Ecumenismul Fara Masca

Arhim. Haralambie D. Vasilopoulos

ECUMENISMUL FARAMASCA

Traducere dupaApXL[l.XAPAAAMITOY:L.11.BA:L.IAOITOYAOY,

0 OIKOYMENIL-MOL- XDPIL MALKA, /1EYTEPAEK/10:L.I:L. EITHY3HMENH,EK/10:L.EI:L. «0P80/1030Y TYITOY» A8HNAI

CUPRINS

CUVANT INAINTE LA EDITIAA DOUA............................................................... 7cuvANT iNAINTE LA EDITIA iNTAI ................................................................... 9Introducere .......................................................................................................................13Ce este ecumenismul?.....................................................................................................13Ce este ecumenismul religios de astazi? ......................................................................14

PARTEAINTAICAPITOLUL I- ISTORIA ECUMENISMULUI.................................................. 17I.Ecumenicitatea cre tin-ortodoxa ..............................................................................19II. Ecumenismul antihristic............................................................................................22

1.Ecumenismul papal.............................................................................................222. Ecumenismul protestant...................................................................................233. Ecumenismul sionist..........................................................................................25

a) Masoneria .....................................................................................................27 b) Hiliasmul ...................................................................................................... 28

III. Stadiile ecumenis1nului............................................................................................301. YMCAi YWCA...............................................................................................30

Metaxas dizolva YMCA ..................................................................................332. Cerceta$ii ........................................................................................................... .35

Puii de lup .......................................................................................................... 373. Consiliul Crqtin Mondial al Vietiii Aqiunii.............................................384. Consiliul Mondial al Credinteii Ordinii.....................................................385. Consiliul Mondial a Bisericilor .......................................................................39

Cine se ascunde in spatele ecumenismului?................................................40Patronii ecumenismului sunt du manii Lui Hristos ..................................42Rugaciunea masonilor adresata satanei........................................................45

CAPITOLUL II- SCOPUL ECUMENISMULUI ................................................ 49I. Fad.mitareai surparea statelor cre§tine.........................................................51

Rolul evreilor in revolutia ruseasca ...............................................................53II. Disparitia programata a Bisericii ....................................................................55

CAPITOLUL III- PLANUL ECUMENISMULUI............................................... S7I. Planul MRA .........................................................................................................59II. Punerea in aplicare a planului MRA ..............................................................61

Impreuna-rugaciunile cre§tinilor cu cei de alte religii ...............................62

HARALAMBIE D.4 IVASILOPOULOS

Tradarea lui luda ..............................................................................................65Ill. Planul ecumenismului coincide cu eel al sionismului...............................67

Puterea nevazuta ..............................................................................................68IV. Ortodoq;ii in capcana .....................................................................................70

Fapte ce nu se pot justifica..............................................................................71Raspunderea ortodoq;ilor ..............................................................................74

CAPITOLUL IV- ECUMENISMUL SE DESCOPERA..................................... 75I. Despre CMB ......................................................................................................77II. fntrunirile Consiliului Mondial al Bisericilor

...............................................78 a) Prima intrunire.............................................................................................78 b) A doua intrunire ..........................................................................................78 c) A treia intrunire............................................................................................79

Ce a spus ieri §ice face astazi Biserica Rusiei? .........................................79d) A patra intrunire..........................................................................................81

Ill. Ecumenismul du manul de moarte al Bisericii Una, Sfimta, Sobomi- ceascai Apostoleasca .....................................................................................82,Sfinta Scriptura la muzeu"! ..........................................................................831. Ecumeni tii lupta impotriva Sfintelor Canoane.....................................842. Ecumenismul declara razboi dumnezeirii Domnului nostru Iisus

Hristos...........................................................................................................883. Dezdogmatizeaza- descrqtineaza...........................................................89

CAPITOLULV- MIJLOACELE PE CARE LE INTREBUINfEAzA ECUMENISMUL .........................................................................93

I. Filantropia ........................................................................................................... .95II. Congresei Sinoade..........................................................................................95

Al 8-lea ,Sinod Ecumenic" ce se pregate te ................................................98Turnul Babel ................................................................................................... IOO Savina ca sa conda1nne ecumenismul........................................................ IOO Care sunt temele? ...........................................................................................103Nu exista conditii prealabile......................................................................... l04

Ill. Simpozioane ecumenice............................................................................... l05IV. Comunis1nul................................................................................................... I06

CMB-ul ignora catacombele de astazi........................................................ l07V. fntrebuinteaza ,calul troian" .........................................................................109

Povestea caracatitei........................................................................................110VI. Momeala progresului ...................................................................................112

VII. "Bombonica" dragostei ................................................................................113


Utopia...............................................................................................................114 i actualul1acov a1 Alnericii .........................................................................115Unire, dar nu in prejudiciul papismului .....................................................115 "Dragostea" leului imbatranit ......................................................................116

VIII. Schimbarea datinilori obiceiurilor ........................................................117IX. Tineretul..........................................................................................................119

Tinerii hippy....................................................................................................120X. Subminarea .......................................................................................................121

Ce zice Makryianis despre conspiratie .......................................................124Conspiratia astazi ...........................................................................................125

CAPITOLUL VI- PE CINE FOLOSE TE ECUMENISMUL DREPT UNELTE DE-ALE SALE ...........................................................................................127

1. Pe eretici............................................................................................................1292. Pe stapanii lume ti ..........................................................................................1293. Peceicaldicei ...................................................................................................131

Acoliti vrednici de plans ................................................................................131

PARTEAADOUACAPITOLUL I- LOVESC CU PICIORUL iN 'fEPU$A .................................133

I. IU.stignirea Domnului......................................................................................135II. Reconstruirea templului lui Solomon..........................................................136III. Plasmuiesc Mahomedanismul.....................................................................137IV. Inventeaza comunistnul................................................................................138V. Creeaza hitleristnul .........................................................................................139

CAPITOLULII-DATORIAORTODOC ILOR .............................................14lI. Trezvie ................................................................................................................143II. Departe de orice unire....................................................................................144

1. PersecuFa in Cehoslovacia.......................................................................1452. Masacrele Papistnului in Serbia...............................................................147

III. Departe de ecumenism .................................................................................150Poporul evlavios, strajer al Ortodoxiei .......................................................152

IV. Coalitie in Ortodoxie ....................................................................................153V. Pazirea tezaurului Ortodoxiei .......................................................................156VI. Luminarea .......................................................................................................159

Astfel vor putea afla toti·················································································162Despre autor ...................................................................................................................167

ECU NlSMU I 5

CUVANT INAINTE LAEDITIAADOUA

Cu toate ca. tiam cat de seriosi urieste subiectul tratat de cartea mea,,Ecumenismul rarii masca"l totui nu-mi inchipuiam ca. va avea un ap rasuneti cava inregistra o aa de mare circulatie 1intr-o perioada de timp a de scurta.

Intr-o perioada de doar trei luni1 mii de exemplare au fost epuizate1 in timp ce interesul din partea cititorului obi nuit pentru procurarea ca$ a fost atat de viu1 indt ne-a indatorat sa purcedem, cu ajutorullui Dumnezeu, la publicarea edipei a 11-a.

Epuizarea primei edipi a acestei carp se datoreaza in primul rand subiectului foarte serios tratat, §i in al doilea rand ravnei credincio§ilor ortodoqi de a face cunoscut, pe cat posibill la cat mai mulp, toate cate sunt infierate in paginile ei.

Reaqiile cititorilor au fost irnpresionante. Cu multa bunavointJ. au transmis i altora aceasta lucrare care ii descopera pe du§manii intunecap ai credintei noastre, denuntand instrumentele lor i facand vadite toate mijloacele satanice ce le folosesc.

Sute de telefoane de incurajare i zeci de scrisori din partea lor au constituit o mare suspnere morala in lupta noastra de a demasca ecumenismul.

Este irnposibil de descris interesul manifestat al credincio ilor pentru raspandirea acestei carp.

Toti subliniau1 fiecare in felul sau1 datoria de a contribui la demascarea du§manilor perfizi §i pierzatori ai sfintei noastre credinte ortodoxe, care astazi conlucreaza cu infrico atoarea panerezie a ecumenismului.

Din sutele de cazuri impresionante, care arata cat de sensibil este poporul nostru grec ortodox in chestiunea credinteii cu cata vehementa riposteaza, la modul practic, impotriva du§manilor ei in elatori, consemnam cele de mai jos:

Un profesor pensionar, dupa ce a studiat cu grija cartea §i a vazut planulsatanic i tesatura masonica din cadrul ecumenismului blestemat, a inteles acpunea luciferica dusa impotriva credintei noastre ortodoxe i a dat din


ECU NlSMU I7

strictu!sau necesar o anumita suma de bani pentru cumpararea a doua sute de exemplare. Acestea au fast apoi trirnise la studenpi i profesorii Academiei Pedagogice uncle a fasti el profesor.

Exphcand motivele pentru care a preferat sa trimita c3.rtile la profesori, ne-a spus:

Mai intai profesorii trebuie sa afle cine sunt cei ce planuiesc impotriva Ortodoxiei. Sa devina con tienp pentru a nu deveni i ei victimele propagandei celei cu multe fete ale ecumenismului. Sa tie ce este ecumenismul,pentru a indruma in mod corect pe cei micii mari.

Un alt pensionar s-a angajat lao cheltuiala serioasa pentru a cumparai atransmite cartea la top arhiereii ortodoqi din Greciai din afara.

0 doarnna evlavioasa a cumparat 250 de exemplare pe care le-a raspandit in interioruli in afara Greciei pentru a deveni cunoscute toate cele ce sunt dezvaluite de aceasta carte.

Un cititor de-al nostru din Salonic ne-a scris ca el considera de datoria luisa taie din ratia de paine, i cu banii obi§nuiti sa dispuna cumpararea i raspandirea carpi. Crede ca in felul acesta ii poate aducei el contribupa la demascarea ecumenismului evreo-masonic lara de Dumnezeu, dinepoca noastra.

Este semnificativ fuptul ca toti care au cumparat la inceput un exemplar,i-au aratat interesul in continuare sa mai cumperei altele, pentru ale

darui la cunoscup, prieteni sau chiar ecumeni tilori celor ce sunt de partea lor.

Toti ortodoqii avem datoria sfanta sa denuntam acest ecumenism blestemat de Dumnezeu,i e trebuinta ca top ortodoqii din tara noastra i din toata lumea sa ne unim impotriva ecumenismului.Top trebuie sa tie ca ecumenismul urmare te ingroparea Ortodoxiei, a Bisericii Una, Sfanta, So borniceascai Apostoleasca,§i ca duce la surparea a insui neamului nostru.

In aceasta confruntare, sa nu uitam ca Dornnul Atotputernic este cu noi,iar biruinta va fi a credincio ilor ce-I urmeaza Lui.

Athena 28 martie 1972, Arhim. Haralambie D.Vasilopoulos


CUVANT iNAINTE LAEDITIA iNTAIin ultimii ani se vorbe te mult de ecumenism. Se face multa reclama la el,

termenul de ecumenism fiind popularizat cu multa dibacie. Se depun eforturi mari i concertate pentru ca el sa apara in fata lumii ca un lucru plin de importanta, impunandu-se ca ceva mantuitor pentru omenire.

Termenul ecumenism nu provoaca reacpi de impotrivire, poate pentru cain Biserica noastra sunt folosite expresii asemanatoare (Sinod ecumenic, Patriarhie ecumenica, etc.). Ca atare, cititorul neavizat (neobi nuit sa fie susceptibil) al unui articol de ziar, sau ascultatorul neinformat al unei predici cu referire la«Mi carea ecumenica>> sau la «Unirea Bisericilor», nu se arata a fisurprins.

Din cauza ignorantei care predomina i a propagandei dezlantwte, crede, mai degraba, ca este vorba de ceva foarte bun, cre tini folositor. Astfel, tara sa cunoasca exact ce inseamna cuvintul ecumenism, devinei acesta ecumenist, pentru a nu fi rastalmkit i catalogat ca retrograd sau obscurantist in ochii celorlalp.

Multi sunt atri de acest fenomen din pricina lipsei unei informari corecte, care ar putea face lumina in privinta rolului adevarat jucat de ecumenism. De aceea, in momentul in care se intampla sa intrebi brusc pe cineva:

- E ti pentru ecumenism? Pentru «Unirea Bisericilor»? inainte ca sa apuci sa mai adaugi ceva, el ip va replica imediat:

- Desigur ... ca sunt pentru ecumenism ... Sunt pentru unire!!!Omul nu are habar. Raspunde la o intrebare importanta, la o chestiune

capitala, tara sa tie nimic. Vorbe te de ceva ce nu cunoa te. Sau, mai degraba, vorbe te de ceva ce ii pare bun, fiumosi avind un caracter cat se poate de cre tinesc. Iar aceasta deoarece propaganda ecumenista i-a lasat o astfel de impresie, in toata aceasta confuziei ambiguitate.

lnsa, aceasta ignorantiJ.i indiferenta in chestiunea ecumenismului nu este o simpla neglijenta, ci echivaleaza cu crima.

adar, asta o vei vedea prea limpede, cititorule, in paginile cartn ce o pi in mana.

Am incercat, in cele ce urmeaza, o demascare, o ,,dezgolire" aecumenismului i speram ca am reu it s-o facem, prin puterea i spre slavaDomnului nostru Iisus Hristos. Ip infati am ecumenismul - acest mare i

ECU NISMU I9

1

intunecat ucigaal intregii omeniri -a cum este, ,dezbracat" de acum, de minciunai ipocrizie.

Prive te, a adar, cu atenpe aceasta creape a intunericului. Ia aminte cu rabdare la aceasta enorma minciuna atat de amagitoare.

Urmare te cu atenpe tot acest nirnic, cu anevoie de observat, caruia seincearca sa i se dea un ipostas, un inteles i un conpnut bun 1 i pe care se straduiesc sa-l prezinte cape un Deux ex machina1 ce va mantui lumea dar care 1 1

in realitate comploteaza cum ar distruge sarmana omenire.Desigur ca citindi studiind 1 te vei ingrozi in fata in§elaciuniii a

planurilor diabolice care se ascund in spatele cuvantului ecumenism.Nu vei ramine insensibil vazand urzirea planurilor vrajma ilor Ortodoxiei i

ai neamului nostru. Vei intelege ca ecumenismul este o alcatuire demonica. Ip vei da seama din aceasta carte1 cititorule1 cat de mare-i primejdia prin care trececre tinatateai lumea. Atunci vei simp cit de in elatoarei false sunt lozincile pe care le fluturii ecumenismul,i vei vedea dar cinei ale cui instrumente sunt cei ce vorbesc continuu in favoarea ecurnenismului1 a mi cani ecumenice i a«Unirii Bisericilor>>.

Ne doare §i plangem din adancul sufletului pentru ca in aceasta in§elare ingrozitoare a ecumenismului au fost atrasei persoane sus puse1 diriguitori ai Bisericiii ai societatii. Ne doare §i ne tanguim mai mult pentru cei care, in timp ce se lupta pentru Bisericai neam cu bune intentfi1 razboiesc cu o ignoranta de neiertat Bisericai patria, promovand ecumenismul infam.

Plingem pentru ei ca au ajuns sa se intovar easca cu du§manii lui Hristos §iai neamului, conlucrind lara sa-i dea seama cu aceia care pregatesc zdruncinarea Bisericiii disparitia neamului.

lichemam, a adar sa se indeparteze de la falsa imbrap are sentimentalista aecumenismuluil sa-i vina in fire!sa reflecteze, sa cerceteze pozitia pe care 0 au i sa se intrebe: uncle se gasesc, cine iidirecponeaza 1 planurile cui le servesci lace pericole se expun.

lichemam smerit sa gaseasca raspuns la intreban de acest fel in cartea de fut;l.

' Dms ex machina inseamna un element care aduce o rezolvare imediatai ne teptata a unei problemedifit.ile. (n. ed.) .

HARALAMBIE D.1Q IVASILOPOULOS

Nadajduim ca ea va trezi1 cu ajutorul Lui Dumnezeu1 pe multi1 uimindu-i i cutremura.ndu-i.i ca multi se vor ridica impotriva scopurilor antihristice 1 a planurilori lucrarii ecumeniste.

Cele scoase la lumina de aceasta carte poate ca vor provoca urgie impotriva noastra1 cerand capul nostru pe tipsie. Ne este indiferent. Este suficient ca prin aceasta se sluje te voii Domnului nostru lisus Hristos. De altfel atatea milioane de cre tini au marturisit pentru dreapta credinta in Hristos. Ar fi o mare cinste pentru noi daca Dumnezeu ne-ar invrednicii pe noi de acest lucru maret 1 de a ne da sangelei viata pentru Hristos 1 Mantuitorul nostru.

Poate ca vor instrumenta tertipuri de necrezut impotriva adevarurilor infrico atoare ce ies la lumina1 incercand astfel sale tagaduiasca. Pentru ca: «tot eel ce face pacatul ura te luminai nu vine la lumina pentru a nu fi cercetate faptele lui1 pentru ca au fast lucrate in intuneric»1 spune Domnul.

Cartea de fata scoate la lumina toate cele ce au fasti sunt urzite la intuneric cu vicle ude la o vreme incoace. Cu date de netagaduit se va preciza esenta ecumenismuluii se vor face cunoscute cauzelei intentnle sale.

Astfel va fi cu putinta ca aceasta carte sa devina un indrumar1 un ajutor serios in descoperirea marii rataciri a ecumenismului1 o trambita de teptatoare chemandu-i la lupta pe top iubitorii de Hristos1 ai Bisericii Luii ai

neamului nostru binecuvantat.Trebuie sa tim inca de acum ca Biserica Ortodoxa nu va deveni niciodata

un instrument al puterilor intunericului. Nu se va supune Antihristului. Nu va face aliante cu idolatria1 urmand calea trasata de ecumenism. Hristos va invinge pentru «ca a venit ca un biruitori ca sa invinga».

Am scris acest cuvant in Athena1 la manastirea Petrachi1 pe 28 octombrie19711 in ziua in care Grecia saraca in mijloace militare a spus acel eroic «Ohi!» (Nu) cotropitorilor lipsip de minte1 care urmareau sa cucereasca lumea.

Am scris toate acesteai pentru ca m-am gandit ca astazi este imperioasa nevoia ca Grecia ortodoxa sa trambiteze pana la marginile pamantului un nou istoric «Ohi!» (Nu!). Sa izbaveasca lumea de un nou cotropitor1 foarte infrico atori ticalos 1 care se nume te ecumenism.

Arhim. Haralambie D. Vasilopoulos

IllStaretul S£ Manastiri Petrachi

ECU NISMU

Introducere -

Ce este ecumenismul?

i acum cititorule, poate te intrebi ce este ecumenismul? Care este crezullui? Pe ce se sprijina? Cine se ascunde in spatele lui? Ce urmare tei ce rnijloace folose te?

Cartea de fata iti va da raspunsuri la toate aceste intrebari serioase.Va trebui insa, chiar de la inceput, sa clarifidm cumva lucmrile, ca sa se tie

despre ce este vorba cu exactitate. Trebuie ca dintm inceput sate aili in miezul intelesului acestei chestiuni capitale, pentm a putea apoi urmari cu u urinta intreaga desta urare a descoperirilor cutremuratoare despre scopul urmarit de ecumenismi rnijloacele satanice la care acesta apeleaza.

Ecumenismul este o mi care mondiala a sionismului international i areca unic scop cucerirea politicai religioasa a lumii!

Ecumenismul apare in ochii lurnii ca o rni care mondiala ce urmare teunirea politica, econornicai religioasa a umanitatii.

La prima vedere, desigur, un astfel de tel care vizeaza unirea omenirii pare buni folositor.i acesta, pentm ca in ecumenism este trambitata cu insistenta acea lozinca despre pacei unitate, pe carei le doresc cu totii. Se vorbe te, de asemenea, la unison despre iubire.i cine nu-i dore te dragoste?! Insa iubirea promovata de ecumenism este o in elare. Ea nu porne te din suferinta pentm aproapele, aa cum ne-a invatat Hristos, ci, in realitate, din ura, ipocrizie i rninciuna, cu scopul supunerii tuturor.

De aceea, in timp ce ii auzim vorbind de unitate, pace, iubire, conlucrare econornicai moneda unica, vedem insa, pe de alta parte, cultivarea diferentelor, disputelori a urii. Observam ca, in fapt, este vorba de o acpune diplomatica ce duce la prabu ireai disparipa statelor midi slabe.

Insa nu vom lungi aid mai mult cuvantul despre lantul satanic al puterilor intunericului, care pregatesc in secret distmgerea neamurilor i in special a statelor cre tin ortodoxe. Acest aspect poate fi cercetat de altii mai pregatip pentm aa ceva. Noi vom insista aid numai pe ecumenismul religios.

ECU NISMU 113

Ce este ecumenismul religios de astiizi?

Ecumenismul religios de astazi este, in prima faza, o rni care de unire a marturisirilor eretice ale Apusului cu Ortodoxia. Iar in a doua faza se are in

vedere unirea tuturor religiilor intr-una singura, uria a, intr-a panreligie 2• Scopul ultim, insa, este sa dispara in acest creuzet Cre tinismul,i in special Ortodoxia, cea care depne Adevarul. Se urmare te, a adar, cain ultima faza a acestui plan intunecat sa fie inlocuita inchinarea adusa Lui Dumnezeu en cea adusa satanei.

Aceasta poate parea la prima vedere de necrezut. Insa chiar acest lucru este urmarit de mecanismullabirintic al rni carii ecumenice, prin acpunile de careastazi auzirn atat de des ca se vorbe te.

Ecumenismul este -i vom aduce in continuare in acest sens destule elemente doveditoare serioase i de neclintit - o construcpe satanica a puterilor intunericului.Este o erezie imensai infrico atoare sau mai bine zis o panerezie. Este o sinteza de religii, filosofii §i traditii care urmare§te o unitate nefireasca §i grotesca.

Este o in elaciune vicleana1 urzita de un plan satanic care suspne ca nu existanicaieri un Adevar unic, absolut §i unitar 1 deci nici in Ortodoxie.

Ecumenismul devine, astfel, un monstru care inghite totul 1 un cuptor care incearca sa arnestece §i sa rnistuie toate religiile. El este un sincretism eretic de tip mai nou1 care prornite sa rezolve toate problemele. Pentru ecumenism 1Dumnezeu este ceva nedefinit care accepta in mod egal inchinarea i laudatuturor religiilor.

Pentru ecumenism nu exista Dumnezeu personal. Ecumenismul nu crede cu adevarat in nimic, dar nici nu respinge ceva din tot acest arnestec sau sinteza religioasa de tip nou pe care urmare te s-o realizeze. Pentru ecumenism nu exista religiii tan. El vine cu subtilitate §i promoveaza la modul indirect acea deviza «jos cu granitele!» atunci cand pune problema conlucrarii intre oarnenii diverselor etnii1 chipurile, in duh de pace.

Toate sunt1 adar1 in conditiile dorite de ecumenism, zdrobite1

arnestecatei inghipte de gura rara fund a ecumenismului.

2 0 religie globala (n.ed.).

HARALAMBIE D.14IVASILOPOULOS

Ecumenismul este asemenea unei vijelii inspaimantatoare care se pregate te sa darame, dupa cum ii inchipuie, «Una, Sfanta, Sobomiceascai Apostoleasca Biserica» a Lui Hristos. Este un uragan salbatic al puterilor intunericului, care i i concentreaza toata nebunia distructiva impotriva Ortodoxiei, pentru a o nirnici i a0 face sa dispara.i aceasta pentru ca tie ca numai Ortodoxia depne adevarul nefalsificati

ca numai prin ea omul se poate mantui. «Cei care au nuci dau cu pietre in ele» spunea sugestiv Kolokotronis.ai ecumenismullove te in Ortodoxie, pentru ca are valoare, pentru ca depne comoara Adevarului.

Dei planurile ecumenismului sunt atat de cumplite ele sunt tinute ascunse cu consecventa i o foarte mare dibacie, fiind puse sub acoperamantul unei aparente nevinovatii. Toate se desta oara sistematic, cu studiui organizare.

Astazi ecumenismul a ajuns la un stadiu de dezvoltare infrico ator, prin care toate acele planuri stabilite dinainte sunt puse in practica de instrumentele Satanei, ce au ajuns sa loveasca acum in eel mai decisiv punct. Biserica Lui Hristos este supusa prin ecumenism unui atac concentrat din partea unor du mani neinduplecap i vicleni, aflap in spatele unor centre de comanda nevazute. Este razboi.i un razboi puternic de care, din pacate, cei mai mulp nici nu-i dau seama.

Toti du manii lui Hristos, strans unip sub comanda unui stat major nevazut, ce se ascunde in spatele vorbelor frumoase, a organismelor de tot felul cu aer de seriozitatei a sloganelor care propun o unitate in elatoare, lucreaza zii noapte pentru a face sa dispara Sfanta Lui Biserica; vor sa falsifice adevarul pe care Durnnezeu-Omul ni 1-a revelat, zadarnicind astfel mantuirea omului, punand in locul Lui Hristos, cai conducator allurnii, pe diavol «aa sa ada el in Biserica Lui Durnnezeu, ca un Dumnezeu aratandu-se pe sine cum ca ar fi el Durnnezeu» (2 Tes. 2: 4).

Biserica Lui Hristos este supusa in ultima vreme unui atac generalizat, pe toate fronturile i aceasta sub nevinovata titulatura a ecumenismului de catre aceste puteri ale infemului.

Ecumenismul, in putffie cuvinte, este o infernala mi care globala, politica i religioasa, ce are ca obiectiv supunerea umanitatfi sub un conducator universal ... i unirea tuturor religiilor intr-o panreligie, astfel

ECU NISMU 115

Partea intai

CAPITOLULI

ISTORIAECUMENISMULUI

I. Ecumenicitatea cr tin-ortodoxa

Pentru a intelege bine ecumenismul de astazi, este necesar sa cunoa tem mai intai istoria lui din trecut pana in prezent. Subiectul, cititorule, il vom lua de la inceput, ca sa vedem baza lui reala. Astfel ne vom forma o idee completa despre ecumenism.

Vom vedea mai intai, in pupne cuvinte, care este misiunea ecumenidi3 a Bisericii, planullui Dumnezeu pentru mantuirea intregii lumi. Iar in continuare, vom vedea cu amanunte i dezvaluiri infioratoare, ecumenismul de astazi, in elator, mincinosi antihristic.

Unitatea pentru care, chipurile, se lupta ecumenismul actual o vedemnemijlocit dintru inceput. Dumnezeu a taurit unitarai armonioasa aceasta lume marei preafrumoasa, guvernand-o cape un tot. Unita estei lumea ingerilor cea tara de numar, care sluje te Creatorului.

Observam de asemenea o unitate i armonie uimitoare i in universul material, uncle Creatorul Atotputemic i-a pus pecetea atotintelepciunii Sale. Corpurile cere ti, foarte numeroasei uriae ii urmeaza calea in spapu, intr-o ordinei armonie uimitoare.

Omul traia la inceput in cadrul acestei unitati superioarei armonii minunate sub acoperamantul Lui Dumnezeu i unit cu El. Era atotfericit. Traia langa Dumnezeui unit cu El. Traia intr-o bucurie ecumenica desavar ita, in armonia universala a lurnii cere tii pamante ti.

lnsa, dintr-o data, ca un cutremur inspaimantator, s-a produs ruperea acesteiunitati. Caderea omului a sfa iat-o. Atunci a avut loc o ruptura intre om i Dumnezeu. S-a ridicat o bariera de netrecut. Astfel s-a produs un rau cutremurator. Cel mai mare rau din lume: Ruperea omului de Ziditorul sau. Omul a cazut in continuarei a ajuns nefericit. Departe de Dumnezeu, a sfar it prin a fi un salbatic.

3 Ecumenic se refera !a toata lumea. Sfintele Sinoade Ecurnenice sunt Sfintele Soboare ale Ortodoxiei din intreaga lume. Pentru a crea confuzie, du manii Ortodoxiei au nascocit termenul ecumenism, ascunz:lnd sub

HARALAMBIE D.

28IVASILOPOULOS

aceasta denumire sincretismul rehgios (n. ed.).

Parcurgerea istoriei popoarelor divizate ce s-au mancat unele pe altele releva din plin acest lucrul. Lumea intreaga plina de sciziuni plange, se zv.ircole te i suspina sub tirani cumpli9.

Dumnezeu insa n-o uita. Are in plan sa restaureze unitatea zdruncinata dintre Eli om. <<L-a trimis pe Fiul Sau» ca sa creeze o punte peste aceasta prapastie. lar Cuvantul lntrupat al Lui Dumnezeu, Hristos, <<Dumnezeu desavaqit fund, om desavaqit se face.i le face pe toate noii foarte noi, singurul lucru nou sub soare», precum spune Sfantul loan Damaschin. Dumnezeu se une te iarai cu umanitatea intr-un mod mai desavar it prin intruparea Lui Hristos.

lar Jertfa de pe cruce a Dumnezeului-Om intinde o punte peste haul abisal pe care 1-a deschis caderea omului, i comuniunea dintre om i Dumnezeu incepe din nou. Hristos « i-a intins palmele ile-a unit pe cele despiiftite». De acum omul poate, de voie te, sa se apropie iarai de Ziditorul sau, sa traiasca din nou unit cu acestai fericit.

