Eficienta Memorarii Si Abilitati Metacognitive
-
Upload
ramona-andreea-muresan -
Category
Documents
-
view
31 -
download
0
Transcript of Eficienta Memorarii Si Abilitati Metacognitive
Eficiența memorării și abilitățile metacognitive
Funcționarea sistemului mnezic atenţie consolidare
Tipuri de memorie:1. Memoria senzorială (MS)
2. Memoria de scurtă durată (MSD) vs. memorie de lucru (ML)
3. Memoria de lungă durată (MLD)
ÎNVĂȚARE = modificare relativ permanentă a comportamentului unei
persoane
Encodare- Vizual, auditiv,etc.
Stocare- Repetiție - Mass practice
Reactualizare- Procesare semantică- Distributed practice
Fenomene mnezice relevante pentru procesul instrucțional1. facilitatea – informațiile achiziționate favorizează
învățarea unor informații similarea. proactivăb. retroactivă
2. efectul primordialității/efectul recenței
3. exercițiul- mass practice vs. distributed practice- manifestarea comportamentului (enactment) vs.
observarea comportamentului/lectură
4. automatizarea – supraînvățarea unor proceduri
Factori asociați cu stilul de predare care influențează transferul de cunoștințe din MSD în MLD1. Dublajul encodării (vizual și auditiv)
2. Asocierea informațiilor noi cu cele preexistente
3. Cantitatea de informații noi reținută din clasă
4. Strategiile instrucționale utilizate
5. Nivelul de analiză al informațieiSuperficial vs. semantic
Învățarea și corelatele sale biologice1. modificări la nivel
sinaptic
Stimul
Impuls electric
Modificări biochimice
Modificări sinaptice
Învățarea și corelatele sale biologice (cont.)2. creșterea nivelului de specializare a ariilor
corticale
expert
novice
Învățarea autoreglată. MetacognițiileAutoreglarea - monitorizarea, gestionarea și evaluarea
comportamentelorasociate învățării
Cum se dezvoltă capacitățile autoreglatorii?- Observarea unui model- Realizarea comportamentului cu ghidaj (prompting verbal)- Realizarea comportamentului individual prin autoghidaj (inner
speech)
Metacogniţia = cogniție despre cogniție= abilitatea de a gândi, de a reflecta asupra propriilor
experienţe de învăţare
Utilitate:- Planificare- Control
Strategii de învățare/strategii de studiu
învățare (learning strategies) vs. studiu (study strategies)
necesită un efort conștient, intenționat de organizare a conținutului
necesită procesarea de adâncime a informației
Strategii de învățare 1. Strategii de învățare din manuale/texte
scrise
Exercițiu
Capacitatea de procesare rapidă și corectă a textului
scris reprezintă un factor important în eficientizarea
învățării. Identificați comportamentele unui cititor eficient după cum urmează:- comportamente de scanare a textului- comportamente de parcurgere a textului- comportamente de aprofundare a cunoștințelor
a. Înainte de parcurgerea textului
- Survolarea materialului- Identificarea suporturilor de învăţare (learning aids)
b. În timpul parcurgerii textului
- Identificarea semnificaţiei informaţiilor din text- Author dialogue – întrebări factuale şi întrebări care implică
raţionamente- Sublinierea – proces selectiv- Adnotarea – cuvinte cheie/simboluri
c. După parcurgerea textului
- Reprezentarea materialului – ierarhii, secvențe, matrici- Răspunsuri la temele de reflecție
2. Strategii de învăţare din prezentările orale (lectorate)
Exercițiu
Explicați de ce luarea notițelor este un comportament important de studiu. Identificați cele mai frecvente
erori în ceea ce privește comportamentul de luare a notițelor.
a. Înainte de curs/lectorat
- Se parcurg materialele bibliografice (dacă e cazul)- Se pregătește modul de organizare a informațiilor
b. În timpul cursurilor/lectoratelor
NOTIȚELE- Se scrie data şi tipul prezentării (curs/seminar/laborator) - Se ține cont de amorse (cues) auditive și vizuale- Se iau pe tot parcursul expunerilor, dar şi al discuţiilor- Notiţele se iau cu abrevieri- Organizarea informațiilor (Outlining - Mapping)
c. După curs/lectorat
- Recitirea notițelor (5-10 minute) - identificarea informaţiilor neclare sau incomplete
- Autoadresarea întrebărilor şi sumarizarea
3. Strategii de învățare pentru examene
Exercițiu
Descrieți pe scurt etapele pe care le urmați în vederea
pregătirii pentru examene.
Etapele pregătirii pentru examene
1. Identificarea materialelor relevante (syllabus, bibliografie, notiţe, handout-uri)
2. Organizarea conținutului- Asociere suport de curs/manual cu notițe- Studiul tematic
3. Estimarea timpului necesar pentru învăţare – plan de studiu
4. Stabilirea strategiilor de învățare - Identificarea tipului de examen (grilă/eseu)- Autotestarea
5. Modificarea planului de studiu