Efectele Crizei Economice Globale in Spatiul European(Proiect Statistica)
-
Upload
mertic-diana -
Category
Documents
-
view
11 -
download
3
description
Transcript of Efectele Crizei Economice Globale in Spatiul European(Proiect Statistica)
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE „FILOSOFIE SI ŞTIINTE SOCIAL POLITICE”
Specializarea „RELAŢII INTERNATIONALE ŞI STUDII EUROPENE”
Efectele crizei economice globale in
spatiul european
Student : Mioara Crăciun
Anul II. Grupa III. R.I.S.E
Iaşi 2010
A. Argument
Agravarea efectelor negative ale crizei, precum şi declinul înregistrat de comerţul
mondial, au împins economiile europene în cea mai profundă recesiune de după cel de-al
doilea război mondial
Efectele dezastruoase ale crizei financiare pe continentul european sunt mai grave decât
s-a crezut iniţial, reiese din cea mai recentă estimare făcută de Comisia Europeană.
Conform acesteia, economia statelor din Uniunea Europeană înregistrează o scădere de
circa 4%, dublu faţă de prognozele iniţiale.
La începutul anului acestuia, Comisia Europeană preconiza pentru 2009, o scădere
economică în zona euro de aproximativ două procente. Ca şi cum cifra nu era îndeajuns
de alarmantă, cel mai recent raport economic dat publicităţii de Comisie relevă o realitate
şi mai dureroasă. Atât în UE, cât şi în zone euro, economia va scădea în acest an cu 4 la
sută. Pesimismul se resimte şi în cuvintele comisarului european pentru afaceri monetare,
Joaquin Almunia.
Agravarea efectelor negative ale crizei, precum şi declinul înregistrat de comerţul
mondial, au împins economiile europene în cea mai profundă recesiune de după cel de-al
doilea război mondial".
Nu-i mai puţin adevărat că procentul prezentat de recentele estimări ale Comisiei,
reprezintă, practic, o medie. Fiindcă situaţia diferă de la o ţară europeană la alta.
Germania de pildă, ţară a cărei economie este în mare parte dependentă de nivelul
exporturilor, resimte din plin, şi mai grav decât alte state, scăderea cererii mondiale
pentru produsele şi serviciile germane.
Chiar şi aşa, raportul Comisiei Europene prevede o scădere de aproximativ 5,4 la sută a
produsului intern brut german pentru anul în curs, cifra fiind sensibil mai bună decât cea
prezentată de analizele economice anterioare ale cabinetului de la Berlin.
În zona euro, numai Irlanda se confruntă cu probleme mai mari, înregistrând un scădere
economică de 9 la sută. Cât priveşte statele din afara zonei euro, Letonia pare a fi cel mai
grav lovită de criză. Declinul economic înregistrează în această ţară nu mai puţin de 13%.
Cifrele prezentate de Comisie invalidează însă optimismul manifestat de comisarul
european pentru afaceri monetare. Anul 2010 nu va fi un an foarte rău, dar nici un an al
însănătoşirii economice, estimează raportul Comisiei Europene. Mai exact, rata şomajului
va creşte vertiginos în UE.
B. CONSTRUCTIA TEORETICA A CERCETARII1. OBIECTIVELE CERCETARII
La nivelul teoretico-normativ al analizei, cercetarea de fata isi propune sa
analizeze:
O1. Declinul economic mondial si felul cum aceasta afecteaza Uniunea Europeana.
O2. Opinia cetatenilor cu privire la cotizatia pe care statul lor este obligata sa o
plateasca Uniunii.
O3. Felul in care criza afecteaza statele noi intrate(non-euro)
O4. Nivelul de incredere pe care cetatenii il au in Uniunea Europeana dupa
declansarea recesiunii.
2. Intrebarile Cercetarii
Cercetarea de fata, din punct de vedere teoretic, porneste de la o serie de
interogatii analitice atat cu caracter normativ cat si cu carater empiric precum:
I1. In ce masura vor fi afectate statele balcanice de catre criza?
I2. Care vor fi masurile pe care statele afectate de recesiune vor trebui sa le adopte?
I3. In ce masura va afecta criza din europa relatiile cu Statele Unite?
I4. Care va fi solutia pentru extinderea zonei euro in contextual recesiunii?
3. IPOTEZELE STIINTIFICE
A. Diferenta dintre criza mondiala si cea europeana.
H0. Nu exista termen de comparatie intre cele doua situatii.