Hristos ii une te pe oameni nu numai cu Dumnezeu, cii intre ei. Unirea aceasta a oamenilor se realizeaza doar in Biserica pe care Dumnezeu-Omul a intemeiat-o in acest scop. 0 unire nemincinoasa a oamenilor poate avea loc numai in Biserica prin lisus Hristos. Trupul tainic allui Hristos, adica Biserica luptatoare de pe pamant, este calea ce duce la unire, mantuirei indumnezeire.

Dumnezeu-omul S-a lasat pe Sine in lume ca Biserica, ca Trup al Sau, pentru ca omul sa poata astfel sa devina una cu trupul Sau teandric, tacandu-se i el partadumnezeie tii firi.

Ca atare, numai prin Dumnezeu-Omuli doar in Biserica lui Hristos potoamenii sa se desavaqeascai sa se uneasca atat cu Dumnezeu cati intre ei.in afara Bisericii nu exista nicio unire reala, neilind posibila nicio in&afire a lumii.

lata marele plan al lui Dumnezeu! lata misiunea ecumenica adevarata a Bisericii, adica mantuirea tuturor oamenilor prin Biserica Lui Hristos. Aceasta este ecumenicitatea cre tin-ortodoxa. Drept aceea, cu putin inainte de Inaltarea Sa, Domnul a dat aceasta porunca apostolilor: «Mergand invatati toate neamurile... »i dupa lnvierea Sa le spune: "Luati putere, venind Duhul Sfant peste voi, i

30IVASILOPOULOSHARALAMBIE D.

fiti Mie martori in lerusalimi in toata ludeeai Samariai pana la marginile

pamantului" i iarai le-a dat porunca: "propovaduip pocainta ti iertarea pacatelor la toate neamurile". De asemenea, aceasta a fost ultima Sa chemare: "Mergep in toata lumea i propovaduip Evanghelia la toata zidirea" (Me.16:15).

li trimite la toate neamurile. Vrea mantuirea intregii lumi. Vrea unirea tuturor oamenilor de pe tot pamantul (cap doresc, fire te) prin credinta in El, prin Biserica.

Biserica Lui Hristos este pentru top. Credem «lntru una sfanta, sobomiceascai apostoleasca Biserica». Biserica este ecumenica4, fiind intinsa in toata lumea. Avemi o Patriarhie ecumenica.

Biserica este Imparapa Lui Durnnezeu pe pamant. Este un organism duhovnicesc prezent in toata lumea. Ea se gase te desigur in lume dar nu este din lumea aceasta. Biserica nu este o organizatie lumeasdi dupa cum vrea papalitatea ereticai nici nu este destinata pentru un regim lumesc dupa cum voia iudaismul. Este de la sine inteles ca dupa schisma papalitapi, o singura Biserica adevarata exista in lume - Biserica Ortodoxa. Papismul i protestantismul nu sunt Biserici ci comunitatii adunari eretice.

Biserica Lui Hristos, Biserica Ortodoxa ,vrea ca tot omul sa se mantuiasca", ii vrea uniti pe toti cu Trupul Celui ce o conduce. Vrea sa-i calauzeasca pe toti, din toate neamurile, din toata lumea, Ia adevarata pace i Ia fericirea cea ve nica ce se gase te numai aproape de Dumnezeu.

Vrea sa-i uneasca pe oameni, nu in intunecatele i satanice tile plasmuiri mincinoase ale ecumenismului, ci in unitatea ve nica i neclintita cu Dumnezeu. Sa-i conduca pe cei credincioi din Biserica luptatoare la cea triumfatoare.

Aceasta este adevarata ecumenicitate, cea cre tin-ortodoxa. Aceasta este misiunea ecumenica a Bisericii.

Exista apdar un ecumenism mai inalt? Exista ceva mai presus de planullui Durnnezeu? Exista ceva mai luminos, mai plin de bucurie, mai desavar it? Exista ceva mai curat, mai dar, mai stabil i mai sigur? Numai Hristos poate sa-iuneascai sa-i mantuiasca pe oameni, intrucat «nU exista mantuire in altul».

4 Oikoumeniki, adica in toata lumea.

HARALAMBIE D.

32IVASILOPOULOS

ECU NISMU 121

Ecumenismullumesci potrivnic lui Dumnezeu nu dore§tei nu recunoa te misiunea dumnezeiasca, duhovniceascai ecumenica a Bisericii Lui Hristos. El razboie te cu furie cre§tinismul ortodox ecumenic, precum i apostolia mantuitoare i ecumenica a Bisericii. Si face aceasta prin silnicie, viclenie, minciuna, ipocrizie, politicai crime.Se lupta, adica, impotriva Capului Bisericii noastre, Hristos, dupa cum vom vedea limpede in continuare.

II. Ecumenismul antihristic

1. Ecumenismul papalPapa, prin egoismul sau luciferic, a vrut sa domine religiosi politic intreaga

lume. El a vrut sa cucereasca imparapile lurnii pe care sa le conduca in numele cre tinismului.

Papalitatea 1-a substituit pe Hristos, Dumnezeu-omul, cu omul papa! Si de i Hristos S-a intrupat, papa L-a dezintrupat pe Dumnezeu-omuli L-a exilat in cer. A transformat Biserica intr-o imparape lumeasca. A facut din ea un regim lumesc, uzurpand desigur i titulatura de «Biserica catolica>>s. De ce toate acestea? Pentru ca un om, papa, episcopul Romei, sa ia locullui Hristos din Biserica.

Papismul L-a alungat pe Hristos cai cap al Bisericiii in locul Lui 1-a pus pe papa. L-au !acut pe papa cap §i stapan absolut al Bisericii, ingradindu-L pe Hristos in cer.

Papismul a schimbat temelia cre§tinismului care este Dumnezeu-Omul Cel ve nici in locul Lui a pus un muritor efemer, pe papa.

Papismul a deformat invatatura lui Hristosi a creat un cre tinism lumesc, o"Biseridi" contra!acuta i cu totul de nerecunoscut, ,,Trupul Lui Hristos" devenind o asociape lumeasca.

Romano-catolicismul, inspirandu-se dupa modelul imparapei romane a aparut pe scara istoriei ca o putere politica, desigur intemaponala.A transformat

5 Termenul grecesc katholikos este tradus in limba romana prin sobomice.e, deplin, univt-rsal. In Crezul ortodox, stabilit Ia al doilea Stant Sinod Emmenic, din anul 381, Biserica Ortodoxa este numita katlwliki Ekklisia, adici Biserica Sobomiceasca. Papista;;ii, rupp de Biserica prin schisma din 10S4, au rapit tennenul


katholiki,numindu-se ei,Biserica catolica", incercind prin aceastasa arate ca ei suntBiserica universala (n. ed).

Imparapa Lui Dumnezeu intr-a imparatie a acestei lumi, dei Hristos a marturisit dar ca ,Jmparatia Mea nu este din lumea aceasta".

Papa a visat un cre tinism lumesc care sa se extinda de-a lunguli de-a latul lumii, al carui conducator sa fie el insu i. A deformat adevaratul cre tinism numaii numai pentru a deveni el stapan allumii. Ecumenismul papal, pentru a izbandi in acest lucru, a recurs la violenta, distrugeri, maceluri, crimei cu toate acestea nu i-a atins scopul. Ecumenismul papistanu a putut sa-i duca la indeplinire planurile sale datorita opozitiei de lunga durata pe care a facut-o Ortodo:xia, Biserica de nezdruncinat a lui Hristos.

Sfantul Nectarie Taumaturgul scrie referitor la aceasta: ,)ubirea de putere i de slava le-a uneltit pe toate. Toate [relele] le-a nascocit, toate le-a pus in mi care pentru ca papii sa fie recunoscuti cai conducatori ai Bisericiii tirani ai lumii. Programul a fast intocmit, iar punerea lui in aplicare necesita toata puterea. Orice obstacol urma sa fie inlaturati orice rezistenta infranta".

(Despre cauzele schismei,pag. 207).Acesta este deci, in pupne cuvinte, ecumenismul papal.6

2. Ecumenismul protestantInafara de ecumenismul papal mai e:xistai unul protestant.Protestantismul, dezamagit de papism, s-a indepartat de el. Nus-a intors insa

la Una Sfanta, Soborniceascai Apostoleasca Biserica, la Biserica Ortodoxa, ci a cazut intr-a alta ratacirei mai rea, in raponalism. A vruti acesta la randullui sa conduca lumea (oikumeni), sa dea o directie umanitapi pe baza raponalismului. A e uat insa in mod jalnic. A tagaduit sfintenia Bisericii. A negat realitatea indrumarii sale de catre Duhul Sfant. A lepadat Sfanta Tradipe, invatatura Sinoadelor Ecumenicei a Parinplor purtatori de Dumnezeu. Protestantismul a fost taiat de Ia izvoarele harului dumnezeiesci a conceput o JJteologie" paditoasa, care nu conduce lumea Ia mantuire, ci care vizeaza reu ita unor obiective lume ti.

A facut din teologie discupe, gnoseologie, sistem filosofic. A coborat-o la unnivel inferior, supunand-o cuvantului omenesc. ,,Teologia" protestanta nu se

6 CardinalulWilliam Levada a declarat de curand:,union with the Cathohc Church is the goal of ecurnenism." (,tffita ecurnenismului este unirea cu Biserica Catohca").Ase vedea:http:/ /www.cathohcculture.org/news/headhnes/index.cfin?storyid=5666&repos=4&subrepos=2&searchid=691889i http://acvila30.wordpress.com/2010/12/15/


ECU NISMU 123

ocupa cu ce spune i ce porunce te Dumnezeu pentru izbavirea i mantuirea omului, ci cu ce gande te omul despre Dumnezeu.,Teologia" protestantismului a incetat sa mai fie rodul Sfantului Duhi a devenit gand omenesc searbad, uscati nesabuit.

Protestantismul a inaltat rapunea omeneasca1 cuvantul raponal cape un noudumnezeu-idol. A desfiintat traditiai a ciuntit Sfanta Scriptura, despuind-o de pasajele care erau mai presus de fire.i protestantismul1 cai fratele sau mai mare, papismul1 prin teoriile lui eretice1 duce la divizarea organismului divino uman al Bisericii in care lumea se poate uni i mantui. Sfar e te in antropocentrism.

inaceste doua erezii, locul Lui Dumnezeu este luat de om. intelepciunea LuiDumnezeu este inlocuita cu cea omeneasca. Capuli conducatorul absolut alBisericii nu mai este Durnnezeu-Omul1ci omul.

Unde se indreapta protestantismul prin aceasta anarhie §i lipsa de evlavie? Cum spera sa mantuiasca lumea printr-o astfel de invatatura?

Din pacate cade tot mai jos. Merge din erezie inspre ateism. trecand de la erezie la ateism1 i s-a ajuns ca astazi1teologia pacatoasa a protestantismului sane vorbeasca de «teologia moytii Lui Dumnezeu». Nici case putea ceva mai rau.

lnsa cum sa nu se ajunga aici1 atata timp cat temelia sa dintru inceput esteinfailibilitatea omului.In timp ce in papism infailibilitatea apaqme papei, in protestantism dimpotriva, fiecare protestant devine infailibil. Adica i i revendica infailibilitatea sa personala in materie de credinta.

Sfantul Nectarie spune in acest sens: «pe de-o parte la protestanp fiecare om constituie o Biserica, iar pe de alta1 in catolicism un om constituie toata Biserica».

Astfel protestantismul a avansat de la raponalism la ateismi materialism.Ce urmare te a adar astazi protestantismul? Acesta nu urmare te

nimic, fiind o masa nedecisai amorf.i.Prin acesta, insa se urmaresc multe. Astazi face jocul pe care il doresc puterile intunericului. Au pregatit mai dinainte pe protestanp., tinandu-i in indiferenta, in confuziei intr-o stare caldicica. L-au gasit astfel potrivit (pe potriva lor) i-1 folosesc ca baza a planurilor lor. ilpun intai ca promotor al ecumenismului antihristic, al

HARALAMBIE D.

38IVASILOPOULOS

necunoscute". Acest conducator ecumenic (allumii) va fi din "samanta sfanta a lui David".

Un alt Mesia a teapta evreii, un Mesia lumesc cu care sa conduca lumea. Pentru ca sionismul international sa-i vada visul cu ochii, de a conduce

lumea, creeaza diferite organizatn cu scopuri pretins bune, in spatele carora sta nevazut. Reu e te de asemenea prin suspnere satanica sa se infiltreze in organizapile deja existente i sa le foloseasca in vederea scopurilor saleintunecate, astfel incat ele sa lucreze - tara sa banuiasca - la implinirea visuluisionismului de a conduce lumea.

a) Masoneria0 astfel de organizatie este masoneria, care lucreaza pentru reu ita

planurilor sioni tilor. lata ce ne descopera Protocoalele in acest sens: "vom infiintai vom inmulti societaple francmasonice in toate tarile din lume; vom atrage in ele pe toti aceia care sunt sau pot fi ni te buni agenp. Aceste societati, aceste «loje», vor fi biroul nostru principal de informapi i indrumari, i mijlocul eel mai influent (al activitatn noastre). Vom centraliza toate aceste societap intr-a administrape cunoscuta numai de noii compusa din inteleptii no tri. «Lojele» vor avea cate-un reprezentant, in dosul caruia se va ascunde administrapa despre care am vorbit, iar acest reprezentant va fi acela care va da cuvantul de ordinei va alcatui programul de activitate (Protocoalele Intelepplor Sionului, cap. XV).

lata deci: Sioni tii in ii spun ca masoneria este creapa lor, avand rolul de a duce la implinire obiectivele cei le-au propus.i masoneria la randul ei, aceasta creape a sionismului, se ascundei ea in spatele diverselor asociatiii organizatn care ii promoveaza scopurile ei ascunse care sunti scopurile sionismului. Acest lucru il aflam chiar din organullor oficial de presa "Pitagora"(fascicolull, ian1930)8•

8 ,Site-ul Pitagora#23 este membru recunoscut al WebRing Freemasonry International." (http:/ /pitagora.myforum.ro). Despre caracterul secret al masoneriei, a se vedea: ,Landmarkurile Francmasoneriei Universale: 11. Obhgajia pentru oricare Loja de a Iuera acoperit - adica de a nu pennite niciunui nemason sa participe Ia lucriiri - este un Landmark ce nu poate fi neghjat §i el i§i are originea in caracterul ezoteric al Francrnasoneriei." http:/ /www.mlnr.ro/bibhoteca (site oficial, marea loja najionala din

42 IVASILOPOULOSHARALAMBIE D.

Romania) (n. ed.).

ECU NISMU 127

,Masoneria - scriu masonii in ii - dupa cum ne incredinteaza de altfel trecutul ei, atunci d.nd urma sa se amestece putemic in orice mi care umanista, eliberatoare, socialai cu caracter educativ, se ascundeai se ascunde - sigur ca nude frica, ci din necesitate-in spatele organizatiilor oficiale pe care le indruma i le sustine". Iar mai jos printre altele sunt date ca exemple: ,Congresul international anual pentru pace", ,Fratia cre tina a tinerilor''i alte nenumarate organizatii umanistei culturale.,De altfel, de cate ori a incalcat principiul acestaa e uat lamentabil sau i-a atins foarte putine din obiectivele propuse".

b) HiliasmulHiliasmul este o alta nascocire vicleana a evreilor sioni ti. Mai bine spus,

hiliasmul a existat ca erezie inca din prirnii ani ai Cre tinismului. Biserica, prin stradaniile Parmtilor ei purtatori de Dumnezeu, i-a biruit, iar sustinatorii lui au pierit. A venit insa sionismul i 1-a seas de la naftalina, dandu-i un continut potrivit pentru reu ita planului ecumenist. Si astfel, pe de-o parte el denatureaza i razboie te cu turbare cre tinismul, iar pede alta sluje tei lucreaza pentru un guvern mondial evreiesc.

Profesorul Trembelas de 1a Athena scria despre ei: 11Hilia tiii neamul celorce L-au rastignit pe Hristos sunt unuli aceli lucru ...Exista, nu doar simple indicii, ci dovezi palpabile, ca cei ce dirijeaza hiliasmuli sunt capii, fondatorii i invatatorii lui, sunt de origine evrei. Legatura dintre conducatorii hiliasmului i evrei insa trebuie dovedita.

Hilia tii, a adar, lauda mult, ridicand de-a dreptul in sl<ivi asociapa infiintata in 1897 de un anumit evreu, pe nume Teodor Hertzl i care asociatie este evreiascai are ca scop sa reinfiinteze Regatul evreiesc in Iudeea,i sa dea din nou evreilor Palestina. Hilia tii vorbesc de evreul acesta ca fiind foarte draginimii lori il sprijina intrucat a fost ales «de Dumnezeu 1a momentul potrivitpentru a-i aduce aportulla n terea sionismului>>. Hili tii, cu alte cuvinte, garanteaza ca evreul acesta a fost ales de Dumnezeui ca asociapa infiintata de el, pe nume Sionismul (de la ora ul sfant Sion sau Ierusalim) este lucrarea lui Dumnezeu, iar activitatea acesteia este lucru binecuvantat de Dumnezeu.

Hilia tii mai suspn ca din vara anului 1878 bunavointa Lui Dumnezeu s-a intors catre evrei «i ca parga anului s-a dat in mod vadit poporului iudeu». De

aceea1 pastorul Rousel1 ctitoruli parintele hihasmului modern «a dat o buna marturie in anul1918 pentru poporul evreu pe hipodromul din New York».

Sionismul1 dupa cum spun hiha tii1 cheltuie te mari sume de bani i urmare te infiintarea unui guvern evreiesc1 reconstruirea Ierusahmului ca oraal evreilor1 i in general Palestina sa fie iarai evreiasca. Dari hilia tii un astfel de lucru doresc i a teapta. Suspnand interesele sionismului1 ei cred ca aceasta asociatie evreiasca va secatui Cre tinismul1 va revigora iudaismul1 avand convingerea ca va fi partea aleasa care va institui viitoarea Imparape a lui Dumnezeu.

Trebuie adaugat la toate acestea ca hiha tii au a teptat in 1925 sa se ridice din mormant Avraam1 Isaak1 Iacovi toate marile personahtati ale Vechiului Testamenti ca unele dintre ele ar fi taurit guvernul visat cu sediulla Ierusahm 1 iar ceilalti s-ar fi raspandit in diferite paqi importante ale lumii ca reprezentanti ai guvernului de la Ierusahm. Avraam urma sa coordoneze de la Ierusahm1 din muntele Sionului1 cu ajutorul unor posturi mass-media performante1 tot ce este important pe pamant1 cu colaboratori diferiti - membri ai acestui guvern1 plasap in punctele cele mai importante ale lumii.

Trebuie pnut seama ca la acest vis dintotdeauna al iudeilor tindi hiha tii. Iudeii 1-au a teptat pe Mesia inca dinainte de venirea lui Hristos ca pe un conducatori imparat lumesc. El urma sa ehbereze neamul evreiesc din robie 1

sa reinvie domnia slavita a lui David i sa inalte puterea iudaica pe culmi nemaiintalnite. Va alege Ierusahmul ca centro al intregii lurni iva supune toate neamurile pamantului iudaismului. Tocmai pentru aceasta1 cei mai mulp dintre evrei n-au crezut in Hristos1 fiindca ei il a teptau sa vina ca imparati cuceritor slavit; insa El a venit ca sa intemeieze o imparape duhovniceascai nu un stat lumesc.

Daca luam in considerare acest vis stravechi ce a in elat doririlei sperantele lui Israeli citim1 pe de alta parte1 ce spuni propovaduiesc hilia tii 1 intelegem cu claritate ca hihasmul este un iudaism ascuns. El este ascuns insa cu viclenie1

ca de n-ar fi ascuns1 n-ar cauta sa se faca auzit".Avand in vedere acest plan antihristic al sionismului de conducere a lumii i

mecanismul lui complex prin care influenteaza i directioneaza mi carile

HARALAMBIE D.

130 IVASILOPOULOS

rehgioase i sociale ce servesc scopurilor acestuia 1 vom constata cu date

concrete, ca ecumenismul actual, inprofunzime, nu este o mi§care cre§tina,ci una politica, avand o fatada cre§tina, dar un scop antihristic.

ill. Stadiile ecumenismului

Sa vedem acum, pas cu pas, ceea ce inseamna ecumenismul. Sa vedem care sunt stadiile evolutiei sale, instrumentele i organizatiile prin care ia amploare i din care se napuste te cu mame nimicitoare ca sa provoace un dezastru nemailntalnit. Cite te, iubite cititorule, elementele, dovezile i tot lantul de argumente despre roluli scopul promotorilor tamuiti ai ecurnenismului infam.

.Mi carea ecurnenica pe care o vedem astazi in stadiul ei avansat, a trecut prin mai multe faze. Pentru ca ecurnenismul sa-i atinga scopurile infernale a in£intat- ap cum s-a mai zis - cateva organizatii intemaponale i a reu it sa se infiltreze in altele deja existente, aa incat, incet-inceti pe nesimpte, au inceputi acestea sa serveasca interesele sale.

Astfel de organizatii sunt: YMCA, YWCA, cerceta§ii, WCC (CMB,Consiliul mondial al Bisericilor) i altele.

1. YMCA iYWCAPrimul stramoal ecumenismului actual i-a !acut aparipa pe 1a mijlocul

secolului al XIX-lea. in 1844, la Londra, George Williams a infiintat YMCA sau altfel spus ,rAsociapa cre§tina a tinerilor"9

. Aceasta organizape de tineret a reu it sa se extinda in foarte pupn timp in toata lumea. In 1952 numara 10000 de filialei 4 milioane de membri.

in 1855, adica la 11 ani de lainfiintarea YMCA, s-au organizatinAnglia douaasociapi de femei. 0 tanara din sudul Angliei, pe nume Ema Roberts, a pus bazele unui cere, ce §i-a propus realizarea de intalniri in vederea rugaciunii impreuna. La Londra, doarnna Kinerd a infiintat o asociape pentru doamne tinere care avea ca scop practicarea filantropiei.In 1894, cele doua asociapi s-au unit intr-una singura, lu.md numele YWCAsau "Uniunea tinerelor cre§tine".

YMCA i YWCA nu au avut nicio doctrina dar stabilita. Au avut insa o ideologie neclara, neprecisa §i semi-cre tina. Au avut o teorie umanista

HARALAMBIE D.

132 IVASILOPOULOS

asupra

9 Informapile despre YMCA pot fi verificate pe http:/ /www.ymca.ro/index.php/history/ymca-in-theworldhtml (n. ed.)

lumii1 in care nu se face referire nici la pacatul stramo esci nici la mantuirea sufletului. Avand la baza aceasta teorie1 YMCAi YWCA au creat nuclee cu membri ai lor1 punandu-se accentul i dandu-se o atentie speciala trupului 1

pentru protejarea1 chipurile1 a sanatatii. Ceea ce s-a cultivat in mod fin a fast o intoarcere a omului spre trup1 ajungandu-se pana la un cult adus trupului. Intre timp1 despre suflet1 despre pacatul stramo esc sau despre mantuire care se gasesc la modul absolut numai in Biserica adevarata a lui Hristos1 nu se scotea o vorba. Dimpotriva1 sufletul este antrenat intr-un sistem sentimentalist1 de desfatare a simturilor. Acest tip de educatie favorizeaza o atitudine laxa fata de pacat i o ironizare a adevarului dogmatic al Bisericii Cre tine. Accepta filantropia cape o imparpre de bunuri materiale1 dar nu in numele lui Hristos i al Bisericii Sale.

Aceste asociatii fac dovada unui comportament protector fata de cre tini1 un comportament ca fata de ni te copii buni1 dar idiopi absurzi. Aceste asociatii1

chiar daca sunt tara conpnut dogmatic1 au 11alaptat"1 din pacate1 destule generatu1 cu )aptele" indiferenteii al unei stan caldicele fata de credinta. Multe generatu au crescut intr-un cre tinism fals.

Dupa cum este menponat in publicatia periodica americana din Los Angeles1 JJCruceai steagul"1 aproximativ 500 de tinere in jurul varstei de 35 de ani1 aflate sub conducerea evreicei Pepper Schwartz de la filiala de acolo a organizapeiYWCA1 a intreprins o campanie sustinuta pentru legalizarea folosirii marihuanei1 a avorturilor .a.m.d. 0 astfel de formare a con tiintelor promoveaza YWCA! In Toronto1 Canada1 la filiala YWCA1 s-a acceptat intr-un glas ca sa nu mai fie mentionat nicaieri numele lui Iisus Hristos.i cand te gande ti ca poarta numele de frape cre tina!10

Puterile intunericului1 orchestrate din afara s-au pus in rni care1 iar inceputuldenaturarii credintei in Una Sfanta Apostoleascai Sobomiceasca Biserica1 s-a produs.

Indiferenta dogmatidi i starea dildicidi fata de credinta promovate deYWCAi YMCA se explica prin faptul ca ele sunt sub inraurirea masoneriei.

In cartea 11Doua sute de ani de masonerie greceasca" a lui Marino Polato1

membru allojei masonice ateniene JJPrometeu" 1 editata in 19521 citim la pagina

HARALAMBIE D.

132 IVASILOPOULOS

10 (Vezi,Crucqisteag" -numaruldinmartie 1971)

dezvoltarea armonioasa a tinerilor1 trupe te1 spiritual1 morali social" (art. 2 din darea de seama a YMCA1 Athena)

Dar organizarea YMCA incepe mai cu seama in 1923. Atunci1 prin grija mitropolitului mason de Athena1 Meletie Metaxkii a profesorului ecumenist Amilcas Alivizatos1 activitatea ei ia amploare.

Pentru o mica perioada de timp YMCA a funcponat la Seres1 apoi in Kerkira1

fiind sprijinita personal de catre patriarhul Athenagora1 un notoriu ecumenist1

cunoscut pentru acpunea sa unionistai ecumenista1 de altfel1 acuzat oficial ca fund mason1 fapt care n-a fast dezminpt pana astazi.

Metaxas dizolvii YMCAIn 19391 primul ministru de atunci1 I. Metaxas1 eel care a spus acel

istoric JJOhi!"12 in faa italienilor 1 a dizolvat toate filialele YMCA din Grecia1

confiscand patrimoniullor.Trebuie arnintit aici ca pana in 1921 I. Metaxas a fast mason. Insa 1

cunoscand acolo in masonerie multe despre activitatea ei distructiva1 s-a disociat de ea incepand din acel an.

Dupa dizolvarea YMCA din Grecia1 YMCA din America1 fondatoarea i finan atoarea ei1 a protestat energic. Atunci1 tacand uz de limbajul fin al diplomapei1 dari spunand limpede1 Metaxas a denun at YMCA1 acuzand-o caa dus neamul in eroare1 prin minciuna i in elatorie. Pentru ca dei au fastinfiin ate ca asocia ii grece ti1 tara a depinde de ceva din exterior1 totui YMCA americana (asociapa mama) a intervenit in sprijinul filialelor desfiin ate. Au fast infiin ate - scrie Metaxas - ca asociapi grece ti tara nicio dependena de organizapile internaponale. Parra i in Regulamentele lor se specifica independena i autonomia 1 neavand decat unele mici contacte cu cele internaponale. Ca atare1 YMCA din America nu are niciun drept legal sa intervina.

Nu este admis ca o organizape straina sa se ocupe pe viitor de situapa tinerilor no tri. Aceasta1de altminteri1 este in conformitate cu tradi iile noastre ...Sus inem acest lucru pentru ca ne bazam pe ceea ce ne-au inva at doi

12 Ziua ,Ohi!" (,Nu!") este sarbatorita in Grecia in fiecare an, in arnintirea raspunsului negativ, energic i


fenn, dat de I.Metaxas lui Mussolini, in tirnpul celui de-al doilea razboi mondial, in urma cererii acestuia de ah se da trupelor italiene trecere hbera prin teritoriul Greciei.

ECU NISMU 133

1

mari invatatori ai umanita: Platoni Aristotel ... De altfel statui grecesc are dreptul incontestabil de a-i educa tineretul tJ.rii in consonantJ. cu acele idei i convingeri i sa asigure increderea absoluta i exdusiva in dogmele Bisericii Ortodoxe1 intrucat ea este legata indisoiubil de neamui nostru1 de-a lungui unei istorii de secole. Iar o indiferenta cat de mica fata de cele ce privesc Biserica Ortodoxa Greaca nu se impaca cu integritatea noastra naponala. Avand in vedere ca majoritatea covaqitoare a populapei este ortodoxa (la 8 milioane de ortodoqi fiind doar 200000 de neortodoqi)1 statui se obliga sa Ie protejeze con tiinta religioasa ...

Nimeni nu poate suspne ca YMCA ar putea sa sprijine §i sa asigure in modexclusiv credinta ortodoxa greceascai nici nu i s-ar putea pretinde a§a ceva.

