introduce noţiunea de grad de mobilitate în loc degrad de libertate.

Prin grad de mobilitate al unui mecanism se înţelege numărul posibilităţilorsale de mişcare sau al gradelor de libertate ale elementelor mobile în raport cu

elementul fix.Unul din elementele lanţului cinematic al mecanismului fiind fix, rezultă că din

numărul total de elemente e se scade unul.


19/200

Excepţii în determinarea gradului de mobilitate

In structura mecanismelor, pe lângă elementele şi cuplele cinematice carestabilesc caracterul mişcării, pot interveni uneori elemente şi cuple care nu au influenţăasupra mişcării celorlalte elemente.

a) Elementele cinematice pasive îndeplinesc un triplu rol si anume:

consolidează mecanismul, uşurează trecerea prin poziţiile extreme şi evită rigidizarea satemporară sau inversarea mişcării.

La stabilirea gradului de mobilitate al unui mecanism, elementele cinematice

pasive împreună cu cuplele aferente se exclud din calcul.Exemplu: Mecanismul patrulater consolidat (fig.1.6).


20/200


21/200

d) Articulaţii multipleCupla de rotaţie ce leagă mai mult de două elemente cinematice se numeşte

cuplă de rotaţie multiplă. O cuplă multiplă este echivalentă cu „ p ” cuple simple.

Exemplu: Mecanismul concasorului cu fălci (fig.1.10).


22/200

e) Sunt situaţii în care numărul cuplelor nu este evident (fig.1.11a). In aceste cazuri

se pot face transformări structurale care nu influenţează mobilitatea

mecanismului (fig.1.11b). In fig.1.11c cupla cinematică din B deşi este de clasa

a treia (articulaţie sferică) se va lua în calculul gradului de mobilitate ca o cuplă de

clasa cinci. Aceasta deoarece cupla B are restricţii comune de mişcare cu celelaltecuple.

A li lă i l l


23/200

Analiza structurală a mecanismelor plane

Transformarea mecanismelor

In structura mecanismelor plane, intră elemente şi cuple cinematice de clasa cinci, de rotaţieşi de translaţie (cuple inferioare), precum şi cuple superioare de clasa a patra la care contactul estepunctiform în plan.

Principiul formării mecanismelor planeStudiul cinematic al mecanismelor impune adoptarea unui criteriu unitar de clasificare

structurală având la bază noţiunea de grupă structurală sau cinematică.Prin grupă structurală se înţelege un lanţ cinematic cu grad de libertate zero.Pe aceasta bază s-a format principiul lui Assur care fundamentează clasificarea structurală a

mecanismelor: orice mecanism poate fi format prin legarea succesivă la elementul conducător (sauelementele conducătoare) şi la elementul fix a grupelor structurale.Reprezentarea convenţională a acestor grupe este redată în tabelul 1.1.


24/200

Grupele structurale sunt caracterizate prin: clasă, ordin şi aspect.Clasa este dată de rangul maxim al elementelor cinematice componente; ordinul

este dat de numărul cuplelor exterioare libere iar aspectul reprezintă variantele sub caregrupele se pot prezenta constructiv, ţinând seama de numărul şi poziţia cuplelor detranslaţie aflate în structura lor.

Convenţional se admite că elementul fix şi elementul conducător formează unmecanism motor de clasa I numit şi mecanism fundamental (fig.1.14 a si b).

Mecanismele se formează adăugând la mecanismul fundamental (M.F) una saumai multe grupe structurale (fig.1.15).


25/200

Operaţia inversă formării mecanismelor este descompunerea acestora. Oricemecanism poate fi descompus în grupe structurale şi elemente motoare legate de batiu.

Clasa şi ordinul unui mecanism sunt determinate de clasa şi ordinul celei maicomplexe grupe structurale care intră în componenţa mecanismului.

In scopul precizării clasei şi ordinului unui mecanism se procedează astfel:- se precizează elementul conducător (M.F);- se porneşte de la cel mai îndepărtat element faţă de elementul conducător şi se extrag

succesiv grupele structurale până se ajunge la elementul conducător.

Operaţia de extragere a grupelor structurale se execută identificând existenţa lor în

succesiunea de la grupa cea mai simplă – diada – către grupele complexe, cu condiţia ca,după extragerea unei grupe, ceea ce rămâne sa fie tot mecanism.

