EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 132 • ANUL XIV • IULIE 2009 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Militarii, \n sens cuprinz`tor, exercit` o activitate specializat`, desecuritate [i ap`rare, \n slujba comunit`]ii na]ionale [i a statului na]ional.Milit`ria, prin scopurile [i obiectivele urm`rite, riscurile [i amenin]`rilesubsumate \ndeplinirii acestora, mijloacele folosite, organizare [i juris-dic]ie nu reprezint` o profesie, \n accep]iunea comun` a termenului [i \nsensul nomenclatoarelor de profesii, ci este o ocupa]ie, un serviciu na]ional careoblig` pe purt`torul de uniform` la supunere fa]` de restric]ii, la limit`ri,priva]iuni, subordonarea total` [i asumarea voluntar` a unor riscuri extreme, toateacestea reg`sindu-se \ntr-o multitudine de norme speciale. Efectuarea serviciuluimilitar, indiferent de durat`, grad [i func]ie, nu poate fi asimilat` practic`rii nici-unei profesii normale, f`r` riscurile ineficientiz`rii [i inegalit`]ii de tratament aacestei ocupa]ii. Este greu de crezut – inacceptabil \nainte de toate – ca militariis` poat` beneficia de egalitatea de tratament care se aplic` tuturor profesiilor,privind, s` zicem, drepturile de a face politic`, de a deveni \ntreprinz`tori, deorganizare sindical`, de declan[area de greve etc. Cum, de altfel, este inadmisibilca spiritul propriu profesiilor liberale – absolut normale \ntr-o societate liber` [idemocrat` – s` devin` o caracteristic` [i a serviciului militar. Armata (sau anu-mite p`r]i ale acesteia) nu se poate privatiza, iar militarul nu-[i poate deschidecabinet de consultan]` \n probleme de securitate [i ap`rare. Exist`, cu altecuvinte, o serie \ntreag` de aspecte esen]iale care fac ca serviciul militar s` fie,indiferent dac` se recunoa[te sau nu acest aspect, o ocupa]ie special` sau, dac`cumva termenul se consider` demonetizat datorit` folosirii abuzive, o ocupa]ietotal diferit` de o profesie normal`.

Din nefericire, \n ultima perioad` de timp a ap`rut o serie de etichet`ri nefon-date la adresa celor care \ndeplinesc serviciul militar, sursa acestor injuste afir-ma]ii fiind eminamente politic`. Desigur, armata, care este o institu]ie [i o cate-gorie special` \n statul rom~n, c`reia \i cerem lucruri speciale [i pe care trebuies` o trat`m \n mod special, se supune controlului civil democratic, o achizi]iepostrevolu]ionar` fundamental` [i un atribut esen]ial al culturii, civiliza]iei [idemocra]iei euroatlantice. Prin aceast` campanie negativ`, \ns`, se \ncerc` nere-cunoa[terea caracteristicilor speciale, definitorii ale serviciului militar [i inclu-derea acestuia \n r~ndul profesiilor comune. P`i, \n asemena situa]ie militarul n-ar trebui s` fie derobat de anumite obliga]ii, d~ndu-i-se, \n acela[i timp, drepturilecelor cu care se \ncearc` alinierea profesional`? Ar trebui, sigur c` da, dar atuncimai putem percepe milit`ria ca o ocupa]ie, a[a cum se cunoa[te ea din mo[i-str`mo[i, adic`, mai concret: armata ar mai fi armat`!? Militarii rom~ni, dom-nilor, au nevoie de sprijin concret din partea celor \ndrigui]i s` o fac`, nu de sus-pine sau lacrimi electorale.

M.m.pr.(r) Ion BANU, pre[edintele L.M.M.M.

Milit`ria, ocupa]ienu profesie…

Procesul de modernizare [i transformare din for]ele navale implic` \mbun`t`]irea tehnicii [ipreg`tirea intens` a personalului angajat. çn fotografie, un aspect din cadrul preg`tirii scafandrilor, acti-vitate cu un specific aparte [i cu un grad de risc deosebit, la care ace[ti oameni ai ad~ncurilor particip`cu responsabilitate.

MESAJULCONSILIULUI DIRECTOR AL L.M.M.M. ADRESAT

SåRBåTORI¥ILOR CU OCAZIAZILEI MARINEI ROMÇNE

Pentru suflarea rom~neasc`, MARINA a r`mas [coala \n care se o]elesc sufletele [i \n caresim]ul de disciplin`, de solidaritate [i imbold pentru jertf` s-a a[ezat de-a lungul timpului \n chipfiresc la temelia vie]ii.

15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROMÇNE, zi aleas` dinadins a fi chiar c~nd Biserica sluje[teAdormirea Maicii Domnului, patroan` a slujitorilor apelor, este, \n fiecare an, prilej de afirmare a unein`dejdi, afirmarea unei credin]e, [i anume aceea c` aceast` mi[c`toare margine de ]ar` nu este hotar dedesp`r]ire, ci hotar care ne leag` de toate ]`rmurile mari ale lumii.

Bogate [i frumoase sunt tradi]iile For]elor Navale Rom~ne, istoria acestei arme fiind scris` clip` declip` de c`tre ofi]erii, mai[trii militari, subofi]erii, solda]ii grada]i voluntari [i personalul civil afla]i \norganigrama respectivei categorii de for]e.

Un cuv~nt \n plus pentru mai[trii militari marinari, entitate profesional` care anul acesta, la 6 mai, a\mplinit o sut` de ani de existen]`, o sut` de ani onora]i de loialitatea dovedit` fa]` de profesie, fa]` deuniforma pe care au purtat-o sau o poart`.

Cu ocazia ZILEI MARINEI ROMÇNE, Consiliului Director al Ligii Mai[trilor Militari de Marin`adreseaz` tuturor marinarilor ur`ri de s`n`tate [i un trai mult mai apropiat de eforturile depuse \n vedereareu[itei fiec`rei misiuni primite. BUN CART çNAINTE !

Plute[te „corabia”, \ns` vrednicia c~rmacilorlas` de dorit…

2009, considerat a fi anul-apogeu al carierei mele de maistru militar, a reu[it,chiar dac` nu a ajuns la final, s`-mi \n[ele mai toate a[tept`rile, nici acestanereu[ind s` ias` din sup`r`toarele tipare specifice celor aproape 20 de ani careau urmat evenimentelor din decembrie 89, evenimente pe care le-am tr`it doarla c~teva luni de la absolvirea [colii militare. A[adar, dup` dou` decenii de activ-itate profesional` \n care priva]iunile vie]ii militare m-au marcat destul de serios,repetatele promisiuni cu privire la faptul c` o s` ne fie mai bine sunt mult preadeparte de a deveni reale, cu toate c`, a[a cum ni s-a cerut, am f`cut tot ceea cea fost posibil pentru integrarea \n NATO, \n UE [i \n multe alte organismeeuropene [i nu numai. (continuare \n pag.3)

M.m.pr. Adrian CRISTOCEAPozi]ia ligii fa]` de o ini]iativa legislativ`

Av~nd ca argument principal dreptul cadrului militar de a-[i continua carierap~n` la v~rstele biologice normale \n raport cu preg`tirea, ascensiunea \n carier`[i nevoile institu]iilor \n care lucreaz`, 5 senatori [i 4 deputa]i, \n capul listeiafl~ndu-se deputatul Circumscrip]iei electorale nr.9 Br`ila, domnul EugenB`d`lan, a preg`tit o ini]iativ` legislativ` al c`rei obiect era modificarea acelorarticole din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare care f`ceaureferire la limitele de v~rst` \n grad p~n` la care un cadru mlitar putea fi men]inut\n activitate. (continuare \n pag.3) REDAC¥IA

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

A[ezat pe \n`l]imea dealului Hora din apropierea ora[ului [i orientat cu fa]a spreDun`re, Monumentul Independen]ei domnin` apele b`tr~nului fluviu pe o mare dis-tan]` amintind, \n felul acesta, echipajelor navelor ce trec prin zona Tulcei, desprefaptele de vitejie ale rom~nilor \n R`zboiul nostru de Independen]`.

Monumental [i bine propor]ionat, monumentul conceput \n anul 1897 de c`tresculptorul italian Giorgio Vasilescu creaz` o puternic` impresie asupra celor careprivesc de la distan]` sau de aproape obeliscul din granit \nalt de 22 metri, doroban]ul[i vulturul, toate aceste elemente fiind \nconjurate de un lan] greu din fier, sus]inutpe 12 piloni de granit. Sculptorul Giorgio Vasilescu, cu toat` dorin]a sa de a-[i vedeaopera termint` [i pus` pe pozi]ie, nu a avut parte de aceast` mare bucurie. çn noiem-brie 1898, dup` ce terminase obeliscul cu motivele ornamentale de pe el, apoi statu-ia doroban]ului [i la urm` pe cea a vulturului, toate acestea fiind realizate \n atelierulde pietr`rie al lui Innoccentie Pirovano, la Milano, Giorgio Vasilescu a trecut \n nefi-in]`… Lucrarea este finalizat`, dup` planurile regretatului disp`rut, de c`tre sculp-torul Constantin B`l`cescu, ziua de 2 mai 1904 \nsemn~nd inaugurarea \n cadru fes-tiv a acestei opere de art` ce nu a fost scutit` de vicistitudinile vremurilor: \n timpulprimului r`zboi mondial armata bulgar` l-a distrus par]ial, doroban]ul, vulturul [itoate elementele din bronz fiind luate [i topite, obeliscul din granit r`m~n~nd, maibine de un secol, s` \nfrunte singur istoria [i timpul. Dup` 1970, MonumentulIndependen]ei de la Tulcea a fost restaurat, astfel c`, din vara anului 1974, el adevenit reperul memorial major al acestui col] de ]ar`.

II: Recunoa[terea oficial` a insulei ca teritoriu rom~nesc.çn urma r`zboiului ruso-rom~no-turc din 1877-1878, prin efectul

Tratatului de pace de la Berlin – Tratat la negocierea [i semnarea sala 1/13 iulie 1878 au participat Austro-Ungaria, Fran]a, Germania,Italia, Imperiul Otoman [i Rusia – Insula ßerpilor a fost notificat`oficial ca apar]in~nd Rom~niei, recunoa[terea referindu-se nu numaila acest foarte mic teritoriu st~ncos, ci la \ntrega Delt` a Dun`rii, pre-cum [i a teritoriului Dobrogei p~n` la Silistra. çn con]inutul tratatuluide stipuleaz` expres c` „insulele form~nd Delta Dun`rii, precum [iInsula ßerpilor, Sandgiacul Tulcei, cuprinz~nd districtele (cazas)Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, M`cin, Babadag, H~r[ova;Kustenge, Medgidia sunt \ntrupate \n Rom~nia”. Tratatul precizeaz`,totodat`, c` Rom~nia mai prime[te - \n afara teritoriilor mai sus

men]ionate - „]inutul situat la sudul Dobrogei p~n` la o linie care, plec~nd de la r`s`rit de Silistra,r`spunde \n Marea Neagr`, la miaz`zi de Mangalia”. De asemenea, tratatul mai stipuleaz` c` „liniagrani]elor se va fixa la fa]a locului de Comisiunea European` instituit` pentru delimitarea Bulgariei”.

III: 1948 – an nefast pentru dipolma]ia rom~neasc`.Dup` intrarea Rom~niei \n sfera de influen]` sovietic`, diploma]ia rom~neasc` a fost subordonat`

orient`rilor stabilite de Cancelaria de la Moscova. çn acest context, pentru a-[i apropia spa]ii maritimecare nu i-ar fi revenit de drept \n cazul \n care ar fi recunoscut statutul juridic al Insulei ßerpilor, mareaputere de la r`s`rit, printr-un act de for]` tipic pentru dictatura stalinist`, a preluat acest teritoriu st~ncosnelocuibil, lipsit de resurse de via]`. Diploma]ii rom~ni primeau dispozi]ii de la MAE sovietic, neav~ndnici un drept de \mpotrivire. Astfel, Eduard Mezincescu, care \n 1948 avea gradul de ministruplenipoten]iar [i era secretar general \n Ministerul Afacerilor Externe rom~n, a primit dispozi]ia de laAna Pauker – ministrul de externe al Rom~niei – [i asta tocmai c~nd se preg`tea o nou` rund` denegocieri cu partea sovietic` – ca pe 23 mai 1948 s` se deplaseze la Insula ßerpilor, pentru a semnadocumentul de predare a insulei Uniunii Sovietice.

