Keith Hitchins este profesor de istorie la University of Illinois, cu specialitateaRomânia ºi Europa de Sud-Est. A întreprins, dupã 1960, numeroase cãlãtorii docu -mentare în România pentru a strînge materialele necesare redactãrii unor volumeprecum The Rumanian National Movement in Transylvania, 1780–1849 (HarvardUni ver sity Press, 1969), Orthodoxy and Nation ality: An dreiu ªaguna and theRumanians of Tran sylvania, 1846–1873 (Har vard University Press, 1977; ediþia înlimba ro mâ nã: Orto doxie ºi naþionalitate, Editura Univers Enciclopedic, 1995) ºiA Na tion Dis covered: Romanian Intellectuals in Transylvania and the Idea ofNation, 1700–1848 (Editura Enciclo pedicã, 1999) ºi A Nation Affir med: TheRomanian National Mo vement in Transylvania, 1860–1914 (Editura Enciclo pedicã,1999; ediþia în limba românã: Afirmarea naþiunii: Miºcarea naþionalã româneascãdin Transil vania, 1860–1914, Editura Enci clope dicã, 2000). A mai scris ºi o istoriea României mo derne în douã vo lu me: The Romanians, 1774–1866 (Oxford Uni versityPress, 1996; ediþia în limba ro mânã: Românii, 1774–1866, Editura Humanitas, 1998,2004), Ru ma nia, 1866–1947 (Oxford Univer sity Press, 1994; ediþia în limba românã:România, 1866–1947, Editura Humanitas, 1996, 1998, 2004). Cele mai recentevolume publi cate sunt: Ion Brãtianu: Romania. The Peace Conferences of 1919-23(Haus Publishing, 2011) ºi A Concise History of Romania (Cambridge University Press,2013). În momentul de faþã pregãteºte o istorie a Europei de Sud-Est, 1354–1821,ºi o istorie a Balcanilor în secolul XX. Este membru de onoare al Acade miei Române(din 1991) ºi doctor honoris causa al universitãþilor din Cluj (1991), Sibiu (1993),Alba Iulia (2001), Târgu Mureº (2005), Timiºoara (2008) ºi Iaºi (2008).

Ediþia a III-a

Traducere din englezã de

GEORGE G. POTRAºi

DELIA RÃZDOLESCU

Redactor: Hortenzia Popescu

Coperta: Ioana Dragomirescu Mardare

Corectori: Niculina Păun, Nadejda Stănculescu

Tipărit la Monitorul Oficial R.A.

Keith Hitchins

The Romanians, 1774–1866Copyright © Keith Hitchins, 1996

The Romanians, 1774–1866 was originally published

in English in 1996. This translation is published by arrangement

with Oxford University Press.

Traducerea lucrării Românii, 1774–1866, publicată iniţial în engleză

în 1996, apare cu acordul Oxford University Press.

© HUMANITAS, 1998, 2013, pentru prezenta versiune românească

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HITCHINS, KEITH

Românii: 1774–1866 / Keith Hitchins; trad.: George G. Potra,

Delia Răzdolescu. – Ed. a 3-a. – Bucureşti: Humanitas, 2013

(Istorie)

Bibliogr.

Index.

ISBN 978-973-50-3921-9

I. Potra, George G. (trad.)

II. Răzdolescu, Delia (trad.)

94(498)''1774/1866''

EDITURA HUMANITAS

Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România

tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51

www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.ro

Comenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.ro

Comenzi telefonice: 0372 743 382 / 0723 684 194

Pentru Renée, Eric ºi Yvette

Pre fa þã

Aceas tã car te pre zin tã o pe rioa dã dis tinc tã în is to ria Ro mâ niei moderne,o pe rioa dã de tran zi þie de la struc tu ri le eco no mi ce ºi so cia le agra re demult îm pã mîn te ni te ºi for me le po li ti ce me die va le la o so cie ta te mo delatãde va lo ri le ur ba ne ºi in dus tria le ºi uni tã de lo ia li ta tea faþã de sta tul unitar.Sem nele aces tei evo lu þii ºi-au fã cut apa ri þia în ul ti mul pã trar al se co luluial XVIII-lea. Deºi mo deste ºi frag men ta re la în ce put, for þe le ce aveau sãadu cã schim ba rea au luat avînt, mai ales din anii ’30 ai se co lu lui al XVIII-lea.Atunci, cele douã Prin ci pa te, Mol do va ºi Þara Româ ne as cã, nu cle ulRomâ niei mo der ne, s-au eli be rat în mare mã su rã de su ze ra ni ta tea oto manãºi au fost atrase în sis te mul po li tic ºi eco no mic in ter na þio nal do mi nat deEu ro pa Apu sea nã. Pe la mij lo cul de ce niu lui al ºap te lea al ace lu iaºi veacs-au sta bi lit în mare mã su rã ba ze le in sti tu þio na le ºi noul cli mat ide o logicce vor con ti nua proce sul de edi fi ca re a na þiu nii pînã în se co lul XX.