Exemplu: Mecanismul mesei basculante a laminorului de tablă (fig.1.16). Mecanismul are încomponenţă mecanismul fundamental MF (0,1) şi două diade (4,5) şi (2,3).


26/200


27/200

27


28/200

28


29/200

29


30/200


31/200

31


32/200

32


33/200


Element cinematic


Componente ale mecanismelor Cuplaje

LagăreArbori

Osii

Fusuri

AsamblăriDemontabile

Pene

Inele tronconice

Caneluri



Nedemontabile

Sudare

Lipire

Îmbinări prin nituireElemente elastice


34/200

Cuplajele sunt organe de masini ce asigura legatura permanenta sauintermitenta necesara transmiterii miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de laun organ de masina la altul montat pe acelasi arbore, fara a se modifica valoarea sisensul momentului de torsiune.

Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii

organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumitelimite de viteze.


35/200

Cuplaje permanente sensibile cu elemente rigide pentru

abateri :

Cuplaje permanente mobile cu elemente rigide pentru abateri unghiulare


36/200


37/200

Cuplajele permanente :

• Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acastacategorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

• Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetelearborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arboresi manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi.

Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor demanson pe arbore cu ajutorul suruburilor.


38/200

Cuplajele intermitente (ambreiajele)

Sunt cele care permit cuplarea (ambreierea) sau decuplarea (debreierea)

arborilor atat in mers cat si in repaus, fara a fi demontate. Ele pot fi :

I. COMANDATE1. manual , cu ajutorul parghiilor

2. electric

3. pneumatic

4. hidraulic

II. AUTOMATE

Ambreiaj cu frictiune centrifug : pot intrerupe automat legatura dintre

arborii cuplati, in cazul aparitiei unor suprasarcini in timpul functionarii. Cand

turatia arborelui motor depaseste o anumita valoare, fortele centrifuge ale

falcilor 1 depasesc fortele rezistente si se va crea o presiune de contact pe

tamburul 2 care va fi astfel antrenat. Daca fortele rezistente ating o valoare

prea mare, ele vor invinge fortele centrifuge si se produce decuplarea.


39/200


40/200


41/200


42/200

Funcţionarea ambreiajului mecanic se bazează pe forţele

de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de

suprafeţe sub acţiunea unei forte de apăsare.


43/200

Organe de maşini


44/200


Element cinematic



LagăreArbori

Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri



Nedemontabile

Sudare

Lipire



45/200

LAGARELE sunt organe de masini complexe care asigura rezemarea si rotirea osiilor si

arborilor sub actiunea sarcinilor ce actioneaza asupra lor. Contactul cu lagarele se

realizeaza prin intermediul fusurilor, care sunt zone de sprijinire alea arborilor sau

osiei.


46/200


47/200

In cazul acesta , frecarea apare

intre suprafata exterioara a

fusului si suprafata interioara a

lagarului , care se numeste

CUZINET .

L a g a r e c u a l u n e c a r e

Materialele pentru cuzineti, care satisfac aceste conditii sunt: aliaje ale

plumbului cu cuprul, aliaje pe baza de zinc, fonte, oteluri, materiale metalice

sintetizate (obtinute prin metalurgia pulberilor), materiale bimetalice sub forma

de benzi din doua aliaje diferite, materiale sintetice nemetalice (textolit, cauciuc,

materiale ceramice, materiale plastice).Lubrifiantul folosit reduce frecarea in lagar, deci ii prelungeste durata de

functionare si, in plus, asigura protectia impotriva coroziunii, amortizarea

socurilor, transportul caldurii din interiorul lagarului spre mediul exterior.

Materialele folosite pentru ungerea lagarelor cu alunecare sunt uleiurile

minerale, unsori consistente, lubrifianti solizi (talc, bisulfura de molibden) care

se utilizeaza in stare de pulberi.


48/200

In cazul lagarelor cu rostogolire cuzinetul

este inlocuit cu un rulment si de aceea se mainumesc si lagare cu rulmenti; aici frecarea se

realizeaza intre elementele rulmentului.

Partile componente ale unui rulment

sunt:

1.Inelul interior si cel exterior, care formeaza

calea de rulare;2.Corpurile de rostogolire, care pot avea forma

de bile, role, ace;

3.Colivia, care pastreaza distanta intre

corpurile de rostoglolire.