Prin urmare orice presiune venita din exterior pentru ca YMCA sa fie menpnuta in continuare1 ar constitui un amestec in treburile interne ale statului nostru. Nimeni nu poate afi.rma ca societatea greceasca ce este reprezentata destat1 este de condamnat pentru ca nU-§i lasa tineretul sa fie educat de organismece se gasesc in afara ei.

ince prive te averea YMCnu ascund ca dovedirea faptului ca ea provenea din contributii americane1 ne-a surprins in mod neplacut. lar faptul ca avem tot dreptul sa confiscam averea YMCA (din Grecia)1 se datoreaza urmatoarelorpricini:

in primul rand chiar daca acest lucru ar fi exact1 trebuie sa pnem cont defaptul ca aceste contribuau fost !acute pentru binele societagrece§tii acest lucru nici n-ar mai fi trebuit menponat. Si spunem aceasta pentru ca suntem siguri ca ar fi. fost !acute cu buna credinta tara a se tepta vreo rasplata1 i ca vointa donatoriior nu ar fi putut intra in contradicpe nici cu scopurile asociapilor1 nici cu legea greceascai nici cu specificul etnic al asocia lor 1 care este curat grecesc.

in al doilea rand1 sa nu uitam faptul ca atat Statui grec cat §i multi greci depeste hotare i-au adus contribupa fie prin ajutoare1 fie prin donatii anuale la infiintareai funcponarea YMCA

Daca mai este insa cineva care se indoie§te de legaturile stranse ce exista intre YMCA1 YVVCA §i masonerie1 nu trebuie ded.t sa fie atent la sigla celor doua asocia. Este prezent aceli semn ca al masoneriei - triunghiui rastumat cu varful in jos1 care este triunghiul satanic.

HARALAMBIE D.

138IVASILOPOULOS

Primii parinti ai mi carii ecumenice actuale sunt1 apdar1YMCAi YWCA

2. Cercet iiOrganizatia cerceta ilor este eel de-a al doilea predecesor al ecumenismului. Lordul mason Baden Powell infiinteaza in 19081 in Anglia1 organizapa

mondiala a cerceta ilor.13 Secretarul ei general1 Martin- evreui mason -1 a datin 1917 acestei organizatn intemationale un conpnut eminamente masonic. Dupa doar 2 ani1 in 19101 a fast infiintatai in Grecia. Aceasta organizape 1 atat de cunoscuta astazi1 areca obiectiv educarea tineretului intr-un spirit defensiv1

sub idealul unei infrapri umane mondiale.Plecand chiar de la scopurile ce le are in program1 apare evident faptul ca

cerceta ii sprijina planurile ecumenismuluii ca a pregatit calea acestuia prin procesul de descre tinare al tineretului. Cerceta ii 1 pe de alta parte1 au legaturi stranse cu masoneria care se ascunde in spatele ecumenismului1 fapte ce le vom prezenta in continuare.

Datorita celei de-a XI-a manifestari intemaponale de cercetaiJamaboree 1 ce a avut lac in Grecia in anul19631 au ie it la iveala multe elemente care atesta legaturile dintre cercetaii masonerie.

In bro ura numaml 55 din 1963 a JJBuletinului masonic"1 organul oficial alMarii Loje a Greciei1 citim despre felul in care masonii cercetai au fast primip de catre Marea Loja a Greciei. Mai sunt mentionatei alte elemente revelatorii:

JJSunt cunoscute legaturile dintre masonerie i organizapa cerceta ilor 1 a cami ctitor a fast fratele Baden Powell"1 iar mai jos: 11Fratele cerceta 1 membm al comitetului general de conducereJamboree1 aduce imbrap are frateasca intreita fratelui Alexandm1 ofiter general al Corpului grecesc de cercetaii conducator general al celei de-a XI-a adunari mondiale cercetae Qamboree ) 1 care n-a putut sa se gaseasca la lucrarile de astazi1 fund ocupat cu Maratonul" (din actele lucrarilor lojei masonice)

La aceasta adunare masono-cercetaa a Marii Loje din Grecia 11slavitul frate"Pik din Loja Victoriei a Australieii eful reprezentantei cerceta ilor australieni1dupa ce a multumit pentm invitatia ce i s-a racut1 Jelicita eforturile Marii Loje a

13 Infonna\ii despre Robert Stephenson Smyth Baden-Powell (1857-1941) se potgasi pehttp:/ /hbrary.thinkquest.org/26852/people/bp.htmi pe http:/ /pinetreeweb.com/B-P.htm. Legatura lui cu masoneria se poatevedea pe http:/ /pinetreeweb.com/bp-freemasonry.htm (n. ed.)

ECU NISMU 135

HARALAMBIE D.

140IVASILOPOULOS

Greciei pentru lupta ce a dus-o impotriva analfabetismului, punand accent pe marea legatura ce exista intre organizapa cerceta ilori masonerie".

De asemenea, reprezentantul Germaniei, masonul Daunn, a spus printre altele: ,,Lojele masonice germane au deschis portile cercet ilor tocmai pentru inrudirea ce exista intre eii masonerie. Ne-am bucura daca s-ar infiintai in Grecia loje de cerceta i".

Aflam astfel ca al XI-lea congres mondial al cerceta ilor din 1963 a avut in frunte nu puri simplu admiratori ai masoneriei, ci persoane insemnate. lar in plus, se da la iveala faptul ca planul masoneriei este impunerea totala a cerceta ilor in diferite state, unde nu s-a reu§it pana acurn ca ea sa joace un rol dominant. Se dore§te ca top cercet ii sa fie masoni.Acest lucru1-a spus de altfel in mod dari reprezentantul Germaniei atunci cand a accentuat ca )Jar fi fericit dacai in Grecia s-ar infiinta loje de cercela§i".

Scopurile anticre tine ale cerceta ilor se vad din faptul ca a reu it cu maiestrie sa-i scoata pe tineri din Biserica, organizand in timpul Sfintei Liturghii excursiii tot felul de adunan.

Perfida activitate a cercet ilor este denuntata de un cunoscut specialist in drept a1baroului de pe Ianga Curtea de Apel dinAtena, cu urmatoarele cuvinte:

,Imi sangera inima cand auzeam laudele pe care masonii le aduceau cereeta ilor, zicand ea sunt o organizape exemplara, ee luereaza i aduce cu adevarat iubirea cre tina intre oameni. Imi amintesc faptul ca, intre 1942-1947,am fast cerceti liderul «puilor de lup>>. Cand am auzit ca i-au seas in fatJ. pecercetai ca model de frapetate al popoarelori al punerii in practica a «iubirii cre§tine», am spus deschis, cu durere in suflet, ca cerceta ii sunt lupi in piele deoaie. Am trecut la eontraatae, acuzand pe cereeta i ca au interzis rugaciunea<<lmparate cerese» care se facea la inaugurarea adunarilor cercete (a <<puilor de lup»), inlocuind-o printr-un imn de inaugurare:

«intotdeauna un pui de lup trebuie sa-l asculte pe lupul eel batran, Niciodata nu trebuie sa se asculte pe sine sau pe eel mai mic».Am acuzat mult laudata organizape a eeree ilor pentru ca a interzis (eel

pupn in perioada 1943 - 1944) Rugaciunea Domneasca, impunand ca unica rugaciune urmatoarele cuvinte anostei confuze: <<Ziua seduce, noaptea vine i se lasa intunericul. Dumnezeu ne paze te».

Mi-aduc aminte cape vremea ca.nd aveam varsta de 17 anii s-a intamplat sa protestez pentru interdicpa mai sus amintita1 am fost laudat ca sunt un copil«de tepti iscoditor»i trebuie sa fiu luminat. Lauda a fost insopta de sfatul dea stima idealul masonic allui Baden Powell1 ca intr-o buna zi sa urmez acestuia1

atunci cand voi fi gasit vrednic".11ROTARY este antecamera masoneriei1 fund condusa de aceleai puteri

malefice cai ea. Peste tot in lume 1 cati in tara noastra1 Rotary se gase te in mainile lojei masonice. Conducatoriii membrii ei de incredere sunt masoni. Rotary sprijina mult organizatia cerceta ilor1 care este curat masonica. Ea a infiintat numai in SUA din proprie inipativa 2000 de unitap de cerceta i1 cheltuind 3 milioane de dolari. Rotary a venit in Grecia in 1928 din inipativa masoneriei". (Vezi: JJPuterile intunericului sub lumina cre tinismului"1 Nicolae Psarudaki)

Profesorul universitar loan Karmiris a adeverit1 in cadrul intrunirii marii adunari eparhiale din 26.02.1970 faptul ca JJCerceta ii sunt antecamera masonen

0

e1.Organizatia cerceta ilor1 YMCA i YWCA descre tineaza pe tineri1

implinind atent planurile ecumenismului1 cati pe cele ale masoneriei a carei progenituri iubitei sunt.

PuiidelupCerceta ii1 insa1 aui ei odraslele lor1 ce poarta numele 11puii de lup". Mare

surprizai nedumerire mi-a tacut aceasta denumire. Ca atare1 am cautat prin enciclopedii i dicponare pentru a gasi o explicatie. Cercetand cuvantul1Jykopoulo"1 am vazut ca inseamna micul pui nou nascut allupului. Ce legatura poate fi1 rna gandeam1 intre nevinovapi copii i progeniturile acestui animal salbatici insetat de sange?

Continuandu-mi cercetarile1 am descoperit cu surpriza in dreptul cuvantului1Jykideus" (care inseamna tot pui de lup) ca aceasta denumire este folosita pentru minori1 atunci cand1 intr-o ceremonie speciala1 sunt pu i 11sub protecpa spirituala a lojei". lata ce spune enciclopedia: 11Este numit «lykideus» fiul minor de mason ce este pus - in cadrul unei solemnitati oficiale1 la care este permis sa fie prezentui cei neinitiap - sub protecpa spirituala a lojei1 careia1 de regula1


ii aparpnei tatal sau. Cuvantul «lykideus» inseamna fiul celui ce aduce lumina

1 a

ECU NISMU 137

celui luminat ce vede lumina initiatica. Pentru ca lupul, dupa vechii egipteni, era imaginea marelui zeu Ra, zeul soareluii alluminii. Radacina «lyk» se gase te in cuvintele «lyki>> (lumina), «lykavghes» (zori de zi), «Lykeios» (Apollon), adica Luceatar, Satana, Lux, Lucifer». (Dictionar enciclopedic, cuvantul«iliou», vol.l2, pag. 623).

Pui de lup ii numesc pe copii, adar, atat cerceta ii cati masonii. Sa fie aceasta o simpla coincidenta sau este rodul inrudirii i conlucrarii dintre cercetai i masonerie? Se pune intrebarea: cine a ingaduit sau i-a pus semnatura ca micutii copii curapi nevinovap ai grecilor cre tini ortodoqi sa fie numip pui de lup? Adica, parintii ce i-au nascut, sunt lupi insetap de sange sau greci cre tini.a incat nu mai sunt copiii lui Dumnezeu, ci progenituri ai acestor animale sangeroase?

E timpul sa ne trezim ca stat, ca Biserica, ca farnilie pentru ca du manii credinteii neamului nostru uneltesc impotriva noastra cu viclenie.

3. Consiliul CrqtinMondial al Viefiii AqiuniiPana sa ajungem insa la ecumenismul actual, infiintarea de catre puterile

antihristice a organizapilor i asociatiilor cu conpnut ecumenist intemaponal, nu se opre te la cerceta i.

In 1910a fast infiintata o asociape purtind titulatura de "Consiliul Cre tinMondial al Vietiii Acpunii" care a fast convocat in 1925 la Stockholmi in1937 la Oxford. Consiliul mai sus menponat incepe sa arate incet, incet, adevarata fata a puterilor intunericului. incepe sa-i dea la iveala planurile. La doua congrese vorbe te despre importanta studierii i cercetarii relatiilor reciproce dintre diferitele Biserici cre tine.

Acesta este primul inceput vizibil de negociere a credintei. Este inceputul punerii in practica a planului ecumenismului.

4. Consiliul Mondial al Credinfeii OrdiniiInparalel cu asociatia mentionata mai sus a luat fiintai s-a dezvoltat o alta

asociape cu numele ,,Consiliul Mondial al Credinteii Ordinii", avand un rol de administrare. Aceasta organizatie a fast convocata de doua ori, prima oara la Lozan in 1927i apoi la Edinburg in 1937. Scopul acestei asociatii a fast


sa clarifice toate dificultaple i piedicile dogrnatice ce stau in fata ,Unirii

spun: "E firesc sa fim noi i nu altcineva1 cei care vom conduce afacerile francmasoneriei1 pentru ca tim uncle mergem i cunoa tem scopul final al fiecarei lucrari". (Protocoalele lntelepplor Sionului1 cap. al:XV-lea).

Masoneria1 apdar1 ca instrument al sionismului intemational1 coordoneaza prin firele nevazute ale ecumenismului desfa urareai ducerea la capat a acestui plan ce este potrivnic Bisericii Lui Hristos.

In revista Orthodoxos Typos (Presa Ortodoxa) din iunie 1966 este publicatun articol demascator1 ce a fast trimis din spatele cortinei defieri in care printre altele se spune ca WCC este un tentacul al masoneriei. lata ce denunta:

11Nu la Geneva este locul uncle s-a infiintat in 1927 CMB-ul1 care nu este altceva decat un tentacul al francmasoneriei1 precumYMCA1 Rotary1 Cerceta ii? lar membrii lor nu sunt neaparat inipati1 i de aceea la prima vedere legaturile lor cu lojele nu se vad1 dar directivelei ordinele le urmeaza indeaproape".

lar in continuare se spune: 11Ecumenismul (nascocire masonica) incearca sa niveleze toate religiile sa le bage pe toate in acelai malaxor 1 pentru a pregati incetul cu incetul aluatul unei indiferente religioase generale1 indiciu premergator al venirii lui antihrist".

Faptul ca masoneria direcponeaza din umbrai cu viclenie ecumenismul n-o spunem puri simplu la intamplare1 ci reiese din lucrurile petrecute1 iar asta o spun chiar masonii in i i. lata: Revista 11Templul" ce apare la Paris ca organ oficial de presa al Masoneriei de rit scotian1 a publicat in 1946 un articol cu privire la 11unirea Bisericilor"1 in care este laudata contributia masoneriei la mi carea ecumenica. Altfel spusJ masonii declara cu mandrie ca planul JJunirii Bisericilor" provoaca un viu interes organizapei lor. Ne spun intr-a maniera revelatoarei brutala 1 urmatoarele: faptul ca aceasta unire se afla pe calea cea buna se datoreaza masoneriei.

"Ne punem intrebarea- se spune in revista- de ce sa ajungem la polemici denatura religioasa atata timp cat chestiunea unirii Bisericilor1 al congreselorecumenice .a.m.d1. poate prezenta un interes pentru masonerie? Inlaboratoarele noastre1 uncle nu are acces nimeni1 toate dogmele sunt disecate (studiate)1 cu scopul ca1 niciun fel de apriorism sa nu poata intra in concluziile


noastre. Cartesius1 Leibniz1 determinismul lui Jan Rostan .a.m.d.1 i orice domeniu in care exista o anumita parte de adevar prezinta interes pentru noi. i

ECU NISMU 141

este de dorit sa nu avem niciun interes fata de problema dezvoltarii conceppei cre tine?

Clliari daca. am incerca sa uitam ca masoneria are o provenienta religioasa, insai realitatea existentei religiilor ne cheama la un efort asiduu in a-i strange pe top muritorii intr-o unire, la acea unire la care visam dintotdeauna. Problema ce s-a ridicat in cadrul acestui plan al unirii Bisericilor care marturisesc pe Hristos, prezinta un viu interes pentru masonerie fundu-i foarte farniliara, intrucat poarta in ea ideea globalizani.

i, daca ni se permite, adaugam ca, daca aceasta unire - eel putin in ceea ce prive te cultele necatolice - se afla pe drurnul eel bun, asta se datoreaza aranjamentului nostru".

Masonii marturisesc, adar, fara nicio repnere case afla in fi.untea nli carii ecumenice,i se bucura de lucrarea lor, case afla pe "drumul eel bun".

Patronii ecumenismului sunt d"§manii Lui HristosDar cine sunt masonii sau sioni tii ce se arata atat de interesap de "unirea

Bisericilor"? Sunt oare cre tini credincio i? Sunt madulare devotate ale Bisericii? Dimpotriva, ei sunt du manii lui Hristos.

Atunci de ce atata entuziasm nestapanit din partea lor? De ce sunt interesapat1t de mult de "unirea Bisericilor" ace§ti du mani neinduplecati ai Bisericii? Nu cumva din dragoste pentru Biserica lui Hristos? Cu siguranta ca nu, ci interesul lor vine din faptul ca masoneria este o organizape secreta intemationala, revoluponara al carui scop este razboiul impotriva cre tinismului, in1potriva Bisericii. Din elementele pe care le-arn menponat deja, reiese dar ca in spatele YMCA, YWCA, organizapei cerceta ilor .a.m.d. este masoneria. .A§adar, du manul Bisericii, masoneria este interesata de nli carea ecumenica i in "unirea Bisericilor"?!

in "Protocoalele Sionului" (cap. 17) se vede dar furia sioni tilor impotrivaBisericii. lata ce zic: "Dar, atata timp cat nu vom fi crescut tineretul in noile credinte de tranzipe, §i apoi in a noastra, nu ne vom atinge pe fata de Bisericile existente, ci vom lupta impotriva lor prin criticai provocare de neintelegeri". "Ne-arn ingrijit deja sa nimicim puterea de influenta a tagmei preotilor cre§tini §i sa provocam astfel e§ecul nlisiunii lor, fiindca altnlinteri ne-ar fi putut pune

bete n roate. Inraurirea ei asupra poporului scade din zi in zi. Astazi libertatea

HARALAMBIE D.

44 IVASILOPOULOS

blestemate a celor ce se numesc masoni, a celei pe care Anglia cu mulp ani inainte a organizat-oi a pus-o in mi care in toate popoarele din Apus, Rasarit i din Nord. Aceasta s-a facut pentru a-i implini scopurile sale, spre folosul propriu dar in detrimentul tuturor celorlalp, sub pretextullibertapi, fapt care a provocat atata apostazie in toate statele din Vesti Est. Putem vedea ca aceasta in§elaciune se raspande§te fara incetare la toate varstele §i dasele sociale, urmarind o subminare pe nesimpte a Ortodoxiei i desfiintarea neamului nostru. Anglia spera sa-i menpna coloniile sale din Grecia §i din celelalte pfu"ti ale Rasantului i ca, prin aderarea la aceasta asociape a multor popoare din Europai a evreilor renurnip de pretutindeni, vor reui prin in elaciunei prin alocarea a mari sume de bani, desfiintarea Evangheliei".

lata ce lucruri infrico atoarei blasfemiatoare scria in 1881 masonul Fieri:,Sa terminam odata pentru totdeauna cu Rastignitul. Tu care pi deja de 18 veacuri lumea sub jugul tau, trebuie sa §tii ca Imparatia Ta a apus. Durnnezeu nu ne este necesar".

Un alt mason pe nume Sicard de Plozol spunea in 1913 urmatoarele:«Daca exista o pace cu care nu putem fi de acord, o dezarmare pe care n-o putem sernna, un razboi pe care suntem datori sa ducem fara incetare pana la biruinta sau moarte; este razboiul impotriva tuturor soiurilor de du mani ai libertapi de con§tiinta, a rapunii, a §tiintei §i dreptapi omene§ti, care se regasesc in toate dogmele tuturor Bisericilor".

Congresul masonic din 1900 a hotarat distrugerea religiei. ,Nu este suficientsa zdrobim influenta clerului §i sa lipsim Biserica de autoritatea ei... Este necesar sa distrugem religia ins i".

Un membru al Marii Loji din Franta spune raspicat: ,Sa lucram, sa tesem cu dibacie la acel giulgiu care intr-o buna zi va inf'a§ura toate religiile, §i atunci vom putea provoca zdrobirea in toata lumea a puterii clericale §i a superstipei pe care aceasta o cultiva de veacuri".

Acestea sunt a§adar cele pe care masonii le doresc §i le suspn. Asta cred i urmaresc sa realizeze.Sa distruga cu orice pret religia, nu doar sa priveze Biserica de autoritatea ei. Tinta lor este teserea acelui giulgiu peste toate religiile. Ace tia

Francezi\", conform site-ului oficial a! Marii Loje Na(ionale din Romarua, http:/ / www.mh1r.ro/mason.icelebri.(n. ed.)

sunt cei care, chipurile, ar fi atat de interesati de ,unirea Bisericilor"! Oare chiar atat de pro ti ne cred?

Prin urmare, pentm ce se bucura, bat atat de mult din palme i iau parte activa la ,unirea Bisericilor", de vreme ce in realitate sunt du manii Lui Hristos i ai Bisericii? Puri simplu, pentm ca sunt siguri ca prin aceasta visullor se va implini. Sunt siguri cain rnijlocul unei babilonii a unirii, uncle toate religiile vor fi amestecate, nu va mai exista credintai adevar. Iar aceasta inseamna zdrobirea i anihilarea Bisericii care detine adevaml.

Aceasta, insa, ar insernna i altceva, foarte important pentm masonerie: proiectarea unui durnnezeu propriu, care nu va fi altul decat antihristul. Ei socotesc necesar sa spulbere mai intai piedicile care stau in calea scopului lor. i pentm asta lucreaza intens. Pentm aceasta, lozinca lor pentm ,unire" ca tiga tot mai mult teren.ln buletinul masonic nr. 56 din 1963, in care se face referire la masoneria germana, se spun urmatoarele: ,S-au depus eforturi pentm a se ajunge la o intelegere cu cele doua Biserici cre tine din Germania, care acum se gasesc pe calea cea buna".

,Calea buna", pentm masoni, este reu ita scopului lor. Iar acesta este unirea credintelor cre tinei a religiilori disparipa Bisericii, aa cum cred amaratii de ei, iar la final adorarea satanei.

Rugiiciunea masonilor adresatii sataneiAsta pare de necrezut.i totu i, chiar acestui Lucifer, lui satana, masonii ii

dedica o mgaciune infrico atoarei hulitoare. Am preluat-o din mult trambitata carte a lui Leo Taxil «Misterele masonilor» (pag. 374-375)i o inseram aid cu teama i oroare. 0 facem insa pentm a-i ajuta pe cititori sa-i dea seama de satanismul din masonerie, care este cea care are rolul principal in ecumenism i in ,unirea Bisericilor".

lata o astfel de ,mgaciune" :,Vino, Lucifere, vino! Tu, pe care preotn te-au clevetit. Tu, eel condamnat

de imparap. Vino, vino sate imbrap am, sate strangem in bratele noastre!Iar tu Adonai28, Durnnezeu Hraparet, Durnnezeu nedrept, te renegam!... Cat

timp umanitatea va jura pe numele tau rnizerabil, calcarea juramantului va fitemelia societatn".

HARALAMBIE D.

46 IVASILOPOULOS

28 Adonai este un nurne al adevaratului Durnnezeu. (n. ed.)

ECU NISMU 145

1

Iar mai jos Leo Taxilvorbe te de masonii de gradul32:9

11care ingenuncheaza in fata lui Baphomee ce sta a ezat pe altar1 iar atuncicand conducerea superioara a masoneriei reu e te sa puna la dispozipe sfanta ostie30 (irnparta ania papist a), o profaneaza i o jertfe te satanei strapungandu-o cu un purnnal in mijlocul unor ppete salbatice. <<Nekam Adonai!...>>".

i adauga Leo Taxil:11Marele Arhitect in care masoneria crede este satana insu i".Ace ti du mani neimpacap ai lui Hristos sunt a§adar direct interesap

i implicapin acpunea de unire a Bisericilor.Vezi, cititorule, cine sunt cei care se ascund inspatele ecumenismului i

sunt interesap de,,unirea Bisericilor"? Du§manii dedarap ai Lui Hristos.Sunt interesap de tot acest proces pentru ca ecumenismul nu este un

simplu plan de unire, ci unul de nimicire. Este o capcana infiico atoare a moqii. Este uneltirea intunericului care vizeaza disparitia credintei cre tine. Este un plan ce are 0 lucrare tentaculara incredibilal avand de partea sa 0 intreaga retea de instrumentei mijloace greu de depistat in totalitate. Nu doar YMCA1

YWCA, cerceta ii sau CMB lucreaza voit sau nu pentru unire1 ci sunti altfi maimari ce stau in umbra.lata ce spune despre aceasta Arhiepiscopul Montrealului i Canadei1Vitalie:

1,YMCA, YWCAi cerceta ii au fost infiintapi organizap de masonerie,pentru a pregati din timp in popor generatii intregi de oarneni carora sa le fie infuzata o teorie necre tina (descre tinata) despre lume1 multumita careia a reu it CMB sa ia fiintai care se considera pe sine ca o Biserica adevarata. $i la cele patru conferinte mondiale ale ei, acele sinoade pseudo-ecumenice, i-a exprimat crezul sau".

Aceasta ar fi, a adar, in mod succint, istoria ecumenismului, care ii continua desigur activitatea intensa pana in zilele noastre prin contributia CMBi a altor mi ciiri vazutei nevazute, ce urmaresc cu tenacitate realizarea scopurilor lor.

29 Statuie m cappidoare de tap, in!ati;iand pe satana. Este simbolul ofidal al satani;itilor. (n.ed)10

HARALAMBIE D.

48 IVASILOPOULOS

· Ostia papista ilor nu este Sfanta Impfutii anie cea adevarata, fundca papista ii sunt rupti de adevarataBiserica. Insa masonii, din ura tata de Hristos, batjocoresc ostia, fundca papista ii afirma ca ea ar fi trupulluiHristos. (n.ed)

Cu aceste scopuri este in consonantai na ul Sionismului, barbatul eel mai de seama al Israelului, Ben Gurion, dupa cum reiese chiar din declaratiile sale publicate in periodicul demn de incredere ,Cmcea i steagul", numaml din noiembrie 1970: ,Cu exceptia USSR ca stat federat euro-asiatic, toate celelalte state vor deveni unite intr-o alianta mondiala, la dispozipa careia va fi o foqa polipeneasca intemaponala. Toate armatele vor fi desfiintate i nu va mai fi razboi. Natiunile Unite vor constmi la Iemsalim un altar al profetilor care va deservi uniunea federativa a tuturor continentelor. Acesta va fi sediul Cuqii Supreme a umanitatn ... "

Declarapile de mai sus ale lui Ben Gurion sunt aproape identice, in acela i duh, cu planul sionismului trasat mai demult, aa cum apare in ,Protocoalele intelepplor Sionului". Ele sunt, intr-un anurnit sens, identice cu erezia hilia tilor.

Toate instmmentele sionismului vorbesc in mod direct sau acoperit despre infiintarea unui stat unic care sa dureze ve nic i care va avea sediul i conducerea la Iemsalim.

HARALAMBIE D.

50 IVASILOPOULOS

ECU NISMU 147

CAPITOLULII

SCOPULECUMENISMULUI

HARALAMBIE D.

54IVASILOPOULOS

I. Faramitareai surparea statelor cre tine

Am vazut cine se ascunde in spatele ecumenismului. Ace tia, deci, cei ce se ascund in spatele lui, au un scop bine definit pe care urmaresc sa-l implineasca printr-un efort de durata. Iar scopullor este unul: sa stapaneasca lumea politic i religios.

De aceea prima lor pnta este sa desfiinteze statele i in special pe cele ortodoxe, care constituie o piedica in fata dominatiei lor mondiale. Razboiul dus de sionism i de masonerie, care se ascund in spate, se extinde i dincolo deaspectele ce tin de credinta, pana la autoritatea statala. Statele i conducerilecre tine sunt luate cu asalt prin toate metodele pentru a fi destabilizate i zdrobite, caci numai astfel vor putea sa-i duca la capat planurile lor secrete.

Scriitorul M. Damtschanko vorbea de aceste lucruri in cartea sa publicata in 1911:,Luand in considerare numarul mic de iudei, ace tia nu pot singuri sa invinga

o majoritate in mijlocul careia traiesc ca ni te parazip. Pentru aceasta au nascocit un anumit tip de sinucidere pentru cre tini, provocand printre ei cu dibacie tot felul de divergente civile, de adrninistrapi proaste, precumi lipsa de guvemare".

Cu toate acestea, masonii neaga o astfel de implicare. Ba chiar fac referire, pentru a fi mai convingatori, la articolele constitupilor lor, care interzic orice discupe politicai orice amestec in conflictele dintre diferitele particle.

Primul articol al constitupei Marii Loje a Greciei este similar cu articole echivalente ale masonilor din alte state, suspnand, precum suspn top masonii,ca:

,Francmasoneria nu este religiei niciorganism politic, fapt pentru care se interzice in Loja, in mod categoric, orice discupe despre religii sau chestiuni politice, ea neparticipand din principiu la astfel de dispute".

Articolele acestea, insa, dupa cum realitatea insai o dovede te, au menirea sa-i pacaleasca pe naivii pe cei neinformati.

Inbuletinul oficial al Marelui Orient al Frantei din anul1886, citim despreratiunile pentru care masoneria a fost nevoita sa introduca aceste articole despre neamestecul masonilor in politica. lata ce scrie:

«De mult a fost acceptata regula sau principiul conventional potrivit caruia masoneriei ii este interzis sa se amestece in chestiuni religioasei politice. Sub

ECU NISMU 151

HARALAMBIE D.