Eve ni men te le po li ti ce ofe rã ca drul de sus þi ne re al aces tui stu diu privitorla eta pe le tim pu rii de for ma re a na þiu nii. Vom în ce pe cu o pre zen ta re aoame ni lor ºi in sti tu þi i lor din Mol do va ºi din Þara Ro mâ neas cã la sfîr ºitulse co lu lui al XVIII-lea ºi în pri me le de ce nii ale se co lu lui al XIX-lea, conti -nu înd cu exa mi na rea re or ga ni zã rii ad mi nis tra ti ve ce a avut loc în tre anii’20 ºi ’40, pen tru a sfîrºi cu am ple le re for me ale dom ni to ru lui Ale xandruIoan Cuza în anii ’60. Con di þi i le în care sînt eva lua te ten din þe le largi aledezvol tã rii eco no mi ce ºi po li ti ce ºi spec ta cu loa se le mu ta þii în men ta litãþisînt urmã toa rele: sub mi na rea re la þiei su ze ran-va sal cu Im pe riul Oto manºi afir ma rea drep tu lui la au to de ter mi na re; cul ti va rea ideii de na þiu ne etni -cã drept bazã a co mu ni tã þii; apa ri þia noi lor mo da li tãþi de pro du ce re a bu -nu ri lor ºi de con du ce re a afa ce ri lor; pro gre sul ne în ce tat al for me lor po li ti ce,mo de le lor eco no mice ºi re ali zã ri lor cul tu ra le de tip oc ci den tal.

Sînt în cîn tat cã am pri le jul de a aminti per soa ne le care m-au spri jinitsã fac ca aceas tã car te sã vadã lu mi na ti pa ru lui. Mulþi din tre co le gii ºiprietenii mei din Ro mâ nia m-au aju tat sã în þe leg is to ria þã rii lor, tre cu tã

ºi pre zentã. Aº dori sã-mi ex prim gra ti tu di nea faþã de Pom pi liu Te o dor,Cor ne lia Bodea, Mi hai C. De me tres cu, Ioan Beju, Mir cea Pã cu ra riu, AurelJivi ºi Lucian Boia. În ce mã su rã mã simt în da to rat faþã de al þii reiesedin no te le de sub sol ºi din „Ese ul bi blio gra fic“ din pre zen tul vo lum. SirWil liam Dea kin a fã cut pre þioa se co men ta rii pe mar gi nea unei pri me formea manu scri su lui, iar Ma u ri ce Pear ton l-a ci tit cu mul tã aten þie. Am pri -mit în cu ra jãri con stan te din par tea lui An tho ny Mor ris, de la Ox ford Uni -ver si ty Press. Co le gii de la Fa cul ta tea de Is to rie a Uni ver si tã þii din Il li nois,pre cum ºi stu den þii mei mi-au creat o at mo sfe rã sti mu la toa re pen tru du -ce rea la bun sfîr ºit a prezen tu lui pro iect. Aº dori sã con sem nez, de aseme -nea, în da to ra rea mea faþã de pa tru is to rici, tre cuþi în ne fi in þã acum, caremi-au lãr git ori zon tul cu noaº te rii is to riei ºi mi-au sus þi nut efor tul de stu -die re a ei: Jo seph Doty, de la Uni on Col le ge, Sche nec ta dy, New York;An drei Oþe tea de la Uni ver si tatea din Bucu reºti; Da vid Pro dan de la Uni -ver si ta tea din Cluj ºi Ro bert Lee Wolff, de la Har vard Uni ver si ty.

8 PREFAÞÃ

In tro du ce re

La pri ma ve de re ar pã rea ciu dat ca o is to rie a Ro mâ niei mo der ne sãîn cea pã cu anul 1774. În acel an nu s-a con sem nat nici o bã tã lie de maripro por þii ºi nu a avut loc nici o rup tu rã brus cã cu tre cu tul. To tuºi, oricîtde lip sit de dra ma tism ar fi fost, el a mar cat în ce pu tul unor schim bãri fun -da men ta le în sta tu tul in ter na þio nal al prin ci pa te lor Mol do va ºi ÞaraRomâneascã ºi în struc tu ra lor so cial-po li ti cã in ter nã. În 1774 Ru sia ºi Impe -riul Oto man pun ca pãt unui rãz boi, care a du rat ºase ani, prin sem na reaTra ta tului de la Ku ciuk-Kai nargi, în vir tu tea cã ru ia, în tre al te le, i se acordãam ba sa do ru lui rus la Con stan ti no pol drep tul de re pre zentare în faþa sul -ta nu lui pen tru a apã ra cele douã Prin ci pa te îm po tri va în cãlcã rii auto nomieilor. În cur sul de ce ni i lor ce au ur mat, aceas tã pre ve de re a Tra ta tu lui a ofe -rit pre tex tul pentru in ter ven þia sis te ma ti cã a ru ºi lor în afa ce ri le Mol doveiºi ale Þã rii Româ neºti, fapt ce a ero dat în ce tul cu în ce tul ºi în cele din urmãa dis trus su ze ra ni ta tea oto ma nã. Anul 1774 a mar cat ºi ur ca rea în sca u nulÞã rii Ro mâ neºti a lui Ale xan dru Ip si lanti. Timp de opt ani, aces ta a iniþiatre forme lu mi nate în toa te do me ni i le vie þii pu bli ce, în cu ra jînd în ge ne raltrans for ma rea, chiar dacã mo des tã încã, a vieþii po li ti ce ºi so cia le, trans -for ma re ce avea sã con ti nue sub dom nia suc ce so ri lor sãi. De ce niul al optu -lea, în li nii mari, a fost mar to rul unei schim bãri im por tan te în mo dul încare ro mâ nii in struiþi gîn deau de spre ei în ºiºi ºi de spre re la þia lor cu Europa.Aceas tã mu ta þie de men ta li ta te a pri mit ex pre sie în Car te de ro gacioni,pu bli ca tã în 1779, de cã tre un cã lu gãr român din Tran sil va nia. Ea a fostti pã ri tã în al fa be tul latin ºi nu în cel tra diþio nal chi ri lic ºi a re pre zen tatca ata re o de cla ra þie a indivi dua li tã þii et nice dis tinc te a ro mâ ni lor ºi o afir -ma re a le gã tu rii lor cu Europa.