49/200


50/200

Lagare Radiale

Le realizam, de regula, cu 5 segmenti oscilanti,

rezemati simetric pe câte un pivot sferic, solutie

care permite asezarea corecta a acestora în raportcu fusul, în orice situatie, si deci realizarea unor

conditii de functionare foarte apropiate de cele

teoretice.


51/200

Lagare axiale

Se remarca printr-un sistem original deegalizare a apasarilor pe segmenti, tip

Kingsbury, solutie recunoscuta ca asigurândfiabilitatea maxima pentru lagarele axiale,realizat într-o constructie deosebit de

compacta, ceea ce permite montarea acestora în gabaritul lagarelor axiale obisnuite, cusegmenti oscilanti pe inel rigid.


52/200

Materialele din care se confectioneaza elementele rulmentului sunt diferite:

corpurile de rostogolire (bilele) si calea de rulare pot fi dintr-un otel special pentru rulmenti

(RUL1, RUL2 STAS 1456/1-80) iar colivia se executa din oteluri obisnuite, duraluminiu, bronz

sau material plastic.

Dintre variantele constructive existente, cele mai utilizate sunt cele cu rulmenti

radiali cu bile si cele cu rulmenti axiali cu bile.

In cazul unor sarcini si turatii mari sunt de preferat rulmentii cu role cilindrice sau

conice in favoarea rulmentilor cu bile.


53/200


54/200

CONSTRUŢII ÎN COLIVIE


55/200

Lagare

Organe de maşini


56/200

g şStructura mecanismelor

Element cinematic



Lagăre Arbori

Osii

Fusuri


PeneInele tronconice

Caneluri



Nedemontabile

Sudare

Lipire



57/200

Osiile şi arborii sunt organe de maşini,care au rolul de a transmite mişcarea de

rotaţie simplă şi de a susţine elementele

constructive aflate în mişcare de rotaţie.


58/200

OSII

Osiile sunt organe de maşini care au rol de rezemare pentrualte organe de maşini.

• Se clasifica dupa:

Mobilitate : fixe;

rigide.

Constructiv: netede; în trepte.


59/200

Clasificarea osiilor :


60/200

Clasificarea osiilor :a) Osii fixe-sunt reazeme

pentru elementele care

se rotesc pe ele.

b) Osii mobile-se rotesc în

reazeme împreună cu

elementele fixate pe ele

ARBORII


61/200

ARBORII

Arborii- organe de mașini care au rolul de a prelua și transmite mișcarea de

rotație

CLASIFICAREA ARBORILOR


62/200

CLASIFICAREA ARBORILOR

1.Dupa tipul solicitarii: - arbori solicitaţ i la torsiune

- arbori solicitaţ i la încovoiere şi torsiune

2.Dupa numarul reazemelor : - arbori pe 2 reazeme

- arbori pe mai multe reazeme

3.Dupa comportarea la vibraţ ii: - arbori rigizi

- arbori elastici

4.Dupa poziţ ia în care lucrează: -arbori orizontali

-arbori verticali

-arbori înclinaţ i


63/200

Arbori cu secţiune constantă

Arbori în trepte


64/200

Tipul materialului Denumirea industriala

Oţel carbon de uz general OL42 ,OL50 , OL60

Oţeluri de calitate OLC25 , OLC35 , OLC45

Oţeluri aliate de constructie 13 CN 30 , 21 Mo MC 12 ,15 C08 ,18 MC , 16 Mo CN 13

Oţel turnat Forjat pentru obţinerea formei

şi a dimensiunilor

Materiale metalice neferoase Alama , duraluminiu pentruindustria de aparate

Materiale plastice

ţ


65/200

rborii drepţ i

-sustin organe de ma şini aflate în mişcare de rota ţ ie (roţ i

dinţ ate , ro

ţ i de curea , rotoare de motoare , cuple) ;

-transmit momente de torsiune organelor de ma şini (sunt

solicita ţ i în timpul funcţ ionarii la incovoiere şi torsiune ).

rborii coti

ţ i

-susţ in organele de ma şini în mişcare de rota ţ ie (cuple ,

roţ i dinţ ate , rotoare de generatoare electrice) ; sunt

solicita ţ i în timpul funcţ ionarii la încovoiere , torsiune ,mai rar la întindere şi compresiune .