56IVASILOPOULOS

presiunea exercitata de persecupile polipene ti, am fost nevoip sa trecem sub tacere care este scopul unic urmarit de noi». Se vorbe te adar deschis de tainuirea scopului considerat ca unic.

Revolupa din Rusia din 1905 a fost apreciata de catre un ziar masonic cu urmatoarele cuvinte:

11Top democratiii in special masonii sunt datori sa exprime cele mai calde urari pentru triumful rapid al revolutiei ruse ti".

insa legaturile lor cu puterile antihristice sunt scoase la iveala de masoni prin dedarapile i lucranle lor. Ei spera sa triumfe in fiecare stat pe care il descre tineaza. Conlucreaza i cu comunismul ateist, care 1 trebuie repnut, reprezinta tot creapa lor.

lata cum intelege pre edintele Marii Loje a Frantei, Desmond1 regimul democratic:

IIPentru mine cuvantul democratie insearnna putere anticlericala, antimilitarism, socialism. Vom birui numai prin unirea celor de stanga, care va constitui eel mai important nudeu din care e constituita loja".

Razboiul, a adar, nu doar impotriva Bisericii lui Hristos, ci i impotriva statelor1 mai ales a celor cre§tine, este instrumentat dinspre stanga politica1 fiind planificat la nivel inalt. Prezenta masonilor este activa inacest razboi.

Scrisoarea enciclica din 1932 a Sinodului rusesc din diaspora denunta participarea masoneriei la distrugerea Rusiei cre tine, spunand printre altele:

«ln spatele simbolului masonic, care este steaua (comunista), lucreaza toate puterile intunericului care distrug statele cre tine. Mana masoneriei s-a facut partaa de asemeneai la distrugerea Rusiei. Principiilei metodele pe care le folosesc bol§evicii pentru ca sa nimiceasca Rusia seamana mult cu cele ale masoneriei».

Iar scrisoarea continua aceasta acuza fadnd urmatoarea constatare cutremuratoare:

11Daca se urmare te pe o perioada de 15 ani procesul de dezorganizare la carea fost supusa tara, reiese in mod dar ca inva aceii urmaresc intru-totul sfaturile invatatorilor lor. inrobirea poporului rus este o aplicare cu consecventa a programului lojelor masonice, in ceea ce prive te razboiul dus impotriva Lui Dumnezeu, a Bisericii, a poporului dreptcredincios, a familiei, a

statelor cre tine, a educapei cre tine, impotriva a tot ce constituie izvor al valorilor patriei noastre".

Incartea despre care s-a scrisi in presa cotidiana (Tribuna din 25-12-1970),Biografia i amintiri despre Arhimandritul Hrisant din Trapezunt (1881-1949)", se face referire i la participarea masonilor la revolutia din 1917 dinRusia:

,Pe 17 iulie 1916 a venit in Trapezunt Marele Duce Nicolae Nicolaevici ... In cadrul acestei vizite mitropolitul i-a prezentat Marelui Duce decizia asociatiilor societatii ortodoxe grece ti prin care s-a hotarat sa-i fie daruita o spada de onoare, frumos omamentata. In convorbirea ce a avut loc, Marele Duce a spus pe un ton confidential ca razboiul cu Turcia ar trebui sa inceteze, intrucat se vad nori intunecap la orizontul Rusiei, iar francmasonii sapa in mod programat la temelia imparatiei".

Dupa cum putem vedea, Marele Duce marturise te ca ap-zisa revolutie comunista ,,ruseasca" ce batea la ua era rezultatul acpunilor organizapilor de francmasoni.

La paginile 151 - 153 ale c;lrtii mai sus pomenite se mentioneaza urmatoarele:

,Jn prima saptamana din decembrie a vizitat Trapezuntul fostul pre edinte al dumei (parlamentului) i apoi al consiliului de stat, Alexandru Gutlzo£ ca reprezentant al Crucii Ro ii. Mitropolitul i-a oferit o masa. Acesta impreuna cu Melicikov erau reprezentanp ai dumei, naponali ti i lideri ai partidului constitutional, care partid a cerut constitutie pentru Rusia.

Ierarhul a priceput - scrie in continuare acesta - ca sub pretextul Crucii Ro ii interlocutorul sau racea, de fapt, propaganda impotriva tarului, ceea ce n-a intarziat sa ramana tara efecte. La intrevederea sa cu mitropolitul, Marele Duce a tacut referire la Gutkof i Milinkov i la cei de un cuget cu ei, ca «sunt francmasoni, care vor inghip Rusia ... »".

Rolul evreilor in revolufia ruseasca

lnsa nu este doar masoneria cea care a contribuit la dezorganizarea, distrugerea Rusiei cre tine i dominapa bol evismului ateu, ci i patronii lor, sioni tii.


Ecu NrsMu Is3

11

Evreii din Rusia nu neaga ca ar fi autorii adevarap ai revolupei comuniste din1917. Israeliteanul M. Kohn scria in ziarul din Harkov in aprilie 1919: "Se poate spune tara exagerare cii marea revolupe socialista a fost lucrarea evreilori ca ace tia nu numai ca au dirijat intreaga desfa urare a ei, dar au i preluat in miinile lor chestiunea sovietului. Noi, evreii, putem fii lini tip atata timp cat conducerea superioara a armatei ro ii va fi in miinile lui Tro\ki'\>.

Faptele insele dovedesc ca revolupa ruseascii a fost lucrarea evreilor i masonilor. Karl Marx (Mordenhau) fondatorul comunismului a fost evreu german. Lenin a fost fiul unei evreicei mason de gradul33. Kerenski, care a fost puntea de legatura intre duma democratica §i comunismul sangeros a fosti el israelit.

Consiliul comitetului popular al primului guvem comunist din Rusia a avut22 de membri. Dintre ei, 17 au fost evrei §i numai 3 ru§i. De asemenea dintre cei554 de guvematori, reprezentanp ai Rusiei postrevoluponare, numai 30 au fost fll§i, in timp ce 447 au fost evrei!!

Cifrele acestea spun mult despre rolul nefast jucat de evreo-masonerie in disparipa statelori mai ales al celor cre tine.ln felul acesta s-a reu it distrugerea Rusiei tariste ortodoxe care reprezenta o piedica in calea raului din lume. A fost lovitai Biserica rusa, dupa ce mai intii a fost zdruncinat statuii Biserica la un loc printr-o propaganda calomniatoare din partea sioni tilor. S-a reu it darea ei la o parte, incetind sa mai fie o piedica in calea §i dezvoltarea ecumenismului sionist.

Astazi, insa, se vede ca folosesc o alta metoda care sa duca la disparitia statelor, pentru ca metoda revolupilor nu este intotdeauna eficienta. 0 dovada ar putea constitui faptul ca in Rusia, dei revolupa s-a impus, sioni tii ca tigand majoritatea zdrobitoare in guvemul postrevoluponar, totu§i n-au reu§it sa- i implineasca visul de a conduce toata lumea. Dimpotriva, tocmai acolo, astazi au ajuns sa fie lovip mai putemic. In nicio alta parte, masonii §i evreii nu suntpersecutap atit de tare cain Rusia comunista.32 Se vede ca din aceasta pricina au

· Fiindca era evreu, pe numele sau adevarat Lev Davidovici.A participat Ia revolutia din 1905-1907. Afost eel care a <.-reata organizatAnnata Ro ie. Pana in 1929 a ompat diferite fi.uK\ii in1portante in stat, darin ace!an, in urma unui conflict de interese,Stalin ilda afara din toate fi.ul<.\iile. (n.ed.)

12

HARALAMBIE D.

60IVASILOPOULOS

· Un fenomen asemani\tor s-a petremt in Romful.ia So<.iali.sti\. La un anumit tinlp dupa preluarea puterii, evreii au fast inli\turati de Ia conducere de ditre comuni tii romful.i, dornici de autonomie. Dei numit pre edinte, Cea esm a tost un didator, un conducator asemenea unui rege, statornicit pe viata. Mason.ii,

CAPITOLULIII

PLANUL ECUMENISMULUI

I. PlanulMRA

La 14 iulie 1856, in mijlocul parlamentului englez plin pana la refuz, marele politician britanic, contele Bikonsfield a pnut una dintre cele mai importante cuvantari din cariera sa politica, cuvantare care i-a determinat pe multi dintre compatriopi sai sa cugete mai adanc la anumite probleme. lata numai cateva fragmente din discursul acesta:

,Lumea este in realitate guvemata de puteri de care nu are deloc cuno tinta. Este condusa de alte persoane decat acelea pe carei le inchipuiei care pentm a putea fi vazute trebuie sa-p amnci pupn privirea in culise. In Italia, Franta, Germania exista deja o putere nevazuta... Puterea aceasta vrea sa ia pamantul celor ce ilposedai sa sfar easca cu Bisericile ... i poate cain timp va avansa in astfel de lucmri tot mai mult".

Aceste cuvinte au fost de ajuns pentm ca multi sa inteleaga faptul ca exista un anumit stat major nevazut, care guvema sau eel pu\ifi incerca sa guvemeze politici economic tarile europene.

Ulterior au fost i alte personalitap ale epocii care s-au referit la aceastachestiune, intr-un mod chiar mai concret. A trebuit insa sa treaca destui ani pentm ca lumea sa afle ca statui major mondial al satani tilor era compus din300 de persoanei case numea ,Gahala", care in limbajul secret haldeo-evreiescinseamna comandament . Din acest cuvant se pare ca provine i cuvantul evreiesc KEHILAH sau Gahal ( Cahal), care inseamna comandament local sau regional al minoritapi evreie ti aflate intre straini.

In Palestina mai ales acesta purta numele de sanhedrin, care era o alterare acuvantului grecesc sinedrion.

Urmatoml pas a fost ca oamenii sa fie informap care erau planurile Gahalei (Cahalului) fata de celelalte religii. Ca i in celelalte situatii, puterile intunericului au pus baza unui program de lunga durata. Ultima etapa a acestui program o constituie unirea tuturor religiilor de pe pamant intr-o panreligie unitara exprimata prin trei litere ,MRA''. Iar in final va avea loc o inlocuire treptata a tuturor zeitaplor celorlalte religii printr-un zeu comun - care nu va fi altul decat satana. Sa nu va para lucm de mirare, insa acesta este planuli scopul

HARALAMBIE D.

66IVASILOPOULOS

finalMRA

Ecu NrsMu Is9

11

MRA este un cuvant vechi de provenienta egipteana, care a inceput sa fie folosit in secolul al XIII-lea iHr, in timpul faraonului Amenhotep. El a incercat sa desfiinteze toate zeitaple egiptenei deviapile lor doctrinarei sale contopeasca intr-o religie unitara cu un singur zeu.

Acelai lucru incearca sa faca acumi ecumeni tii prin mi carile lor de unirecare sa-i cuprinda pe toti. Singura diferent;i este ca atunci s-a incercat desfiintarea nenumaraplor dumnezei mincino i, pentru a se aduce inchinare unuia singur - desigur i acesta mincinos -, zeului soare Ra. Acum, insa, se inceardi prin diferite manevre sane faca sa-l respingem pe singurul Dumnezeuadevarati sa ne inchinam diavolului. Desigur ca acest program nu se poaterealiza dintr-o data, el cere mult timp. De aceea el a fost numit

de lunga durata".

intre timp se depun eforturi ca toate religille sa-i piarda coeziunea interioara, iar mai pe urma, prin ceea ce ele au in comun, vor fi impinse spreunire.

Desigur ca aceasta unire nu putea sa aiba loc direct de la inceput, spre exemplu a ortodoqilor cu mahomedanii sau a papist ilor cu evreii. Sunt mai mari posibilitati de unire a ortodoqilor, papist ilor i protestanplor pe de-o parte, iar pe de alta a islarnicilor cu restul religiilor. In mod similar se pot uni brahmanii, budi§tii, §intoi tii p.m.d., intr-o alta grupare,i dupa acest model toate celelalte. Aceste ,uniri" nu vizeaza numai credintele arnintite ci i pe masoni §i celelalte cercuri conexe acestora.

Planul MRA-Panreligie urmare te contopirea tuturor religiilor intr-unasingura, oamenilor oferindu-li-se un singur dumnezeu spre inchinare. Lozinca aceasta i-a prins pe mulp deja, fapt pentru care ii putem deseori auzi ca spun:,Sa credem intr-un Durnnezeu, ce ne mai intereseaza amanuntele?"

In felul acesta ajung sa-l dea lao parte pe Mintuitorullumii, pe Hristos, de i ei §tiu foarte dar di,,nu exista mintuire in altcevai nu este niciun alt nume sub cer in care sa ne mintuim afara de eel allui Hristos", i ca numai Hristos, careeste Dumnezeu adevarat, este Mintuitorul Lumii. Insa cei mai sus arnintip il numesc pe Hristos - auzip §iva infrico ap-,)nipat", punindu-1in rind chiar cu Pitagora.

11

HARALAMBIE D.

68IVASILOPOULOS

In cartea ,Pentru instruirea discipolului mason" scrisa de un mason degradul 33, putem citi: Marii inipap prin alegorie au reu§it sa transmita toaternisterelei adevarurile pe care le posedau. Pitagora §i lisus sunt unii dintre cei

HARALAMBIE D.

62IVASILOPOULOS

Despre ce fel de lucrare impreuna poate fi vorba intre Biserica Lui Hristos i sinagoga? Este bine tiut ca iudaismul nu crede in Hristos eel nascut, rastignit, ingropati inviat. Nu doar ca nu crede dar este du manullui neimpacat ...

Vaticanul s-a a ezat deseori in ultimii ani la masa rotunda pentru discutii, pe picior de egalitate cu ateii, masonii, comuni tii, evreiii cu reprezentantii altar puteri antihristice. Aceasta atitudine de neinteles §i tradatoare, a provocat, pe buna dreptate, indignare chiar in randul papist ilor. Se aud deja in multe tJ.ri catolice voci de protest care condamna in mod public actele tu§inoase de tradare ale conducerii papista e, care tind sa distruga intreaga cre§tinatate. Impotriva acestor inovatii papistae s-a starnit deja pretutindeni furtuna revoltei care scutura din temelii papismul. Sute de clerici, mai ales din Franta, prin intermediul cuvantarilor, carplor, periodicelori ziarelor,1-au atacat cu duritatepe papa care a transformat cre§tinismul in papism.In multe tan catolice, dar maiales in Franta, s-au pus deja bazele unei mi cari anti-papale putemice. lata numai cateva titluri de articole pline de revolta fata de innoirile papei: "Nebunii au fost lasati liberi", ,1Talismanul Papei", "Biserica intinata"1 11Religia papei'',,Jncotro merge Biserica?".

In aceste conditii patriarhul Athenagora §i altii cativa vor sa predea sfanta credinta ortodoxa corabiei papale care se scufunda cu viteza sub greutateafaradelegilor ei.

impreuna-rugaciunile cre tinilor cu cei de alte religii

Semnele influentei satanice asupra acestui plan al unei panreligii in lumea cre§tina sunt mai mult decat evidente. In zilele noastre le vedem in rugaciunile lipsite de cuviinta ce se fac de catre cre§tini impreuna cu membrii altar religii,care nu doar ca nu il accepta pe Hristos ca Mantuitor allumii, dar care suntdu manii neimpacati ai Lui in mod vadit.

Rugaciunile impreuna ce au loc in timpul nostru cu aceeai U§urintJ. cu care se desta oara conferintele conducatorilor politici i simpozioanele, nu sunt altceva decat un stadiu avansat al planului MRA, al planului ecumenismului.

Nu putem enumera aici toate aceste cumplite rugaciuni impreuna. Cititorul merita insa sa faca efortul de a trece in revista rugaciunile impreuna care s-au

desia§urat in Germania de Vest §i apoi sa traga singur concluziile ce se cuvin:

HARALAMBIE D.

64IVASILOPOULOS

In perioada 3-S iunie 1971la Augsburg s-a intrunit adunarea catohcilor i protestantilor din Germania, sub titulatura ,Intalnirea ecumenica a cincizecimii" (Oekumenishes Pfingsttreffen). Nu a fost vorba de o intalnire numai a teologilor ci, prin excelenta, a laicilor, a caror numar a depa it 9000 (Vezi : Orthodoxos Typos din iunie 1971).

lntalnirea a fost precedata de o reclama pe masura la adresa evenimentului. Au fost chemapi ortodoqi ca observatorii a fost savar ita Sfanta Liturghie de catre mitropohtul sarb pentru Europa i Australia, Lavrentie, la care au cohturghisit 12 preotii 2 diaconi. S£ Liturghie a fost savar ita la rugamintea papista ilor i protestanplor ,pentru ca sa aiba i Apusul experienta bogapei duhovnice ti a Rasaritului". Au mai participat la aceasta slujbai mulp ortodoqi ce locuiau in orai a fost hirotonit in cadrul ei un diacon sarb ca preot. Ceea ces-a intamplat poate fi inteles pana intr-un punct, insa nu putem intelege, oricat ne-am da silinta, de ce a trebuit sa aiba loc pentru inca o data la Augsburg acea rugaciune impreuna dintre papista i, protestanpi evrei? Este bine sa amintim ca la aceasta intrunire s-a pus accentul in mod deosebit pe ,nevoia de conlucrare i dialog intre cre tinii celelalte rehgii" (musulmani, evrei, p.m.d.) cai cum dialogul inter-cre tin ar fi fost epuizat. Cat despre conlucrarea la nivel social intre toti oamenii, nimeni nu are nicio obiecpe, ea pana la urma fiind o chestiune pohticai nicidecum una rehgioasa.

Se pune intrebarea: Ce loc i s-a conferit in cadrul acestei intalniri dialogului rehgios, pentru ca despre aa ceva este vorba? Pentru ca o logica simpla ne spune ca in urma acestui dialog doua lucruri trebuiau sa se intample: ori cre tinii sa-i incre tineze pe cei din celelalte rehgii, ori cei dintai sa fie convertiti la una sau alta din aceste rehgiij intrucat pentru noi, cre tinii, nici nu poate fi vorba de ,cautarea comuna a adevarului". Noi avem convingerea ferma ca Area Sfanta a dreptei credinte, Ortodoxia, este cea care detine adevarul.

Este, desigur, misiunea cre tinilor de ,a propovadui Evangheha intregii zidiri" pentru cai ceilalp sa ajunga cre tini,i aceasta numaii numai pentru mantuirea lor. Niciodata in Biserica n-au existat laolalta adevaruli minciuna, lumina cu intunericul. Daca cre tinismul ar fi inceput un astfel de dialog ecumenist in vremea Imperiului Roman, astazi nu am mai fi fost cre tini, ci adeptii unui sistem sincretist, in care Hristos ar fi fost poate mai prejos decat

Mithra. Cre tinismul autentic nu cunoa te metoda ,nobila i civihzata" a

ECU NISMU 163

HARALAMBIE D.

66IVASILOPOULOS

ecumeni tilor, fapt pentru care nici nu a intreprins un astfel de dialog al "dragostei". Cre tinii au propovaduit i propovaduiesc chiar sub prigoana credinta. Aceasta pentru ca suntem convini de caracterul absolut al credintei noastre, de exclusivitatea rehgiei noastre in a oferi mantuire, atata timp catScriptura zice dar ca ,nu este intru altul mantuire" (Fapte 4, 12) fara numai inIisus Hristos. in dialogul ecumenist sunt puse pe pidor de egalitate prindpial toate religiile, incercandu-se, ca plecand de Ia prindpiul monotelismului, sa se ajunga Ia un adevar comun. Acest fapt insa, eel pupn pentru noi, ortodoqii, este de neacceptat.

Unii ar putea invoca faptul ca celelalte rehgii poate au o buna dispozitie spre o astfel de cautare. In ceea ce ii prive te insa pe evrei, dar mai ales pe conducatorii lor, nimic nu ne poate convinge ca ace tia ar dori sa se apropie de,Fre tinii" apuseni, chiar in urma unui dialog de lunga durata, pentru ca, chipurile, ar fi descoperit superioritatea cre tinismului.

Acest lucru este dovedit chiar de cuvantarea unui rabin ef pnuta in sinagoga din Augsburg, care printre altele a spus ca ,iudaismul ii arata intelegerea sa fatade fiicele sale intru credinta - futa de cre tinism i mahomedanism -i cacre tiniii evreii nu pot exista unii tara de altn". Aceste afirmatn au fast ascultate cu bucurie de catre mulp papistaii protestanp fara ca nimeni sa protesteze,fapt care s-a repetati Ia discupile ce au urmat, atunci dmd rabinul a declarat caiudaismul va ramine statomic in teptanlei conceptiile sale despre Mesia, de acum atat de cunoscute.La aceste afirmapi reprezentantn papistaii protestanp nu numai ca nu au reacponat dar au i confirmat indirect cele spuse prindiversele amabihtap futii de rabinii evrei!

Ne punem a adar intrebarea, cui se roaga impreuna episcopul catohc dr. Iosif Stibtle, rabinul Heidelbergului, dr. Nathan Levinsoni pastorul evanghelic prof. V. Dadine? Care este oare dumnezeul pe care il invoca fiecare in acest moment?

Pentru cre tini Dumnezeu este numai unul: Cel care se descopera in

Treime. Insa evreii, dupa cum se tie, nici pe lisus Hristos nu-L accepta ca Dumnezeui nici pe Duhul Sfant. Din Sfanta Treirne mai ramane Durnnezeul Tatal. Poate ca-L accepta pe Acesta? Raspunsul nu poate fi decat unul: Nici pe El nu-L recunosc cu adevarat pentru ca refuza tocmai Sfinta Treime in care cred cre tinii. ,Fundamentul monoteht" pe care se bazeaza dialogul ecumeni tilor

HARALAMBIE D.

68IVASILOPOULOS

cade1 intrucat pentru noi1 cre tinii1 Dumnezeu-Tatal este Tatal Domnului nostru lisus Hristos pe care evreii nu-L recunosc ide care nu vor sa tie. Pentru ei Dumnezeul Vechiului Testament nu are nicio legatura cu lisus Hristos1

Mantuitorul nostru1 care1 sa nu uitam1 a fast uds de parintii lor 11pentru ca s-a racut pe sine Fiul Lui Dumnezeu" (loan 191 7).

Ca atare1 daca am fi sincerii consecvenp fata de credinta noastra ar trebui sa-i nurnim1 tara sa gre im1 pe evrei atei. Intrucat pentru noi Dumnezeul Vechiului Testament este numai Acela ce a fast propovaduiti descoperit de lisus Hristos ca Tata al Sau adevarat (nu in mod simbohc) cu care este deofiinta. Respingandu-L1 a adar1 aceia pe Hristos1 L-au respinsi pe Tatal Lui 1

ramanand1 potrivit Evanghehei1 fii ai diavolului (loan 81 44). Ded1 sa nu ne in elam! Aid nu-i vorba de rugaciune1 d de o ticluire vicleana. Cine are insa de pierdut de aid? Dumnezeu? Desigur ca nu1 «pentru ca El nu se lasa batjocorit». Aceasta batjocorire cade pe capetele 11cre tinilor" din Apus1 care se roaga impreuna cu necre tinii i contribuie la in elarea ortodoqilor inca naivi1 care1 intr-a totala hpsa de discemamant1 se lasa din pacate entuziasmap de epidernia modema a ecumenismului sau1 mai degraba1 a sincretismului aberant.

Triidarea lui Iuda

Planul acesta care vizeaza instituirea unei panrehgiii care este identic cu acela al ecumenismului1 vedem ca se extinde cu efecte distrugatoare i in ortodoxie. lar acest lucru se intampla1 fie pentru ca conducatorii Bisericii Ortodoxe au cazut cu buna tiinta in tradarea credintei1 fie pentru ca au cazut din ne tiinta in capcana puterilor intunericului1 fie pentru ca demnitatile sau functule in care au ajuns se datoreaza tocmai imphcarii i slujirii planurilor ecumeniste.

Altfel nu se exphca acest patos al unirii1 aceasta neclaritate (confuzie pe care o genereaza) a dialogului iubirii1 aceasta indepartare cumphta de la dogmele Bisericii Una1 Sfanta1 Sobomiceasca i Apostoleasca. Nu se poate exphca altcumva aceasta clatinare a increderii in Sfanta Traditiei aceasta nerespectare

a hotararilor Sinoadelor Ecumenice.Numai apse exphca faptul infrico ator prin care Patriarhia Moscovei a

ajuns sa dea pamante tii organizapi pohtice a Vaticanului1 preacuratele Taine ale

Masonii1 apdar1 chiar i din cei cu rase (preote ti) se straduiesc sa ne conduca la JJUnirea Bisericilor"i apoi la 11unirea rehgiilor".

Un ecumenist pe nume Anderson1 reprezentant in CMB1 declara la Athena in 1938 urmatoarele: JJUrmatorul pas al activitatn ecumenice va fi unirea cre tinilor cu credincio ii altar rehgii care au ca fundament monoteismul".

Ecumeni tii au redactat deja o 11rugaciune" ecumenica care multume te toate dogmelei rehgiile. Rugaciunea aceasta face referire de S-6 ori la cuvantul11Dumnezeu" 1 insa nici macar o singura data la numele Dumnezeului iMantuitorului nostru lisus Hristos. Insa acest JJDumnezeu" al unei panrehgii intinse peste toata lumea1 la care se face referire1 cine ar putea fi1 atata tirnp cat Hristos este exclus?

in concluzie1 toate credintele i rehgiile 1 monoteiste sau idolatre1 in careintra: Ortodoxia1 papismul1 protestantismul1 islarnismul1 budismul1 hinduismul.a.m.d.. sunt vizate de ecumenism1 prin intermediul planului MRA pentru a

se uni intr-a rehgie unica.in ce va ajunge atunci sa creada omul unei astfel de rehgii? Omul narcotizat

de toata aceasta confuzie va crede doar spre interesul material1 pentru cain final inchinarea ce ar trebui adusa Lui Dumnezeu sa fie inlocuita cu cea adusa

satanei. in orice caz1 planul MRA1 la a carui aphcare s-a trecut deja1 va conduce exact acolo. Acolo uncle dore tei ecumenismul sa indrepte umanitatea: sa

acordesatanei cinstea cuvenita lui Dumnezeu. Despre acestea vei fi convins intru totul1

cititorule1 parcurgand cele ce urmeaza.

III. Planul ecumenismului coincide cu eel al sionismului

Ecumenismul1 dupa cum am vazut1 are in plan unirea rehgiilor. Important de retinut este ca acest plan ecumenist coincide cu eel al sionismului intemaponal. El a fast gandit sa se desfa oare pe o perioada lunga de timp1 pana cand ultirnele scopuri ale lui vor fi atinse.

in primul capitol din Protocoalele Infelepfilor Sionului citim: 1 vem inainteanoastra un plan1 in care e trasa in mod strategic hnia de care nu ne putem indeparta1 tara a schimba opera mai multor veacuri".

HARALAMBIE D.

72IVASILOPOULOS

11Cand va sosi domnia noastra1 nu vom recunoa te nicio alta rehgie afara de aceea a Dumnezeului nostru unic1 de care e legat destinul1 deoarece noi suntem

ECU NISMU 167

11

poporul ales, prin care chiar acest destin e unit cu soarta lumii. Din acest motiv suntem datori sa nimicim toate credintele". (Protocoalele fntelepfilor Sionului, Cap.XIV).i mai incolo:,Ne-am ingrijit deja sa discreditam clasa preotilor cre tinii

sa le dezorganizam astfel misiunea, care ne-ar putea astazi stanjeni mult; inraurirea ei asupra poporului scade din zi in zi.Astazi libertatea con tiintei e pretutindeni proclamata. Prin urmare nu mai e decat un anumit numar de ani care ne desparte de caderea desavar ita a religiei cre tine; celelalte religii le vom darama i mai u or, dar e inca prea devreme sa vorbim despre aceasta. Vom a eza puterea bisericeascai preotiroea, in ni te cadre atat de stramte, incat inraurirea lor va fi nula fata de aceea pe care au avut-o altadata.

Cand va veni momentul de a distruge pe ve nicie curtea papala, atuncidegetul unei maini nevazute va arata popoarelor aceasta curte. Dar cand popoarele se vor azvarli asupra ei, noi vom aparea ca aparatori ai acestei cufti, pentru a nu ingadui varsarea de sange. Prin aceasta diversiune vom patrunde inauntrul cetatii papale, din care nu vom mai iei pana ce nu o vom fi nimicit in intregime".

Care este scopul sionismului? 0 spun ei in i i: sa distruga credintai sa fie creata o alta religie. ,Regele iudeilor va fi adevaratul papa allumii, patriarhul bisericii intemationale".(Protocoalele Infeleptilor Sionului, cap. XVII)

Ecumenismul, exact pentru aceasta biserica intemationala lupta i el. Or,prin acest proces de unire a toate §i a tuturor care a capatat oa amploare la ora actuala, se inainteaza tara stavila la nimicirea credintei, la rasturnarea Ortodoxiei i la realizarea unei noi JJBiserici"i religii mondiale.