Ro mâ nii au ocu pat un loc apar te prin tre po poa re le din Eu ro pa deSud-Est încã de la for ma rea Mol do vei ºi a Þã rii Ro mâ neºti în se co lul alXIV-lea. Ei erau, fãrã în do ia lã, or to docºi, ºi, alã turi de sîrbi, bul gari ºi greci,aparþi neau lu mii cul tu ra le ºi re li gioa se bi zan ti ne. Ca ºi sla vii de sud, dato -rau supu ne re ecle zias ti cã Pa triar hu lui Con stan ti no po lu lui ºi, pînã în veacul

al XVII-lea, sla vo na a fost lim ba ofi cia lã a bi se ri cii ºi a can ce la riei dom -neºti. Pînã tîrziu în se co lul al XVIII-lea, ro mâ nii îm pãr tã ºeau înal ta cul -tu rã ecle zias ti cã ºi or di nea so cia lã ºi eco no mi cã agra rã, co mu nã în tre giire giuni. În ace laºi timp, ro mâ nii se di fe ren þiau de ve ci nii lor. Aveau pri -vi rea în drep ta tã atît cã tre Apus, cît ºi cã tre Rã sã rit, în tru cît vor beau o limbãce se trã gea din la ti nã ºi îºi re ven di cau des cen den þa din ro mani.

În pri vin þa dez vol tã rii lor, în tre se co le le al XV-lea ºi al XVIII-lea, ro -mâ nii se dis tan þau, în mod fun da men tal, de sla vii de sud ºi de greci. Întimpul aces tei lungi pe rioa de de do mi na þie oto ma nã în Eu ro pa de Sud-Est,românii au re u ºit sã-ºi pãs tre ze au to no mia po li ti cã ºi o datã cu ea structu -ri le so cia le ºi eco no mi ce tra di þio na le. Drept re zul tat, bo ie ri mea ºi-a pãs -trat lo cul de eli tã con du cã toa re, iar ma ri le mo ºii pe care le stã pî ne au ºicare erau lu cra te de cã tre o þã rã ni me nu me roa sã ºi de pen den tã au rã masbaza agri cul tu rii. Si tua þia la sud de Du nã re di fe rea iz bi tor. Aici, cu ce ri -rea re ga te lor bul gar ºi sîrb de cã tre turci în se co le le al XIV-lea ºi al XV-leaa dus la dis tru ge rea eli te lor na þio na le ºi la în cor po ra rea aproa pe în în tre -gi me a aces tei re giuni în Im pe riul Oto man ca pro vin cii admi nis tra te decã tre o ar ma tã de dre gã tori ci vili ºi mi li tari turci. În ca zul sla vi lor de sud,via þa co mu ni tã þii era în mare mã su rã re du sã la ni ve lul sa tu lui ºi al bi se -ri cii pa ro hia le. În se co lul al XVII-lea, Mol do va ºi Þara Ro mâ neas cã ºi-aucon ti nuat ca lea se pa ra tã de dez vol ta re, men þi nîn du-ºi ºi chiar lãr gin du-ºiau to no mia. Cu toa te cã dom ni to rii recu noº teau su ze ra ni ta tea sul ta nu luiºi îºi în de pli neau obli ga þi i le mi li ta re ºi fi nan cia re de va sa li ta te, ei au în -tre þi nut re la þii di rec te cu o se rie de þãri, ceea ce era o în cãl ca re gro solanãa sta tu tu lui lor, ºi au acor dat un aju tor ne pre cu pe þit cle ru lui ºi lo cu ri lorsfin te or to do xe din te ri to riul aflat sub stã pî ni re oto ma nã. To tuºi, cele treise co le de domi na þie oto ma nã au avut ca efect ge ne ral strîn ge rea le gã tu -ri lor ro mâ ni lor cu Rã sã ri tul. În pri vin þa co mer þu lui ºi re la þi i lor ex ter ne,ca sã nu mai vor bim de cul tu rã ºi de via þa spi ri tu a lã, erau atraºi de Con -stan ti no pol.

În se co lul al XVIII-lea, Prin ci pa te le au in trat în tr-o pe rioa dã de crizã.Au to no mia lor a de ve nit din ce în ce mai pre ca rã, pen tru cã au to ri tã þi leoto ma ne, alar ma te de pre siu nea ne în ce ta tã a Aus triei ºi a Ru siei la gra -ni þe le de nord ale Im pe riu lui, au in ter ve nit dupã bu nul plac în afa ce ri lelor. Sul ta nul nu mea ºi ma zi lea dom ni to rii dupã cum îi ve nea bine, impu -nea bi ruri noi ºi se cã tu ia þã ri le de bo gã þi i le lor agri co le prin rechi zi þii ºivîn zãri for þa te. În acest mo ment ne priel nic al sor þii lor din anii ’70, intelec -tu a lii ºi bo ie rii ro mâni pa trioþi ºi-au în tors pri vi rea cã tre Ru sia or to doxãpen tru a evi ta ca tas tro fa care se abã tu se asu pra ve ci ni lor lor de la sudde Du nã re.