(va urma)Fragmente sintetice din materialul intitulat „Disput` diplomatic` pe agenda Cur]ii de la Haga”,

publicat \n revista „Lumea” nr.9/2006 sub semn`tura prof.univ.dr. Dumitru Mazilu

Un om – o via]` – o istorie…Dup` trei ani de [coal` militar`, maistrul militar clasa a IV-a HASAN

ALEXANDRU VASILE, gratulat, datorit` rezultatelor muncii sale, cu titlul de [efal promo]iei 1982, [i-a \nceput activitatea profesional` ca maistru militar torpilor \ncadrul U.M.02049 Constan]a… Anii au trecut, via]a [i-a urmat cursul cu bunele [icu relele sale, determin~ndu-l pe camaradul nostru de arm` [i profesie s` soliciteie[irea din r~ndul cadrelor militare prin pensionare anticipat` dup` doar 20 de anide activitate, lucru petrecut \n anul 2002.

Destinul acestui om a f`cut ca la numai la 7 ani de la trecerea \n rezerv`, Tat`lNostru Ceresc s`-l cheme \n echipajul S`u celest, [i asta nu oric~nd, ci \n ziua de14 iunie, zi \n care regretatul disp`rut \mplinea v~rsta de 52 de ani! L`s~nd \n urm`lacrimi [i durere, HASAN ALEXANDRU VASILE a p`r`sit aceast` lume,\ndrept~ndu-se c`tre acele meleaguri divine unde nu exist` nici durere [i nici\ntristare… Dumnezeu s`-l odihneasc`!

A trecut \n lumea umbrelor,cu discre]ie, a[a cum a tr`it…

Promo]ie 1963 a ßcolii Militare de Mai[tri de Marin`, spe-cialitatea naviga]ie, bl~ndul [i mai tot timpul \n]eleptul nostrucamarad TEODORESCU CONSTANTIN, a trecut \n nefiin]`\n ziua de 8 a lunii iunie a.c., sufletul lui \ndrept~ndu-se sprebolta \nstelat` dup` o lung` [i chinuitoare suferin]` trupeasc`.

N`scut la data de 25 iulie 1938, maistrul militar principal(rtg) TEODORESCU CONSTANTIN a profesat la navele

dragoare de baz`, a fost deta[at o perioad` de timp ca nostrom la navele de pescuitoceanic, apoi a \ndeplint ani \n [ir func]ia de [ef de echipaj al vedetei purt`toare derachete 196, de aici, \n anul 1995, ie[ind din activitatea profesional` prin pensio-nare. Indiferent unde a activat, el [i-a f`cut datoria cu profesionalism, demnitate [ionoare, fiind un demn exemplu pentru cei din preajma sa.

Ne al`tur`m doamnei Nazaria Teodorescu [i fiicei sale Carmen, particip~nd [inoi, cei care l-am cunoscut [i apreciat pe regretatul Costic` Teodorescu, la durereapricinuit` de trecerea \n nefiin]` a acestui om iubitor de oameni…

Dumnezeul s`-l odihneasc`!

Imagine din portul Tulcea, zon` patronat` de impun`toarul MONUMENT ALINDEPENDEN¥EI.

Tulcea – MONUMENTUL INDEPENDEN¥EI INSULA ßERPILOR – „un bulg`re de hum`”aruncat \n apele M`rii Negre (II)

Mari b`t`lii navale…SCUFUNDAREA

SUPERCUIRASATULUI I.J.N. „YAMATO”„YAMATO” era ultima nav` de linie a Marinei Imperiale Japoneze [i \n

acela[i timp, av~nd un deplasament de 74.000 tone, era [i cel mai marecuirasat din lume, nava sor`, „MUSASHI” fiind, la acea dat`, deja scufundat`.

Dup` noiembrie 1944, „YAMATO” sta]ioneaz` \n apele japoneze, darpentru conducerea superioar` a Marinei Imperiale Japoneze, era clar c`r`zboiul era pierdut. Pentru a nu fi nevoit` ca \n final s` predea americaniloraceast` nav`, m~ndria flotei japoneze, se hot`r`[te sacrificarea ei, cu echipajcu tot, \n cel mai autentic spirit „bushido” al samurailor. Astfel, super-

cuirasatul „YAMATO”, folosind ultimele rezerve de p`cur`, este trimis, \mpreun` cu un cruci[`toru[or [i [apte distrug`toare, s` \ncerce s` z`drniceasc` debarcarea american` \n Okinawa. Aceast`mic` flot` a fost denumit` „For]a II”, iar ie[irea ei disperat` a fost botezat` „Opera]ia Ten-Ichigo”…Era un drum f`r` \ntoarcere, o misiune sinuciga[`! La data de 7 aprilie 1945, escadra ajunsese \napele Arhipeleagului Osumi \n drum spre sud. Un submarin american descoper` forma]ia japonez`[i semnalizeaz` amiralului Mitscher, care se afla cu a sa Task-Force 58 la 250 mile distan]`. Mitschertrimite dou` grup`ri de avioane Hellcat [i Avenger de pe portavioanele USS Cabot [i USS Hornet s`atace escadra japonez`, ce se afla sub comanda contraamiralului Ariga Kosaki, condamnat din startla moarte \mpreun` cu navele sale. Japonezii desf`[oar` un baraj antiaerian furibund, „YAMATO”trage chiar [i cu uria[ele sale tunuri de 460 mm folosind obuze speciale AA „sanshiki”.Supercuirasatul [i restul escadrei sunt lovite continuu de torpile [i bombele grele lansate de avioaneleamericane. Dup` primele dou` valuri de avioane urmeaz` alte dou` valuri, acestea decol~nd de peportavioanele USS Bunker Hill, Intrepid [i Yorktown. çn final, a[a cum era de a[teptat, „YAMATO”se scufund` fiind lovit de zece torpile [i opt bombe. Scap` doar dou` distrug`toare, dar [i acesteagrav avariate. Cu scufundarea lui „YAMATO”, se \ncheie [i epoca marilor cuirasate: nav` de lupt`capital` devenind portavionul, care nu trage cu obuze, ci cu… avioane!

Redac]ia

Apreciat`, la vremea respectiv`, ca fiind „leb`da Mediteranei”, nava-pasager „Transilvania” – o m~ndrie a firmei constructoare Burmeister et.Wein din Copenhaga - a fost lansat` la ap` pe 11 februarie 1938, laConstan]a ajung~nd pe 26 iunie sub comanda lui Alexandru ßtirbei, \ntoamna aceluia[i an, 1938, \ncep~nd deja cursele cu pasageri.

Motonava cu o frumoas` linie arhitectural` [i o siluet` elegant`,prev`zut` a putea deveni pe timp de r`zboi cruci[`tor auxiliar sautransportor de trupe, avea urm`toarele caracteristici:

- deplasament 6.672 tdw;- dimensiuni 128,5 x 17,6 x 5,7 metri;- autonomie 4000 mile marine;- echipaj 146 membri;- pasageri 412 persoane.Interiorul era luxos, cu picturi ale lui M. ßtef`nescu, lemn`rie din acaju, nuc [i mesteac`n.

Nava dispunea de brut`rie, patiserie, fabric` de \nghe]at` [i vinotec`.Dup` [ase ani de naviga]ie, \n septembrie 1944 este luat` de sovietici. Restituit` Rom~niei \n 1957,

[i-a continuat misiunea turistic`, f`c~nd pe mai departe curse cu pasagerii dornici de a-[i petrecevacan]ele \n largul m`rii. çn anul 1970 este supus` unor ample lucr`ri de modernizare \n cadrul[antierului de origine, dup` care, revenit` \n ]ar` \n 1975, este acostat` la dana 26 a portului Constan]a,unde \ncep negocierile pentru schimbarea destina]iei, cei afla]i la putere nu prea gust~nd turismul pemare din mai multe puncte de vedere. Propunerile [i p`rerile oscilau: nav`-[coal`, turistic`, hotel plu-titor sau nav` muzeu \n Copenhaga. Neajung~ndu-se la o hot`r~re clar` [i definitiv`, „Transilvania”,m~ndria marinei comerciale rom~ne, va fi bazat` la dana 18 a portului Gala]i, aici ajung~nd, subcomanda lui O. Ple[oianu, pe data de 17 martie 1979.

Aflat` \nc` „obiect de studiu” \n privin]a destina]iei, „leb`da Mediteranei”, parc` sup`rat` pe inde-cizia „marinarilor” de la Bucure[ti, dar [i a celor de la mare sau fluviu care le c~ntau \n strun`, a fost\nghi]it` de apele Dun`rii… Era 9 septembrie 1979, ora 08.15, c~nd dup` o var` torid` [i ape sc`zute,par~mele metalice s-au rupt, iar nava s-a r`sturnat sub privirile neputincioase ale vardiei, marinarulP.Voinea.

Accident stupid ajutat s` se manifeste de iresponsabilitatea administra]iei portului, \n primul r~nd,accident \n urma c`ruia Marina Rom~n` a pierdut o nav` simbol…

M.m.pr. (r) Petre MARAVELA

Nave care ar fi avut [ansa de a deveni muzeu…„TRANSILVANIA”

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Plute[te „corabia”,\ns` vrednicia c~rmacilor

las` de dorit…(urmare din pag.1)

Binele tr~mbi]at exist`, dar de el beneficiaz` doar cei care,profit~nd de munca, r`bdarea [i, nu de pu]ine ori, naivitateanoastr`, a cet`]enilor one[ti ai acestei ]`ri, au dat din coate reu[indnu numai s` agoniseasc` averi imense, dar s` [i aib` un cuv~ntgreu de spus \n politica rom~neasc`, reu[ind s` impun` algoritmulpolitic \n detrimentul competitivit`]ii. Rezultatele sunt cele pe carele [tim: zilnica confruntare cu promisunea, minciuna, traiul din ce \nce mai prost, adic` un [ir \ntreg de neajunsuri al c`ror sf~r[it nicim`car Mafalda, c~t era ea de prevestitoare, nu cred c` ar reu[i s`-l pre-vad`… Colac peste pup`z` a mai venit [i criza economic` mondial`, c`doar asta ne mai lipsea, \n rest aveam de toate! Lumea se agit`, grija zileide m\ine seam`n` \n sufletele oamenilor [i mai mult` team`, numai tunarii[i [menarii nu-[i fac probleme. Ei au „hambarele„ pline (at~t pe cele din]ar`, c~t [i pe cele din str`in`t`]uri), \ns`, ca s` dea bine la electorat, seprefac nec`ji]i [i interesa]i de soarta am`r`[tenilor, mai ales \n perioadaplicticoaselor campanii electorale.

Mai nou, tot c`ut~nd dumnealor prin sacul cu promisiuni [i v`z~nd c`nu prea mai au ce s` ofere, au g`sit de cuviin]` s` pun` la zid pe purt`toriiuniformei militare, consider~nd c` numai acestora le-a mers bine \n ace[tiat~t de controversa]i ani ai democra]iei! Binele `sta s`-l tr`i]i dumnea-voastr`, cei care nu mai g`si]i ce s` mai inventa]i pentru a v` p`stra \nfruntea bucatelor, pentru c` marea majoritate a purt`torilor de uniform`militar`, s`tui de at~ta „bine”, a ajuns s`-[i blesteme ziua \n care au hot`r~ts` urmeze aceast` cale… Strategia dezinform`rii \i oblig` pe ace[ti indi-vizi, care su]in idio]enia c` militarii duc o via]` de huzur, s` nu recunoasc`public, chiar dac` sunt convin[i de acest lucru, c` armata, institu]ie, \ncadrul c`reia \nc` mai exist` un dezvoltat spirit al onoarei, demnit`]ii [isacrificiului, nu s-a confruntat dup` revolu]ie dec~t cu culpabilizarea unorgenerali pe care i-au arestat [i condamnat pentru ca [i-au respectatjur`m~ntul militar, nu s-a confruntat dec~t cu dureroasa reform` a sis-temului, cu lipsuri materiale [i financiare, care mai de care maiproduc`toare de nemul]umiri [i de ne\mpliniri profesionale.