Puterea nevazutii

Cuv.intul tiflut de arhiepiscopul de Montreal i Canada Vitalie in fata sinodului Bisericii ruse ti din diaspora amintea de faptul ca ecumenismul este sustinut de o anun1ita putere nevazuta. lata exact cuvintele lui:

Ecumenismul nu se intirnideaza in fata niciunei critici teologice de vreme ceevita orice exprimare dogmatica.Aqiunea §i extinderea lui nu se face la un nivel de profunzime, ci la unul superficial care cuprinde acele ranlificatii ale ereziilor

HARALAMBIE D.

74IVASILOPOULOS

care au supravietuit de-a lungul timpului, dar este sprijinit de o anumita putere oculta, subtila, ce stain umbra.

lntr-un mod similar, in spatele ecumenismului e:xista i o imensa foqa materiala condusa de o pohtica economica intehgenta, care ii ofera cu dibacie ajutorul. Astfel, prin darurile ce le face la momentul oportun tie sau incearca sa incline de partea lui pe eel care se clatina in credinta sau care nu i-a pierdut inca simtul con tiintei".

Care este aceasta putere pe care episcopul Vitahe n-o nume te? Nu cumvaputerea abila ce sta in umbra, cu foqa ei materiala imensa, este aceea de care se vorbe te in Protocoale? Pentru cai acolo, in capitolul patru, se vorbe te de o putere nevazuta, dar se mai spune i de altceva, care coincide cu planul ecumenismului. Se vorbe te de nimicirea credintei.

))Cine ar putea - subhniaza Protocoalele - rastuma o putere nevazuta? Cadputerea noastra e una de felul acesta (adica a sionismului intemaponal, n. aut.). Francmasoneria exterioara, de la suprafata, nu serve te decat pentru acoperirea planurilor noastrej planul actiunii acestei puteri,i in plus locul organizapilor sale, vor ramane totdeauna necunoscute poporului".

Iar mai jos se fac urmatoarele dezvaluiri: ,,lata de ce trebuie sa daramam credinta, i sa smulgem din sufletul cre tinilor insai ideea (principiul) dumnezeiriii al Duhului Sfant, pentru ale inlocui cu nevoi materiale. Pentru ca cele mai alese suflete ale cre tinilor sa nu aiba timp sa cugete i sa observe, trebuie sa-i abatem de la aceste preocupari, impingandu-i catre grijile industriei i ale comertului, in acest fel toate napunile ii vor diuta ca tigurile lor i luptand fiecare pentru propriile foloase, nu-i vor baga inseama du manul comun".

Cele spuse mai sus au caracter extraordinar prin descoperirile ce se fac. Din ele reiese dar ca masoneria este o creatie, o plasmuire a sionismului, prin care el sa-i poata atinge scopurile intunecate. Iar scopul sionismului, dupa cum spun ce-i ce ilpatroneaza, este sa distruga credinta, fapt pentru care astazi se lupta din rasputeri sa-l obpna prin aceasta unire a rehgiilor, dupa cum vom vedea in continuare.

Prin urmare masoneria, cai creape a sionismului, care serve te scopurilor lui, conlucreazai sprijina ecumenismul in procesul ,,unirii Bisericilor". ,,Daca-

ECU NISMU 169

spun masonii - problema unirii Bisericilor se gase te pe o cale buna, aceasta se datoreaza implicarii noastre ..."

Este oare intamplatoare aceasta coincidenta a planurilor sioni tilor, masonilori ecumeni tilor?

Suntem convini ca de acum sunt gata sa ne spuna ca-i neindreptapm, ca-iclevetim, insa raspunsul ni-l dau tot ei. Citim din nou in Protocoale (cap. V) ce spun sioni tii in ii despre ei: "Numai iezuipi ar putea sa stea alaturi de noi in aceasta privinta, dar am reu§it sa-i discreditam in fata mulpmii stupide, din pricina ca ei formau 0 organizape vizibila, neascunsa, in timp ce noi ramaneam in umbra cu organizapa noastra secreta. De altfel, ce-i pasa lumii ce stapan are? Ce insernnatate are ca acesta ar fi §eful catolicismului, sau despotul nostru din sangele Sionului? lnsa pentru noi, care suntem poporul ales, lucrul acesta are o deosebita insernnatate".

A§adar, intunericul, ocultismuli ipocrizia ce se gasesc la un nivel mai inalt decat al iezuiplor, sunt mijloacele prin care ii acopera planurile §i lucrarile lor.

lata, ded, ca planurile sionismului, masoneriei i ecumenismului coindd. De ce oard Aceasta coinddenta, desigur, nu este intamplatoare. Scopullor este comun.i sa nu se mai ascunda ecumeni tii spunand ca sunt interesati de Biserica Lui Hristos. Ne-am lamurit de acum cine sunt. Am atlati scopullor.Sa nu mai aplice strategia vrednica de ras a strutului, varandu-i capulin nisip pentru a nu tivazut.

Sa ia aminte, pana nu-i prea tarziu,i aceia dintre teologi, derid i credincioi ortodoc i, care au fost atrai pe panta infiico atoare a mariiin elaciuni ce o constituie ecumenismul!

III. Ortodoc ii in capcana

lnsa, din pacate, la aceasta mi care ecumenica, la acest CMB, care are ca scop sa distruga credinta dar mai ales Ortodoxia, iau parte astazi toate Bisericile Ortodoxe. Toate patriarhiile sunt membre in aceste organisme. Ortodoqii au cazut din nefericire in cursa intinsa de ecumeni ti.

i-au inchipuit ca daca vor lua parte activa la ea, iivor ajuta pe ceilalp sa se mantuiasca. Faptul ca ortodoqii sunt membri organici ai acestor organizatn ce vizeaza unirea cu ereticii contemporani, nu-i sfinte te pe cei din urma.ln schimb

HARALAMBIE D.

76IVASILOPOULOS

ii race tei ii instraineaza de unitatea Ortodoxiei pe ortodoqii care participa la apceva.

Ortodoqii au intrat in CMB, suspn unii, intmcat astazi ereziile nu mai sunt ca pe vremea Sinoadelor Ecumenice, atat de rau intenponatei de distmctive cum erau in trecut.

lnsa, noi suspnem ca ele sunt chiar mai rele decat acelea, intmcat ecumeni tii de data aceasta razboiesc Biserica cu viclenie. Ei actioneaza cu mult entuziasm i avant in numele, chipurile, al ,iubirii". Incearca ca sub acest stindard sa ne amestece pe noi ortodoqii cu tot felul de ereziii dogme false, in aa fel incat Sfanta Traditie a Bisericii sa dispara, pierzandu-se astfel i credinta noastra ortodoxa.

Ecumenismul ne cheama sa luam parte la discupi despre credinta ortodoxa in numele iubirii. Adica sa incepem un dialog ca sa aflam adevarul. Insa noi ortodoqii ce adevar mai putem afla atata timp cat il avem? Ni 1-a tacut aratat Dumnezeu-Omul, Domnul nostm: ,,Am aflat credinta cea adevarata, nedespaftitei Sfintei Treimi inchinandu-ne. Ca Aceasta ne-a mantuit pre noi", marturisim, cantand la fiecare Sfanta Liturghie.

Fapte ce nu se pot justifica

,Nu! - ne spune ecumenismul- nu suntep voi cei care depneti adevaml, pentm ca el este fragmentat. Parti din adevar se gasesc pretutindeni. Trebuie sa cautam in toate marturisirile de credintai in toate rehgiile pentm ale gasi. Apoi putem sa le punem in discupe, in aa fel meat din toate aceste fragmente sa construim - auzi indrazneala! - o noua Biserica i o noua rehgie". Suntem chemati, a adar, ca sa devenim parteneri de discupe in ceea ce prive te credinta.

Trebuie sa acceptam, altfel spus,i noi, cre tinii ortodoqi, ca nu posedam in totalitate adevarul, ca suntemi noi in elap in credinta noastra. Cu alte cuvinte, trebuie sa negam credinta pe care ne-a predat-o Domnul nostm lisus Hristos prin Apostoh i Parintu Bisericii i sa incepem sa ne tocrnim i sa tratam cu ereticii.

Cei care au plecat din Biserica lui Hristosi au cazut in ereziei in elare ne cheama sa devenim parteneri de discutu, ca unii tara de rninte, asupra adevamrilor noastre de credintai sa lepadam credinta noastra in Bisericai in

ECU NISMU 171

HARALAMBIE D.

78IVASILOPOULOS

Trupul Tainic al Domnului Hristos. Ei fac ca vulpea din fabula lui Esop, care fiindu-i taiata coada, le indemna pe celelalte sa-i taiei ele coada 1 ca sa fie mai frumoase.

Recomandanle pe care ecumeni§tii ni le fac1 dupa cum scrie mitropolitul Florinei, Augustin1 amintesc de cele ale oamenilor stricati, care sub pretextul sociabilitatii, statuiesc pe sotia fidela sa cedeze §i ea putin la regulile tiflute cu strictete pana atunci. Sa inceapa sa,se deschida putin §i in afara", insotindu-se cu deta§are §i voie buna cu toti cu care are ocazia, chiar §i cu cei mai desfranati. Daca sotia credincioasa va pleca urechile 1a astfel de povete ale oamenilor depravap, va inceta peste pupn timp sa mai dea dovada de credincio§ie. Va ajunge adultera.

Acest lucru1 din pacate1 este in primejdie sa patimeascai Ortodoxia 1 daca va face imprudenta nebuneasca sa asculte de sfatul ecumeni tilor, in a-§i deschide porple §i in a incepe tara nicio retiflere sa aiba relatii cu ereticii §i necredincio§ii.

Va inceta (Biserica) atunci sa mai fie mireasa preafrumoasa a Lui Hristos, ajungand o desfranata, ce sta pe tiara din Apocalipsa. Jalnica priveli§te §i pentru ingeri §i pentru oameni.

Ecurneni§tii sunt mai rai decat ereticii din trecut. Cine poate spune caprotestanpi, care o resping pe Preasfanta §i pe sfinp §i nu recunosc preopa, sau papista§ii care au tiduit sofistic alte in§elaciuni, se gasesc mai aproape de Biserica decat arienii? Cu siguranta ca astazi ereziile acestea sunt mai periculoase decat cele din trecut.i totu i, Biserica Ortodoxa a ajuns membru al acestei uniri cu ereticii

contemporani. Acesta este marele pacat al ei. Unioni§tii nu tin cant de faptul ca Biserica, in perioada marilor erezii, nu a deschis un "dialog al dragostei" cu ereticii. Sfinpi Parinpi nu purtau de loc convorbiri (tratative) cu ereticii, nu se uitau Ia amabilitap §i politeturl; ei doar marturiseau adevarul. Biserica Ortodoxa a Sinoadelor Ecumenice nu a deschis un dialog cu "bisericile ereticilor. Nu s-a declarat pe sine membru organic a1 unei societap care urmareas-o uneasca cu eunornienii, anomeii, arienii, apolinarienii sau cu sabelienii 39

.

Dimpotriva, primul canon al celui de-al doilea Sinod ecumenic nu cheama la o unire, in cadrul vreunei organizapi, cu ereticii1 ciiianatemizeaza.

19· Acestea erau diferite grupari eretice din primele veacuri ale Cre tini'iti'ipi.(n.ed.)

HARALAMBIE D.

80IVASILOPOULOS

Nu exista, a adar, dialog cu ereticii care continua sa ramana in in elare. Sfintii Parintii nu au vorbit cu ereticii de la egalla egal. Nu au intrepnut dialoguri,in termeni de egalitate, dupa cum vor astazi unioni tii. Respingeau afirmatnlor lor, iar atunci cand aceia ramaneau neclintiti in in elarea lor, Parintii purtatori de Dumnezeu intrerupeau comuniunea cu ei, ii cateriseau i ii anatemizau. Ii indepartau de la Trupul Sfant al Bisericii ca pe unii ce aparpneau ,,sinagogii satanei"40 •

ee se intampla insa astazi? In zilele noastre Biserica Ortodoxa41 a intrat in capcana intinsa de ecumenism, devenind membru in CMB, intr-a organizape a ereticilor. Iar acolo s-a incurcat tot mai mult in labirint cu ereticii ... i prefera sa pastreze tacerea in situapi prin care se tradeaza intr-un mod nemaivazut credinta, intrucat prin prezenta ei acolo recunoa te implicit ca nici ea nu poseda adevaruli ca se gase te in in elare.

Din pacate eMB inainteaza in acpunilei planurile sale din pricina confuzieii starii caldicele cultivate de ecumenism. Dupa ce a reu it sa le faca membre ale sale pe toate Bisericile Ortodoxe42, acest consiliu mondial a inceput sa vorbeasca de pe pozitia unei Biserici.

Secretarul general al eMB, Visser't Hooft a facut la Montreali Rotester propuneri cu un continut nemaiintalnit pana atunci, cum ar fi :«eonsiliul Mondial al Bisericilor (wee) s-a autoproclamat ca Biserich (vezi ,,Ecclisia" din 1963, pag. 587).

Dar eMB-ului nu-i pasa, ci merge inainte cu toate foqele spre obiectivelepropuse. Astazi vorbe te in numele diferitelor credinte eretice spunand: JJBiserica invata" ... JJBiserica spune aceasta" ... JJBiserica hotare te" ... Iar ortodoqii incuviinteaza. i iata cum Arhiepiscopul Ecumenist al Arnericii, Iacov, in cuvantul sau de raspuns la alocupunea Arhiepiscopului Suediei, vorbind in numele adunarii generale de la Upsala, a spus:

40 gr. synagoghin tau satana. (n. ed.)41 In aceasta capcana nu a cazut Biserica Ortodoxa in intregime, ci reprezentantn oficiah care participa Ia asemenea manifestan eretice. (n. ed.)42 La ora actuala, unele Biserici Ortodoxe au parasit CMB-ul. Din pacate, Biserica Ortodoxa Romana are in continuare reprezentanji in CMB. (n. ed.)

ECU NISMU 173

,Dupa cum titi foarte bine, Biserica Mondiala este chemata ca in fata cererilor lumii sa faca dovada deplina a ceea ce este i sa-i marturiseasca credinta ei".

Ap auzit? Este vorba decide ,Biserica Mondiala'', iar acest lucru ilspune unArhiepiscop ortodox (daca se mai poate numi cineva ortodox cu astfel de gre eli sau deraieri grave de la credinta).

lnsa de care J!Biserica mondiala" vorbe te aid d-1 Iacov? Poate de Biserica Ortodoxa? Bineinteles ca nu. El vorbe§te de acea ,,biserica" ce concentreaza in sine toate marturisirile de credinta, toate ereziile, adica de ,biserica" CMB.

Ortodoqii au intrat in felul acesta in cursai acum, sub tacerea vinovata areprezentanplor ei, tradeaza adeviirata Biserica, Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca, vorbind in numele unei alte ,Biserici", a unei pseudo-biserici omene ti, creapa pacatoasa a puterilor intunericului ...

Riispunderea ortodoqilor

Oare ace§ti reprezentanp ortodoqi chiar nu se gandesc la Dumnezeu? La faptul ca vor trebui sa dea raspuns in ziua judecapi? Starea caldicica in care se complac, tkerea vinovata de care dau dovada, ne aduc arninte de infrico atoarele cuvinte din Apocalipsa, adresate episcopului din Laodiceea:, tiu faptele tale, ca nu e§ti nici rece, nici fierbinte. 0, de ai fi rece sau fierbinte!Astfel, fiindca e ti caldicel- nici fierbinte, nici rece- am sate vars din gura Mea''. (Ap.3, IS:16).

Aceasta lipsa de ravna in marturisirea credintei TI scarbe te pe Dumnezeumai mult ca orice. Aceasta indiferenta fata de adeviir este mai rea decat zelul aratat de cineva care sustine o in elaciune. Aceasta stare caldicica, aceasta apatie, aceasta trecere sub tacere a adeviirului, care este astfel tradat, nu va fi iertata de Dumnezeu. Caldiceii nu sunt acceptap, ei vor fi cei mai vinovati. Dumnezeu iiva da lepada, indepartandu-se de ei. Nu ii vrea in Biserica Sa doar cu numele de cre tini. Nu are nevoie de ei atata timp cat joaca oribilul rol allui Iuda.

Care va fi a adar cuvantul pe care ilvor da ace§ti nenorocip?

HARALAMBIE D.

82IVASILOPOULOS

CAPITOLULIV

ECUMENISMUL SE DESCOPERA

I. Despre CMB

Ecumenismul camuflat love te prin instmmentele sale credinta cre tina i mai ales Ortodoxia, care este singura care poseda adevamli care poate mantuipe om.i asta incearca sa realizeze, dupa cum am vazut, acest Consiliu Mondial al Bisericilor (CMB)

CMB este instmmentul vazut al ecumenismului i i-a inceput activitatea dupa eel de-al doilea razboi mondial.

Dupa primii pai cu caracter organizatoric al acestui Consiliu, multe Biserici ortodoxe au urmat inipativa Patriarhiei de Constantinopoli au inceput sa ia parte la adunarile lui. Multi nu aveau nicio banuiala.lnsa unii ierarhi, luminati de Dumnezeu ai Bisericii Ortodoxe au tras un semnal de alarma, cum ar fi Mitropolitul Samosului, lrineu, care printre primii a semnalat furtuna iminenta ceva izbucni din CMB.

A mai lansat avertismente i Evloghie Korilas care a spus: ,Pentm Dumnezeu! Voi titi ce faceti? Ati lepadat, cai ortodoqi, caracterul conducerii ecumenice al Bisericii Rasaritenei ati lasat-o in mainile protestantilor care ne vor duce uncle vor ei, pentm a arata lumii ca ei detin puterea spirituala. Pentruca dadi ei ne-au chemat, se intelege di doresc sa va treaca de partea lor.Acesta este adevaml. Ce faceti apdar? Ce raspuns dap cai greci? Daca antartii (partizanii) comuni ti va chemau in munti ca sa purtap discutn cu ei legate de problemele neamului, de fixarea unui regim social care sa fie mai potrivit pentm tara, ap fi raspuns la invitatie, v-ati fi dus? Exact de acelai lucm e vorbai cu aceste adunari religioase".

In general, cei mai multi cred ca Biserica nu pate te nimic dacareprezentantn ei se apropie de diferip eterodoqi care cauta, chipurile, adevarul. Nu este nimic rau in a opune adevaml Ortodoxiei in elarii eterodoqilor, zic ei.0 astfel de participare se poate crede ca are un caracter misionar, pentm ca astfel se face cunoscutai credinta ortodoxa.

Lucmrile aa pareau la inceput, insa n-au pnut mult. Planurile puse la cale cu dibacie de puterile intunericului au inceput sa prinda contur. Adevarata fata a

HARALAMBIE D.

178IVASILOPOULOS

ecumenismului a fost descoperita chiar de catre ei in i i. Masca a cazut in urma

declarapilor reprezentanplor diferitelor biserici, ce au putut fi auzite la cele patru conferinte CMB.

II. Intrunirile Consiliului Mondial al Bisericilor

a) Prima intrunirePrima conferinta de la Amsterdam din 1948 s-a desta urat sub direcpa unei

anumite idei centrale. Subiectul a fost ,,Voia lui Dumnezeu i neoranduiala omului". Tema acestei conferinte precum i altor intruniri nu a avut nimic dogmatic. Ea a fost in aa fel aleasa inca.t sa poata fi abordata de orice confesiune in felul ei propriu. A fost de fupt o ocazie pentru meditatie i o abordare lumeasca a arnintitei probleme. Ca atare, subiectul a sfar it intr-o discupe tara rezultat.

b) A doua intrunireA doua conferinta a CMB a avut loc la Eveston in 19541 sub deviza:

"Hristos este speranta lumii". In urma acestei intruniri se poate desprinde concluzia ca ecumenismul are fixat ca scop nimicirea dogmelor Bisericii celei adevarate, realizand astfel unirea cu toate celelalte "Biserici" care se gasesc in mi careaecumenica. Alchimi tii ecumenismului43 au analizat invataturile tuturor confesiunilor cre tinel cautand sa gaseasca in fiecare acea parte care sa fie apoi prezentata ca parte constitutiva acestei mi can ecumenice mondiale, a 11Marii Biserici" nou create.

La aceasta adunare generala a CMB, reprezentanpi ortodoqi au declarat intr-un glas ca hotararile intrunirii se gasesc atat de departe de invataturaBisericii noastre1 incat este imposibil ca ei sa fie de acord cu toti ceilalp.

Reprezentanpi ortodoqi au exprimat apoi invatatura Bisericii Ortodoxe1 in declaratii separate. Insa cine le-a mai acordat vreo importanta? Ecumeni tii au mers mai departe cu planurile lor ...

HARALAMBIE D.

180IVASILOPOULOS

43 Autontl ii num te foarte bine ,alchimi ti ai ecumenismului". Masonii se considerii ei in ii ,alchimi ti spirituali",i chiar utilizeaza sirnboluri alchimice, precum giisim scris in Dicfionarnl de tt-rmino1ogie masonica. (n. ed.)

c) A treia intrunirePozitia intransigenta a Bisericii Ortodoxe la a doua conferinta a CMB nu i-a

descurajat pe ecumeni ti. Conducatorii lor nevazup tiu toate secretele pentru a-i impune reaua credinta, pregatind cu meticulozitate ,giulgiul care sa-l arunce peste toate religiile"... In metodologia lor este cuprins i antajul. lata un exemplu in acest sens: CMB ar putea sa ridice, daca vrea, intreaga lume impotriva prigoanelor ce au lac la adresa cre tinilor din Rusia. Aceasta idee a fast lansata ca sperietoare, comuni tilor de la Moscova, de catre rni carea ecumenica. Planul ticluit cu iretenie a prins, ceea ce a facut ca a Ia treia adunare a CMB ce a avut loc IaNew Delhi in 1961, patriarhia Moscovei sa fie obligata de statui comunist sa ia i ea parte. Strategia prin antaj a ecumenismului a repurtat a adar cu aceasta ocazie o mare victorie. In acest fel au devenit membri regulap ai rni carii ecumenice nu numai patriarhia Moscovei, ci i cele ale Romaniei, Bulgarieii Poloniei.

Ce a spus ieri ice face astazi Biserica Rusiei?Pentru a intelege insa cumplitul antaj la care a fast supusa Biserica Rusiei

de catre ecumenism prin intermediul comuni tilor, trebuie sa ne arnintim care a fast raspunsul patriarhiei Moscovei atunci cand a fast chemata sa participe la prima adunare ecumenista.

Sinodul Rusiei din 19481-a insarcinat pe protoiereul G. Razumysky sa dea un raspuns oficialla aceasta chemare: ,Biserica Rusiei nu a luati nu ia parte la nicio intalnire sau conferinta ecumenista ...

Ezitam in a stabili cauzele pentru care reprezentanpi Bisericii Constantinopolului de la sectorul ecumenic de activitate, uncle intrunirile sunt insotite de rugaciuni in comun, n-au refuzat participarea la ele. Sau poate ca patriarhia Constantinopolului a dat uitarii cinstea de care se bucura, ca prima intre Bisericile autocefale, responsabila fund in apararea canoanelor Bisericii ortodoxe?"

Iar in continuare textul precizeaza: ,Biserica Ortodoxa Rusa a invatat intotdeauna ca Rusaliile, adica Pogorarea Duhului Sfant, a avut loc dejai ca cre tinii nu trebuie sa a tepte o noua pogorare a Sfantului Duh, ci cea de-a doua i slavita venire a Lui Hristos.

HARALAMBIE D.

182IVASILOPOULOS

Miqorarea importantei jertfei unice a Lui Hristosi profetia unei noi i viitoare pogorari «in ceasul al treilea» prin care se va descoperi teptata Imparape a Sfantului Duh, este o caracteristica a invataturii masonilor i ereticilor. Noua profetie a unor a teptate ,,Rusalii" ecumenice, nu este altceva decat vechiul ecou al invataturilor rnincinoase al in§elaciunilor acestor eretici".

Iar aceasta hotarare a Bisericii Rusiei, semnata apoi i de intaistatatorii Bisericilor din Georgia, Romania, Bulgaria, Polonia, Albania i Cehoslovacia, precum §i de reprezentanpi patriarhiilor Alexandrieii Antiohiei, incheie prin urmatoarele:

,,Aducem la cuno§tinta CMB, ca raspuns la invitapa de a lua parte laintalnirea de la Amsterdam, in calitate de membrii ai acesteia, ca toate Bisericile Ortodoxe locale, ce iau parte Ia intrunirea prezenta, se obliga sa refuze partidparea Ia mi carea ecumenica sub chipul in care ea se inrati eaza astazi".

Acestea sunt, adar1 cele declarate cu tarie, cu pupni ani inainte, de BisericaOrtodoxa Rusa. Pozipa ei in fata tocmelilor ecumeniste asupra credintei a scos la iveala o linie ortodoxa sanatoasa. Fapt care a fost aprobat §i de celelalte Biserici Ortodoxe din statele aflate in spatele cortinei de fier. Cu aceasta orientare au fost de acord §i patriarhia Alexandriei §i Antiohiei.

Ulterior1Biserica Rusiei a fost supusa cu desavar ire de catre partid, ceea ce a facut ca vocea ei autentidi sa nu se mai auda. Comunismul a vrut, din interese politice, ca ea sa fie implicata in ecumenism.

lntregul ansamblu al Bisericilor aflate in statele comuniste, ce se afla sub influenta Moscovei1 este reprezentat astazi in CMB. Toate Bisericile Ortodoxe locale au devenit madulare ale ecumenismului (afara de Biserica ruseasca a diasporei de sub conducerea arhiepiscopului Filaret).

Astfel ca, la New Delhi, in 1961, ereziile §i in elaciunile au facut front comun. Sub stindardul CMB s-au unit laolalta toate blasfemiile, contradictiile i in§elarile omene§ti.

d) A patra intrunireA patra Adunare CMB, ultima pana astazi44, a avut loc la Upsala in 1968.

Ea a ales ca deviza sau subiect de dezbatut cuvintele Lui Hristos: ,lata Eu pe toate le facnoi".

Au participat la ea 140 de reprezentanti de la toate Bisericile Ortodoxe locale. Conducatorii ecumeni ti i-au tratat cu tact. Au aphcat acea strategie care nu forteaza nirnic, tocmai pentm a evita reactfile de impotrivire i de nemulturnire. Desigur ca n-au renuntat cu ceva la planurile lor. Inca de la inceput au pnut sa subhnieze care e scopul unirii pe care o urmaresc. Deschiderea conferintei a fost ca un adevarat oc electric pentru ortodoc i.S-a citit o mgaciune ecumenista care spunea:

,0, Durnnezeule Tata, Tu pop sale faci pe toate noi. Ne incredintam Tie.Ajuta-ne ca sa traim pentm altii, caci i dragostea Ta se intinde peste toti oamenii.Sa cautami sa cercetam adevarul pe care nul-am cunoscut ..."!!!

Reprezentantn Bisericilor Ortodoxe trebuie sa fi simpt groazai cutremur inmomentul acela. S-ar fi cuvenit sa strige cu glas puternici sa-l marturiseasca peHristos, ridicandu-se in picioarei zicand:

,Facep o gre eala dornnilor ecumeni ti. Rugaciunea voastra este pentm noi o blasfernie. Noi am cunoscut deja Adevaml. Adevaratai vie ne este credinta. Adevaml este insui Hristos. ,Eu sunt Calea, Adevaruli Viata". Ce adevar sa mai cautam?... Voi, ceilalti trebuie sa cautatii sa cercetap ... "

Din pacate, insa, nicio voce de protest nu s-a auzit, niciun reprezentant ortodox n-a avut o atitudine incomoda pentm ecumeni ti in acea chpa de tradare groaznica.

Din fericire, Biserica Greciei n-a participat la aceasta conferinta tradatoare, chiar daca n-a tacut-o neaparat din motive de credinta. Cu toate acestea, insistam ca Biserica Greciei sa iasa cat de repede din CMB, din aceasta organizape paneretica.

Prin aceste adunari care au avut loc ni s-a descoperit deja ca ecumenismul nu urmare te sa faca cunoscut Adevarul, ci urmare te confuziai distrugerea credintei ortodoxe.

44 Dupa cum am mai menjionat, pana in momentul scrierii ciirjii, CMB se intrunise numai de patru ori. De atunci s-a mai intrunit Ia: Nairobi (1975), Vancouver (1983), Camberra (1991), Porto Alegre (2006). (n.ed.)

HARALAMBIE D.

184IVASILOPOULOS

ECU NISMU 181

III. Ecumenismul d manul de moarte al Bisericii Una, Sfanta, SoborniceascaiApostoleasdi

Din toate declaratiile ecumeni tilor de la cele patru Adunan generale reiese dar ca se urmare§te un anurnit plan §i se tinde catre un scop mai inainte stabilit. Puterile intunericului, consecvente acestui plan, avanseaza tot mai mult pentru a dezarticula cre§tinismul, fapt pentru care atadi din rasputeri dogma Bisericii Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca. Acestea sunt deja fapte oficiale, confirmate de dedarapile blasferniatoare pe care ecurneni tii in§ii le-au facut in cadrulAdunarilor CMB.

Inca de la prima Adunare de la Amsterdam, ecumeni tii i-au concentrat eforturile pentru alterarea, desfiintarea dogmei Bisericii Una, Sfanta, Soborniceasca §i Apostoleasca.