10 ROMÂNII, 1774–1866

Cur sul eve ni men te lor în tre de ce niul al op tu lea al se co lu lui al XVIII-leaºi de ce niul al ºap te lea al vea cu lui ur mã tor scoa te în evi den þã un fapt deo -se bit de im por tant în le gã tu rã cu evo lu þia Prin ci pa te lor, ºi anu me, constan -ta lor in te gra re în Eu ro pa. „In te gra re“, nu „oc ci den ta li za re“, este cu vîn tulpo tri vit, în tru cît re cep ta rea ex pe rien þei ºi mo de le lor eu ro pe ne a fost maicu rînd un act de adap ta re de cît unul de imi ta re. Pro ce sul a cã pã tat o for -mã pal pa bi lã în anii ’30 ai se co lu lui al XIX-lea, cînd a luat naº te re o nouãeli tã po li ti cã ºi in te lec tu a lã. Edu caþi în Oc ci dent ºi pro fund tul bu raþi dene con cor dan þe le ob ser va te de ei în tre pro gre sul ma te rial ºi di na mis mul in -te lec tu al din þã ri le apu se ne, pe de o par te, ºi îna po ie rea apa rent de ne re -zol vat de aca sã, pe de altã par te, mem brii aces tei eli te ºi-au pro pus sãsti mu le ze gîn di rea oa me ni lor ºi sã re for me ze in sti tu þi i le. În de ce ni i le urmã -toa re, ei au cãu tat sã-ºi re a li ze ze obiecti ve le în da u na moº te ni rii orto doxerã sã ri te ne a ro mâ ni lor. În timp ce aceº tia au adop tat o con cep þie ur ba nã,co mer cia lã de spre via þã, tra di þi i le re li gioa se ºi po pu la re ale vea cu ri lor an -te rioa re au con ti nuat sã în su fle þeas cã þã rã ni mea ºi pe cei lalþi membri ailu mii ru ra le. Aceas tã se pa ra þie va avea con se cin þe pro fun de, adîn ci rea prã -pastiei ma te ria le ºi spi ri tu a le din tre oraº ºi sat ºi din tre eli tã ºi masa popu -la þiei ne fi ind cea din urmã.

Prin ci pa la ca rac te ris ti cã a dez vol tã rii po li ti ce in ter ne în Prin ci pa te în -tre anii ’70 ai se co lu lui al XVIII-lea ºi anii ’60 ai se co lu lui al XIX-lea afost aºe za rea gu ver nã rii pe baze ra þio na le. Re for ma to rii din rîn du ri le dom -ni to ri lor ºi ale eli tei s-au an ga jat în tr-un efort sus þi nut de co di fi ca re a legi -lor, de in tro du ce re a se pa ra þiei pu te ri lor, în sen sul cã pu te rea exe cu ti vã,pu te rea le gis la ti vã ºi pu te rea ju de cã to reas cã tre bu iau sã ac þio ne ze in de -pen dent una de alta, de in sta la re a or di nii în fi nan þe le pu bli ce ºi de crearea unui apa rat func þio nã resc ca li fi cat din punct de ve de re pro fe sio nal. Aces -te mã suri au avut drept con se cin þe ge ne ra le spo ri rea efi cien þei ºi pu te riide pre vi ziu ne ale ad mi nis tra þiei, deºi con cen tra rea pu te rii în mîi ni le domni -to ru lui ºi or ga ne lor cen tra le de gu ver na re a lip sit de au to ri ta te ofi cia litã -þi le lo ca le ºi a des cu ra jat ini þia ti va ºi par ti ci pa rea lo ca lã în tre bu ri le pu bli ce.Cu toa te aces tea, la cen tru — în Bu cu reºti, ca pi ta la Þã rii Româ neºti, ºi înIaºi, ca pi ta la Mol do vei — or ga ni za rea ac ti vi tã þii po li ti ce s-a îm bu nã tãþit,în tru cît in di vi zii le gaþi de ace leaºi prin ci pii ºi apar þi nînd acele iaºi cla se aufor mat gru pãri ºi în cele din urmã par ti de pen tru a-ºi atinge obiec ti ve le.

Schim bãri evi den te s-au pro dus ºi în struc tu ra so cie tã þii. Ma rii bo ieri,for þa po li ti cã ºi eco no mi cã con du cã toa re în ve chiul re gim, al cã ror statutde pin dea de stã pî ni rea pã mîn tu lui, ºi-au vã zut sub mi nat mo no po lul pu -te rii pe mã su ra di ver si fi cã rii eco no miei Prin ci pa te lor ºi a în mul þi rii posi -bi li tã þi lor de în a vu þi re sau de ri di ca re a po zi þiei so cia le. Con cu ren þa cea

INTRODUCERE 11

mai pu ter ni cã cu care s-au con frun tat a ve nit din par tea cla sei mij lo cii au -toh to ne în for ma re. Com pu sã din mici gru puri de oa meni de afa ceri, ne -gus tori în stã riþi ºi mem brii pro fe siu ni lor li be ra le, în spe cial avo caþi, aceas tãcla sã era pe cale de a de veni prin ci pa lul ste gar al spi ri tu lui în tre prin zã -tor, atît în eco no mie, cît ºi în po li ti cã. Di fe ren þie rea so cia lã s-a in ten sificatºi în masa þã rã ni mii, care con sti tu ia ma jo ri ta tea co vîr ºi toa re a po pu la þiei.Apã ru tã în spe cial ca ur ma re a pã trun de rii ca pi ta lis mu lui la sate, aceastãdi fe ren þie re a spo rit nu mã rul þã ra ni lor în stã riþi, în timp ce gro sul þã rã -ni mii a rã mas pe treap ta cea mai de jos a scã rii so cia le, în sta re doar são ducã de azi pe mîi ne. Oa re cum apar te de struc tu ri le de cla sã tra di þio -na le se afla un nu mãr re dus de in te lec tu ali, din tre care mulþi erau fii debo ieri, care aº tep tau de la Eu ro pa Oc ci den ta lã sã le ofe re mo de le de dez -vol ta re po li ti cã ºi eco no mi cã. Îm pre u nã cu cla sa mij lo cie ºi cîþi va bo ieri,aceº tia au for mat noua eli tã, care, trep tat, ºi-a asu mat orien ta rea des ti -ne lor þã rii.