Vi se pare, domnilor politicieni, ziari[ti, anali[ti [i alti oameni de bine,c` salariile militarilor sunt inadmisibili de mari!? Nu sunt nici pe departea[a cum crede]i dumneavoastr`, cei care nu a]i \ncercat niciodat` s` v`r`spunde]i la \ntrebarea dac` a]i fi rezistat ca ani [i ani sa pleci de acas`diminea]a cu noaptea \n cap, a[a cum o face de regul` militarul, [i s` nustii c~nd te intorci sau dac` te mai intorci, s` ]i se tot repete, prin viu grai,legi [i regulamente, c` trebuie sa supor]i rigorile vie]ii de militar, iar tu,[tiind c~t de „ferice” \]i este traiul, s` nu po]i dec~t s` te \ncarci cu energienegativ` c~nd vezi dispre]ul afi[at [i traiul de huzur al [mecherilorna]iunii, indivizi al c`ror ]el suprem nu a fost [i nici nu va fi dec~t intere-sul personal.

Lucrez ca scafandru militar specializat \n multe domenii, meserie care,cu toat` modestia, sunt convins c` nu este la \ndem~na oricui. Crede]icumva c` m` bucur de cine [tie ce avantaje pentru c`-mi pun via]a \n peri-col aproape la fiecare misiune? Nici pe departe… Am ajuns la v~rsta care\ncepe s` m` \ndemne s`-mi pun \ntrebarea ce se va \nt~mpla c~nd o s` iesla pensie? Crede]i c` pensia unui scafandru difer` cumva de cea a unuiacare nu a muncit \n condi]ii speciale? Nicidecum… ßi atunci, unde suntextraordinarele avantaje ale militarilor pe care le tot amintesc ace[ti nea-veni]i prin ziare sau prin sticla televizorului?

A]i reu[it domnilor, ca interesa]i sau inten]ionat \ndruma]i, s` culpabi-liza]i armata, f`c~nd-o s` piard` mult din respectul popula]iei, din m~ndriaportului de uniform` militar`, informa]iile dumneavoastr`, bazate \n ceamai mare parte pe specula]ii [i neadev`ruri, cre~nd \n mintea oamenilor depe strad` o imagine negativ` pe care slujitorii armatei rom~ne nu o merit`.

çmi \nchipuiam eu, oare, ca dup` ace[ti 20 de ani trecu]i de laabsolvirea [colii militare de mai[tri, anul 2009, cel pe care mi-l alesesemca moment al apogeului carierei s`-mi ofere at~ta nesiguran]` profesional`[i un trai nu prea dep`rtat de limita subzisten]ei? Categoric nu, dar iat` c`totul e posibil c~nd c~rmacii sunt prea pu]in vrednici, iar corabia, chiardac` plute[te, este l`sat` destul de des la cheremul v~ntului [i valului…

DROGURILEILICITE

R`sfoind pe maideparte lucrarea„Manual de educa]ie

antidrog”, autor lectoruniv. drd. Gheorghe

Alecu, s` ne l`murimcum st` treaba cu drogurile

ilicite, [i anume care suntacestea [i ce efect au asupra

organismului uman. Iat` ce ne pre-cizeaz` distinsul autor:

1. OPIUL: Se ob]ine din capsule specialede mac papaver somniferum, care sunt crestate

\nainte ca plantele s` ajung` la maturitate. Rezult` unlatex alb, care, \n contact cu aerul, devine brun [i se\nt`re[te. Este fumat sau inghi]it.2. MORFINA: Denumit` astfel \n onoarea lui Morfeu,zeul somnului, este un alcaloid ob]inut prin extrac]iedin opiu. Se prezint` sub form` de pulbere alb`, bej saumaro, solubil` \n ap`, cu gust amar.3. CODEINA: Este un opiaceu natural ce \nso]e[temorfina extras` din opiu. Are o utilizare medical`datorit` propriet`]ilor sale analgezice [i antitusive.Este mult mai slab` dec~t morfina.Aceste prime trei tipuri de droguri, considerate psiho-leptice, fac parte din categoria opiaceelor. Ca efecte:reduc sensibilitatea [i reac]ia emo]ional` la durere, dis-confort sau anxietate, provoc~nd senza]ia de bun`starefizic`, relaxare psihic` [i euforie, deta[are de realitate,tulbur`ri ale aten]iei, miosis (contractarea pupilelor),somnolen]`, tremur`turi, reflexe diminuate sauabsente, incon[tien]`, convulsii, com` [.a.

4.COCAINA: Este un drog, foarte tare, din clasapsiho-analepticelor (stimulente ale sistemului nervoscentral). Se ob]ine din frunze de coca, cultivat` \nAmerica de Sud, India, Indochina. De prezentat, seprezint` sub form` de pudr` alb`, cristalin` [i cu gustamar. Este utilizat` dup` rafinare prealabil` sub form`de praf – crack – care are efecte mai puternice.Termenul de „crack” este folosit cu referire la cocainade baz` g`sit` pe str`zi: Praful de cocain` este \n gene-ral inhalat, iar crak-ul este fumat. Efectele cocaineidepind \n mare m`sur` de person` [i de doza utilizat`.C~nd efectele scad, cocaina este prizat` tot mai mult,gener~nd astfel dependen]a. Intoxica]ia cu cocain`trece prin trei faze cu efecte specifice: faza euforic`,faza confuzional` [i faza de somnolen]`. De re]inut:supradozele de cocain` sunt fatale.5. ECSTASY sau MDMA: Este o metamfetamin` psi-hotrop` care se prezint` sub form` de tablete [i uneorisub form` de pudr`. Efectul acestui drog este foarterapid d~nd na[tere, \n prima faz`, la confuzii, depresii,anxietate. C~nd efectele sunt depline, se resimte o starede euforie, stimulare, reducere a g~ndurilor critice [icinice, reducerea inhibi]iilor. Totodat` pot fi prezentelipsa apetitului, distorsiuni vizuale, mi[c`ri rapide [iinvoluntare ale ochilor, halucina]ii vizuale u[oare,nelini[te, iritare, tremur`turi, schimb`ri de temperatur`a corpului, dorin]a de a administra mai mult drog.6. MARIJUANA: Produs ob]inut din planta cannabisindica. Reprezint` pentru preadolescen]i, de regul`,primul contact cu un drog veritabil, precum [i p`[irea\n socio-sfera creat` de droguri, aparent o lume defascina]ie [i mister, dar din p`cate at~t de ira]ional` [idegradant`. (va urma)

O \ntrunire devenit` tradi]ional`Frumos obicei al Ligii Navale Rom~ne

Filiala Constan]a de a organiza \nt~lnirea delucru a celor ce trudesc la apari]ia publica]iilorde sorginte marin`reasc`, a[a cum frumos [iinteresant este [i momentul ales: Luna spiritu-alit`]ii marin`re[ti, perioad` de timp ce precedes`rb`torirea Zilei Marinei Rom~ne.

ßi \n acest an, redactorii-[efi ai publica]iilor:„Timona” (L.M.M.M.); „Marea noastr`”(L.N.R. Filiala Constan]a); „Rom~nia maritim`[i fluvial` – magazin” (L.N.R. FilialaBucure[ti); „Marina Rom~n`” (Grupulmass-media al For]elor Navale); „Matelotul”(L.N.R. Filiala Bucure[ti); „Marina” (Revistafilateli[tilor marinari const`n]eni) au transfor-mat \ntrunirea \ntr-un moment prielnic schimbu-lui de impresii, un moment al \mp`rt`[irii expe-rien]ei \n domeniul gazet`resc, f`r` a omite \ns`multiplele neajunsuri \nt~mpinate \n greaua mi-siune de a da via]`, dar [i de a men]ine \n aceast`stare publica]iile avute \n responsabilitate.

La \ntrunire, desf`[urat` joi, 23 iulie, laCercul Militar Constan]a, tabloidul Timona –unanim apreciata publica]ie a Ligii Mai[trilorMilitari de Marin`, a fost reprezentat de c`treredactorul-responsabil, m.m.p.(rtg) DumitruMih`ilescu, al`turi de care s-a aflat unul dintreprincipalii s`i colaboratori, m.m.pr.(rtg) NeculaiManole.

M.m.pr.(r) Alexandru GRECU

O interesant` apari]ie editorial`Prima lucrare de acest fel pe plan na]ional, \ntocmit` de c`tre

venerabilii autori \n baza studiului intens al legisla]iei trecute [iprezente specifice tematicii respective, are menirea de a prezentacititorilor de toate profesiile [i v~rstele con]inutul, sensurile [isemnifica]iile termenilor uzuali cu care sunt denumite \ndic]ionare [i legi operele comemorative de r`zboi, precum [i al]itermeni cu care se opereaz` \n problematica at~t de interesant` [ide vast` a Cultului Eroilor la rom~ni.

Or~nduite alfabetic, elementele ce compun acest DIC¥IONARl`muresc multe necunoscute chiar [i pentru cei direct implica]i \nac]iunile Cultului Eroilor, reu[ind astfel o [i mai corect` percep]iea formelor [i metodelor prin care sunt aminti]i, cinsti]i, elogia]i [ievoca]i fiii poporului nostru c`zu]i la datorie.

Felicit`ri distin[ilor autori, oameni care, prin scrierea acesteic`r]i – \ndreptar, [i-au f`cut datoria de onoare de a duce un cald [inepieritor omagiu tuturor eroilor [i martirilor neamului.Redac]ia

çntr-o sear`, un b`tr~n indian \i explica nepotului s`u celupt` teribil` se d` \n interiorul fiec`rei persoane,spun~ndu-i: Exist` \n fiecare dintre noi doi lupi: LUPULRåULUI, care reprezint` furia, gelozia, invidia, triste]ea,regretele, arogan]a, cupiditatea, vinov`]ia, inferioritatea,minciuna, orgoliul, superioritatea, egocentrismul…[iLUPUL BINELUI, acesta fiind bucuria, pacea, iubirea,speran]a, lini[tea, modestia, bun`tatea, bun`voin]a, gene-rozitatea, adev`rul [i compasiunea.

Dup` o clip` de g~ndire nepotul \ntreab`: Bunicule, [icare lup c~[tig`?…Cel pe care \l hr`ne[ti, r`spunde b`tr~nul\n]elept.

Pozi]ia ligii fa]` de o ini]iativa legislativ`(urmare din pag.1)Iat`, spre exemplu, cum ar`ta propunerea ini]iatorilor

privind modificarea art.93 din Legea 80/1995, articol cese refer` la limitele de v~rst` \n grad, \n ani, p~n` la caremai[trii militari [i subofi]erii pot fi men]inu]i \n activitate.

a) maistru militar clasa a V-a [i sergent: 50b) maistru militar clasa a IV-a [i sergent major: 52c) maistru militar clasa III-a [i plutonier: 55d) maistru militar clasa a II-a [i plutonier-major: 58e) maistru militar clasa I [i plutonier adjutant: 60f) maistru militar principal [i plutonier adjutant prin-

cipal: 62Liga Mai[trilor Militari de Marin`, respect~nd

prerogativele legale specifice unei asocia]ii de tip ONG,a[a cum este consemnat` \n Registrul juridic alasocia]iilor [i funda]iilor, [i-a prezentat pozi]ia fa]` derespectiva ini]iativ` legislativ`, motiv~ndu-[i, pe deplinargumentat, dezacordul. Documentul, discutat [i aprobatde c`tre Consiliul Director, a fost expediat pre[edinteluiRom~niei, ministrului ap`r`rii na]ionale, comisiilor deap`rare, ordine public` [i siguran]` din Senat [i CameraDeputa]ilor, biroului permanent al Camerei Deputa]ilor,precum [i [efului Statului Major al For]elor Navale.

La scurt timp, f`r` a avea preten]ia de a ne consideraaltcumva dec~t o „voce” care s-a al`turat altora care [i-auexprimat pertinent [i legal nedumerirea [i dezacordul,Guvernul Rom~niei [i-a prezentat punctul de vedere ast-fel: Av~nd \n vedere considerentele men]ionate,Guvernul nu sus]ine adoptarea acestei ini]iative legisla-tive. (Bucure[ti, 18.06.2009, Nr.4738/DRP)

Iat` c~teva din „considerentele men]ionate” at~t delig`, c~t [i de alte persoane fizice sau juridice:

– Limitele de v~rst` \n grad prev`zute \n ini]iativalegislativ` deregleaz` dinamica evolu]iei \n carier` acadrelor militare, bloc~nd unele func]ii pe o perioad` de7-12 ani pentru ofi]eri [i 7-26 de ani pentru subofi]eri [imai[tri militari. çn acest caz, personalul armatei ar suferiun procent de \mb`tr~nire cu 15 la 20 de ani, cu con-secin]e asupra \ndeplinirii misiunilor [i angajamentelorasumate;

– Disfunc]ionalit`]i la nivelul de \nv~]`m~nt militarprin limitarea/diminuarea semnificativ` a cifrelor de[colarizare;

– çnt~rzierea evolu]iei \n carier` a cadrelor tinere cupoten]ial de dezvoltare, care va determina sc`derea moti-va]iei personalului aflat \n cariera medie.