Primul vorbitor al acestei intruniri, Gustav Ollen, dupa ce la inceput a dat impresia ca este intru-totul ortodox, §i-a aratat adevaratul chip mai pe urma, cand a afirmat:

,Biserica cea adevarata este sinteza tuturor bisericilor" §i ,toti cre tinii sunt membrii acestei Biserici".In acest fel §i-ar fi dorit Ollen sa fie Biserica, nu Una, ci o sinteza, unita fiind cu toate in§elaciunile.

Un alt profesor Klarens Kreig, pe parcursul discursului sau, a explicat auditoriului ce trebuie inteles prin termenul catholic, echivalandu-1 cu intreg, integral.

Conform acestui inteles, Crezul sau Simbolul nostru de Credinta, in viziune ecumenista, va fi rostit astfel : J)Cred intr-una sfanta, integrala i apostoleasca Biserica".

Iar in ce prive§te harismele Sfantului Duh, profesorulle vede ca deviape, ca abatere,i suspne ca "in Biserica trebuie sa existe o mare varietate de expresie".

La aceasta prima Adunare ecumenica a WCC a vorbit §i profesorul ecumenist loan Grek, care a lovit in dogma Bisericii Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca. El a atacat cu o §i mai mare ascupme, decat predecesorii, termenii de credintJ. ai Bisericii Lui Hristos. La Biserica s-a referit ca la "Marea Biserica", cea care, in conceppa lui, )i cuprinde pe top cre tinii indiferent de convingere sau marturisire". Cu alte cuvinte,"Biserica" ecumenistului Grek este

HARALAMBIE D.

186IVASILOPOULOS

un mozaic, un amestec de erezii, adevaruri, minciuni i in elari. Este acea,Biserica" ce accepta cre tini din toate confesiunile.

Crezi in adevar? E ti acceptat. Crezi in rninciuna? Iarai e ti acceptat. E ti cre tin ortodox? Gase tii tu acolo adapost. E ti eretid ,Marea Biseridi" te prime te, nu este respins nimeni.

Toti sunt chemap, intr-un amestec, tara sa-i pese cuiva de Adevar, dinmoment ce este un amestec de nirnicire a adevarului. Se inceardi, de fapt, nu ca cei in elap sa gaseasca adevarul, ci sa-l piarda i aceia care il poseda, adica cei care cred in Biserica cea Una, Sfanta, Sobomiceascai Apostoleasca.

,Sfanta Scriptura Ia muzeu"!

La prima Adunare ecumenista, renurnitul profesor de dogmatica de la Universitatea Regala, Karl Barth, cunoscut pentm simpatiile sale comuniste, a afirmat ca vede ca singura solutie a rena terii Bisericii, ecumenismul, ,unirea Bisericilor".

Tot el a spus: ,Biblia, dogmatica, cateheza, educapa bisericeasca, SfantaLiturghie, propovaduirea, Tainele, au ajuns exponate de muzeu".

Auziti cre tini iva cutremurap! Dupa acest damn, toate cele sfintei cinstite sunt perimatei au ajuns exponate de muzeu. Iar acesta, chipurile, este teolog! Acest om, spuneti-rni, teologhise te sau spune nebunii? Astfel de lucmri au ajuns sa sustina aparatorii ecumenismului.i la astfel de ,teologi"i credinta suntem chemapi noi, ortodoqii, sa mergem.

Trebuie subliniat ca astfel de oameni lupta pentm ,unirea Bisericilor" subacoperamantul CMB. Sunt acei care se pregatesc sa duca Sfanta Scriptura la muzeu, care au de gand sa desfiinteze Sfanta Liturghiei Tainele pe motiv ca ar fi perimate.

Ei lovesc in dogmele Bisericii, pentm ca ii doresc sa fie scoase dinCre tinism, adica exact ceea ce reprezinta coloana ei vertebrala.

lntrebam, a adar, pe ecumeni ti: dupa toate aceste declarapi catastrofale, cu ce se deosebesc de atei? Nu vad ca lupta pentm ecumenism top ereticii, ateii, masoniii comuni tii, intm-un cuvant toti antihri tii?

Sau, nu cumva este interesat de Cre tinismi Biserica acest filo-comunist, pe nume Karl Barth, atunci cand spune ca ,singura speranta a cre tinilor de a

ECU NISMU 183

HARALAMBIE D.

188IVASILOPOULOS

supravietui in epoca actuala este cautarea unui mod adecvat prin care sa poata fuziona cu acel curent, de acum vital, al prezentului- care este comunismul mondial"?

Sau poate ca teologhise§te, atunci cand profete§te despre iminenta catastrota a Cre§tinismului? Oare n-a citit niciodata, ca teolog, asigurarea pe care Hristos ne-o face, zicand ca ,nici poqile iadului nu vor putea zdrobi Biserica", fapt care, eel pupn pana acum, s-a dovedit adevarat in ciuda tuturor atacurilor intunericului?

Ecumenismul actual, pentru a lovi in dogma, a unit toate ereziile. A devenit astfel erezia tuturor ereziilor. lar acum incearcii sa se prezinte ca Biserica! Incearca sa fie cinstita precum Biserica cea Una, Sfanta, Soborniceasdi§i Apostoleasca, uzurpand locul adevaratei Biserici a lui Hristos.

Ecumenismul une te toate ereziile, de la vechiul arianism, monofizitism1

monotelism pana la superstipile §i ereziile contemporane. Toate celelalte erezii au incercat sa zdruncine primele articole ale Crezului1 ecumenismul actual insa1

se pregate§te sa loveasca eel mai important paragraf al Crezului1 care este:,Cred intru Una,Sfanta, Soborniceasca iApostoleasca Biserica".45

1. Ecumen tii luptii impotriva Sfintelor CanoaneSfintele Canoane sunt legile Bisericii. A§a cum societatea nu poate sta in

picioare tara legi1 la fel §i Biserica fara Canoane. Statui da legi §i pedepse§te furtul1 batjocorirea1 juramantul fals, delapidarea, crima p.m.d.. Statui face legi imperfecte §i le corecteaza ulterior. Biserica1 insa, stabile te legi intru Sfantul Duh. Sinoadele Ecumenice §i cele locale au emis hotarari prin luminarea Sfantului Duh. Pentru acest fapt Sfintele Canoane sunt adevarate i au o valabilitate ve nidi.

Ecumeni§tii lupta tocmai impotriva acestor canoane pe care doresc sa le desfiinteze. Ei nu neaga ca ar fi adevarate, insa sustin ca sunt depa§ite in raportcu epoca in care traim1 ca vremea pentru care au fost tacute a apus de mult. Lucrurile acum, zic ei, sunt cu totul diferite, fupt care ne obliga sa ne adaptam

4' Este considerat eel mai important articol al Crezului, deoarece Biserica cea adevarata, cea Una, Sfanta,

Soborniceasdi i Apostoleasdi este cea in care omul gas te adevarata invatatura dogmatici, precum i

mantuirea. insui Crezul se atli\ in Biserica. (n. ed)

HARALAMBIE D.

190IVASILOPOULOS

epocii in care traim. Aceste lozinci sunt repetate neincetat, in cor, pentru a trageBiserica Lui Hristos departe de Eli de mantuire.

Cre tinii ortodoqi resping astfel de lucruri in elatoare i viclene care ne cheama, chipurile, la a ne pune in rand cu lumea, a ne adapta la ea.

Nu-i vom urma pe ecumeni ti pe aceasta panta periculoasa a lipsei de evlavie, pentru ca tim ca Sfintele Canoane nu reprezinta ni te porunci temporare, ci ele au valabilitate ve nica. tim ca ele nu merg impreuna cu moda i nu se adapteaza cu pacatul, pentru a furniza o scuza la raradelegile noastre ...

De ce ecumeni tii spun totui altceva? Care este punctul de plecare? Punctul de plecare al ecumenismului in aceasta chestiune ii gase te suportul in starea caldicica, caracteristica ereticilor. Se sprijina pe antropocentrismullor.

Ortodo:xia ne cere sa traim conform cu cerintele desavar irii cre tine. Heterodoqii, dimpotriva, iau din Cre tinism numai acele elemente care pot fi conciliate cu obiceiurile viepi civilizate de astazi.

Ortodoxia vede Cre tinismul ca pe temelia viepi adevarate, cerand de Ia fiecare sa se sileasca pe sine, aplicand in viata sa ceea ce Hristos ne-a invatat. Heterodoxia vede bazele civilizapei actuale ca ceva de neclintit, ce nu poate fi schimbat. Ortodoxia cere un aa de mare eroism moral meat aceste temelii sa poata fi schimbate. Heterodoqii cauta sa gaseasca in cre tinism ceea ce considera ca le este de folos in condipile viepi noastre, pentru a o duce bine in aceasta lume.

Ortodoxul nu are aici ,cetate statatoare, ci pe cea viitoare o cauta". El tie ca a fast chemat la ve nicia cea de dincolo de mormant, acolo uncle incepe viata adevarata. Mecanismele vietuirii actuale sunt pentru ortodoqi efemere i de arte, considerandu-le nefolositoare. ,Pe toate le consider de nirnic ca pe Hristos sa-L dobandesc", spune Apostolul Pavel. Pentru heterodox, insa, credinta in viata viitoare este tara putere, este mai mult o idee subpre, buna; e adevarat ca-l ajuta sa-i faca viata de aici mai buna. Aici, insa, nu dincolo.

Noi, ortodoqii, avem credinta cre tina autentica, ceilalti una mutilata, ciuntita. Asceza se gase te la ortodoqi, la ceilalp pop vedea alipirea de cele pamante tii traiul bun. Cei din urma vor fericirea umanitapi aici pe pamant, nu le pasa sau nu inteleg prea mult cealalta viata.

Trebuie accentuat faptul ca Ortodo:xia este ascetica. Iar acolo, in cealalta viata a teptam cele pe care Mantuitorul nostru nile-a fagaduit.

Heterodoqii, ecumeni tii, papista ii, protestantfi nu vor sa se conformeze acestei credinte, deoarece credinta lor in inviere este plapanda. Ei cred mult in fericirea vietfi prezente, care, oricum, este asemenea unui abur care repede se duce.Teate ratacirile Apusului pomesc de aid: faptul ca nu au vrut sa inteleaga i sa accepte ca Cre tinismul inseamna ascezai reapatirnire, ca sa ne desavaqim i sa devenim vrednici de Imparapa Lui Dumnezeu cea ve nica.

Cre tinismul este o religie ascetidi. Este invatatura luptei continue impotrivapatimilor noastre. Este invatatura despre acele mijloace i conditfi prin care putem dobandi virtutea ce ne este necesara mantuirii. Premisele sunt: asceza, convingerile noastre dogmatice i Tainele prin care ni se transmite harul dumnezeiesc, pentru a ne vindecai a ajunge la desavar ire.

Reformatorii, ecumeni tii neaga acest fundament al Ortodo:xiei care este asceza, mijloc prin care dezradacinam patimile §i sadim virtutiJe, ei preferand sa se conformeze epocii actuale. Drept aceea, vedem ca in 1923, patriarhul ecumenic Meletios Metaxakis, ecumenist imason, a convocat la Constantinopol un 11sinod panortodox" §i a pus la cale anumite 11reforme" cum ar fi: hirotonia intru episcop a celor casatorip, acceptarea celei de a doua casatorii la preop, desfiintarea monahismului, scurtarea sfintelor slujbe, desfiintarea raselor preote ti, a barbilor, .a.m.d.. Astazi aceasta lucrare estecontinuata de patriarhul actual Athenagoras4

r, i de alp dpva arhiepiscopi iepiscopi,,progresi ti" §i moderni.

Tot ace§tia sunt §i cei care recomanda ca sa fie desfiintate canoanele, intrucat nu mai concorda cu vremurile, epoca noastra diferind mult de cea a Sinoadelor Ecumenice cand ele au fost stabilitei care astazi, chipurile, nu mai pot fi aplicate.

Sa vedem, apdar, cateva din canoanele pe care vor sale desfiinteze:

46 La data cand a fost s<.:risa aceasta carte, patriarh emmenic era Athenagoras, remunit emmenist, nume de trista amintire pentru Biserica Ortodox.'i. El i-a pennis sa ridice anatemele pe care Sfintii Parinti le-au dat impotriva papismului. Evident, aceasta ridicare a anatemelor este fari\ valabilitate, deoarece papismul

HARALAMBIE D.

192IVASILOPOULOS

se intemeiaz.'i pe mai multe erezii:suprematia papala,intailibilitatea papala, filioque,purgatoriul,grap.a creata etc. (n.ed)

1) Canonul 24 de la Trulo, care interzice clericilori monahilor de a merge la hipodromi la alte distractn.2) Canonul 54 al Sfintilor Apostoli, care interzice clericilor sa intre in carciuma,in taverne tara o mare nevoie3) Canonul9 al Sfinplor Apostoli care interzice credincio ilor odata ce au intrat in Biserica sa mai iasa pana la sfar itul Liturghiei tara o mare nevoie.4) Canonul 80, Trulo, care pedepse te pe clerici cu caterisirea i pe laid cuafurisenia daca lipsesc de la Biserica trei duminici la rand tara un motiv serios.

Cei mai sus pomeniti recomanda desfiintarea Sfintelor Canoane pentru a se institui permisiunea unei vieti lejere i nepasatoare. Se vrea, altfel spus, legiferarea raradelegiij pacatul sa fie astfel validat, pentru ca ei sa-i poata lini ti con tiinta.

Dar astfel omul nu se mantuie te. Nu va vedea Imparatia cerurilor.Ecumeni tii vor sa desfiinteze toate acele Canoane ce caracterizeaza Ortodoxia drept credinta ascetica. Vor astfel sa netrebniceasca sarea, tara sa le pese de intrebarea Dornnului: ,Daca sarea se va strica cu ce se va mai sara?" Ceea ce urmare te ecumenismul este un atac vadit impotriva Bisericii lui Hristos. Este o subminare a Ortodoxiei.i vedem ca tigand teren in zilele noastre propaganda care vizeaza

desfiintarea oficiala a Tainei Casatoriei pentru a se legifera casatoria civila i libertinajul47• Sunt legiferate anticoncepponalele i avorturile. Se fac pregatiri pentru recunoa terea ,normalitatii" scarboaseii urgisitei de Durnnezeu patimia homosexualitatn. Au ajuns sa consfinteasca o slujba speciala a nunpi, fiarele acestea. Iar propunerea vine din partea unui ,episcop" anglican. Sunt ,pastori" protestanti care au savar it deja astfel de casatorii infrico atoare. Ecumeni tii i unioni tii nu vad oare cu cine vor sane uneasca?

Profesorul de Drept Canonic K Muratidis de la Facultatea de Teologie din Athena denunta agresiuneai lipsa de cuviinta cu care sunt tratate la ora actuala Sfintele Canoane:

47 In Romiinia, legiferarea casatoriei civile a fost reahzata de francmasonul Alexandru loan Cuza. Tot el a secularizat averile manastire ti. Inistoricul francmasoneriei romane (v. Dicfionarul de terminologie masonica)

HARALAMBIE D.

194IVASILOPOULOS

citim ca ,,Alexandru loan Cuza, primul domnitor al Principatelor, a fost initial venerabilullojei Steaua Dunariidin Galaj:i." (n. ed.)

ECU NISMU 187

11Canoanele Sinoadelor Ecumenice sunt incalcate sau mai bine zis desfiintate fara nici cea mai mica mustrare de con tiinp., intru-un mod de-a dreptul provocator, care pun sub anatemai afurisanie pe calcatorii lor. In felul acesta credincio§ii ajung sa se sminteasca, cei vinovap uitand prea lesne cuvintele Domnului «Vai omului care se face pricina de poticnire, mai bine ar fi sa iselege o piatra de gati sa fie aruncat in adanc». S-ar putea intreba cineva, in baza caror criterii desfiinteaza ei Sfintele Canoane ale Bisericii, fata de care pastorii Bisericii au fagaduit supunere, ca iconomi credincio§i ai tainelor Lui Dumnezeu? Uncle poate sa ne conduca o astfel de panta alunecoasa?" ( 11 0rthodoxos Typos"20.OS.1970)

2. Ecumenismul declara razboi dumnezeirii Domnului nostru Iisus Hristos.De ce sa ne miram de pozipa aceasta a CMB atata timp cat se §tie deja ca

ecumenismului nu-i pasa cu adevarat de cre tinism?Dovezile care scot la vedere aceste adevarun se inmultesc pe zi ce trece.

Mi§carea ecumenica este interesata de a pune la cale o impreuna vietuire §i lucrare a oamenilor care se gase§te departe de Evanghelie. Ea vorbe te de imbunatatirea societatn chiar daca in acest vis adevarul se pierde. Urmare§te §i cultiva un amalgam. Ca atare, astazi vedem cum mi carea ecumenica i§i face loc printre cre§tini §i evrei. Vrea sa-i faca pe cre tini ca masonii care, cu aceea i u urint<l, spun ,Domnul nostru Iisus Hristos"i,Domnul nostru Buda".

La una din intalnirile pe plan local ale Consiliului Bisericilor, ce a avut loc laBoston, pastorul unitarian ce a fost prezent acolo a cerut ca numele lui Iisus Hristos sa nu mai fie pomenit nici macar o singura data la astfel de intalniri, pentru a nu se simti jigniti membrii ,Bisericii"lui care sunt dei§ti.

Adica participantii la mi carea ecumenica au ajuns sa-l renege pe Hristosprin tacerei sa accepte ca sunt lipsip cu desavar§ire de lumina adevarului!

Atunci care este Dumnezeul in care cred ecumeni§tii? Evanghelistul loan spune ca,Tot eel care ilneaga pe Fiul,nu-l are nici pe Tatal" (1loan 2, 23)

Cel care ilrespinge pe Tatal §i pe Fiul, acesta este antihristul(loan 2, 22).Prin ce se deosebe§te atunci ecumenismul de evreo-masonerie? Amandoua

au, in cele din urma, aceeai invatatura. Toata invatatura evreo-masoneriei ne este altceva decat o respingere a lui Iisus Hristos, ca Dumnezeui Mantuitor al lurnii.

HARALAMBIE D.

196IVASILOPOULOS

Aceasta negare prin tacere a lui lisus Hristos1 practicata de ecumenism1

dovede te un lucru important: ca ecumenismulJ fie pe baza unui plan) fie ca nuJ s-a alaturat invataturii evreilor1 care cred ca Mesia nu a venit incai ca El trebuie a teptat.

Prin negarea tacita a dumnezeierii lui Hristos este servita propaganda evreomasonicai planul antihristului 1 care nu urmare te altceva decat zdruncinarea credintei cre tinilor in Mantuitorul Hristosi nimicirea lucrarii lui Dumnezeu de mantuire a omului.

3. Dezdogmatizeazii - descr tineazaDin toata mi carea ecumenica constatam ca cre tinismul ecumeni tilor nu

este eel transmis noua de Domnuli Apostoh 1 ci dimpotriva1 ei cultiva o teorie lumeasca a unui pseudo-cre tinism. Aceasta teorie s-a nascuti a crescut la sanul masoneriei1 teozofiei1 YMCA1 YWCA1 cerceta ilor1 clubului Rotary i a altar organizatii similare1 tara ca sa fie preocupata in vreun fel de Adevar1

dogma sau mantuirea omului.Lucrarea de slabire duhovniceasca avanseaza1 din pacate1 tot mai mult in

lumea ortodoxa. Si aici se urmareste o cercetare teoretica si rece a sfintelor' ' '

adevaruri ale invataturii cre tine. Se urmare te o credinta caldicica.ln acest sens1

este suspnut clasicismul1 iar invatatura cre tina este omisa cu abilitate. Dovada stai faptul ca au trecut 150 de ani de cand suntem greci hberii textele Sfintilor Parinp nu au fast introduse in programa de invatamant. Clasicismul unilateral1

invatamantul scolastici tehnic au intrat in cohle noastre1 pregatind oameni de tiinta1 intelectuah1 insa nui cre tini marturisitori ai credintei.

lata ce spuneau sioni tii in Protocoale cu mai mult de 70 de ani inainte:1 tunci insa cand vom veni noi la puter1evom inlatura din educatie toate

obiectele de invatamant care pot pricinui framantari1 i vom face din tineret ni te copii care asculta de autoritati1 iubind pe acela care-i indruma1 ca pe un sprijini0 nadejde de pacei hni te.

Popoarele cre tine sunt indobitocite de bautura; tineretea le e injosita destudiile clasice i de desfranarea precoce la care i-au impins agentii no tri - profesorii1 oamenii de serviciu1 guvemantele din casele bogate1 apoi negustorii no trii femeile noastre din localurile de petrecere ale cre tinilor" (cap. I).

ECU NISMU 189


Ecumeni tii dedogmatizeaza teologia (promoveaza adogmatismul teologic) prin mecanismele lor satanice. Scopul acestei tactici infioratoare este ca din colile de teologie sa nu iasa ravnitori ai credintei, ci teologi pseudocre tini. Stiinta teologica ajunge sa-i piarda fundamentul pentru ca din ea lipse te latura morala a dogmei. Para invatatura morala a dogmelor sufletul celui ce studiaza teologia nu este mi cat in vreun feli nu are parte de experienta unei credinte fierbinp in Adevarul care este Dumnezeul in Treime. Teologia nu devine decat o §tiinti seaca prin ignorarea parpi morale a dogmei. Ajungei ea ca una din celelalte §tiinte lume ti1 cum ar fi fizicai chirnia. Nu are duh datator de viata care sa insufleteasca sufletele teologilori ale credincio§ilor simpli.

Ca atare, am ajuns pe punctul ca din cohle teologice sa ne pomenim nu cu teologi luminap de Dumnezeu i marturisitori ai dreptei credinte1 ci cu participanp la discupi despre credinta1 teologhisind fara credinta §i tara cunoa§terea misiunii la care sunt chemap. Suntem in situapa ca Ortodoxia sa fie subminata de ace ti teologi §i derici descre§tinap1 ce au studiat teologia ca pe o tiint3..

Mfunile nevazute ale puterilor intunericului lucreaza de zor la planul satanicpus de ele la cale1 care este pseudo-cre§tinismul. Pentru a izbandi in scopurile ce i le-au propus, au introdus in cohle teologice o invatatura cre tina rara duh. Au incercat sa coboare credinta la nivelul unui sistem pedagogico-raponalist care confera ,,flexibilitate"in dogma.

In ravna s-a instituit o stare caldicica1 in dogma nepasarea1 iar in credintafierbinte raceala.i dei jertfu fundamenteaza credinta 1 s-a inceput printr-o maniera satanica o discupe hulitoare despre Credinta i Dogma in §Collie de teologie

Efectele unui astfel de tip de invatatura au fost ca din Facultaple iSeminariile Teologice au rasarit Stalin1 Mikogian §i alp membrii de vaza ai KGB. Si in Grecia multi absolventi de Teologie au ajuns capetenii comuniste carei-au manjit mainile cu sange fratesc, mai ales in timpul ocupapei germano-italiene din Greciai mai apoi in razboiul civil.

Aceasta teologie descre§tinata a vremurilor noastre a scos la iveala din §Colile teologice §i pe invatatorii ecumenismului, pe suspnatoriii aparatorii procesului de ,unire" cre tina, pe ,,teologii" de profesie, care lucreaza temeinic la surparea dogmei Bisericii, Una1 Sfanta,Soborniceascai Apostoleasca.

Ace ti 11teologi" sunt neghina sadita in ogorul Bisericii1 cei care i-au garnisit pana la refuz cuno tintele cu teorii filosofice de provenienta protestanta sau papistaai care au ramas cu inirnile goale de experienta traita in har a credintei ortodoxe.

Pentru ca ecumeni tii sa poata altera i pe teologii ortodoci din Grecia, au pus Ia dispozitie burse pe Ia universitatile catolice i protestante din strainatate. Cel care a introdus aceste burse a fost patriarhul ecumenic1

masonul Meletie Metaxakis1 la congresul din Constantinopol din 1923. Cel care

le-a pus in aplicare a fost inflacaratul ecumenist al Greciei1 Amikas Alevizatis.S-a instituit regula ca nimeni sa nu poata ocupa o catedra in sistemul

universitar daca nu a studiat mai intai in Apus1 la heterodoqi.lata modalitaple prin care ecumeni tii formeaza pseudo-cre tinii cultiva o

credinta straina de cea autentica1 mantuitoare. Au dezdogmatizat cre tinismul i iidescre tineaza acum1 incetul cu incetuli pe credincio i.

HARALAMBIE D.

200IVASILOPOULOS

ECU NISMU 191

CAPITOLULV

MIJLOACELE PE CARE LE INTREBUINTEAZA ECUMENISMUL

Organismul prin care ni se arata ecumenismul astazi este 11Consihul Mondial al Bisericilor". Acesta este camuflajul1 vitrina lui. CMB-ul se folose te de multe rnijloace pentru ca scopullui sa reu easca.i iata rnijloacele principale:

I. Filantropia

CMB-ul organizeaza reuniunii manifestari de simpatie faa de infometap 1

precum si alte acpuni de ajutorare a saracilor. Face un fel de filantropie. Are un plan umanitar1 de sohdaritate umana1 pe care il raspande tei il face cunoscut pubhc prin diferite moduri.

Face uz de tactica tuturor propagandelor. Fiindca toate propagandele folosesc ca rnijloc filantropia1 ca sa-i duca la indephnire scopurile lor maqave. Prin urmare, ecumenismul nu putea ramane mai prejos, care este nu doar o propaganda sau erezie, ci panerezie.

Aceste ahmente pe care le trirnit, haine de mana a doua, burse, congrese, conferine sunt doar manifestari la aratare. Sunt manifestari de vitrina. Astfel amagesc o parte din lumea cre tina, care din pacate se afla in ne tiin a. Uncle, insa, gasesc mulpmea banilor de care dispun? Despre aceasta ne informeaza rnitropohtul Vitahos spunand cain spatele lor se afla 1p putere secretai abila", care-i suspnei ,o colosala foa materiala cu o econornie pohtica intehgenta" care ii ajuta cu multa indemanare.

Filantropia, apdar, este folosita de ecumeni ti ca rnijloc prin care izbutesc sa-i atinga scopurile. Dar de-acum e timpul ca Biserica Greciei sa inceteze de a mai accepta astfel de ajutor din partea 11 Consihului Mondial al Bisericilor". Deoarece prel e foarte scump.

II. Congrese i Sinoade

Ca ecumenismul sa izbuteasca a face sa dispara credina ortodoxa, aa cum ii inchipuie, convoaca Sinoade ortodoxe, congresei conferin e.

Dar se pune intrebarea, cum vor reui una ca asta, de vreme ce ei sunt in afaraOrtodoxieii vra mai ai Bisericii Ortodoxe? Puri simplu, cei ce conduc din umbra, Consihul Mondial al Bisericilor, promoveaza in posturi biserice ti cheie pe ecumeni ti si pro-unioni ti. Rididi pe dericii dildicei i moi in importante

ECU NISMU 195

,

ranguri biserice ti.Prin ei convoaca. Sinoade, Congrese, Conferintei SinoadePanortodoxe.

Cu reteaua lor organizata, reu esc sa indeparteze pe ortodoqii sinceri, pe cati iidoare pentru Ortodoxie, indt sa nu ajunga sa reprezinte Biserica la aceste Congrese si Conferinte. lar aceasta ca adevarul sa nu se faca auzit,i ca sa nu apara vreo impotrivire. Dar §i de ar vrea careva sa sprijine Ortodoxia, ii astupa gura ca sa nu fie auzit. Nu ii permit sa vorbeasca mai mult de cinci minute dintr o ora.i daca se socote te ca, eel putin doua minute sunt necesare pentru traducere, dupa cum spunea profesorul de la Universitatea din Atena, I. Karmiris, §i doar trei minute ii mai raman, in timp ce pre edintele care fire te e totdeauna unionist, vorbe te nelimitat, pentru a-§i irnpune parerile lui.

Prin acest fel al lor, in aceste false Congrese si Sinoade Panortodoxe 1

incearca sa smulga 0 hotarare in dauna ortodoqilor,i sa inainteze apoi, pas cu pas, spre distrugerea dogmei Bisericii celei adevarate.

Sa luam ca exemplu al III-lea Sinod Panortodox din Rodas, uncle au luat hotararea catastrofala ca Bisericile locale ortodoxe sa poata purta dialoguri cu eterodoqii. Au propus acest lucru, dupa cum spun, dnd sinodul se terminase. Fara ca nici macar subiectul sa fie pus in discu9e, au luat semnaturile sibineinteles, fara ca semnatarii sa apuce a pricepe despre ce este vorba. In bazaacestei decizii, in continuare, Biserica Rusa a purees Ia gre eala de neiertat §i infrico atoare, adica aceea de ada Sfintele Taine papista ilor.