Eli ta era pur tã toa rea unei noi con cep þii de spre co mu ni ta te, care a in -flu en þat de ci siv evo lu þia Ro mâ niei mo der ne. În tre cut, co mu ni ta tea orto -do xã ce-i cu prin dea pe greci, pe slavi ºi pe ro mâni, moº te ni re a Bi zan þu lui,ofe ri se ca drul mo ral de des fã ºu ra re a efor tu ri lor in di vi du a le ºi pu bli ce.În ul ti me le de ce nii ale se co lu lui al XVIII-lea, o mînã de in te lec tu ali ro -mâni a în ce put sã de fi neas cã, to tuºi, co mu ni ta tea din tr-o per spec ti vã di -fe ri tã. Ter meni pre cum „pa trie“ ºi „na þiu ne“, am bii fo lo siþi în sens et nic,apã reau cu o frec ven þã din ce în ce mai mare în dis cu þi i le de spre mo dulîn care urma sã fie re a li za tã or ga ni za rea po li ti cã ºi asi gu rat bi ne le obºtesc.În anii ’30 ai se co lu lui al XIX-lea, ideea de na þiu ne et ni cã ajunse se sãab soar bã ener gi i le eli tei, în tru cît mem brii aces te ia ºi-au asu mat da to ria,aproa pe ca o mi siu ne sa crã, de a re a li za uni rea ºi in de pen den þa Mol doveiºi Þã rii Ro mâ neºti. Ei cãu tau, de ase me nea, o nouã bazã spi ri tu a lã pe caresã clã deas cã Ro mâ nia uni tã ºi au ales drept cã lãu zã ti pul de se cu la rismpro mo vat de gîn di rea lu mi na tã ºi li be ra lã din Eu ro pa Oc ci den ta lã. În felulaces ta pre co ni zau un sis tem mo ral in de pen dent de în vã þã tu ri le re li gioaseºi ba zat pe atri bu te le pre su pus na tu ra le ale fi in þe lor uma ne, re du cînd înmod sis te ma tic ro lul Bi se ri cii Or to do xe în tre bu ri le pu bli ce la în de plini -rea func þi i lor sale strict re li gioa se.

Rit mul schim bã ri lor din eco no mie a rã mas în urma ce lor in ter ve ni te înmen ta li tã þi le ºi in sti tu þi i le po li ti ce. Agri cul tu ra, în spe cial, a do ve dit o rezis -ten þã ne în du ple ca tã faþã de în noi re. Or ga ni za rea ºi me to de le de pro ducþieerau în esen þã ace leaºi ca în se co le le an te rioa re: þã ra nii con ti nuau sã asi -gu re mîna de lu cru, unel te le ºi ani ma le le de po va rã, iar ma jo ri ta tea lor rã -mî neau de pen denþi din punct de ve de re eco no mic de stã pî nii ma ri lor mo ºii.

12 ROMÂNII, 1774–1866

In dus tria era ºi ea le ga tã de tre cut: mãr fu ri le, în ma rea lor ma jo ri ta te, con -ti nuau sã fie pro du se în mici ate lie re meº te ºu gã reºti, iar sis te mul bres -le lor încã mai con tro la pro duc þia ºi des fa ce rea. O schim ba re a exis tat, to tuºi,în tru cît for me le ºi pro ce de e le ca pi ta lis te luau trep tat cu asalt tra di þia. Agri -cul tu ra a fost in flu en þa tã de pro gre sul sus þi nut al pro prie tã þii pri va te ºi dede cã de rea ne în ce ta tã a sa tu lui de vãl maº, pre cum ºi de ce re rea cres cîndãde pro du se agri co le româ ne ºti, mai ales de grîu, pe pia þa in ter na þio na lã.La oraº, meº te ºu ga rii ºi bres le le aces to ra erau ase diaþi de im por tu ri le demãr furi strãi ne de larg con sum ºi de „ma nu fac tu ri le“ lo ca le, pre de ce soareale fa bri cii mo der ne. Mai greu de mã su rat, dar nu mai pu þin im por tan tãpen tru pro gre sul eco no mic, a fost schim ba rea de ati tu di ne faþã de in vesti -þie ºi pro fit, acel nou spi rit în tre prin zã tor nãs cut încã din de ce niul al patru -lea al se co lu lui al XIX-lea, dacã nu mai de vre me.

La baza evo lu þi i lor in ter ne din Prin ci pa te s-a aflat schim ba rea din sta -tu tul lor in ter na þio nal de ter mi na tã de con cu ren þa din tre Ma ri le Pu teri pen -tru a do bîndi pre pon de ren þã în re giu ne, pe de o par te, ºi ho tã rî rea eli teiin te lec tu a le ºi po li ti ce ro mâ neºti de a do bîndi in de pen den þa, pe de altãpar te. In ter ven þia Ma ri lor Pu teri în afa ce ri le Prin ci pa te lor a avut efec tepro fun de asu pra evo lu þiei lor, în tru cît a slã bit le gã tu ri le lor cu sta tul oto -man ºi cu lu mea cul tu ra lã or to do xã ºi a ac ce le rat in te gra rea lor în Europa.Eli ta ro mâ neas cã s-a con frun tat ast fel cu o cri zã de iden ti ta te ºi a fost atra -sã de noi le mo de le de dez vol ta re. Con ºti in þa cres cîn dã a diho to miei est-vestºi ale ge rea fã cu tã de aceas tã eli tã con sti tuie sub stan þa is to riei româ ne ºtiîn tre anii ’70 ai se co lu lui al XVIII-lea ºi anii ’60 ai se co lu lui ur mã tor.