Av~nd \n vedere caracteristicile actuale ale pie]iimuncii din Rom~nia [i durata medie a vie]ii care este de69 de ani la b`rba]i, consider`m [i noi, a[a cum bine pro-cedeaz` [i Guvernul, c` actualele limite de v~rst` \n gradsunt \n conformitate cu realitatea [i nu are niciun rostmodificarea lor.

Aten]ie p`rin]i, aten]ie adolescen]i…O form` modern` de sclavie: dependen]a de droguri!

(III)

O mic` lec]ie de via]`…

Sponsorul care a adus r`coarea \n sediul ligii…Dorin]a de a „alunga” sufocanta c`ldur` din \nc`perea ce asigu-

r` sediul ligii ne-a fost \n]eleas` la modul uman de c`tre maistrulmilitar principal (r) Pulpan Corneliu, reprezentantul firmeiconst`n]ene S.C.CORSA SECURITY S.R.L., acesta, ac]ion~nd curapiditate, reu[ind s` doteze liga cu un aparat de aer condi]ionat de12.000 BTU, aparat marca Samsung. De remarcat este faptul c`mult dorita instala]ie a fost oferit`, montat`, pus` \n func]iune [ireglat` prin sponsorizare, aspect mai mult dec~t apreciat de c`treconducerea ligii.

Mul]umim, domnule Corneliu Pulpan, pentru omeneasc` dum-neavoastrt` ini]iativ`. Mul]umim, de asemena, firmei S.C.CORSASECURITY S.R.L. nu numai pentru c` exist`, dar [i pentru faptulc` \n limita posibilit`]ilor sale\[i ajut` [i semenii.

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Ast`zi, maistrul militar clasa a II-a George Medeleanu, pe l~ng` meritele sale profesio-nale, se dovede[te a fi un so] [i un tat` atent [i iubitor.

N`scut la Constan]a, \n ziua de 1 august a anului 1977,George, fiul familiei Medeleanu, a avut ne[ansa de a-[ipierde tat`l la doar dou` luni de la venirea sa pe lume.R`mas` v`duv`, mama, sub imperiul unor motive numaide dumneaei [tiute, a ac]ionat cum nu se putea mai inu-man, abandon~ndu-[i copilul la orfelinat. La insisten]elebunicii – mama tat`lui decedat – micu]ul George a fost\ncredin]at spre cre[tere, la v~rsta de 2 ani [i 7 luni, acesteifemei de o rar` frumuse]e sufleteasc`… Anii au trecut [i iat`-lpe George ajuns la v~rsta clasei I. Erau primi pa[i f`cu]i pedrumul realiz`rii \n via]` de c`tre un copil care a dovedit peparcurs c` a avut puterea de a-[i percepe destinul, dar a avut[i for]a de a transforma tragismul ini]ial al vie]ii \ntr-o con-tinu` lupt` spre mai bine, devenind un om respectat [i apreci-at pentru calit`]ile sale morale [i profesionale, un rol determi-nant av~nd bunica sa, c`reia, \n semn de ad~nc respect,George o gratuleaz` cu apelativul mam`.

çn prim`vara anului 1991 \nt~mplarea face ca GeorgeMedeleanu, elev \n clasa a VII-a la ßcoala General` nr.23Constan]a, s` vad` la televizor o emisune din ciclul celor inti-tulate „Pro patria”, din cuprinsul c`reia a aflat c` \n armatarom~n` pot fi primi]i copiii cu mari probleme familiale, statu-tul lor fiind de fii ai regimentului. çmpresionat de via]a mili-tar`, principalul motiv fiind acela c` locuind \ntr-un bloc dinTomis Nord aflat \n apropierea unei unit`]i militare, uniforma[i activitatea celor afla]i sub arme l-au atras de la o v~rst`fraged`, [i-a convins bunica s` fac` demersurile necesarepentru a deveni copil de trup`. Dup` o perioad` de timp,dosarul ce cuprindea respectiva solicitare a fost solu]ionatfavorabil de c`tre ministrul apr`rii, iar George Medeleanudevine, \ncep~nd cu data de 9 august 1991, „fiu al regimentu-lui”, unitatea acceptoare fiind ßcoala Militar` de Mai[tri deMarin` „Am.Ion Murgescu”, „tat`” adoptiv devenind coman-dantul acestei institu]ii, comandorul ing. Marcel Dragu, darnu numai… Avansat la gradul de frunta[ la data de 20 iulie1992, apoi la cel de caporal pe 7 octombrie 1992, GeorgeMedeleanu \mbina armonios milit`ria cu [coala. çn anul 1993reu[e[te la admiterea \n Liceul Militar de Marin` „AlexandruIoan Cuza”, moment ce a marcat o nou` etap` \n via]a sa, cali-tatea de „fiu al regimentului” \ncet~nd. Necazul a fost c` el,nefiind \nfiat, a fost obligat s` abandoneze liceul militardeoarece nu avea, legal vorbind, cine s` semneze contractulcu respectiva institu]ie militar` de \nv`]~m~nt. A oftat, dar nua stat mult pe g~nduri, ci s-a transferat la Liceul NavromConstan]a, intr~nd \n clasa a IX-a.

Problemele financiare s-au \nmul]it \n casa unde Georgeera crescut cu at~ta dragoste de bunica sa. Pentru a reu[i s`-[ifinalizeze studiile liceale, acest t~n`r aflat \n floarea vie]ii atrebuit s` se angajeze \ntr-un proces productiv pe toat` perioa-da claselor XI [i XII, muncind la Fabrica de celuloz` [i h~rtiePalas Constan]a \n schimburi care nu-i blocau prezen]a la[coal`.

çn anul 1998 revine la marea lui dragoste, armata, [isus]ine examenul de admitere la ßcoala Militar` de Mai[tri„Am. Ion Murgescu”, devenind elev acolo unde cu ceva ani\n urm` fusese copil de trup`. Trei ani mai t~rziu, absolventulpe filiera direct` George Medeleanu este avansat la gradul demaistru militar clasa a IV-a, specialitatea motoare [i instala]iielectice navale, \ncep~ndu-[i activitatea profesional` la bor-dul corvetei „Horia Macellariu” (2001-2003). Apoi a f`cutparte din echipajul fregatei „M`r`[e[ti” (2003-2005), dup` care din echipajul navei-[coal`„Mircea” (2005-2008), ca acum, dup` acumularea unei remarcabile experien]e profesionale,s` \ndeplineasc`, \n cadrul unei unit`]i militare a For]elor Navale dislocat` \n localitateaPalazu Mare, func]ia de [ef ateliere exploatare portuar`.

C`s`torit [i av~nd l~ng` el [i iubita sa so]ie un mic \ngera[, feti]a lor Teodora \n v~rst` denumai 7 luni, maistrul militar George Medeleanu se consider`, cu toate greut`]ile trecutului,dar [i ale prezentului, un om \mplinit.

Pentru modul cum [i-a \n]eles rostul \n via]` av~nd ca mentor principal pe bunica sa, pen-tru corectitudinea [i demnitatea dovedite \n ace[ti 32 de ani de via]`, camaradul nostru,maistrul militar clasa a II-a George Medeleanu merit` cu prisosin]` respectul [i aprecierilenoastre, ale tuturor membrilor Ligii Mai[trilor Militari de Marin`.

Mult` s`n`tate, George! Mult` s`n`tate so]iei tale, fiicei [i bunicii, c`reia, \n semn derespect, \i s`rut`m harnicile m~ini,mul]umindu-i astfel pentru tot ce-a f`cut ca tu s` po]i trans-forma tragismul \nceputului de via]` \n speran]`, \n iubire fa]` de oameni, \n ata[ament fa]`pe profesia aleas`. Dumitru MIHåILESCU

Absolvent al ßcolii Militare de Mai[tri a For]elor Navale, promo]ia 1982, speciali-tatea radio [i hidroloca]ie, Pitorac Constantin a f`cut parte, la \nceput de carier` mili-tar`, din echipajul unei vedete torpiloare, dup` care a fost selec]ionat pentru a intra \ncomponen]a echipajului submarinului „Delfinul”, nav` la bordul c`reia [i-a \ndeplintatribu]iunile profesionale p~n` \n luna aprilie a anului 1990, moment c~nd, sim]ind c`a sosit clipa s`-[i aleag` un alt drum \n via]`, a plecat din marin` prin demisie.

Dup` ani [i ani vestea c` vedetistul [i mai apoi submarinistul Pitorac Constantin seafl` \n „cart” la timona ora[ului Fl`m~nzi, jude]ul Boto[ani, av~nd misiunea delocu[oar` de a fi primarul unei localit`]i unde tr`iesc peste 12.000 de oameni, fiecare cubucuriile, grijile [i necazurile lui, ne-a fost dat` de un alt camarad de profesie, stabilit\n at~t de frumoasa Moldov`, m.m.pr.(r) Alexandru Bobou]anu… Ne-am bucurat,fire[te, de reu[itele domnului Pitorac Constantin, ne-am bucurat de faptul c` oameniilocului i-au acordat votul de \ncredere pentru a lupta pe dificilul „front” al realiz`riiunor condi]ii de trai mai bune \n acest` localitate-simbol al luptei ]`ranului rom~n pen-tru drepturile sale, aici, la Fl`m~nzi, a[a cum confirm` istoria neamului nostru, izbuc-nind r`scoala ]`r`neasc` din 1907.

Declarat` ora[ \ncep~nd cu anul 2004, localitatea Fl`m~nzi este condus` acum deun om care c~ndva a fost maistru militar marinar, un om care cu siguran]` [i-a l`sataici, la mal de mare, un cr~mpei de suflet. S`-i ur`m domnului Pitorac Constantinmult` s`n`tate [i putere de munc`, pentru a-[i duce la bun sf~r[it onoranta misiune.Noi, cei afla]i \n „echipajul” LigiiMai[trilor Militari de Marin`,asocia]ie la care [i domnul Pitorac aaderat \ncep~nd cu luna iune a.c., sun-tem al`turi de domnia sa, mul]umin-du-i pentru camaraderescul gest de ane fi aproape.M.m.pr.(r) Nicolae RADU

25 noiembrie 1998: George Medeleanu, elev anul I alßcolii Militare de Mai[tri „Am.Ion Murgescu”, la c~tevaminute dup` depunerea Jur`m~ntului Militar.

Pentru a reu[i ceea ce ne-am propus, [ianume: continuitatea prezent`rii \n cuprinsulacestei pagini a portretelor unor colegi de aso-cia]ie, v` adres`m rug`mintea de a nu l`sanumai la aprecierea redac]iei alegerea acestora,ci s` ne oferi]i propuneri concrete, propuneribazate pe calit`]ile umane [i profesionale alecelor pe care \i recomanda]i. V` a[tept`m cuinteres sugestiile.

Doamnelor [i domnilor,s` facem cuno[tin]` cu un alt membru asociat al Ligii

Mai[trilor Militari de Marin`, charismaticul maistru mili-tar principal (r) Aurel L`z`roiu, cel care, pe l~ng` profesiade baz`, a fost, este [i va r`m~ne un \mp`timit al mi[c`riicultural-artisitce, scena [i contactul cu publicul spectatorcomplet~nd capitolul „frumuse]e” din propria sa via]`.A absolvit, \n anul 1974, ßcoala Militar` de Mai[tri [i

Subofi]eri „Basarabi I” Pite[ti, preg`tit \n meseria de pre-lucr`ri metale. çnceputul cariei militare s-a produs \n cadrulLiceului Militar de Marin` „Alexandru Ioan Cuza”, institu]iecare ast`zi, prin vrerea mai marilor na]iei, a r`mas doar…ceva de domeniul trecutului! Av~nd \n permanen]`con[tiin]a propriei saledeveniri, a propriei saletreceri dinspre ce e[ti sprece ai putea s` fii, AurelL`z`roiu [i-a continuatstudiile, absolvind, \n anul1997, Facultatea de dreptdin cadrul Universit`]iiH y p e r i o n - B u c u r e [ t i .Maistru militar capabil [ipe deplin con[tient demisiunile ce-i reveneau capurt`tor de hain` militar`,Aurel L`z`roiu a \ndeplintnumeroase func]ii cu gradmare de responsabilitate,cum a fost: subofi]er destat major \n biroul cultur`din Comandamentul Mari-nei Militare; consilier alcomandantului Bazei Ma-ritime pentru problemelece-i privesc pe mai[tri militari [i subofi]eri; [ef al CerculuiMilitar Constan]a; [ef al Complexului hotelier militar dinConstan]a, de aici ie[ind la pensie \n iunie 2007.