Ca sa fie inteles mai bine modul surprinzatori rapid prin care actioneazaecumenismul, se impune sa fac referire la un moment istoric al purureapomenitului Arhiepiscop al Atenei, Hrisostom al II-lea48

din anul 1963. Peatunci eram egumen al Manastirii Petraki. Foarte de dimineata telefonul suna insistent. Cand am ridicat receptorul, la capatul celalalt al firului am auzit vocea tulburata a arhiepiscopului ce rna chema sa vin de urgenta la Arhiepiscopie. Am ajuns plin de nelini te in dteva minute la el.i atunci acel pururea-pomenit

48 Hrisostom Hatzistavro- fost mitropolit de Kavala. A fost arhiepiscop al Athenei intre 1962 §i 1967. In tin1pul dictaturii militare de 7 ani din Greda (1967-1974), <.institullerarh s-a retras din Scaun.Surse ofidale au spus Ia vremea aceea di din cauza varstei inaintate a trebuit sa se retraga, dar in realitate, neofidal, au inlpanzit zvonul cii ierarhul 11 i-ar fi pierdut tiKultap.le mintale"i ca atare nu mai putea fi arhiepiscop. De fapt aceasta era moneda w care ii11pliiteau"ewmeni tiii masonii pentru a-1scoate din scaunul arhiepiscopal, din prkina a<.i:ivitiij:ii pozi\ieisale net anti-ewmeniste. (n.ed.)

HARALAMBIE D.

96IVASILOPOULOS

aparator al Ortodoxiei s-a uitat la mine cu multa tristete1 dar cu o privire hotarata imi-a zis:- Momentul este dificil... Ne a teapta lucmri cumplite. Biserica intra intr-ovaltoare mare1 foarte primejdioasa. Uite telegrama Patriarhului Ecumenic. Ne cheama sa mergem in Rodos1 pentm Sinod1 i nu ne spune motivul pentm care suntem convocati. Iar asta ca sa nu fim pregatiti. Acest Sinod va fi in Duhul Sfant sau va fi Sinod talharesc?

Pentm aceasta1 acel mare ierarh nu a recunoscut a 11-ai a III-a conferintareuniune din Rodos. El s-a nevoit ca nimeni altul ca sa zadarniceasca planurile intunecate ale ecumeni tilor. De altminteri1 el a fost pre edintele primului Sinod Panortodox din Rodosi a intuit foarte bine planurile lor.

lata ce scrie el insui in cartea sa: JJPozipa dogmaticai canonica a Bisericii":JJS-a considerat drept o datorie a Bisericii Greciei sa nu participe la

Conferinta din Rodos din septembrie 1963la care a fost chemata foqat1 i care Conferinta mai pe urma a fost numita a 11-a Conferinta Panortodoxa;i unde 1

dupa atata superficialitate1 s-a hotarat chiari tara cuvenita punere in discupe i in doar trei zile prezentarea propunerii catre Biserica Romei de deschidere a dialogului de la egalla egal cu aceasta!!...

Cuprins de uimire1 in urma telegramei samavolnice a Patriarhului Ecumenic- imediat ce s-a intors la Constantinopol1 dupa o lunga vizita in eparhiile Greciei- Sfantul nostm Sinod s-a intmnit in luna August 19631 in vederea luarii unei decizii fata de cererea abuziva a patriarhului - care1 surprinzator1 era de o insistenta ie ita din comun - in ceea ce prive te participarea noastra la Consratuirea din Rodos. S-au exercitati presiuni telefonice asupra noastra dar n-am cedat. Am intrebat pe top membrii venerabilei noastre ierarhiii de la top-in afara de unul- am primit raspuns negativ1 (adica sa nu mergem)".

Ecumenismul desta oara o activitate de neinchipuit convocand in diferite locuri din lume tot atatea Congresei Sinoade. A ridicat acum problema unirii Bisericii Ortodoxe cu papismul.i pana azi a reu it sa altereze gandirea ortodoxa a unor teologii clerici intr-un stadiu alarmant. Pe ace tia ii

folosesc la aceste congrese1 pentm a-i exprima i impune prin ei ideile lor. Profesoml de la

Ecumeni tii sunt principalii protagoni ti in urgentarea Sinodului Ecumenic, deoarece pe asta se sprijina reu ita scopului lor, care este desfiintarea Ortodoxiei. La al VIII-lea Sinod Ecumenic ce se are in vedere, de vreme ceil organizeaza dupa bunullor plac, vor pune in aplicare ,,reforma".

Au pretentia sa fie un Sinod, ce va distruge din temelii deciziile de la celeppte Sinoade Ecumenice anterioare. Iar rolul acestui "Sinod" nu poate fi diferit, daca ne gandim, fiindca toate Bisericile Ortodoxe din Cortina de Fier, sunt astazi sub stapanirea apasatoare a comunismului ateu i acponeaza potrivit ordinelor guvemelor antihristice.

Distinsul Arhimandrit sarb Justin Popovici50, ravnitor al Ortodoxiei, fost profesor de Dogmatica, la Universitatea din Belgrad, a tras un semnal de alarma asupra pericolului ce ameninta Ortodoxia odata cu intrunirea Sinodului Ecumenic ce se are in plan, printr-o epistola de mare importanta adresata sfantului Sinod al Bisericii Serbiei. In scrisoarea sa, de o importanta istorica majora, Arhimandritul Justin Popovici acuza ca se incearca o intrunire a Sinodului tara Hristos i reliefeaza: "Daca problemele contemporane ale Bisericii Ortodoxe nu se rezolva prin Dumnezeu-Omul i intr-o maniera dumnezeiesc-omeneasca, apostoleascai patristica, este cu neputinta ca ele sa se rezolve intru-un mod ortodox i placut lui Dumnezeu. Va duce neaparat la catastrota, schisme, eresurii la o varietate de rataciri umaniste, la nihilism i anarhism. Asta este valabil, din toate punctele de vederei in ceea ce prive te convocarea unui nou Sinod Ecumenic, care in ultima vreme se precipitai este impusa Bisericii Ortodoxe de anurnite grupari. Se trirnit reprezentanp de la Bisericile Ortodoxe locale ca sa se discute despre aceasta. Se publica in reviste, ba chiari in ziare anuli locul intrunirii Sinodului: 1973 in Alexandria".

De altminteri recunoa te neputinta Bisericilor Ortodoxe din tanle slave de a se rni ca liber, ortodoxi patristic la al VIII-lea Sinod Ecumenic scriind: )n fata acestui eveniment, con tiinta nelini tita a fiecarui ortodox, dar i con tiinta sobomiceasca a Bisericii Ortodoxe pe buna dreptate se intreaba cu surprindere:De uncle una ca asta, i mai ales in clipa in care aproape toate BisericileOrtodoxe locale sunt sub stapanirea comunismului ostil religiei? In ceea ce

HARALAMBIE D.

200IVASILOPOULOS

5° Cuviosul PfuinteJustin Popovici a fost canonizat de Biserica Ortodoxii a Serbiei. Cartea sa, BisericaOrtodoxiii ecumenismul,a fost tradusa in limba romana.

prive te acest fapt, exista lucruri diametral opuse intre situatule ante §i postbelice ale Bisericilor Ortodoxe locale. Odinioara Ortodoxia era credinta maselor largi ale oamenilor din popor, acum insa credinta este considerata «opiul popoarelor»".

In continuare Parintele Justin subliniaza ca nu vede in conjuncturamomentului istoric de azi necesitatea intrunirii unui Sinod Ecumenic. Dari de ar exista o astfel de nevoie imperioasa ,momentul de fata este deja nepotrivit in istoria Bisericii noastre", dupa cum caracterizeaza el insu i.

Accentueaza mai departe, ca nu trebuie uitat faptul ca: "Epoca noastra este in multe privinte una apocaliptidi. Deja a inceput clipa ispitei ce vasa vina peste toata lumea ca sa ispiteasca pe cei ce locuiesc pe pamant" (Apoc.3,10).$i dupa ce face referire cu date solide la prigoana antihristica din Rusia, in care se afla Biserica Ortodoxa de acolo, aduce apoi in discupe gestul de tradare a ierarhiei ei, adica hotararea de intercomuniune cu romano-catolicii subliniind: "Ce sa mai zicem de hotararea Patriarhiei Moscovei, la fel de grava cai vanzarea lui Iuda, de intercomuniune cu romano-catolicii din 16/29 Dec. 1969, care este impotriva tuturor Sfintelor Dogme §i Canoane ale Bisericii Ortodoxe? Prin aceasta decizie de intercomuniune cu ereticii invederati - nemaiauzita in istoria i tradipa dogmatica i canonica a Bisericii Ortodoxe - intreg trupulDumnezeiesc-Omenesc al Ortodoxiei a fost ranit adanc. Top Sfintii Pannti itoate Sinoadele au fost dispretmte. Dogmele i Canoanele Bisericii au fost calcate in picioare. Biserica lui Hristos, Mireasa cea tara prihana, a fost aruncata in mocirla inveninata a ereticilor. Astfel de faptei manifestari, prin neru inarea lor ie ita din comun, au uimit lumea. Ce marturisesc toate acestea? Ca ierarhia rusa a Moscovei se afla intr-o infioratoare paralizie duhovniceasca. Iar ea, astfel fund, va trebui sa reprezinte Biserica Ortodoxa Rusa la un posibil Sinod Ecumenic in viitorul apropiat? Sa nu ingaduie Dumnezeu o astfel de grozavie apocaliptica!".

Turnul Babel

Dar dificultatea intrunirii unui Sinod Ecumenic, Marturisitorul intransigent, Panntele Iustin, o vede in dezastrul pro-unionist ce stapane te in unele

HARALAMBIE D.

202IVASILOPOULOS

patriarhii din afara Cortinei de Pier. Referindu-se la PatriarhulAthenagoras scrie:

"Patriarhul Constantinopolului? Acesta prin comportarnentul sau neo papista, atat in graiuri cat i in fapte, de vreo zece ani incoace sminte te con tiin ele ortodoxe, negand Adevarul unici preadrept al Credin eii Bisericii Ortodoxe recunoscand catolicismul i alte erezii ca avand aceeai cinste i valoare cu Adevarul, cati pe pontiful suprem, cu toata mandria lui demonica i anti-ecleziala.i pregate te de mai inainte cu o u uratatei rapiditate sinuciga a, dupa modelul Vaticanului, acest ap-numit «Mare Sinod Panortodox», nu pe o tema de baza evanghelicai sfant-tradi ionala a mantuirii omuluii a lumii, ci peo tematica scolastico-protestanta !impede. II pregate te, binein eles, ca un tum Babel allumii contemporane anarhistei nihiliste, tara participarea adevaraplor marturisitori ortodoqi, purtatori ai Credin ei, Teologiei, Tradi iei i Eclesiologiei Ortodoxe. In ultima vreme, patriarhul Athenagoras a devenit obar ia anarhismuluii nihilismului in lumea ortodoxa. Aghiori ii il numesc, pe drept cuvant, eretici apostat, in epistolele lor, adresate catre el deschis prin intermediul presei. De asemenea el este la cupte cu Biserica Rusa din pricina acordarii autocefaliei Mitropoliei Ruse din America din partea Patriarhiei Moscovei".

Savina ca sa condamne ecumenismul

La aceasta chestiune serioasai la intrebarea daca e nevoie de convocarea unui Sinod Ecumenic, raspunde I.P.S. Mitropolit al Florinei, Augustin, in articolul de mare importana din revista ,,Scanteia" (Spitha). Daca se pune problema unei astfel de convocari, reliefeaza Ierarhul, asta trebuie sa se faca pentm a condarnna aceasta marei infrico atoare erezie, adica ecumenismul, erezia tuturor ereziilor. lata, dar, ce scrie printre altele:

,,Daca motivul principal pentm care Sinoadele Ecumenice sunt convocate, este erezia, intr-adevar exista un motiv serios ca sa se intmneasca un Sinod Ecumenic. Iar motivul acesta este: in afara de alte ratacirii eresuri, care trebuie osandite, estei erezia tuturor ereziilor (care aa a fast numita de catre pumrea pomenitul ierarh al Bisericii Greciei). Este o erezie contemporana, produsul confuziei duhovnice ti a zilelor noastre. Numele erezieH Ecumenism. Sustffiatorii lui considera ca adevarul revelat nu se afla deplin intr-o Biserica i nici doar intr-o religie sau sistem filozofic, ci ca el se afla

HARALAMBIE D.

204IVASILOPOULOS

ECU NISMU 11Q 1

raspandit, nici mai mult nici mai pupn, in toate Bisericile i religiile i in toate sistemele filozofice. Sica atare, potrivit lor, Ortodo.xia nu poate spune caposeda intreg adevarul revelatica este <<stalpi temelie a adevarului»; vistieriea Cuvantului lui Dumnezeu, izvorullimpedei nede ertat spre care neamuri i popoare trebuie sa se intoarca ca sa scoata apa viei nemuritoare. Neprimind unicitatea Ortodo.xiei, partizanii ecumenismului se intorc catre alte izvoare tulburi potrivit profetului. Ace tia, ca sa le vina mai u or, ca un acoperamant comun, tind spre un amalgam de elemente variate pentru a crea o noua religie sau mai bine spus supra-religie, un amestec de adevari minciuna care sa fie pe placul tuturor ideologiilori conceptiilor oamenilor.

Ecumenismul este revenirea curentului din vechime, a sincretismului prin care stramo ii no tri de demult, indoindu-se despre adevarul religiilor lor, incercau sa potoleasca setea lor metafizica, deoarece in acest curent al sincretismului s-au contopit multei diferite revarsari de doctrine.

Din pacate, nu pupni au fost vatamap de ecumenism, dintre ortodoqi, clericii laid, teologi sau nu, ba incai dintre monahi... Cei atini de duhoarea ecumenismului sufera de daltonism duhovnicesc. Nu deosebesc diferentele majore dintre Biserica Ortodoxa i heterodoqi, ba chiar §i dintre cei de alte religii.Ace tia vad doar asemanareai datorita asemanarilor cheama pe top sa se uneasca, astfel incat toate credintele sa fie una!Se maniei turbeaza daca cineva indrazne te sa le aduca arninte diferentele dogmatice i ca intre ortodoqi i heterodoqi se afla o mare prapastie, fund extrem de primejdios sa incerce un astfel de salt ametitor. Odata asimilata de ecumenism, Ortodo.xia i§i pierde culoareai savoarea ei, sangelei buna-mireasma lui Hristos. Pericolul ce rezulta din ecumenism este de neimaginat. Si doar pentru a fi condamnat ecumenismul ca erezie infrico atoare ce a infestat toata Ortodoxia, trebuie sa se intruneasca un Sinod Ecumenic.

Dar in afara de ecumenism e.xista asthi, dupa cum spuneam, §i alte radacinii eresuri - care fac ravagii in spapul ortodox - ce trebuie luate in discupe i condamnate. Cele mai importante dintre ele sunt: Comunismul ateu care nuse limiteaza doar la un sistem economic, ci se erijeaza intr-o lupta ferma i grozava impotriva religiei, numind-o «opiul popoarelor>>i dedarand drept un mit e.xistenta lui Hristos; Masoneria, care este reinvierea vechilor religii i

HARALAMBIE D.

206IVASILOPOULOS

negarea dullUlezeirii lui Hristos, cuprinde in randurile ei persoane sus-puse,

bogatei influente 1 i prin aqiunile ei tenebroase devine o piedica serioasa in propa irea Cre tinismuluij Adventismul care este deformarea i rastumarea dogmelor Cre tinismuluij este o forma de duma duhovniceascai acponeaza in paturile cele mai de jos ale societapii zilnic face noi victime 1

decirnand lumea ortodoxaj Spiritismul1 rehgia demonilor1 ratacire a multora1

mai ales din randul celor invatati care doresc sa auda ve tii profetii din cealalta lumei sa intre in legatura cu sufletele persoanelor adormite favorite. La acestea trebuie adaugat pericolul rezultat din papism1 care prin uniape - de influenta satanica - incearca cu impertinenta sa faca prozehp in randul cre tinilor ortodoqii sa-i aduca de partea papei. Trebuie ca Ia acest Sinod Ecumenic sa fie osandita i uniapa impreuna cu alte radacini ale papismului1

iar ortodoqii care au urmat acesteia1 sa se afuriseasca ca apostatii vanzatori ai Ortodoxiei.

Dar in afara de radacinilei ereziile sistemelor antihristice1 care trebuie saconstituie subiecte de discutie la Sinodul Ecumenici sa fie condarnnate 1

exista i teme morale ce trebuie luate in discutiei luata o hotarare cu privire la ele1 care sa fie in conformitate cu Tradipa Ortodoxa. 0 astfel de tema este: teoria lui Freud1 potrivit careia1 infranarea este cu neputinta1 curatenia este luata in ras iar curvia i celelalte pacate tmpe ti au incetat de a mai fi socotite abateri de la ordinea fireascai morala".

Care sunt temele?

11i deja ne punem intrebarea: astea vor fi temele care vor preocupa pe cei intrunip la Sinodul din Alexandria? Din nefericire1 nu! Ci1 dupa cum anunta comisia pregatitoare interortodoxa din Geneva1 altele vor fi subiectele dupa cum urmeaza: Durnnezeiasca Revelapej Participarea mai activa a elementului laic in viata Biseridij Readaptarea pomncilor biserice ti cu privire la post1 conform cerintelor epocii in care traimj Chestiunea calendaristicai Iconomia in Biserica Ortodoxai Impedimentele privitoare la oficierea unor casatorii.

Dar daca1 doar pentm aceste teme trebuie convocat Marele Sinod1 nu vedemin asta o justificare suficienta a intrunirii lui1 care - accentuam iarai - trebuie sa

HARALAMBIE D.

4IVASILOPOULOS

fie1 dupa cum reiese din istoria Sinoadelor Ecumenice1 condamnarea invataturilor straine de Traditia Ortodoxa. Dar despre aceste invataturi nu se vorbe te nimic. Pentm ca ecumeni tilor nu le convine.

Din activitatea comisiei pregatitoare inter-ortodoxe ca i din rapoarte1

articolei declarapi publice ale unor ierarhii teologi membri ai ei 1 se poate intelege lesne care vant bate. Vantul unui ,,aggiornamento" in inteles ecumenist lumesc. Printr-un referat, de pilda, al Bisericii Greciei se propune casatoria diaconilor dupa hirotonie!..".

Nu exista condifii prealabile

JJO cercetare a persoanelor i lucrurilor in toate t3.rile ortodoxe convinge chiari pe eel optimist ca astazi nu exista condipile ce se impun. Pentru ca1 mai intai, cine convoaca Sinodul Ecumenic? Care imparat bine-cinstitor? Nu exista. Patriarhia Ecumenica? Dar ea este greu incercata.i ce este mai rau, din punct de vedere ortodox, e ca patriarhul Athenagoras i reprezentantul sau mitropolitul Calcedonului, Meliton, au zdruncinat din temelii increderea pliromei Bisericii, prin manifestarilei declarapile lor antiortodoxe...

Nu sunt conditii prealabile, fiindca atat Biserica Rusa cati celelalte Biserici Ortodoxe de dupa Cortina de Fier, din nefericire, nu sunt libere ca sa-i exprime convingerile lor, potrivit con tiintei ortodoxe. Ci vorbesci scriu sub influenta friciii a constrangerii regimului ateu".i cinstitul Mitropolit conchide: ni in timp ce la dezbateri vor lua parte

ierarhii din Cortina de Fier cu regimurile lor totalitare atee, dimpotriva, vor lipsi cei ce1 primii ar fi trebuit sa participe la Sinodi al caror cuvant ar fi trebuit sa se impuna cu mult mai mult. Ace§tia sunt noii marturisitori ai credintei, cap au supravietuit prigoanei cumplite a fiarei ro§ii §i poarta pe trupurile lor ramie Domnului Iisus. Ce contrast izbitor intre sinodul ce se pregate te §i Primul Sinod Ecumenic, la care au participat marturisitorii credintei cu ranile muceniciei lor din timpul prigoanelori a caror prezenta provoaca un fior sfant! De catre cine, rogu-va, va fi convocat noul Sinod Ecumenic? Unde sunt acei marl titani duhovnice§ti? Unde eroii i marturisitorii1 care vor asigura integritatea Ortodoxiei? Vai!Astfel de barbap nu vorfi de fata. Locul de frunte la Sinod il vor ocupa indivizi incriminap §i renegap de con tiinta ortodoxa, episcopii rnitropolip tara turma, cu titluri de arte, cu con tiinta frivola, lipsip de simtul raspunderii.

HARALAMBIE D.

6IVASILOPOULOS

Inastfel de condipi1 ap-zisul Mare Sinod va e ua jalnici are sa devina sursa noilor catastrofe duhovnice ti pentru lumea ortodoxa".

Prin urrnare1 vrajma ii Ortodo:xiei se lupta sa tarasca Sfanta noastra Bisericain schisme1 dezbinari i eresuri. Uneltesc impotriva ei ecumeni tii i necredincio ii.

0 cornisie pregatitoare1 nurnita 11inter-ortodoxa"1 care ne pregate te subiectele de discutat1 ii are sediulla Geneva unde 1 dupa cum se tie1 este i sediul ecumenismului!

Aducem insa la cuno tina patronilor intunecap ai ecumenismului ca in zadar se lupta sa ne atraga in cursa. Ortodo:xia privegheaza. Planurile ecumenismului vor fi zdrobite deoarece sunt impotriva lui Hristosi a Bisericii.

Socotim1 cu toate acestea1 de datoria noastra sa chemam cleruli poporul ortodox la veghere1 caci lupii vor sa devina pastori in turma lui Hristos! Asta este ceva despre care top trebuie sa fim in tiintapJ ca sa putem vedea corecti sa ne impotrivim cum se cuvine.

III. Simpozioane ecumenice

Ecumeni tii mai folosesc i 11simpozioane ecumenice". Le organizeaza cu membri laici1 ca acela ce a avut lac la Athena in 19691 avand drept obiectiv fixarea sarbatorii comune a Pa telui.

Sarbatoarea Pa telui au stabilit-o in anul 325 la Niceea1 Sfinpi Parin iPurtatori de Durnnezeu1 in cadrul primului Sinod Ecumenic1 iar acum oarecare congresi ti laici apa inand unei organizatii dubioase nurnita 11DRAGAN"1 vor sa o modifice. Ca atare1 ecumenismul i 11Consiliul Mondial al Bisericilor" se straduiesc ca i prin alte rnijloace sa desfiinteze Sfintele Canoane i Tradipa Bisericii Ortodoxe.

Impreuna-sarbatorirea este un tertip al ecumeni tilor cu scopul de a provoca agitapei tulburare in randurile ortodoqilorJ cati dihoniiJ certurii schismeJ ap cum s-a intamplat in chestiunea calendaristica din 1923. Organizatorul simpozionului1 marele om de afaceri Dragan voia sa-i impuna perfidul sau

11simpozion ecumenic" deasupra Sfintelor Canoane. lata ce au spus despre hotararea soborniceasca de la primul Sinod Ecumenic din Niceea1 care a stabilit

data sarbatorii Pa telui:

ECU NISMU Q5

HARALAMBIE D.

8IVASILOPOULOS

11E vorba - au zis - de o simpla regula de tipic introdusa de oameni, a caror modificare se afla la latitudinea noastra''!

Adica Dragan afaceristul, comerciantuli targovetul, este totuna cu Sfintul Spiridon, Marele Athanasie, Sfintul Nicolae?!Ce lipsa de respect!...Acei barbap sfinp ce au luat parte la primul Sinod Ecumenic, Parinpi de Dumnezeu purtatori au - potrivit lui Dragan - aceeai autoritate ca §i indivizii de la

11simpozioanele ecumenice". Mai rau nici ca se putea! Dar ce altceva sa ne fi a§teptat de la ecumenismul antihristic? Ba chiar are obraznicia acest individ sa propuna patriarhului ecumenic fondarea de Facultap Teologice cu profesori §i studenp aparpnand diferitelor confesiuni!

Acesta este haosulin care ecumenismul vrea sa ne surpe.Astea sunt intenpile unioni§tilor care incearca sa le puna in aplicare §i prin ,simpozioanele ecumenice", pe linga multe altele. Dar dad vor sa sarbatoreasca Pa tele in comun cu ortodoqii, atunci de ce nu revin la Biserica Ortodoxa, ereticii papistaii protestanp? Dar nu! Planurile lor sunt viclene. De aceea convoaca

11simpozioane ecumenice" ca prin ele sa izbuteasca - in masura in care pot - concretizarea lor.

IV. Comunismul

Ecumenismului, dupa cum am mentionat deja, nu ii pasa de dogme i credinta lui Hristos. Ba dimpotriva incearca sa desfiinteze orice dogma. Prin anularea, desfiintarea §i relativizarea tuturor dogmelor else straduie te ca scopul lui final §i satanic sa fie incununat de succes.

tie insa destul de bine ca eel mai mare inarnic al sau este dogmai mai cuseama dogma Bisericii Ortodoxe. De aceea face totul ca s-o distruga. Nu §OVaie sa colaboreze pina §i cu comunismul ateu.Sa nu ti sa para, cititorule, acest lucru ie§it din comun!

Amindoi joaca acela§i joe perfid pe seama cre§tinismului, incercind fiecare din ei sa in§ele §i sa ci§tige teren in detrimentullui, deoarece niciunul din ei nu crede in Durnnezeu.

Sunt amindoua unelte ale antihristului, dar cu chipuri diferite. Comunismul este constrangere, asemenea fiarei din Apocalipsa. Iar ecumenismul este erezie, asemenea proorocului mincinos din Apocalipsa.

lnsa1 colaboreaza. De altminteri1 asta ne-o dovede te atitudinea CMB-ului fata de prigoanele la care este supusa Biserica Rusa1 care sufera sub jugul comunismului ateu.

In nicio adunare oficiala sau neoficiala a CMB-ului1 nimeni dintre ecumeni ti n-a scos o vorba de simpatiei impreuna-patimire fata de milioanele de cre tini ce-au marturisiti marturisesc pentm credinta in Hristos1 pe teritoriul Uniunii Sovietice1 de mai bine de jumatate de secol!

CMB-ul1 dupa ce a reu it prin amenintari apocaliptice - adica prin aceste prigoane - sa determine Biserica Rusa sa devina membra a lui1 mai pe urma a lasat de izbeli te popoml cre tin-ortodox ms.

Scopul sau nu a fost sa protejeze cre tinismul persecutat1 ci sa atraga la sine partida bisericeasca supusa statului comunist1 in folosul ecumenismului.

Prin urmare1 ap stand lucmrile1 s-a ajuns ca1 in timp ce popoml ortodox ms impovarat de prigoane salbatice a luat calea catacombelor1 CMB-ul sa pastreze o tacere de mormant.

Nu protesteaza vehement pentm bisericile ce se inchid in Rusia1 dei tie foarte bine ca din 73.000 de biserici ce erau in Rusia inainte de 19171 doar20.000 erau deschise in 1952i din 7.000 cate erau la sfar itul anilor '70 este greu de crezut ca astazi mai sunt deschise 5.000!

1,Autoritatile politice ale Moscovei sunt dintre cele mai dure din cate a cunoscut istoria lumii"1 spune Mitropolitul Filaret1 intaistatatorul Bisericii Ruse din diaspora. i subliniaza: JJCmzimea lui Nero i ura lui Iulian apostatul impotriva cre tinismului palesc in fata acestora1 adica a autoritatilor politice de care spuneam".

CMB-ul ignora catacombele de astazi

Atat de cumplita este prigoana in Rusia - despre care CMB- ul tace male - incat1 ca sa scape de urgia comunismului ateu luptator impotriva cre tinismului1

m ii dreptcredincioi fac adunari tainuite ca pe vremea catacombelor din Biserica primarai savar esc cele sfinte departe de lumea de afara. Toate astea 1CMB -ul le tie foarte bine1 cu certitudine1 dar in ciuda tuturor acestora

HARALAMBIE D.

8IVASILOPOULOS

pastreaza o tacere condamnabila.

Aceasta tacere a CMB-ului a fost infierata de intaistatatorul Sfantului Sinod al Bisericii Ruse din diaspora, Mitropolitul Filaret, in epistola, de o insemnatate cople itoare, pe care a trimis-o catre toti episcopii ortodoqi, in iulie 1969. Si iata ce spune Ierarhul:

,Bune sunt manifestarile de impreuna-patirnire cu cei ce pier de foame inBiafra, pentru cei ce sufera de pe urma ciocnirilor armate ale Orientului Mijlociu sau Vietnam. Insa ele acopera drama umana din zilele noastre? E posibil ca membrii CMB-ului sa ignore complet persecutiile religioase din Uniunea Sovietica? Tree cu vederea faptul ca acolo imparate te faradelegea; ca atatea mii de biserici se demoleaza; ca mucenicii credintei se numara cu rnilioanelei ca Sfanta Scriptura nu se mai tipare te iar imp5.rtireai difuzarea ei se pedepse§te cu munca silnica. De ce se fac ca nu vad toate astea? De ce trateaza cu indiferenta faptul ca se interzice copiilor invataturile de baza religioase i participarea lor la Durnnezeie tile Slujbe? De ce nu le pasa de milioane de surghiuniti pentru credinta precumi de copiii rapiti de langa parintii lor ca nu cumva sa primeasca vreo educatie religioasa?

De buna seama ca toate astea sunt cunoscute celor ce citesc presa. Dar despre ele nu se face nici cea mai mica aluzie in deciziile CMB-ului.

Preotiii levitii ecumeni ti tree pe alaturi in tacere §i cu indiferenta pe Ianga cre tinii prigoniti din Uniunea Sovietica, tara ca macar sa le arunce vreo privire. Pastreaza tkerea fiindca reprezentantii oficiali ai Bisericii Rusiei, dei este §tiut foarte bine, neaga existenta unor astfel de persecutii, spre a-i multumi pe conducatorii politici.