INTRODUCERE 13

1MOLDOVA ªI ÞARA ROMÂNEASCÃ

1774–1821

Su ze ra ni ta tea oto ma nã a con sti tuit fap tul pre cum pã ni tor al vie þii po -li ti ce ºi eco no mi ce a Prin ci pa te lor Ro mâ ne în cur sul pe rioa dei cu prin seîn tre Tra ta tul de la Ku ciuk-Kai nargi din 1774 ºi în ce pu tul rãz boiu lui grecde in de pen den þã din 1821. Sul ta nul ho tã ra suc ce siu nea dom ni to ri lor ºi in -flu en þa în mod de ci siv po li ti ca aces to ra, iar ce rin þe le lui de ali men te ºi altebu nuri sle iau ºi în ace laºi timp im pul sio nau capa ci ta tea pro duc ti vã a Mol -do vei ºi a Þã rii Ro mâ neºti. A fost to tuºi o ju mã ta te de se col di na mi cã pen -tru Þã ri le Ro mâ ne, iar va sa li ta tea, ori cît de one roa sã ar fi fost, nu a pu tutopri evo lu þia in sti tu þi i lor ºi nici înã buºi rãs pîn di rea idei lor. Or ga ni za reape baze ra þio na le a gu ver nã rii, con cen tra rea pu te rii în mîna dom ni to ruluiºi ex tin de rea apa ra tu lui func þio nã resc, co di fi ca rea le gi lor ºi se cu la ri zareavie þii pu bli ce, toa te aces tea fi ind ca rac te ris ti ce unei so cie tãþi mo der ne, auavan sat în mod ine xo ra bil. Nici su ze ra ni ta tea oto ma nã nu a fost imu nãla schim ba re. Anu miþi dom ni tori lu mi naþi ºi bo ie rii re for ma tori au profi -tat de in te re sul cres cînd ru sesc ºi vest-eu ro pean faþã de Prin ci pa te pentrua în cer ca sã se eli be re ze de do mi na þia oto ma nã ºi sã ob þi nã au to no mia,iar, în cele din urmã, in de pen den þa.

LEGÃTURA OTOMANÃ

Re la þi i le po li ti ce din tre Im pe riul Oto man, pe de o par te, ºi Mol do vaºi Þara Ro mâ neas cã, pe de altã par te, îºi gã sesc în ce pu tu ri le în ul ti mulde ce niu al se co lu lui al XIV-lea. Nici nu apu ca se rã bine Prin ci pa te le sãse for me ze în pri ma ju mã ta te a ace lui veac cã exis ten þa lor a ºi fost primej -dui tã de pu te rea mi li ta rã oto ma nã în as cen siu ne la sud de Du nã re. Oºtileoto ma ne în frîn se se rã no bi li mea fe u da lã sîr bã în bã tã lia de la Kos so vo -pol je din 1389 ºi au de sã vîr ºit ocu pa rea Bul ga riei prin cu ce ri rea în 1393a ora ºu lui Tîr no vo, ca pi ta la þa ra tu lui. Drept re zul tat, în tre aces tea ºi Þã -ri le Ro mâ ne n-a mai rã mas de cît Du nã rea, care ser vea în mod tra di þional

drept cale de cir cu la þie spre in te rio rul Pen in su lei, ºi nu atît drept ba rie rãîn ca lea ar ma te lor duº ma ne.

Pri me le con tac te po li ti ce în tre Þara Ro mâ neas cã ºi oto mani nu pot fida ta te cu pre ci zie, însã, la 1394, pare sã se fi plã tit pen tru în tî ia oarã unha raci, eve ni ment ce su ge rea zã cã tur cii erau ne rãb dã tori sã ob þi nã avan -ta je de pe urma suc ce se lor re pur ta te în Bul ga ria. O altã pla tã a unui tri -but a fost efec tua tã în 1417, ca ur ma re a unei ex pe di þii mi li ta re în ÞaraRo mâ neas cã a sul ta nu lui Ma ho med I (1413–1421).1 Aceste plãþi nu parsã fi re dus Þara Ro mâ neas cã la sta tu tul de va sal. Mai cu rînd, aºa cum pre -tin dea Mir cea cel Bã trîn (1386–1418), ele re pre zen tau în þe le geri în tre egali,în tru cît, în schim bul ha ra ciu lui, sul ta nul ac cep ta sã îm pie di ce oº ti le oto -ma ne sã trea cã Du nã rea în in cur siuni de jaf ºi pen tru lua rea de robi.2 Cutoa te aces tea, Þara Ro mâ neas cã avea sã fie de aici îna in te su pu sã unorpre siuni oto ma ne ne în ce ta te. Ca ur ma re a unei se rii de noi cam pa nii mi -li ta re dupã moar tea lui Mir cea cel Bã trîn, sul ta nii au im pus aces tui Prin -ci pat po veri din ce în ce mai gre le. În 1432, de pil dã, ca preþ al pã cii,dom ni to rul Ale xan dru Al dea (1431–1436) a fost si lit sã plã teas cã un tri -but anu al ºi sã asi gu re ser vi cii mi li ta re dupã bu nul plac al sul ta nu lui. În -þe le geri si mi la re, mai cu rînd sub for ma unor ar mis ti þii, au fost în che ia teîn 1444 ºi 1451. În sfîr ºit, în 1462, Ma ho med al II-lea (1451–1481) îlîn de pãr tea zã pe dom ni to rul Vlad Þe peº (1456–1462; 1476) de la tron,ca pe deap sã pen tru „re be liu ne“ ºi îl in sta lea zã în lo cul aces tu ia pe maisu pu sul Radu cel Fru mos (1462–1473). Fap tul cã sul ta nul pu tea dis puneatît de li ber de suc ce siu nea dom ni to ri lor în sca un su ge rea zã cît de gravfu se se com pro mi sã in de pen den þa Þã rii Ro mâ neºti ºi mulþi is to rici consi -de rã ast fel anul 1462 drept data care mar chea zã în ce pu tul ofi cial al vasali -tã þii faþã de Im pe riul Oto man.3 În ori ce caz, aceste eve ni men te au re pre zen tatsfîr ºi tul con frun tã ri lor mi li ta re de an ver gu rã din tre cele douã pãrþi. De aiciîna in te, dom ni to rii Þã rii Ro mâ neºti vor con si de ra pla ta tri bu tu lui ca o obli -ga þie ine vi ta bi lã ºi vor re cur ge la ne go cieri în lo cul ar me lor pen tru a apãraau to no mia admi nis tra ti vã a þã rii lor.