H1. Cu cat criza va patrunde mai adanc in statele balcanice cu atat mai mult va aparea
riscul de conflict ale statelor europene.
H3. Cu cat contributia financiara a unor state va fi mai mare cu atat mai mult va exista
riscul cresterii influentei acestora in Uniune.
B. Tendinta de instabilitate
H0. Tendinta de instabilitate va creste cu cat efectele crizei se vor simti mai pronuntat
H1. Cu cat cotizatia unor state va fi mai mare cu atat influenta acestora va deveni
deveni mai pronuntata.
4. Perspective explicative si descriptive
In timp ce practica in domeniu arata ca fenomenele de criza de tipul celei actuale nu
pot fi stopate si eliminate decat prin aplicarea de masuri ferme la nivel strategic - national,
cele propuse pana in prezent, in totalitatea lor, fiind luate doar la nivelul tactic, efectele
acestora limitandu-se la sectoare economice individualizate sau la unele categorii
sociale; mai mult, unele dintre aceste propuneri sunt chiar hilare. Exprimand cerinte
ale unor diverse grupuri de interese pentru rezolvarea unor probleme punctuale ale
acestora si neavand nici o tangenta cu combaterea fenomenului de criza. Pe termen
scurt se prefigureaza de asemenea posibilitatea intrarii in incapacitate de plata a
fondului de somaj, care nu va putea suporta integral plata ajutoarelor catre toti cei
disponibilizati si al caror numar este intr-o accentuata crestere ca urmare a
amplificarii efectelor crizei in conditiile absentei de contra-masuri specifice.
5. CONCEPTE SI OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR
Concepte cheie:
Instabilitate economica
Risc de conflict
Riscul cresteri scenei de influenta a statelor contribuabile
C. CULEGEREA, PREZENTAREA SI REPREZENTAREA
DATELOR CERCETARII
1. TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR SI DE INFORMARE STIINTIFICA
- Sondaje, focus-grup, ancheta stiintifica, interviu.
2. TIPOLOGIA DATELOR CULESE
A. Resurse numerice:
- Sondaje
- Eurobarometru
- Focus-grup
B. Resurse nonnumerice:
- Interviu
- Manifestatii
- bannere
3. MODELE DE REPREZENTARE A DATELOR
C. ANALIZA DATELOR CERCETARII
1. Variabilele Cercetarii
A. Participare nationala – V.I.
Participare Europeana- V.D.
B. Ideologie nationala- V. I.
Ideologie Europeana- V.D.
2. MASURAREA DATELOR CERCETARII.
S1: Increderea
S2: Foarte scazuta
S3: Scazuta
S4: Medie
S5: Ridicata
S6: Foarte Ridicata
S1<S2<……<S6- Nivel Ordinal
3. CORELATIA SI ANALIZA VARIABILELOR.
Increderea indivizilor din Romania in Uniunea Europeana
Category 1 Category 2 Category 3 Category 40%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Series 3Series 1
Matricea de corelatie
Part.
Europ.
Part
m
Nationala
M
m 4 0
-
M o 2
Coeficientul liniar de corelatie r= 0,75
Rezultate la nivel European
Category 1 Category 2 Category 3 Category 40%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Series 3Series 1
Matricea de corelatie
Part.
Europ.
Part
m
Nationala
M
m 3 0
-
M o 1
Coeficientul liniar de corelatie r= 0,75
4. INTERPRETAREA CALITATIVA SI CORELAREA REZULTATELOR CU
IPOTEZELE CERCETARII
- In ambele cazuri ale variabilelor s-a confirmat corelatia de tip negativ.
Lanturi cauzale
Stat.Balcanice
F. METODA OPTIMA DE CERCETARE
- Ancheta de teren - Observatia directa - Studiul de caz -G. INSTRUMENTE DE CERCETARE
- Sondaj de opinie - Chestionar standardizat
H. Surse de documentare
Bibliografice :Adumitracesei Ioan D. - Criza economică actual, Iaşi, Noël, 2009
Web:www.europa.eu
Mass media : Romania Libera ed. Electronica – 5 iunie 2010
Concluziile studiului
In urma analizelor statistice am observat faptul ca bunul mers al Uniunii Europene in primul rand de bunul mers al economiilor tarilor membre.
Cons.Dem.
Stat.Ocidentale
Sufragiu national
Sufragiueuropean