66/200


67/200

PĂRȚI COMPONENTE ALE ARBORILOR

P il l b il


68/200

Parţile componente ale arborilor

1- fusuri 2- zone de calăre3-tronsoane de calare

(manetoane)

FUSURI


69/200

FUSURIFUSURILE –REPREZINTĂ ZONELE ARBORELUI CARE REALIZEAZĂ CONTACTUL CU

LAGĂRUL


70/200

Asamblarea osiilor

- osiile se fixează prin presare , pene sau şuruburi şi transmit lagărelor în care sunt fixate forţele transversale primite de la organele de maşinipe care le susţin .


71/200



72/200

Structura mecanismelor

Element cinematic



LagăreArbori

Osii

Fusuri

Asamblări Demontabile


Caneluri

Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemăAsamblări cu strângere pe con cuşurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire




73/200

Structura mecanismelor

Element cinematic



LagăreArbori

Osii

Fusuri



Caneluri

Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemăAsamblări cu strângere pe con cuşurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire



74/200


75/200


76/200


77/200


78/200


79/200

Asamblari prin pene

Definitie


80/200

Asamblarea cu pană reprezintă îmbinarea

demontabilă a două piese cu axa geometrică

longitudinală comună (în general de tip arbore-

butuc), utilizînd organele de maşini numite PENE .

Definitie


81/200


82/200


83/200


84/200


85/200


86/200

se utilizează cel mai frecvent pentru montarea pe arbori a butucului roţilor;au rolul de a transmite momentul de răsucire de la arbore la butuc sau invers;se (de)montează prin batere cu ciocanul sau cu ajutorul unor prese speciale;canalul de pană se realizează prin aşchiere (cu freze deget, prin broşare etc.) şitrebuie să aibă o lungime egală cu lungimea penei care urmează se introduce;

PENE FĂRĂ STRÂNGERE: A – paralelă; B – disc; C – fixată prin şuruburi;


87/200

PENE CU PRESTRÂNGERE:A – înclinate cu nas;B – înclinată (fără nas);C – tangenţiale;


88/200

PENE LONGITUDIN LE


89/200

Pene

tangenţiale

Pene

tangenţiale

PENE LONGITUDIN LE


90/200

Pene paralele

FĂRĂ PR STRÂNG R

PENE LONGITUDIN LE


91/200


92/200

Sunt utilizate mai ales la asamblarea pieselor cilindrice;se montează şi se demontează foarte uşor;

dezavantaj: prelucrarea canalului de pană este scumpă;

Se montează prin batere cuciocanul şi, pentru a se evitapericolul strivirii, capetele penelor se execută rotunjit.

Penele de asamblare sunt realizate cuo înclinare de 30’…...10, iar penele utilizatepentru reglare cu o înclinare de 50.......100.Această înclinare are rolul de a împiedicaautodesfacerea asamblării.

CONDIŢIA DE AUTOBLOCAREELEMENTE DE TEHNOLOGIE

MATERIALE: oţeluri mai puţin rezistente (OL32, OL37, OL42), sau, mai nou,polimeri care se pot şi turna direct în canalul de pană.

PENE TR NSVERS LE


93/200

PENE TR NSVERS LE


94/200


Element cinematic


95/200

Element cinematic



Cuplaje

LagăreArbori

Osii

Fusuri



Caneluri

Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemă

Asamblări cu strângere pe con cuşurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire



96/200


97/200


98/200


99/200


Element cinematic


100/200

Element cinematic



Cuplaje

LagăreArbori

Osii

Fusuri



Caneluri

Bolţuri şi ştifturi Asamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemă

Asamblări cu strângere pe con cuşurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire



101/200

Asamblari prin stifturi


102/200

Forme constructive de stifturi


103/200

Forme constructive de stifturi


104/200


105/200

Ştifturile cilindrice pline• se montează cu strângere.• Deoarece la montări şi demontări repetate strângerea semicşorează, iar precizia necesară acestor ştifturi şi găurilor încare se montează este ridicată, domeniul lor de folosire esterelativ limitat.

• Se utilizează ca ştifturi de fixare şi mai puţin ca ştifturi decentrare.