Su pu ne rea Mol do vei faþã de sta tul oto man a ur mat ace laºi ti pic, însãa sur ve nit mai tîr ziu, în par te cel pu þin da to ri tã dis tan þei mai mari careo des pãr þea de cen tre le oto ma ne de pu te re. Pri ma mare în cleº ta re în tre

16 ROMÂNII, 1774–1866

1 M. Maxim, „Din istoria relaþiilor româno-otomane — «capitulaþiile»“, în Analede istorie, 28/6, 1982, pp. 45–48.

2 G. I. Constantin, „Le Traité entre le Sultan Baiazet Ier et la Valachie“, în Der Islam,59/2, 1982, pp. 254–284; M. Maxim, „Cu privire la înþelegerile de pace româno-otomanedin timpul domniei lui Mircea cel Mare“, în I. Pãtroiu (ed.), Marele Mircea Voievod,Bucureºti, 1987, pp. 365–396.

3 N. Stoicescu, Vlad Þepeº, Bucureºti, 1976, pp. 120–124.

oº ti le mol do ve ne ºi oto ma ne a avut loc în 1420, cînd flo ta tur cã în treprin -de un atac ne re u ºit asu pra Ce tã þii Albe (Ak ker man), port la li ma nul Nistru -lui aflat sub stã pî ni rea Mol do vei. Ul te rior, dom nii Mol do vei au în tre þi nutîn ge ne ral re la þii paº ni ce cu sul ta nul prin pla ta unor sume de bani. Turciise re fe reau la aces tea ca da ruri (peº cheº) ºi nu ca ha raci ºi se pare cã nuau com pro mis in de pen den þa aces tui prin ci pat. Mol do va a în ce put sã plã -teas cã tri but în 1456 ca rãs puns la un ul ti ma tum dat de Ma ho med al II-leadom ni to ru lui Pe tru Aron (1451–1452; 1454–1457). Cu toa te aces tea, cîr -mui to rii Mol do vei, în spe cial în zes tra tul ªte fan cel Mare (1457–1504),au evi tat va sa li ta tea prin al ter na rea ne go cie ri lor cu re zis ten þa ar ma tã. To -tuºi, pe vre mea ur ma ºi lor lui ªte fan, si tua þia Mol do vei a de ve nit din ceîn ce mai ne si gu rã. In de pen den þa a luat sfîr ºit în 1538, cînd sul ta nul Soli -man I (1520 –1566) l-a în de pãr tat de la dom nie pe Pe tru Ra reº (1527–1538;1541–1546). L-a în scãu nat în lo cul lui pe ªte fan Lã cus tã (1538–1540),care l-a oma giat pe sul tan ca su ze ran al sãu, re cu nos cînd prin aceas ta statu -tul de va sal al þã rii.4

Re la þi i le din tre Þã ri le Ro mâ ne ºi Im pe riul Oto man vor fi re gle mentatede di ver se tra ta te, cu nos cu te sub nu me le de ah dna me sau sul hna me, denu -mi te mai tîr ziu, in co rect, „ca pi tu la þii“, ºi de di plo me su pli men ta re de în -ves ti tu rã (be rat), emi se de cã tre sul tan cu oca zia în scãu nã rii dom ni to ri lor.În con for mi ta te cu le gea is la mi cã, oto ma nii pri veau Þã ri le Ro mâ ne ca fi -ind ceva în tre te ri to ri i le cu ce ri te — sub or do na te di rect auto ri tã þii mu sulma -ne — ºi zo ne le din afa ra gra ni þe lor Is la mu lui, os ti le sta tu lui mu sul man ºicu care nu pu tea exis ta de cît o pace vre mel ni cã. Mol do va ºi Þara Româ -neas cã erau ast fel te ri to rii cu sta tut de ahd (tra tat) ºi se aflau în zona inter -me dia rã de pace (dar al sulh), în tru cît nu fu se se rã ocu pa te de oº ti le oto ma neºi nu fu se se rã în cor po ra te în sta tul oto man.5 În schimb, dom ni to rii ºi bo -ie rii aveau voie, te o re tic cel pu þin, sã con du cã tre bu ri le in ter ne ale þã rilorres pec ti ve fãrã ames te cul ofi cia li tã þi lor ci vi le ºi mi li ta re tur ceºti. În cadrulaces tui aran ja ment, bo ie rii îºi pãs trau pri vi le giul tra di þio nal de a ale ge dom -ni to rul, dar acum sul ta nul ºi-a asu mat drep tul de a le con fir ma ale ge reaºi de a în vesti pe noul dom ni tor cu în sem ne le func þiei. Ele men te le palpa -bi le ale su pu ne rii erau pla ta unui tri but anu al ºi par ti ci pa rea Þã ri lor Românela cam pa ni i le mi li ta re oto ma ne atunci cînd erau che ma te. O altã con secinþã

MOLDOVA ªI ÞARA ROMÂNEASCÃ, 1774–1821 17

4 L. ªimanschi (ed.), Petru Rareº, Bucureºti, 1978, pp. 136–174.5 ª. Gorovei, „Moldova în «Casa pãcii» pe marginea izvoarelor privind primul secol

de relaþii moldo-otomane“, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie, 17, 1980,pp. 629–677; M. Maxim, „Cu privire la statutul de ’Ahd al þãrilor române faþã de Poartã:Consideraþii pe marginea unor izvoare otomane“, în Revista de istorie, 39/6, 1986,pp. 523–534.