Chemarea l`untric` pentru arta interpretativ` [i [tiin]aorganiz`rii activit`]ii unei institu]ii militare de cultur`, l-aadus din nou \n func]ia de [ef al Cercului Militar Constan]a,aici func]ion~nd [i \n momentul de fa]`. De remarcat, \ns`,c` \n paralel cu evolu]ia sa profesional`, Aurel L`z`roiu areu[it, sus]in~nd examene extrem de dure, ca din luna aprilie2009 s` fie admis ca avocat stagiar \n cadrul BarouluiBucure[ti, perspectiva viitorului, pentru c` nu poate fi con-siderat un om \n v`rst`, devenind destul de atractiv`, cu toatec` el n-ar da pentru nimic \n lume dragostea ce o poart`scenei [i iubirea pentru cultur`.

S`n`tate s`-]i dea bunul Dumnezeu, Auric`, \n rest, a[acum te cunoa[tem, te vei descurca de minune indiferent c`vei pleda la bar` sau vei evolua pe scen`.

M.m.pr.(r) Ion BODNåRAß

Avocatul stagiar AurelL`z`roiu, deocamdat`… pro-b` de costum!

PORTRETE COLEGIALE….Chiar dac` la dimensiunile \ntregii colectivit`]i a Ligii Mai[trilorMilitari de Marin` diferen]ele de ordin individual se estompeaz`,impun~ndu-se numai cele care intr` \n fondul cerin]elor comune, nuvom renun]a la prezentarea portretelor acelor colegi de asocia]iedespre care, absolut motivat, nu putem vorbi dec~t cu m~ndrie.A[adar, \ncep~nd cu acest num`r al Timonei, pagina 4 va fi „gazda”celor c~teva file din istoria vie]ii unor oameni ce au dovedit un puter-nic sentiment al personalit`]ii.

La „timona” ora[ului Fl`m~nzi,un maistru militar marinar…

O via]` \nceput` tragic,dar continuat` frumos

[i \n deplin` demnitate

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

C`ldura torid` a f`cut ca tradi]ionala \nt~lnire a veteranilor marinei militare s` sedesf`[oare nu \n Sta]iunea de preg`tire marin`reasc` Palazu Mare, a[a cum eraobi[nuin]a, ci \n sala ELITE a C`minului Militar (C2). B`tr~nii lupi de mare, prezen]i\ntr-un num`r mult mai mic dec~t anul trecut, au avut de aceast` dat` prea pu]in timppentru a-[i dep`na amintirile, [i asta pentru c` alocu]iunile [i osanalale s-au dovedit afi… mult mai emo]ionante!

Tra[c` Andrei R`zvan, elev \n clasa a XI-a din cadrul Grupului ßcolar Industrial deElectrotehnic` [i Telecomunica]ii Constan]a, este fiul colegului nostru de asocia]ie,maistrul militar principal Tra[c` Constantin, un tehnician apreciat pentru competen]a sa

\n cadrul unit`]ii militareunde \[i desf`[oar` activi-tatea. Dar, nu despre tat`vrem s` v` vorbim, cidespre fiul s`u, AndreiR`zvan, cel care a ocupatLocul I la ConcursulNa]ional de Matematic`Aplicat` „ADOLFHAIMOVICI”, concursdesf`[urat la Ia[i, \nperioada 22-24 mai 2009.

Preg`tit de profesorulMihai Ungureanu, elevulAndrei R`zvan Tra[c`,al`turi av~nd [i pe ceilal]i14 elevi din echipajulconst`n]ean, a trebuit s` se\ntrebuin]eze serios pentrua ajunge pe primul loc alpodimului de premiere, lastartul concursului fiindprezen]i 751 de elevi din37 jude]e ale ]`rii. Dar, cuc~t lupta este mai grea, cuat~t rezultatul ob]inut este[i mai valoros.

Doamna Georgeta,mama sa, domnul Costic`Tra[c`, tat`l, precum [iDaniel, fratele mai mareaflat pe mare \n calitate de

ofi]er III marin` comercial`, tr`iesc din plinreu[ita lui Andrei, a[a cum [i acest copil talen-tat, precum [i profesorul s`u preg`titor, domnulMihai Ungureanu, o fac.

Iat` con]inutul scrisorii pe care organizatoriiconcursului i-au adresat-o merituosuluic~[tig`tor, textul fiind inserat pe spateleDiplomei ce atest` ocuparea locului I:

„Felicit`ri!E[ti aproape student. Mai trebuie, desigur,

s` ob]ii Diploma de Bacalaureat. Noi \]i ur`msucces. Acum te afli \n posesia Diplomei ce \]igaranteaz` c` vei putea fi student al Facult`]iide Construc]ii de Ma[ini [i ManagementIndustrial. Vino \n perioada \nscrierilor la facul-tatea noastr`, cu aceast` diplom` [i cu cea deBacalaureat (sau cu adeverin]a de la liceu) \noriginal. Nu vei pl`ti tax` de \nscriere [i veiavea garantat` o burs` de studii \n anul I.

Te a[tept`m!Felicit`ri [i din partea noastr`, domnule

Andrei R`zvan Tra[c`, pentru c` [i noi, colegiide asocia]ie ai tat`lui t`u, ne m~ndrim cu rezul-tatele ob]inute de tine.

Iat`, a[adar, ce satisfac]ii extraordinare potaduce copiii p`rin]ilor lor, dac` aceste vl`stareale viitorului \[i men]in permanent ra]iunea \nstare de judecat` [i decizie competent`.

M.m.pr.Gheorghe MARICA

Filiala Constan]aPe l~ng` activit`]ile curente,

Consiliul Director se ocup` de orga-nizarea unei excursii \n DeltaDun`rii, excursie ce va desf`[ura \nzilele de 5 [i 6 septembrie pe traseul:Constan]a – Tulcea – Canal Mila 36– Canal Sireasa – Canal Sontea –Lac Nebunu – Lac B`cl`ne[ti –Canal Olgu]a – Mila 23 – Dun`reaveche- Cri[an – Gorgova – Maliuc –Partizani – Tulcea – Constan]a,transportul f`c~ndu-se cu autocarul[i navele „Amelie” [i „Dumbrava”.Pre]ul: 335 lei de persoan`, \naceast` sum` reg`sindu-se: 35 lei,transport pe traseul Constan]a –Tulcea [i retur; 300 lei, chirie navecroazier`, cazare o noapte la pensi-unea „DELIA”, mic dejun, dejun [icin`. Pentru membrii ligii, costul vafi 200 lei de persoan`, diferen]a fiindsus]inut` de c`tre asocia]ie. La\nscriere, obligatoriu se va achitasuma de 100 lei, urm~nd ca diferen]ade 100 lei s` fie achitat` \n cel multdou` luni calendaristice.

Important e c` locurile suntlimitate (45 de locuri), a[a c` trebuies` v` hot`r~]i c~t mai repede cuputin]`, termenul limit` pentru\nscriere fiind data de 18 august.

Filiala MangaliaDup` reu[ita excursie din 20 inie

a.c., desf`[urat` pe traseul:Mangalia-Dervent-M~n`st ireaSf~ntul Andrei, conducerea filialeiMangalia a L.M.M.M. \[i invit`membri asocia]i pasiona]i de sportulcu palete la o interesant` competi]iede tenis de mas`, activitate sportiv`dotat` cu trofeul Cupa Ziua MarineiRom~ne. çn func]ie de num`rul departicipan]i, competi]ia se vadesf`[ura la Cercul Militar sau la oalt` sal` ce dispune de cele necesareunui asemenea gen de \ntrecere.Pentru membri asocia]i mai pu]inatra[i de aceast` ramur` sportiv` saude sport \n general, conducerea fil-ialei preg`te[te noi activit`]i, aces-tea, dup` definitivarea problemelortehnice, urm~nd a fi aduse lacuno[tin]a celor interesa]i.

Se va citi, c~t de cur~nd,catalogul a dou` promo]ii…

Dup` 30 de ani!çn urma celor trei ani de intens` preg`tire, la 31 iulie 1979 pe poartaßcolii Militare de Mai[tri a For]elor Navale au ie[it 220 de tineriabsolven]i, dornici s`-[i \nceap` activitatea profesional` la bordulnavelor sau \n unit`]ile terestre ale Marinei Militare… Au trecut 30de ani de atunci, iar dac` diferen]a dintre fotografia de la absolvire [icea de ast`zi este evident`, acest fapt, de net`g`duit, nu ne afecteaz`

cu nimic dorin]a de a ne \nt~lni pentru a „naviga” \mpreun` prin labirintul amintirilor.Colectivul de organizare, stima]i colegi ai promo]iei 1979, compus din mai[tri militari \n rezerv`Str~mbei Claudiu, Pulpan Corneliu [i Untea George, v` adreseaz` rug`mintea de a da curs invita]ieide participare la aceast` mult a[teptat` \nt~lnire, care am dori s` se petreac` la Constan]a, \n cea dea doua parte a lunii septembrie. Pentru detalii concrete, dar [i pentru a v` exprima pozi]ia fa]` deprezen]`, data desf`[ur`rii [i modul de organizare, contacta]i-ne la telefoanele: 0727349629(Pulpan Corneliu) [i 0727335438 (Untea George).A[tept`m cu mult` ner`bdare!

Dup` 20 de ani!Anul acesta, finalul lunii iulie ne aminte[te nou`, celor care am ie[it de pe b`ncile ßcolii

Militare de Mai[tri a For]elor Navale, c` \n calendarul vie]ii am prins [i cea de-a dou`zecea fil` dec~nd am devenit purt`tori ai gradului de maistru militar.

Pentru a s`rb`tori cum se cuvine acest moment important din via]a fiec`ruia dintre noi, colec-tivul de organizare, compus din: m.m.I Cristocea Adrian (tel.mob. 0766778587); m.m.I St`nic`Eugen (tel. mob. 0723630483) [i m.m.I Lupu Silviu (tel.mob.0743334452), v` adreseaz`rug`mintea de a fi prezen]i la \nt~lnirea camaradereasc` a promo]iei noastre, data fiindu-v`anun]at` ulterior, dar cu siguran]` aceasta va fi \n partea a doua a lunii septembrie.

Pentru detalii, dar [i pentru a v` exprima dorin]a de participare, contacta]i-ne la telefoanelemen]ionate.

V` a[tept`m cu interes [i mult` ner`bdare!

Succesul navomodeli[tilor…La \nceputul lunii iunie, Constan]a a g`zduit, a[a cum

o face de ani buni, Campionatul Na]ional de NavomodeleMachete, locul desf`[ur`rii acestui concurs al migalei [italentului fiind Muzeul de Art`. Printre numero[ii con-curen]i, veni]i din Bucure[ti,Timi[oara, Bac`u, Suceava,Giurgiu [i Constan]a, s-au aflat [i doi mai[tri militari mem-bri ai ligii: M.m.pr. Nicolae Cic~rm` – un \mp`timit alnavomodelismului – [i m.m.cls. a II-a Eremia Gabriel.

La final, dup` o lung` [i greoaie deliberare, juriul aacordat premii concuren]ilor merituo[i, cei doi reprezen-tan]i ai ligii ob]in~nd medalii de argint: Nicolae Cic~rm` laclasa de concurs C2 (nave cu elice), pentru lucrarea „Navapurt`toare de rachete Zborul”), iar Eremia Gabriel la clasade concurs C3 (sec]iuni), pentru „Tun naval sec. XVI”.

Felicit`ri, domnilor [i merge]i mai departe pe drumulcare duce c`tre… aur!

çNTÇLNIRI CAMARADEREßTI…

Macheta N.P.R. „Zborul”, prezentat` chiar de c`trerealizatorul ei, m.m.pr. Nicolae Cic~rma.