• Sunt standardizate în 3 variante:• cu capete sferice,

• cu capete teşite şi•cu capete drepte.


106/200

Ştifturile cilindrice tubulare – se execută din bandă de oţel de arc prin rulare.

– Au avantajele că, datorită elasticităţii mari, pot fi montate în găuri mai puţin precise, preiau bine sarcinile cu şoc şi

rezistă la montări şi demontări repetate, ceea ce lerecomandă pentru utilizare pe scară largă.


107/200

Ştifturile conice netede – se execută în două variante:

• cu capete sferice

• şi cu capete teşite,

– având conicitate de 1/50.

– Se utilizează, în special, ca ştifturi de centrare, permiţândmontări şi demontări repetate.

– Dacă se montează în găuri înfundate, se recomandă

ştifturile conice cu cep filetat care asigură demontarea cuajutorul unei piuliţe.


108/200

Ştifturile conice cu capăt spintecat – se folosesc la asamblări încărcate transversal,

supuse vibraţiilor sau care au o mişcare rapidă de

rotaţie. – Capul spintecat, prin deformare uşoară, asigură

asamblarea împotriva ieşirii ştiftului.


109/200

Ştifturile crestate – realizează o fixare sigură, pot prelua sarcini dinamice şi nu

necesită mijloace suplimentare de asigurare şi execuţiefoarte precisă a găurilor.

– Se execută, în mod obişnuit, cu trei crestături dispuse la

1200 . – Crestăturile se practică

• pe toată lungimea• sau doar pe o porţiune

Materiale


110/200

Materiale

• Ştifturile se execută din• OL 50,

• OL 60,

• OLC 15,

• OLC 45 etc.,

– uneori tratându-se termic pentru mărirea durităţii superficiale


111/200


112/200


113/200

Asamblari prin bolturi

Definire


114/200

Definire

• Bolţurile sunt utilizate ca elemente de legătură în articulaţii

Forme constructive de bolţuri


115/200


• Standardele prevăd trei forme principale: – fără cap ( a, b şi c), – cu cap mic ( d şi e) – cu cap mare

toate aceste forme executându-se în două variante:• fără găuri de şplint-iforma A ( a)

• cu găuri de şplint - forma B (fc, d şi f).

Bolţurile mai pot fi prevăzute cu canale pentru inele elasticede rezemare ( b şi e).

F t ti d b lţ i


116/200


a b c d e

f

Materiale


117/200

Bolţurile se execută din: – OL 50,

– OL 60,

– OLC 15,

– OLC 35,

– OLC 45 etc. sau,

– în cazuri speciale, din oţeluri aliate.

Se recomandă tratamentul termic sau termochimic în

vederea măririi durităţii superficiale.


Element cinematic

Cuplă cinematică


118/200



CuplajeLagăreArbori

Osii

Fusuri



Caneluri

Bolţuri şi ştifturi Asamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemă

Asamblări cu strângere pe con cu şurubNedemontabile

Sudare

Lipire



119/200


120/200


121/200


122/200


123/200


124/200


125/200


126/200


127/200


128/200


129/200


130/200


131/200


132/200


133/200


134/200


135/200


136/200


137/200


138/200


139/200


140/200


Element cinematic

Cuplă cinematicăL ţ i ti


141/200

Lanţ cinematicMecanisme



Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri



Sudare

Lipire



142/200


143/200


Element cinematic

Cuplă cinematicăLanţ cinematic


144/200




Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri

Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bile

Asamblări cu strângere directăAsamblări cu clemă


Sudare

Lipire



145/200


146/200


147/200


148/200


149/200


Element cinematic



150/200




Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri


Asamblări cu clemă


Sudare

Lipire



151/200


Element cinematic



152/200

a ţ c e at cMecanisme



Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri



Sudare

Lipire



153/200


154/200


Element cinematic



155/200

ţMecanisme



Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri


Asamblări cu strângere pe con cu şurubNedemontabileSudare

Lipire



156/200


Element cinematic



157/200

Mecanisme



Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconice

Caneluri



Lipire



158/200


159/200


160/200


161/200


162/200


163/200


164/200


165/200


166/200


167/200


168/200


Element cinematic



169/200

Mecanisme



Osii

Fusuri


Pene

Inele tronconiceCaneluri



Lipire



170/200


171/200


172/200


173/200


174/200


175/200


176/200


177/200


Element cinematic



178/200



Osii

Fusuri


Pene


Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemăAsamblări cu strângere pe con cu şurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire



179/200


180/200


181/200


182/200


183/200


Element cinematic



184/200


Cuplaje

LagăreArbori

Osii

Fusuri


Pene


Bolţuri şi ştifturiAsamblări filetateŞuruburi cu bileAsamblări cu strângere directăAsamblări cu clemăAsamblări cu strângere pe con cu şurub

Nedemontabile

Sudare

Lipire


Elemente elastice


185/200

Definire,

• Arcurile sunt organe de maşini care realizează o legătură elastică între anumitepiese sau subansamble ale unei maşini.

• Prin forma lor şi prin caracteristicile mecanice deosebite ale materialelor dincare se confecţionează, arcurile au capacitatea de a se deforma sub acţiuneaunei forţe exterioare, preluând lucrul mecanic al acesteia şi înmagazinându-lsub formă de energie de deformaţie.

• La dispariţia sarcinii exterioare, energia înmagazinată este restituită sistemuluimecanic din care face parte arcul.


186/200

Clasificarea


187/200

•După solicitarea principală a materialului , se deosebescarcuri solicitate

•la torsiune,

•la încovoiere şi

•la tracţiune-compresiune.

După natura materialului din care este executat arcul, se

deosebesc

•arcuri metalice şi

•arcuri nemetalice.

Clasificarea


188/200

• După variaţia rigidităţii , arcurile pot fi cu – rigiditate constantă sau – cu rigiditate variabilă (progresivă sau regresivă).

• După forma secţiunii arcului, se deosebesc – arcuri cu secţiune circulară,

– inelară,

– dreptunghiulară,

– profilată sau – compusă.

Domenii de utilizare


189/200

• amortizarea şocurilor şi vibraţiilor (la suspensiileautovehiculelor, cuplaje elastice, fundaţia utilajelor etc.);

• acumularea de energie (la ceasuri cu arc, arcurile supapeloretc.), care apoi poate fi restituită treptat sau brusc;

• exercitarea unei forţe permanente, elastice (la cuplajele desiguranţă prin fricţiune, ambreiaje prin fricţiune etc.);

• reglarea sau limitarea forţelor (la prese, robinete de reglareetc.);

• măsurarea forţelor şi momentelor, prin utilizarea dependenţeidintre sarcina exterioară şi deformaţia arcului (la cântare, cheidinamometrice, standuri de încercare etc.);

• modificarea frecvenţei proprii a unor sisteme mecanice.

Materialele


190/200

condiţii generale, cum sunt:• rezistenţă ridicată la rupere,• limită ridicată de elasticitate,• rezistenţă mare la oboseală

• rezistenţă la temperaturi înalte,• rezistenţă la coroziune,• lipsa proprietăţilor magnetice,• dilataţie termică redusă,

• comportare elastică independentă detemperatură etc.


191/200


192/200

Arcuri elicoidale


193/200

ARCURI SPIRALE PLANE


194/200

• Este întâlnit, cu precădere, la mecanisme deceas şi aparate de măsură.


195/200

ARCURI LAMELARE


196/200

•Arcurile monolamelare se regăsesc, de

regulă, sub formă de lamelă încastrată la

un capăt şi liberă la celălalt capăt.

•Se utilizează ca arcuri de apăsare, în

construcţia instrumentelor de măsurare, lamecanisme cu clichet, mecanisme de

zăvorâre etc.

Arcuri în foi

sunt frecvent folosite la suspensia vehiculelor (rutiere şi


197/200

feroviare), în construcţia amortizoarelor, instalaţiilor deforjare, la tampoanele ascensoarelor etc.


198/200

ARCURI DISC

se utilizează ca arcuri


199/200

se utilizează ca arcuri

tampon la instalaţiile dematriţat sau ştanţat, la

fundaţia maşinilor grele,

la tampoanele unor

vehicule etc., acolo undetrebuiesc preluate şocuri

rare şi mari sau sarcini

statice foarte mari, cu

deformaţii relativ mici.


200/200

Elemente+componente+ale+unei+asamblari+mecanice+ff.pdf

Documents

Transcript of Elemente+componente+ale+unei+asamblari+mecanice+ff.pdf