Har

ta 1

. Mol

dova

, Þar

a R

omân

easc

ã ºi

Tra

nsil

vani

a, 1

775–

1811

a va sa li tã þii a fost în ce ta rea re la þi i lor di plo ma ti ce di rec te cu alte þãri. De acumîn co lo, dom ni to ri lor li se va in ter zi ce sã aibã con tac te cu sta te le eu ro pe -ne, cu ex cep þia ce lor re a li za te prin in ter me diul Con stan ti no po lu lui.

Cel pu þin la în ce put, re la þia din tre cele douã pãrþi era de par te de a fi uni -la te ra lã. Sul ta nul ºi-a asu mat obli ga þii for ma le faþã de Þã ri le Ro mâ ne. Casu ze ran, pre lua res pon sa bi li ta tea apã rã rii lor îm po tri va vreunui atac strãin,dar s-a ab þi nut sã pla se ze tru pe în cele douã Prin ci pa te, cu ex cep þia uneimici gãrzi per so na le pen tru fie ca re din tre cei doi domni tori. A dat in struc -þiuni ofi cia li tã þi lor oto ma ne de-a lun gul Du nã rii sã apli ce cu stric te þe inter -dic þia ca mu sul ma nii sã do bîn deas cã pã mînt sau sã se sta bi leas cã de fi ni tivîn Prin ci pa te. In ter dic þia a fost ex tin sã la toþi ne gus to rii ºi dre gã to rii turci,cã ro ra li s-a per mis sã cã lã to reas cã la nord de Du nã re doar pen tru treburiofi cia le ºi cu con sim þã mîn tul dom ni to ru lui sau al re pre zen tan þi lor acestuia.

În se co le le al XVI-lea ºi al XVII-lea, dom ni to rii ºi bo ie rii in sis tau caaceste re stric þii sã fie apli ca te cu stric te þe pen tru a se pre în tîm pi na pãtrun -de rea ma si vã a tur ci lor ºi a al tor mu sul mani la nord de Du nã re ºi a se pãs -tra o apa ren þã de au to no mie ºi ca rac te rul creº tin al þã ri lor lor. Dar re u ºi talor nu a fost de cît par þia lã. Au fost în fi in þa te ca pe te de pod mi li ta re ºi comer -cia le, aºa-nu mi te le ra ia le, în Þara Ro mâ neas cã pe ma lul de nord al Dunãrii,la Giur giu ºi la Tur nu, încã din 1417, ºi la Brãi la, în 1542, iar în Moldovala Ho tin, la gra ni þa de nord cu Po lo nia, în 1723.

Toa te ra ia le le au fost or ga ni za te în ace laºi mod, Brãi la însã a fost ceamai mare ºi cea mai im por tan tã din punct de ve de re eco no mic. Ca pul depod con sta din tr-o for tã rea þã, pe care tur cii au con struit-o ime diat dupãcu ce ri rea ce tã þii în 1539, îm pre u nã cu ra ia ua pro priu-zisã, adi cã te ri toriuldin ju rul ce tã þii ce cu prin dea cinci zeci ºi cinci de sate, lo cui to rii acestorafi ind si liþi sã apro vi zio ne ze for tã rea þa ºi sã pres te ze di ver se munci. Ra -ia ua cu prin dea ºi pro prie tãþi în tin se îm pãr þi te ca fie furi (has) mem bri lorfa mi liei sul ta nu lui ºi în al þi lor dre gã tori oto mani. Ad mi nis tra to rul (na zîr),a cã rui ju ris dic þie se în tin dea atît asu pra tre bu ri lor ci vi le, cît ºi asu pra celormi li ta re, era un sluj baº de rang su pe rior cu trei cozi de cal la tui, în timpce dom nii Mol do vei ºi ai Þã rii Ro mâ neºti nu aveau drep tul de cît la douãprin se la stin dard. Ju de cã to rii mu sul mani (ca diii) îm pãr þeau drep ta tea pentrumu sul mani în li ti gi i le din tre aceº tia, pre cum ºi în cele is ca te în tre creºtiniºi tur cii aflaþi pe te ri to riul ro mâ nesc. Îm pre u nã cu gu ver na to rul san geacu -lui Si lis tra, din care fã cea par te Brãi la, toþi aceºti dre gã tori au exer ci tat oin flu en þã sem ni fi ca ti vã în Þara Ro mâ neas cã, iar dom ni to rii se strã du iausã rã mî nã în ter meni buni cu ei.6

20 ROMÂNII, 1774–1866

6 R. I. Perianu, „Raiaua Brãilei: Noi contribuþiuni“, în Revista istoricã românã, 15/3,1945, pp. 287–333.

CUPRINS

Pre fa þã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

In tro du ce re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1 MOL DO VA ªI ÞARA RO MÂ NEASCÃ, 1774–1821 . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 SO CIE TA TEA ªI ECO NO MIA, 1774–1829 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 783 SPI RI TUL VRE MU RI LOR, 1774–1829 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1454 ÎN CE PU TU RI LE UNUI STAT MO DERN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1785 RO MÂ NII DIN MO NAR HIA HABS BUR GICÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2466 1848 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2857 PRINCIPATE LE UNI TE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335

Eseu bi blio gra fic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388

In di ce de nume pro prii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401