Macheta: Tun naval din sec. XVI, realizator m.m.cls.aII-a Gabriel Eremia.

Diploma oferit` elevului TRAßCå ANDREI RåZVAN, \n urma succesului de prestigiuob]inut la acest important concurs na]ional de matematic`.

Din activit`]ile ligii…

Bucurii [i satisfac]iioferite de copii p`rin]ilor…

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Acest test a fost conceput \n secolul trecut de c`treAlbert Einstein (1879-1955), autorul sus]in~nd c` 98%din locuitorii planetei noastre nu sunt \n stare s`-lrezolve. Acum, dup` at~]ia ani, av~nd \n vedereevolu]ia min]ii umane procentul ni se pare exagerat, cutoate c` rezolvarea este extrem de grea. A[adar, iat`care este con]inutul testului:

– Exist` 5 case, fiecare de alt` culoare: verde, alb`,ro[ie, albastr` [i galben`.

– çn fiecare cas` locuie[te doar o singur` persoan`,fiecare de alt` na]ionalitate: britanic, suedez, danez,norvegian [i german.

– Fiec`rui locatar al fiec`rei case \i place o anumit`b`utur`: ceai, cafea, lapte, bere [i ap`, fumeaz` o anu-mit` marc` de ]ig`ri: Pall Mall, Dunhill, Marlboro,Rothmans [i Winfield, [i de]ine un anumit animal decas`: pas`re, c~ine, pisic`, cal [i pe[te.

– Nici una din cele 5 persoane nu bea aceea[ib`utur`, nu fumeaz` aceea[i marc` de ]ig`ri [i nude]ine acela[i fel de animal de cas`.

– Britanicul locuie[te \n casa ro[ie; suedezul are unc~ine; danezul bea cu pl`cere ceai.

– Casa verde se afl` \n st~nga casei albe.– Locatarul casei verzi bea cafea.– Persoana care fumeaz` Pall Mall are o pas`re.– Locatarul care locuie[te \n casa din mijloc bea

lapte.– Locatarul din casa galben` fumeaz` Dunhill.– Norvegianul locuie[te \n prima cas`.– Fum`torul de Marlboro locuie[te l~ng` cel care

are o pisic`.– Locatarul care are un cal locuie[te l~ng` cel care

fumeaz` Dunhill.– Fum`torul de Winfield bea cu pl`cere bere.– Norvegianul locuie[te l~ng` casa albastr`.– Germanul fumeaz` Rothmans;– Fum`torul de Marlboro are un vecin care bea ap`;çNTREBARE: Cine este proprietarul pe[telui din

acvariu? A: danezul; B: norvegianul; C: britanicul; D:germanul.

N.R. M.m.pr.(rtg) Neculai Manole, cel care ne-acomnunicat acest test de inteligen]`, pentru c` a reu[its`-l rezolve v` recomand` folosirea unor mici drep-tunghiuri de carton, pe care s` nota]i: na]ionalitatealocatarilor, culoarea caselor, b`uturile preferate,m`rcile ]ig`rilor [i animalele de cas` de]inute delocatari. F`r` aceste cartona[e v` va fi foarte greu s`ajunge]i la rezultatul scontat… Succes!

Ce m-a uluit la Rouen a fost un pod construit peste Senadup` ultimele tehnologii: deschiderea sa pentru trecerea navelorse face electro-mecano-hidraulic` pe vertical` a p`r]ii din[oseaua pe patru benzi adiacent` l`]imii fluviului… Pe \ntreagaperioad` a festivalului velierelor \n fiecare sear`, \nainteamiezului nop]ii, prim`ria din Rouen delecta participan]ii, vremede aproximativ 30 de minute, cu un imens foc de artificii, dup`care, cine mai avea cum [i de ce, continua destinderea!Am plecat din Rouen spre Brest unde, dup` ce am ajuns [irepede [i bine, ne-am pus pe vizite, destinderi [i participarea, cudeplasarea ”pe jos” (vreo 2 km [i ceva!) c`tre pia]a din fa]a pre-fecturii, unde, \mpreun` cu un grup dintre membri echipajului,am participat la festivitatea prilejuit` de ziua na]ional` a acestei]`ri. Cu ocazia altor deplas`ri-vizit`, mi s-a \ntip`rit \n mintestarea [i fapta cu [coala lor naval`, bine amplasat`, cu multenave destinate instruirii, dislocate \ntr-un golf la vreo 50 km deora[, apoi cu o alt` [coal` civil` de ingineri \n managementulcomunica]iilor de tot felul, unde, printre profesori, se afla [iconsului Rom~niei la Brest.La festivalul velierelor, Rom~nia a avut stand turistic propriu,pe cheu, vis-à-vis de bricul ancorat, ghizi la bord fiind un grupde rom~ni stabili]i \n Bretagne. Tot aici ne-a a[teptat familiaOrez, rud` cu colegul nostru Bogdan Aur, famile stabilit` devreo 10 ani \n Hexagon. Bucurie mare pentru ace[ti oameni,care ne-au tratat cu adev`rat cre[tine[te c~nd am r`spuns invi-ta]iei de a merge la biserica de rit ortodox din localitate. çntr-oalt` sear`, am onorat invita]ia de a participa, al`turi de un grupdin echipajul lui „Mircea”, la o recep]ie oferit` de gazde la bor-dul portavionului Clemenceau, unde, pe l~ng` multele momenteinteresante [i atractive, vinul [i [ampania au curs p~n` cecomandantul ne-a dat semnalul de retragere c`tre nav`….L`s~nd Fran]a \n urm`, ne-am \ndreptat spre cel mai mare porteuropean, Rotterdam – ora[ul natal al lui Erasmus, Rembrandt[i van Goch, ora[ cu lume… din toat` lumea, cu fel [i fel decomportamente [i fel de fel de atitudini [i aptitudini. Ora[ulpropriu-zis este a[ezat pe estuarul Rinului, la o distan]` de peste20 de mile de mare, uscatul fiind ap`rat de furia valurilor dec`tre poarta de o]el, o alt` realizare a ingineriei de azi, con-struc]ie de peste zece mii tone greutate ce se \nchide [i se

deschide automat peprincipiul cle[telui,ac]ionarea f`c~ndu-see l e c t r o - m e c a n o -hidraulic. Alte con-struc]ii -monument \nacest ora[: podulErasmus, arena spor-tiv` Feyenoord [i]es`tura de canale [ipode]e ce te face s` tesim]i ca la Vene]ia!Rotterdamul, cel maicosmopolit cred ora[european, este loculunde faci ce vrei, laorice or`, dar s` nuderanjezi mediul saupe cel necunoscut,pentru c` legea tesanc]ioneaz` foarteaspru. çntr-o noapte,spre exemplu, \n a[teptarea apelului de la miezul nop]ii, amcobor~t pentru c~teva momente pe cheu \mpreun` cu doi cole-gi, pa[ii purt~ndu-ne c`tre un parc aflat \n apropiere. Acolo, lao mas` cu sc`unele, construite special de Prim`rie pentru joculde [ah, jucau de zor un rus cu un canadian, fiecare cu galeria lui,fete [i b`ie]i, atmosfera fiind excelent`… Olanda a c~[tigatenorm \n apriga lupt` cu natura, mintea [i munca inving~ndgreut`]ile impuse de c`tre Marea Nordului \n aceast` zon`. Aici,\n Olanda, arhitectura futurist`, dar [i cea veche, este bine con-servat`, natura curat`, lumea amabil`, \ns` totu[i… rece! Am ridicat ancora [i de aici, urm~nd a ajunge - via MareaNordului - la Copenhaga. Dup` c~teva zile de mar[, timp \n careo furtun` de gradul 7 ne-a chinuit \ngrozitor, am poposit \nora[ul care, ceva mai t~rziu, ne-a speriat cu... pre]urile!

(va urma)C`pitan comandor Neculai IUREA

Mul]umim Grupului mass-media al For]elor Navale pentru scena-riul [i structura emisiunii TV prin care s-au scos \n eviden]` rolul [i loculmaistrului militar de marin` aflat \n structura For]elor Navale, precum [ipentru materialul interesant publicat \n revista „Marina Rom~n`” cuocazia centenarei anivers`ri a entit`]ii noastre profesionale.

Mul]umiri adres`m [i redac]iei revistei „Marea noastr`”, publica]ieapar]in~nd Ligii Navale Rom~ne filiala Constan]a, pentru publicareaintegral` a interviului acordat de c`tre pre[edintele de onoare alL.M.M.M., m.m.p.(rtg.) Dumitru Mih`ilescu, cu ocazia \mpliniri a osut` de ani de existen]` a Corpului Mai[trilor Militari de Marin`.

TEST DE INTELIGEN]å

”ENIGMA”: çn 1926, ministrul de r`zboi german aperfec]ionat o ma[in` de codat denumit` ENIGMA,care, cu cele 22 de milioane de combina]ii diferite, ablocat pur [i simplu orice acces al serviciilor de infor-ma]ii str`ine la mesajele secrete. çn 1929, printr-o inex-plicabil` eroare a po[tei, un colet cu destina]iaGermania, con]in~nd o ma[in` Enigma (vechiul modelcomercial), a ajuns providen]ial \n vama polonez` [i deaici, la serviciile secrete ale acestei ]`ri tocmai c~ndRejewski, un t~n`r genial, a fost angajat. Dup` trei aniplini de aventur`, Rejewski a reu[it s` descopereprimele „chei”, dar nu pe toate. V`z~ndu-se dep`[i]i, \niunie 1939, polonezii au predat datele exper]ilor bri-tanici, exact cu dou` luni \nainte de cotropireaPoloniei! La Londra, \n ciuda succeselor repurtate,echipa de cripto-anali[ti n-ar fi str`puns niciodat` codulmarinei germane, dac` n-ar fi survenit c~teva incidenteproviden]iale: çn mai 1941, \n plin r`zboi alAtlanticului, un submarin german avariat a fost obligats` se predea. De[i dinamitat, conform regulamentului,pentru a se scufunda \nainte de capturare, explozibilulnu a detonat. Englezi au scos din submarin o ma[in`Enigma [i cartea cu noile coduri. Din acel moment, ger-manii au \nceput s` piard` b`t`lia pentru Atlantic. ßiacest lucru s-a mai \nt~mplat de dou` ori (1942 [i1944), de fiecare dat` exact dup` ce nem]ii schimbauradical codurile. R`zboiul se juca de-acum cu c`r]ile pefa]`, \n avantajul alia]ilor…

(va urma) Lucian CRISTESCU

(material preluat din revista „Semnele timpului”,num`r jubiliar 2008)

Note de voiaj…Cu nava-[coal` „MIRCEA” pe drumuri de ape… (III)

Afluen]` mare de vizitatori pecheul din Warnemunde, unde„Mircea” a acostat pentru prima dat`.

Nu for]a militar` i-a b`tut,ci o chei]` de aur: informa]ia!

(din culisele celui de-al doilea r`zboi mondial)

TTEERROORRIISSMM–– iissttoorriicc [[ii eevvoolluu]]iiee –– ((II))

Cu toate c` violen]a, factorul pricipal al actului terorist, [i-a f`cutsim]it` prezen]a \nc` din antichitate – asasinatul politic at~t \n r~ndul pro-priei popula]ii c~t [i pe teritoriul unui stat cucerit contribuind lamen]inerea domina]iei sau la \nl`turarea adversarilor – no]iunea de tero-rism a c`p`tat conota]ii apropiate de cele actuale \n anul 1879, \n timpulrevolu]iei franceze. Schimbarea ordinii sociale, vizat` de iacobini prinrevolu]ie, nu se putea realiza dec~t prin instaurarea terorii, a violen]ei [ia amenin]`rii cu violen]a, singurele capabile s` cure]e societatea francez`de plaga reprezentat` de nobilime [i aservi]ii ei. Pe timpul acestui regimal terorii au c`zut victime „tribunalelor poporului” peste 17.000 deoameni.

çn secolul urm`tor, statele europene [i nu numai acestea, au fostzguduite de apari]ia mi[c`rilor anarhiste, formate \n general din tineriintelectuali [i studen]i ideali[ti, dar [i de reprezentan]i ai clasei de mijloccare, nemul]umi]i de drepturi [i libert`]i, de inechit`]ile sociale, economi-ce [i politice existente \n societate, nemul]umi]i de abuzurile [i corup]iaexistente la nivelurile \nalte ale statelor, au \nceput o lupt`, de cele maimulte ori violent`, \mpotriva reprezentan]ilor statului. Sunt consemnate\n istoria lumii, pe l~ng` multe altele, atentatele teroriste ale anarhi[tilorru[i \ndreptate \mpotriva ]arului Alexandru al II-lea – care a murit sf~rte-cat \n urma exploziei unei bombe, atacurile teroriste ale anarhi[tilorfrancezi – perioada 1880-1894, apari]ia \n 1817, \n Germania, a uneiorganiza]ii politice anarhiste, \n fapt o societate studen]easc` ai c`reimembri aveau dreptul s` poarte arme, fac]iunea radical` a acestei organi-za]ii, intitulat` „studen]ii negri”, s`v~r[ind o serie de atentate \mpotrivacelor care considereau ei c` def`imau sau tr`dau na]iunea german`.

Fapte de violen]` au comis [i anarhi[tii singuratici, exemple fiind:atentatul ce a dus la r`nirea \mp`ratului Franz Iosif, \n 1853; \mpotriva\mp`ratului Wilhelm I, \n 1878, acesta sc`p~nd cu via]` numai datorit`c`[tii de alam` pe care o purta [i care a oprit plumbul ce \i era destinat;\mpotriva \mp`r`tesei Austriei, Elisabeta, care a fost \njunghiat` \n 1898;\mpotriva pre[edintelui S.U.A., Abraham Lincoln, care la 14 aprilie 1865a fost \mpu[cat de un sudist; \mpotriva pre[edintelui S.U.A., WilliamMcKiney, asasinat \n 1901.

De[i ini]ial mi[c`rile anarhiste au avut un mare succes \n r~ndulmaselor, obiectivele lor politice nu au reu[it niciodat` s` fie atinse,metodele violente utilizate conduc~nd la marginalizarea p~n` la dis-pari]ie. (va urma)

Maior Adrian HORNEA

CCuumm ssee ppllaasseeaazz`̀ cc`̀rruu]]aa \\nnaaiinntteeaa ccaaiilloorrNemul]umit de folosirea abuziv`, c~teodat` arogant`, aunor cuvinte poetice, livre[ti, \n locul celor reale, tehnice,ca [i de traducera defectuoas` \n presa rom~neasc` a maimultor termeni nautici str`ini, traduceri folosite apoi ca„baz` documentar`” pentru elaborarea dic]ionarelor nor-mative ale limbii rom~ne, Pavel Lupu-Babei (ofi]er \nmarina comercial`) a publicat \n revista „Limba Rom~n`”nr.1/1961 un articol pentru ademonstra, cu argumente logice[i de ordin gramatical, c` reali-tatea lingvistic` din marin` esteuneori departe de cea pe care [i-o imagineaz` scriitorii. Acestarticol a fost \ns` folosit deacad. prof. Alexandru Graur\ntr-o adev`rat` campanie anti-marin`reasc` sus]inut` \n emisi-uni radio [i diverse publica]ii,„vina” marinarilor const~nd \nfaptul c` limbajul lor tradi]ionalde baz` (este vorba de termenitehnici, strict marin`re[ti, nu delimba comun`) s-a format cusecole \n urm` din elemente pre-ponderent italiene[ti, fran]u-ze[ti, engleze[ti etc. [i preapu]in din surse slave. çn bro[uraLimba corect` (Editura ßtiin]ific`, 1963) Graur s-a referit\n concret la conjugarea (de c`tre marinari) f`r` particulaez a verbului a naviga [i la pronun]area cuv~ntuluifran]uzesc quai \n forma rom~nizat` cheu, ambele situa]iifiind, \n concep]ia sa, o „imitare servil` a limbii franceze”.Graur nu ne-a explicat \ns` de ce ]`ranii au voie s` irigeogoarele, \n timp ce marinarii ar trebui neap`rat s` navi-gheze. La urma urmei, [i despre cei care navigheaz` s-arputea spune c` „imit` servil” limba francez`, limb` \n careapare forma vous naviguez!Spre lauda lor, autorii lucr`rii Dic]ionarul limbii rom~ne(DLR), tomul VII, partea I, 1971, au acceptat [i variantanavig. çntre timp, cei ce lucreaz` pe Internet au ales s`navigheze, marinarii continu` s` navige, ceea ce este cutotul altceva, a[a cum de exemplu una este s` turnezi unfilm [i alta e s` torni apa \n pahar. C~t despre fran]uzesculquai, recunosc~nd c` trebuia s` devin` \n rom~ne[te cheu,Graur sus]ine c` a ajuns la noi printr-un intermediar slav,\n forma chei, existent` \n bulgar` (vezi Etimologiirom~ne[ti, 1963). çn realitate, nu rom~nii au luat cuvintefran]uze[ti prin intermediul limbii bulgare, ci tocmaiinvers, bulgarii au \mprumutat cuvinte fran]uze[ti prinmijlocire rom~neasc`! Oare marele lingvist Graur nucuno[tea acest lucru elementar \n probleme de etimologie,sau sub imperiul interselor politice a ac]ionat dup` zicala„mul]i v`d, pu]in cunosc”? Tot \n sofismele lui, Graur s-af`cut c` nu [tie c` chei se folose[te \n vorbire curent`numai \n Bucure[ti, unde nu este altceva dec~t un sinonima lui splai, f`r` nici o leg`tur` cu marina.

(va urma)Comnador (rtg.) Neculai PåDURARIU

S`rmana limb` rom~n`!

Din perlele… profesorilor (X)

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Vå DISTRA¥ILA MARE ?Testival,

la care v` invit`s` r`spunde]i

Ananie Gagniuc,un str`lucit umorist

de aici, de pelitoral…

1. Unde v` place s` petrece]i se-rile pe litoral?

a) çn discotec`.b) çn patul meu.c) çn patul ei.

2. C~nd sunte]i la mare, v` culca]i t~rziu?a) M` culc odat` cu g`inile

(dar s` fie puicu]e!).b) çn fiecare zi, m` culc tot a doua zi!c) Devreme, adic` dis-de-diminea]`.

3. Petrece]i prin restaurante?a) Ce petrecere? La banii mei, sunt doar \n trecere!b) Sear` de sear`, c`-s ajutor de osp`tar`.c) Doar ascult muzic` [i m` fac c` nu aud, c~nd m`

\ntreab` ce servesc.4. çn camera de hotel ]ine]i lucrurile \n ordine?

a) E vrai[te. Niciodat` nu le g`sesc la locul lor!b) Mi s-a \nt~mplat s` pun lucrurile \n ordine [i s` nu

le mai g`sesc deloc!c) Sunt a[a distrat(`) \nc~t uneori nimeresc \n cu totul

alte camere.5. Ce obi[nui]i s` face]i pe plaj`?

a) Plaj`, ce altceva?b) çmi place s` pescuiesc la undi]`.c) çmi place doar s` ag`] c~te una…

6. Ce amintiri ave]i din distrac]iile de la mare?a) Un copil.b) Un tratament de-o lun`, lua-le-ar boala!c) C~teva lucruri de valoare din ma[in`. Imi amintesc

cu drag de ele [i p`rere de r`u… 7. R~de]i mult la petreceri?

a) Numai s` nu fie o petrecere pe ultimul drum.b) Z~mbesc numai p~n`-aduce nota de plat`!c) Numai dac` se vorbe[te de politic`.

8. Sunte]i o fire exploziv`?a) Explodez din orice.b) Vorbesc [i-n somn.c) Am un tic: tac!

9. Cum reac]iona]i c~nd sunte]i aruncat(`) \n apa rece?a) R~d cu sughi]uri, din cauza apei \nghi]ite.b) Ies [i-mi dau hainele jos.c) Bat apa [i-apoi pe cine m-a aruncat.

10. V-a distrat testul estival?a) åsta-i test?b) R~d tot timpul de acest autor!c) Nu, c` nu [tiu s` citesc.Rezultatele testului: Dac` ceva v-a distrat din acest

test, \nseamn` c`, m`car odat` v-a]i distrat la mare. Dac` a]ip`]it multe din variantele de r`spuns [i, totu[i, mai veni]i lamare, \nseamn` c` ave]i sim]ul umorului. Dac` nu, fi]iserio[i…

Cum pute]i deosebi ciupercile rele de cele bune?Lua]i ciupercile, le cur`]a]i, le t`ia]i \n buc`]ele, le da]i

sare, [i le g`ti]i. C~nd sunt gata trimite]i o farfurie soacrei.Dac` \n decurs de 24 de ore dup` ce le-a m~ncat moare, esemn c` ciupercile nu au fost din cele bune…

Re]eta unei excelente salate culinare.2 kg miez de p~ine, 1 litru de lapte, 1 litru de untdelemn.

Freca]i p~n` ob]ine]i o past` uniform`. Colora]i apoi cu o lin-guri]` de vacs de bun` calitate. Ad`uga]i o jum`tate de cutiede sardele. Ve]i ob]ine o delicioas` salat` de icre negre.

Cum pute]i scoate petele de pe o hain` neagr`?Pentru a scoate petele de pe o hain` neagr` lu`m o foar-

fec` ascu]it` [i t`iemjur-\mprejur bucatap`tat`. Taia]i cu mareb`gare de seam`, pentruca nu cumva s` scoate]i [i din partea nep`tat`

Cum scoate]i petele de rugin` de pe o batist`?Muia]i batista p`tat` \ntr-un amestec f`cut dintr-un sfert de

ap` cu piatr` acr` [i trei sferturi cerneal` neagr`. L`sa]i batista24 de ore \n acest amestec. Dac` cerneala a fost de bun` cali-tate, cu siguran]` c` nu se vor mai vedea pete de rugin`.(communicate, dup` cum se pare, de c`tre unul ce a stat cammult…la soare!)

Se [tie nostima-nt~mplareP`strat` \nc` \n vigoare,Scornit` de un autorßi \n]elept [i cu umor,C~nd de trufia unui corbCe se f`lea pe-un ram de sorb]in~nd un ca[caval \n ciocO vulpe \[i b`tuse joc.çl ame]ise-n lingu[eliCu vorbe dulci [i p`c`leliC` el, de[i mascul feroce,Posed` minunat` voce.La rug`min]ile ei multeCum c` ar vrea s` \l asculte,Deschise ciocul [i, telalul,Sc`p` \n iarb` ca[cavalul. Acea hazoas` \nt~mplareAvuse \ns` [i urmare,C` vulpii \i purtar` trenaßi urm`rir` toat` scena,De au b`gat-o-n n`b`d`i,O-ntreag` hait` de dul`i.De-ndat` ce v`zur` josUn ca[caval prestigios,Se n`pustir` to]i, buluc,çn urelete de balamuc,Cu \mbr~nceli [i-n debandad`,S` prind` pre]ioasa prad`.V`z~nd c` nimeni nu-i desparte,Se dete vulpea la o parte,Se ascunse-al`turi \n tufi[ßi priveghea, z~mbind piezi[,Cu o r`bdare paraxen`Dezl`n]ui]ii din aren`.Acolo lupta dintre eiSe \nte]ea, f`cea sc~ntei,Pierz~nd de scop primordialIspititorul ca[cavalßi-n sf~[ierile-potopEa \ns`[i devenise scop.C~nd lupta se sf~r[i, t~rziu,Nu r`m`sese unul viu.Ie[i atunci din ascunzi[Vicleana vulpe pe furi[ßi, revenind la ca[caval,Gust` succesul special C` \nvr`jbi-nr`i]i dul`i

Ce sunt ei mari, dar n`t`r`i.Morala:

Se-nt~mpl` c`, de obicei,Cei mari se sf~[ie-ntrei eißi profitori sunt mai apoiUrma[ii…din e[alonul doi!

N. CåRUCERU

Corbul, vulpea[i dul`ii

▼ çn urma analizelor, doctorul \i vorbe[te pacientului.– Nu mai ave]i mult de tr`it. çmi pare r`u! Ar mai fi

totu[i o [ans`. S` merge]i la Techirghiol s` face]i b`i den`mol.

– Am s` m` vindec, domnu doctor?– Nuuu! Dar o s` v` obi[nui]i cu p`m~ntul…▼ Conversa]ie \ntre dou` doamne pe plaj`!– S`raca de tine! E \ngrozitor ce ]i s-a-nt~mplat. S` vezi

cu propii ochi cum ]i se \neac` b`rbatul, f`r` s` po]i faceceva!

– Nu-mi mai aminti, te rog! (l`crimeaz`).– Dar, spune-mi, drag`, cel pu]in ]i-a l`sat ceva?– Da.(ofteaz`) Peste un miliard…– Un miliard?! E ceva! Pentru un om care nu [tia nici

s` scrie [i nici s` citeasc`…– Nici (se smiorc`i) s` \noate…▼ O vac` se \ndr`goste[te de un taur mare [i frumos,

pe nume Zambil. Acesta \i face [i el declara]ii de dragosteprin gard, apoi se hot`r`sc s` se \nt~lneasc` a doua zi lap`[une. Vaca, vesel` nevoie mare, abia \l a[tepta, darZambil nu a venit. Seara, v`cu]a \l z`re[te ie[ind din grajd[i, cu lacrimi \n ochi, \i spune:

– Zambile! De ce n-ai venit la p`[une, Zambile?– Spune-mi numai Zam! Bile nu mai am.

Culese de m.m.r.(r) Constantin CåLIN

HAZUL ADUCE UN DRAM DE FERICIRE !– DIVERTISMENT ESTIVAL –

Sfaturi pentru tinerile gospodine

Glume, glume[i iar glume

S` fie soarele de vin`!? „Perle” de prin teze adunate…◆ çn timpul vacan]ei \mi voi ajuta p`rin]ii la treburile casei, voi sparge lemne [i altelucruri.◆ çn regiunile polare se \nt~lnesc urm`toarele fiin]e vii: mu[chi, pinguini [i cercet`toripolari.◆ C~nd Ulise afl` c` fusese m~ncat \mpreun` cu tovar`[ii s`i, se g~ndi c` e cazul s`fug`.◆ Romanii au fost nevoi]i s` poarte numeroase r`zboaie, p~n` c~nd Italia a devenitpeninsul`. Mai t~rziu, ei i-au \nlocuit pe solda]i prin g~[te: astea m~cau mai pu]in [i stri-gau mai tare.◆ Iulius Cezar a fost o mare strategie. O dat` a t`iat spatele frontului inamic [i l-a arun-cat \n r~u.◆ çn tinere]e, Napoleon s-a c`s`torit cu Iosefina. Dar, fiind bun strateg, a observat c` nuare copii [i c` trebuie s` se c`s`toreasc` \nc` o dat`. Atunci a divor]at de Iosefina [i s-alogodit cu Sf~nta Elena.◆ çmi place bilogia deoarece con]ine multe lucruri gustoase: iepuri, potr~rnichi [.a.m.d.

ORIZONTAL: 1) Nume simbolpentru marina militar`, patronul ßco-lii Militare de Mai[tri a For]elorNavale – Safranul c~rmei (1,3)!. 2)Aruncate peste bord, men]in nava pepozi]ie – Prefix pentru zece!. 3)Riveran, de la bun \nceput! – Nave delupt` care au cam acelea[i misiuniprecum fregatele sau corvetele (sing.).4) Submarin ie[it la suprafa]` – A[a

cum a fost via]a mai[trilor militari de marin` \n anul 1951, atunci c~nd acest grada fost eliminat din ierarhia flotei militare rom~ne. 5) ßalup` pus` la dispozi]iaComandamentului Flotilei de c`tre Grigore Cantacuzino, \n timpul R`zboiului deIndependen]` (1877-1878) - Alpin, dar … f`r` floarea albastr`!. 6) çn provaetravei! – Un tun c`ruia i s-a luat afetul! – Domeniu pentru care s-au preg`titmai[tri militari pe parcursul celor o sut` de ani de existen]` a entit`]ii lor profe-sionale, indiferent de specialitatea avut`. 7) Cale navigabil` fluvial` (pl.) – Din„dan`”, lua]i doar aprobarea!. 8) A[a cum a fost fiecare maistru militar pe timpulpreg`tirii sale profesionale – Dan` avocalic`! 9) Localitate unde colonelul IonMurgescu a \ndeplinit, \n anul 1881, func]ia de comandant al ßcolii de Subofi]eriMilitari – Men]inera individual` a liniei de plutire. 10) Bravi timonieri, a[a cumsunt mai to]i mai[tri militari care au aceast` meserie (sing.) – Alian]a Nord-Atlantic`, al`turi de care navele for]elor noastre navale \ndeplinesc numeroasemisiuni (sig.). 11) „… la 15 ani”, autor Jules Verne, cartea tinere]ii noastre – Tragede zor \n… Marea Alb`.

VERTICAL: 1) Fregat` \n echipajul c`reea se afl` foarte mul]i mai[tri militari,profesioni[ti aprecia]i. 2) …. de nave, component` a For]elor Navale .- Baz`naval`. 3) Repara]ii capitale, opera]iune tehnic` prin care, la un anumit num`r deani, trece nava militar` (a.r.) – Ordin General (abr.) – Banc nepl`cut marinarilor.4) Nav` cu doi-trei arbori, av~nd numai vele aurice – Intrarea \n portul Ilicevsk dinMarea Neagr`! 5) Leguminoas` din familia lintei, g`sit` uneori \n hrana echipa-jelor – S`li de curs \n institu]iile de \nv`]`m~nt superior – Oltean [mecher, a[a cumera Suc`, nepotul lui nea M`rin. 6) Adus la uscat – A[a cum sunt aprecia]i cei maibine preg`ti]i mai[tri militari marinari. 7) Golf \n NV M`rii Arabiei – FliviulEnisei, la izvoare! 8) Urd` fr`m~ntat` de buc`tarul navei! – Tinda din`untru a uneibiserici cre[tine. 9) Intr` prima la atacul valului – Petru I, cel care a \nzestrat primaflot` rus`. 10) Institu]ie \n care s-au preg`tit, \nc` din 1897, tehnicienii marinari –Oferite. 11) Ghid de naviga]ie – Serviciu de care, pe timpul [colii, nu a sc`pat niciun elev al [colii de mai[tri militari.

DIC¥IONAR: ALP, ILI, ERS, OMAN, UDRAçncruci[are: Ion TIBA

Defini]ii: Ioan Ioja

hh

h hh

h

h

hhh

h h

1

23456789

1011

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

h hhhh

V~nt din pupa

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU

CCOORREECCTTOORR : Alina CARAIANI

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

132

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

A c~tapromo]ie, oare?

Cu mici excep]ii, de atunci, de la 8octombrie 1897, c~nd a devenitprezent` \n istoria Marinei MilitareRom~ne, ßcoala Militar` de Mai[tri

a deschis larg por]ile pentru at~tea [i at~tea promo]ii de tehnicieni, \nc~t estefoarte greu a g`si r`spunsul c~t mai corect la \ntrebarea sugerat` de titlu… A c~tapromo]ie s` fie, oare, cea a anului 2009? Nu [tim a c~ta, dar \n mod sigur este a„foarte multa”, lucru confirmat de miile de tehnicieni militari marinari – produsulacestei institu]ii de \nv`]`m~nt–care activeaz` sau au activat profesional \n cadrulMarinei Militare.Mai cunoa[tem, despre aceast` promo]ie a anului 2009, c` asigur` \ntrarea \nmarea familie a mai[trilor militari marinari a \nc` 48 de purt`tori ai acestui grad,bine preg`ti]i teoretic pentru a face fa]` \nceputului de drum profesional, expe-rien]a [i \ndem~narea practic` urm~nd a se c`p`ta pe parcurs labordul navei sau \n cadrul unit`]ilor terestre ale For]elor Navale.Noi v` spunem Bine a]i venit, tineri camarazi, dar v` [i aten]ion`mc` \nceputul nu va fi deloc u[or, mai ales c` sunt multe lucruri pecare prezentul nu prea le poate rezolva, speran]a urm~nd a se\ndrepta c`tre viitorul c~t mai apropiat. Nu da]i \napoi, ci mobi-liza]i-v` pentru a trece cu b`rb`]ie peste neajunsurile cu care \nmod sigur v` ve]i confrunta. Suntem al`turi de voi, a[a cum [i voiar trebui s` ne fi]i aproape. Consiliul Director al L.M.M.M.

ABSOLVEN¥II PROMO¥IEI 2009 A ßCOLII MILITARE DE MAIßTRI„AMIRAL ION MURGESCU” – PROMO¥IE SIMBOLICINTITULATå „Unirea principatelor Rom~ne-150 de ani”-SUNT GATA Så-ßI çNCEAPå ACTIVITATEAçN CADRUL UNITå¥ILOR NAVALEßI TERESTRE APAR¥INÇNDFOR¥ELOR NAVALEROMÇNE.

çn prezent peste 40 defete ocup` diferite func]iide mai[tri militari demarin` \n For]elel Na-vale, una dintre colegelenoastre de arm` [i profe-sie fiind [i DoinaCot`ran. Pe Doina o apre-ciem [i pentru faptul c` a\n]eles rolul ligii,asocia]ie unde de]ine cali-tatea de membru asociat.

Pe maistrul militar principal Ion Brai[, cel care scruteaz` orizontul de pe platfor-ma farului Tuzla, \l recomand` ca un foarte bun camarad at~t pofesionalismul dove-dit, c~t [i contribu]ia sa la buna func]ionare a L.M.M.M.

Ce este marea?…Marea e obsesie [i vis. E via]` f`r`

m`rginire. E un poem cu metafore rostite deHyperion. Marea e cer [i p`m~nt. E via]` [imorm~nt. E certitudine [i dor. E speran]` [ilacrim`. E urm` de ambi]ie. E b`rb`]ie. Emelanconie [i nostalgie. Marea le \ng`duiepe toate. Ea spal` cu valurile ei, \nc`lze[te [ipurific` cu razele ultraviolete ale soarelui ei,p`trunde cu aerul ei tonic at~t pe s`n`to[i,c~t [i pe cei afla]i \n suferin]`. C~]i dintreoamenii cu o c~t de mic` sensibilitate nu au\mbr`]i[at marea, mai ales pe timpul verii, cape o iubit`? Nostalgia ei c~]i nu o avem \ntoamnele ploioase ori \n iernile geroase…Nu [tiu c~t de frumoase-s g~ndurile meledespre mare. La urma urmei nici nu [tiu dac`sunt frumoase. Ceea ce [tiu e c` iubescmarea, iar aceast` iubire, pentru mine,c~ndva un sport real al „p~inii” profesionale,s-a transformat acum, peste ani [i ani devia]`, \ntr-o „p~ine” spiritual`…

D.M.

Ei au fost primii…çn func]ie de rezultatele ob]inute, primii 5 absolven]i ai promo]iei 2009 –

num`r stabilit \n func]ie de specialit`]ile militare \n care s-au preg`tit cei 48de elevi pe durata celor 2 ani de [coal`, au fost: m.m.cls. a V-a CioroianuRaluca (radio - observare - semnalizare), m.m.cls. a V-a Grosu Florentina(radioloca]ie naval`), m.m.cls. a V-a Furc` Ionu] (rachete navale [i anti-aeriene), m.m.cls. a V-a Butnaru Ciprian (motoare [i instala]ii electricenavale) [i m.m.cls. a V-a Simion Alexandru (artilerie naval` [i antiaerian`).

Felicit`ri tuturor pentru rezultatele ob]inute [i depline reu[ite \n noua pos-tur`, aceea de cadre militare active aflate \n structura For]elor NavaleRom~ne.

O amintire de neuitat (de la st~nga la dreapta):m.m.cls. a V-a Grosu Florentina, m.m.cls. a V-aFurc` Ionu], m.m.cls. a V-a Cioroianu Raluca([eful promo]iei 2009), m.m.cls. a V-a ButnaruCiprian [i m.m. cls. a V-a Simion Alexandru.

Pre[edintele ligii, m.m.pr.(r) Ion Banu, \nso]itde pre[edintele filialei Mangalia a respectivei

asocia]ii, m.m.pr.(r) Cornel Irimia, acord` pre-miul „M.M.PR. STAN DUMITRU” [efuluipromo]iei 2009, precum [i celor declara]i [efi aipromo]iei 2009 pe specialit`]i militare.

Dac` printre obiectele prezente \n casadumneavoastr` se g`se[te [i un computer, cuat~t mai bine. Iar dac` sunte]i conecta]i laInternet este [i mai bine, pentru c` pute]ir`sfoi sau citi TIMONA, chiar cu ceva timp\naintea ie[irii sale de sub tipar. Singurul„efort” presupune s` naviga]i pe site-ul liii,acces~nd www.lmmm.ro.