Ace ti oameni nu sunt liberi. Vrand-nevrand, sunt nevoiti sa spuna ceea ce ledicteaza Moscova comunista. Greutatea persecutiilor ii face sa fie, mai degraba vrednici de compatimit, decat de osandit.i fund robi morali ai ateilor, nu pot fi reprezentanti autentici ai Bisericii Ortodoxe Ruse, care sufera i e privata de drepturi, redusa la tacere §i azvarlita prin ternnite sau ascunsa incatacombe".

adar, cu comunismul ateu colaboreaza ecumenismul ca sa-i puna in faptaplanurile lui demonice. 0 dovada reala a colaborarii CMB-ului cu comunismul ateu este faptul ca, sub pretextul ajutorarii popoarelor subjugate §i intensificiirii mi carilor de eliberare, sustifle economic cu rnilioane de dolari pe comuni§ti in diferite coltllfi ale lurnii... Nu insa §i pe marturisitorii ortodoqi ce sufera silniciiinUniunea Sovietidi.

V. intrebuinteaza ,calul troian"

In epoca noastra lupta antihri tilor impotriva credin ei Ortodoxe, impotriva lui Hristos, este una perfida, care nu iese in prima linie. Ecumenismul intrebuin eaza in aceasta lupta maqava, metoda calului troian. Capitala Troiei antice, llios, era cu neputina de cucerit, dupa cum se tie. Timp de 10 ani s-au razboit grecii sa o ia in stapamre dar nu puteau. In cele din urma, la sfatul iscusitului Ulise, au nascocit calul troian, ce era un imens cal din lemn. In pantecele lui s-au ascuns razboinicii greci. Restul oastei a incetat asediuli s-a ascuns departe in insula Tenedos. Troienii cand au gasit la porple cetapi calul, au vrut sa ilbage in cetate.i pentm aceasta au darmat zidurile, caci nu incapea pe poarta.i de bucurie, in acea noapte unii chefuiau, iar altii dormeau tara grija. Razboinicii greci, ce erau ascuni in cal, au ie it afara, au deschis porple cetapi i astfel au intrat in cetatei ceilali ostai greci, care se preracusera ca parasesc lupta.i aa a cazut invincibila Troie...

La fel faci ecumeni ti astazi. Nu razboiesc Ortodoxia numai din afara, ca pana azi, ci au introdus mijloace perfide. Randuiesc in functule biserice ti corespunzatoare oamenii lor. Iar aceste marionete otravesc phroma Bisericii.

Otrava ereziei nu vine, nu este propovaduita, nu este introdusa doar din afara. Este inserata in Tmpul Bisericii lui Hristos, treptat, de catre unii capi biserice ti, ce au uitat ca sunt doctori duhovnice tii au ajuns acum vanzatori i calai.

Otrava ecumenismului este adusa in Biserica Ortodoxa de catre unii teologii clerici care au primit bursa de studii in strainatate uncle au plecat pentm studii. Ar fi trebuit ca ei sa fie ravnitorii pazitori ai Credin ei, dupa cum ne inva a Domnul i precum Apostohi ne-au propovaduit, iar Sfintii Parinp ne-au predanisit.

Ace tia insa, se furi eaza in Biserica, in Faculta ile de Teologiei in func ii biserice ti inalte i de acolo, fie ei patriarhi, arhiepiscopi, mitropohp, clerici, ieromonahi sau teologi moderni ti, lucreaza cu zambetul pro-unionist pe buze, pentm a submina Ortodoxia. Devin vrajmai din umbra, acele mae blande in aparen a, dar care zgarie rau, aa cum zice proverbul.

Ei, prin laxismuli atitudinea lor caldicica faa de dogma, ce ii caracterizeaza,

deschid porple Ortodoxiei, ca sa intre vrajma ii inlauntml bastionului nejefuit al

,

Bisericii celei Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca. Ace tia, fie intru cuno tinta, fie intru necuno tinta, devin in acest mod du mani de moarte ai Ortodoxiei.

Astazi, ecumenismul i-a schimbat felul de a actiona. Nu indrazne te sa lupte faa in fa a, aa cum o taceau pana mai ieri vrajma ii Bisericii. Astazi ucid cu surasul pe buze. Imbrati eaza, chipurile, din dragoste pe cre tinul ortodox i, strangandu-1in brate, inceardi sa-l sufoce.

Ecumenismul, in zilele noastre mai cu seama, nu dispune doar de un singur fel de a actiona. Folose§te imense ma inarii de asediu, cu nenumarate anne de ofensiva. Lanl intenpilor sale ascunse este nedepistat. Ea lucreaza in ascuns.tiu du§manii credinteica. redutele nu cad atat din afara, pe cat dinlauntru. lnsa

ascund toate asteai ne ucid cu "ging ie", cu zambetul pe buze. Merita in acest punct sa redam povestea caracatitei.

Povestea caracatifei

Fericitul Fotie Kontoglu51du§man de neimpacat al ecumenismului i

ravnitor al Credintei Ortodoxe, vorbind odata despre ,,Mi carea Ecumenica" cu ieromonahul Pantelimon din Boston, i-a spus i povestea caracatitei:,Potrivnicii de azi ai credin ei §i ai neamului, parintele meu, sunt mai primejdio i decat cei din vechime, deoarece ne in eala prin infati area lor blandai ni se arata ca inofensivi. A§a cum sunt acele capcane otravite - a a-zisele «bunuri culturale», ca: spectacolele; divertismentele, turismul etc. Astfel de du§mani partara rautate i incapabili sa ne facii vreun rau, pentru ca nu sunt salbatici laaratare, ci vicleni ca §i cainii care te mu§ca pe la spate tara sa latre. De cei dintai te poti pazi, insa de ceilalti nu, incat te poti primejdui pana ce mai au putifl §i te inghit, a§a cum aratai o poveste pescareasca, pe care ti-o voi spune:

lntr-o zi statea o caracatita cu puiul in mare §i la un moment dat puiul este prins cu o piasai tras afara. MicutuJ strigala mama lui:

Mama, m-au prins!- Nu te teme, copilul meu!iiraspunse ea.

.\1Fotios Kontoglu (1895-1965) - pictoqiscriitordinAviali (Kzdonic)- AsiaMidi.Atostprimulcare a reintrodus in arta bisericeasca pictura biz.mtina, inli\turand astfel pkiura realist!\ de intluentJ. ocddentala, stratna de Tradi(ia milenara a Bisericii Ortodoxe.(n. ed.)

HARALAMBIE D.11Q IVASILOPOULOS

Mama, rna scot din apa, rna izbesc de pietre, striga iar micuttJl. Nu te teme, copilul meu!Ma fierb in oala! Nuteteme!Ma mananca, rna mesteca in gura! Nu te teme, copilul meu! Mainghit!Nuteteme!Mama, beau vin!Ah! Te-am pierdut, copilulmeu!

Povestea vrea sa spuna, parinte, ca toate chinurile cmnte prin care a trecut puiul de caracatita nu erau de moarte, nid prinderea, nid lovirea de stand, nid cuptul, nici fiertul, nid mestecatul. Dar cand mama lui a auzit ca beau vin cei ee-l prinsesera - dupa ee-l mancasera - ca sa-l digere, a strigat: «Te-am pierdut, copilul meu!» Vinul care pare eel mai inofensiv in comparatie cu cutitul i mestecatul, de fapt -i mai ales pentm puiul de caracatita - este eel mai mare du man.a i pentm noi, gredi. Au venit peste noi furtuni cumphte de orice fel,

oameni salbatidi cmzi, udgai cu sabii, landi arme de tot felul: per i, alamani, frand, arabi, turdi alpi. Ne-au macelarit, ne-au spanzurat, ne-au torturat, darn am murit fiindca lupta ne otelea. Am raspuns cu foe la foe. Am avut de-a face cu vrajmai vazupi cumphp.

Acum insa, in vremurile noastre, vrajma ii lupi i-au schimbat parul, dar nu inaravul. Au devenit mi ei ce-p implanta cutitul pe la spate cu zambetul pe buze, prieteni vicleni ce par inofensivi, ba chiar bineracatorii buni sfetnici.

adar, inofensivul vin, care udde caracatita, pentm credinta noastra este ecumenismul".

Acestea spunea i scria feridtul Fotie Kontoglu. i sa nu para nimanui aberapi!

11

HARALAMBIE D.

14IVASILOPOULOS

VI. Momeala progresului

in zilele noaste planul actionat din umbrai videan al ecumenismului a luat mare amploare. Pe meleagurile noastre 1-au strecurat cu eticheta de cultura, de progres. Ni-l prezinta drept un plan frumos i salvator. Acum ne cheama sa renegam credinta noastra §i sa cautam impreuna cu necredincio§ii o alta credinta ,,mai adevarata"! Iar noi, nenorocitii, alergam pe la reuniunile ecumeni§tilori la CMB, de parca ar fi vorba de vizite pe la casele de moda, sa gasim eel mai bun model.

Momeala ,,progresului", pe care ecumenismul o intrebuinteaza pe scara larga, este invenpa sioni§tilor §i masonilor. in "Protocoalele fnteleptilor Sionului", pe noi, cre tinii, ne numesc "secaturi", deoarece ne supun foarte lesneprin cuvantul"progres".In capitolul 1S din "Protocoale" sioni tii recunosc ca:

"Progresul, ca falsa idee, este folosit ca sa intunece adevarul, astfel incatnimeni sa nu-l cunoasca, decit noi ale ii lui Durnnezeui pazitorii lui".

Deci, cind ne vorbesc de "progres", e vorba de un joe perfid, jucat de vrajma ii lui Hristosi ai Bisericii. E vorba de o mare amagire, de un plan satanic. Ecumeni tii ne acuza de stagnare pe noi, ortodoqii, dar ce altceva ne trebuie, de vreme ce avem adevarul intreg? Adevarul nu 11progreseaza'', nu sufera vreo evolupe. Este acelai in veci. Daca s-ar schimba, atunci nu ar fi Adevar.

Vorbind prin anul 1970 in biserica rnitropolitana din Atena, la praznuirea Sfintului Athanasie eel Mare, profesorul de la Universitatea din Atena, Panaghiotis Trembelas, despre linia neclintita a Ortodoxiei, iata ce a raspuns acelora ce acuza Ortodoxia ca ramane in aceleaii ca de-a lungul secolelor se incapataneaza sa ramina neschimbatai nu imbrap eaza "progresul":

Dar ne spun - a zis - va ramane deci Biserica noastra neschimbata? Cevorba-i asta, iubitii mei cre tini? Ce este Biserica? Trupullui Hristos, aceasta este! Dar Hristos «ieri i azi i in veci este acela i». Este deci Hristos schimbator? Nu este nurnit Hristos, «Soarele Dreptatu»? Soarele Dreptatn! Da.i care neghiob va acuza soarele sirnpt ca de mii de ani ii urmeaza aceea§i cale, pe care o tim de la n terea noastra?

Prin urmare daca soarele simpt ar avea o mica abatere din calea lui, pe care o tim ca dintru inceputuri a fast randuita de Creator, ar urma sa fie provocate

catastrofe grozave. Cum deci, nu se va intimpla astai in Biserica lui Hristos,

HARALAMBIE D.

16IVASILOPOULOS

daca ea se va abate de la calea ei1 care nu este revelata de om1 ci de Insui Hristos i Apostolii Sai? «Hristos ierii azii in veci este Acela i»1 striga Apostolul. Nu este Hristos Soarele dreptapi? Iar Biserica este Tmpullui Hristos. Este Insu i Hristos dainuind peste veacuri".

Cu momeala a a-zisului progres1 a adar1 ecumenismul incearca sa ne smulga de la Unicul Adevar al Bisericii lui Hristosi sane amnce in bra ele rninciunii i amagirii1 ale antihristuluii satanei.

Vli. "Bombonica" dragostei

Ecumenismul este du manul de moarte al Ortodoxiei. Curentul sau incearca concretizarea unei uniri for ate1 exterioare1 a Ortodoxiei cu papismul i confesiunile protestante. La aceasta unire rnincinoasa suntem chemap sa lepadam credina noastrai sa acceptam 11supremapa" i11infailibilitatea" papei. Sa acceptam adica 11erezia ereziilor" dupa cum a zis cinstitul dogmatist sarb1

ArhimandritulJustin Popovici.Insa aceste doua erezii ale papismului1 supremapa i infailibilitatea 1

deformeaza dogma Bisericii1 de vreme ce papa se propovaduie te pe sine drept singura voce infailibila... Ne cheama sa ne lepadam pe aceasta cale de titanii Ortodoxiei: Sfantul Marcu Evghenikos i top aparatorii Ortodoxiei 1

Marele Fotie1 Sfantul Grigorie Palama1 Sfantul Nectarie tacatorul de rninuni1

cares-au luptat impotriva papismului1 aparand Ortodoxia. Ne cheama sa calcam in picioare toate hotaranlei dogmele Sinoadelor Ecumenice. i ne cheama la aceste fapte sinucigae in zilele noastre 1 din pacate1 chiari Patriarhul Ecumenic cu teologii moderni ti! Ecumeni tii JJortodoqi" dispre uiesc in aa masura dogmele credin ei1 ca nu-i de rnirare auzind pe patriarhul Athenegoras spunand ca eresul infrico ator Filioque1 ce deformeaza dogma Sfintei Treirni1 nu constituie un impediment pentm unire1 ci este puri simplu o datina!i totu i acest eres a fast caracterizat drept 11blasfemie i glas luptator impotriva lui Durnnezeu" de catre Marele Fotie.

Unirea la care ecumeni tii ne cheama cu amabilitate1 curtoaziei mgaciuni comune1 este cu neputin a1 fiindca pentm Ortodoxie ar insernna tradare a Credin ei.i totui ne cheama la asta in numele 11iubirii". i-au concentrat pe

11iubire" toate foqele. 1)ubirea primeaza"1 ne spun. Fac valva in juml unui

11dialog

ECU NISMU 1113

HARALAMBIE D.

18IVASILOPOULOS

al dragostei"1 la care credinta i dogma ortodoxa este data la o parte cu desavaqire. Iubire da1 dar i Adevar. Mai intii Adevarul i apoi dragostea. Dragostea fara Adevar nu exista. Dar ei nu se pocaiesc. Vor sa ne corupai sane inghita ca lupul din fabula lui Esop. Se cuvine sa o arnintim ca cititorul sa inteleaga ce fel de dragoste au ecumeni§tii:

Se zice ca lupul imbatranise §i nu mai putea alerga ca sa prinda rnielul §i sa-lmanance. De aceea a schimbat tacticai zise catre nevinovatul rniel:

-De ce1 bunul meu mielut1 sa trairn departati §i despJ.rtiti? Se cade sa uitam cele vechi. Vino incoace sa traim de-acuma in dragoste §i frape §i sa fim una.

-De buna seama1 ii raspunse acela. De vin langa tine1 negre it vom £ una1 fundca ai sa rna mananci. Am sa £u in burta ta §i atunci n-o sa mai fim doi) ciuna!

Utopia

Mulp ecumeni ti proveniti dintre ortodoqi, suspn cu naivitate ca Ortodoxia trebuie sa colaboreze cu heterodoqii in iubire1 ca sa-i atraga la Ortodoxie. Asta ar fi un lucru imbucurator. Din nefericire insa1 asta se dovede§te a £ o utopie atata timp cat din aceasta comuniune1 Ortodoxia este in primejdie totala.

Pururea-pomenitul arhiepiscop al Americii1 Mihail1 a atras atentia asupra pericolului ce arneninta Ortodoxia din partea ,mi carii ecumenice" a CMB-ului.A caracterizat drept naiv gandul ca e cu putinta sa reu§im1 incetul cu incetul1macar §i pentru pupn luminarea papista ilor §i a protestantilor §i sa-i facem ortodoqi a§a cum ecumeni§tii suspn in chip neghiob.,,Acest lucru-a zis - dupa umila mea parere1 este utopiei iluzie. lntre timp insa, se petrece contrariul din pacate. Ma gandesc la victimele propagandei protestante din Grecia i pretutindeni.Si exact pentru acest lucru noi 1 in America1 suntem foarte pruden? in relatiile noastre cu protestantii... adar, de cand am venit in America, nici eu1

nici altcineva din ceilalp apte episcopi ajutatori ai mei1 n-a calcat vreodata pragul vreunei biserici protestante".i astea le zicea pururea-pomenitul in 1956.Insa1 cats-au schimbat de

atunci lucrurile! Ecumeni§tii contemporani nu tin searna de nirnic. Se menpn in cobodi§ul pe care au apucat.ln loc sa pna linia ortodoxa nefalsi£cata1

in loc sa se

HARALAMBIE D.

20IVASILOPOULOS

lupte pentru traditia Dascalilor a toata lumea ai Bisericii, frecventeaza adesea i au relapi stranse cu ereticii apuseni in numele dragostei.

i actualul Iacov alAmericii

Iar arhiepiscopul actual al Americii, Iacov, a uitat cuvintele pururea pomenitului sau predecesori acponeaza scandalos prin comportamentul sau fata de papistai i protestanti. Este numit de catre organizatia antihristica evreiasca intemationala ,Bina-i-Berith": ,barbatul anului".i ce-i mai rau e ca avocatul evreu Frank Goldman, in calitate de pre edinte de onoare a Lojei intemaponale evreie ti ,Bina-i-Berith", la o receppe religioasa i-a inmanat premiul ,Barbatul anului", deoarece la Congresul General al CMB-ului a introdus decizia unanima impotriva antisemitismului (N. Psarudaki, Puterile fntunecate ?i Cre?tinismul).

Deci acesta este rolul actualilor capi ai Bisericii? Sa ia apararea evreilori sauite ca sunt conducatori responsabilii pastori duhovnice ti? Asta este totul, adica sa doh1ndeasca un oarecare premiu lumesc,i mai ales de la organizapa antihristica ,Intemaponala Evreiasca"? 0 stare mai nenorocita pentru arhiepiscop nici ca exista.

Astazi vedem adeverirea cuvintelor pururea-pomenitului Arhiepiscop Mihail,i temerile sale pentru ,victimele propagandei protestante din Grecia i de pretutindeni", devenind realitate tragica.

Vedem pe ecumeni tii Fanarului ca sunt de acord cu teoriile eretice ale protestanplor. Ne tradeaza!

Unire, dar nu in prejudiciul papismului

In timp ce ecumeni tii Bisericii Ortodoxe calca pe alaturi, facand gre eli tragice i cumplite i devenind pricini de sminteala, primejdioase pentru Ortodoxie, in numele dragostei, papismul ne-o spune !impede can-are de gand sa jertfeasca ceva de dragul unirii.

Pe 19 aprilie 1970, papa Paul al VI-lea a declarat: ,Noi nu putem concepe ca restabilirea unei uniri sincere intre romano-catolici i Biserica Ortodoxa Rasariteana sa se faca in detrimentul Bisericilor Catolice din Rasarit i a

ECU NISMU Ill5

HARALAMBIE D.

22IVASILOPOULOS

imparta irii comune a credintei, prin care va fi inlaturata dogma adevarata, generandu-se confuziei autoamagire".

Adica ,Bisericile Catolice din Rasarit" - spune papa - vor ramane neschimbate. Uniatia va ramane neschimbata. N-au decat ortodoqii sa se uneasca cu papismul, Uniapa va ramane la fel. Papa vrea unirea, dar in intelesul unei supuneri din partea Ortodoxiei in fata papismului. Nu deci in intelesul unei lepadari, in vreun fel sau altul, a suprematieii infailibilitatfi! Vrea sa acapareze Ortodoxia. Iar asta este ,dragoste"!

,Dragostea'' leului imbatranit

Cat de potrivita este fabula lui Esop cu leul! Leul, eel mai puternic animal, spaima pustiuluii a junglei, cand a imbatraniti nu se mai putea hraru, caci iiera cu neputinta sa vaneze animalei sa le manance, atunci a recurs la 0

tactica vicleana. A trimis veste la toate animalele, chemandu-le in pe tera lui ca saincheie pace cape mai departe sa traiasca in armoniei dragoste!

Cele mai multe crezura vorbele luii mersera rand pe rand la culcu ullui. Dar acolo leul le prindeai le manca. Se hotfuii vulpea cea ireata sa mearga, dar ea statea departei nu se apropia de vreme ce vazu in jurul pe terii oasele animalelor de mai inainte.-Vino, ii zice leul. Apropie-te sa stam de vorba. Nu te teme. S-a dus de

arum cu ura. S-a terminat cu cele vechi. Acum vom trai in iubire.-Nu,iiraspunse vulpea. Nu vin, ca o sa rna mananci.-Cine ti-a zis ca am sate mananc? la-o u or! Eu te iubesc. Vom trai de-

arum incolo in fratiei iubire.Ai cuvantul meu de onoare.- Da!iiraspunse, o sa am cuvantul tau de onoare, darvad aici ceva oase!La fel face i papa. A vazut ca folosind bata, prigoanele, sabiile, bataile i

chinurile, n-a ispravit nimica. Nu poate prinde pe ortodoqi. De aceea a schimbat tactica. Arum ne vorbe te de dragoste. de iubire. Sa uitam cele vechi i sa traim ca fratfi. Dar noi, ortodoqii, trebuie sa avem intelepciunea vulpii. Sa nu ne incredem in sloganurile de iubire, pe care ni Ie-aruncii in ochi ca sa ne prindai sane inghita!Ci sa zicemi noi:- Vedem ca mentfii sprijini uniatia. Atata timp cat fad asta, inceteaza de a

mai vorbi de dragoste!

HARALAMBIE D.

24IVASILOPOULOS

Ar trebui sa repetam cuvintele lui Laocoon 52 catre troieni ca.nd ace tia voiau sa bage calul troian in cetatea lor: 11Temeti-va de cei ce va aduc daruri!" Troienii nu 1-au ascultati au papt-o. Atenpe insa sa nu papmi noi ortodoqii la fel! De aceea strigam cu glas de tunet tuturor:

Pazip-va de papistai i ecumeni ti ce aduc daruri i propun cele ale dragostei!!!

VIII. Schimbarea datinUori obiceiurilor

Fiecare popor1 i mai ales poporul grec1 are in viata lui diferite datini i obiceiuri. Datinilei obiceiurile grecilor sunt prin excelenta bunei curate. Astfel noi1 grecii1 avem datinii obiceiuri la na tere1 botez1 logodna1 nunta1

moarte1 sarbatori1 litanii1 posturi1 la diferite munci. Poporul nostru are arta lui1

felullui dea se distra} ca.ntecelei dansurile lui.

Aceste datini i obiceiuri definesc cultura fiecarui popor idau o caracteristica a viatn acelui neam. Ele tiD pe om strans legat de neamul sau. Ele intensifica trairile credintei.

Grecul se pome te de la marginile lurnii1 pe uncle ii duce existenta 1 ca sa vada Sfantul Epitaf i sa praznuiasca Pa tele in satul sau. Putea deci ecumenismul sa lase toate acestea (traditia1 datinile i obiceiurile) neatinse, el care vrea nivelarea tuturori a toate, oamenii neamuri?

Ecumenismul, in preocuparea sa mai larga, love te in orice are vreo legatura cu datinilei obiceiurile bune, orice este legat de traditie.In toate cultiva un climat de internationalism. Nu vrea ca omul sa traiasca ata at de izvorul purtator de viata al traditieii istoriei sale.Nu vrea ca fiecare popor sa traiasca aproape de credinta lui, pentru ca atunci jocul ecumeni tilor ar dagre .

Ecumenismul ne vrea nepasatori fata de fiecare credinta sau ideal. Ne vrealipsip de simturi i drogap ca sa nu avem nici macar dorinta vaga de a ne impotrivi. Ne vrea 11gata de taiere" ca sa nu mai existam ca popor ortodox cu credinta ortodoxa.

Ill52 Personaj legendar grec. S-a opus aducerii in cetate a calului prin care aveau sa fie invin i.

ECU NISMU 7

HARALAMBIE D.

26IVASILOPOULOS

Organizapile tiutei ne§tiute ale ecumenismului s-au impanzit dupa un plan satanic i razboiesc cu arme nebanuite datinile noastre, obiceiurile noastre, tradipa noastra, izvorul de viata limpede al poporului nostru. In locul datinilor sanatoase ale grecilor, intra moda nebuneasca, cantecele i muzica modema, curentul de europenizare, imoralitatea, pansexualismul, surogatele de arta, hippismul, nudismul.Iar toate astea se transmit in toate statele din lume.

lncearca sa ne indeparteze de datinile §i obiceiurile noastre, de radacinile viepi noastre ca neam. Cu modernismul ne exileaza din inima §i sufletul neamului nostru. Ne inoculeaza microbul admirapei exagerate pentru tot ceea ce este strain, ca sa ne instraineze de tradipe. Agenpi ecumenismului voluntari sau nu, cultiva in noi nepasarea §iura pentru tot ce e grecesc. Ne instraineaza de cantecul popular autentic, de onestitatea transrnisa de la parinp, de omenie, bunatate §i alte valori. Ne cultiva repulsie §i suspiciune fata de orice este autohton. $i ne aduc orice rau §i stricaciune ce este odraslita in Europa. De la muzica §i cantece pana la hipism §i ecumenism!

Ce insearnna toate astea? Ele nu sunt nimic altceva, tara numai un sistem de lupta pe mai multe fronturi a ecumenismului, ce incearca in orice chip sa se infiltreze peste tot §i sa strice toate ca scopullui sa aiba succes.

Dezradacinarea datinilori obiceiurilor grecilor este capul de pod aldu manilor credinteiiai patriei.

De altminteri toate astea sunt in conformitate, in mod curios, cu ceea ce programase sinodul intemaponal in ,Protocoalele Intelepplor Sinodului" acum mai bine de §aptezeci de ani. Acolo, printre altele, sunt scrise §i urmatoarele despre cre tini: ,Ca nu cumva meditand prea mult sa izbuteasca ceva, ii vom face caprin distractn, jocuri de noroc, agrement, pasiuni, case de toleranta, sa nuse mai gandeasca 1a toate astea... Nu dupa mult timp vom propune prinintermediul mass-mediei intreceri artistice, sportive. (concursurile de frumusete, se vede, sunt nascociri mai noi de-ale lor, n. aut.). Interesul pentru acestea va preintampina definitiv impotrivirea cu duhul a celor in cauza, cad altfel arfi trebuit ca, de nevoie, sane luptam impotriva lor".

Nu credem ca mai este nevoie de comentarii...0 spun limpede, ca vor abate atenpa noastra in alta parte, ca sa-§i faca

treaba lor nestingheriti! De exemplu, fotbalul. Acest joe barbar, au reu§it sa-l

faca sa fie

HARALAMBIE D.

28IVASILOPOULOS

adorat de tineretullumii intregi. Lovesc deci in datinii obiceiurii abat mintea oamenilor spre interese deprte.

IX. Tineretul

Era cu putinta ca ecumenismul sa nu foloseasca la momentul oportun i tineretul astfel incat sa-i reu easca scopul? Ecumeni ti, indeosebi, incearca sa nimiceasca orice zvacnire a tineretului. In tineret i-au pus ei nadejdea. Se lupta sa puna pe aceeai frecventa pe tinerii din intreaga lumei sa-i direcponeze spre scopul lor. Vor adica sa faca pe top tinerii una. Sa aiba aceleai preocupari: distracpile, dolce-vita, jocurii dezinteres fata de toate celelalte. Dezinteres fatade religie, patrie, farnilie. Vor ca tineretul sa fie o masa de indivizi care nu tiu ce vor, astfel incat sa-i atraga la scopurile lor.

Ii doresc un tineret bolnav, caldicel i neputincios in a apara credinta, Ortodoxiai patria lor. Un tineret pe marginea prapastiei, care sa cada - tara impotrivire - in cursele du manilor lui, in imbrap area ecumenismului cea purtatoare de moarte.

A§adar, du manii no tri se lupta sa destrame i sa indobitoceasca marea sursa de energie: tineretul.

De aceea prin tiparituri bolnave, scene de teatmi secvente de cinematograf i televizor distmctive, cantece oribile, muzica cu ritm salbatic i prin toate roadele straine ale depravarii morale, lovesc in tineretul nostm.In toate tarile ce se numesc ,avansate", au creat o literatura obscenai respingatoare. Drogurile secera tineretul de pe tot globul. Toate astea au drept scop ca sa atraga tineretul de partea lori sa-l descre tineze. Insa ele nu servesc nimanui, ci doar planurilor infrico atoare ale puterilor intunecatei ale ecumenismului.

In ,Protocoale", uncle sunt expuse planurile sionismului internaponal, ale masoneriei, citim urmatoarele lucmri infrico atoarei apocaliptice: ,Am ca tigat i pervertit tineretul cre tin prin educatie bazata pe principiii teorii mincinoase, ap cum tim,i care au fost insuflate de noi".

A§a incat ei insufla tot ceea ce este vatamatori ca tiga de partea lor tineretul nostm. Nu vedep uncle i-au adus?

Tinerii hippy

Fenomenul hippy nu e intamplator. A trecut prin multe stadiii o pregatire distructiva de multi ani, ca sa pregateasca de mai inainte un tineret drept prada u oara pentru ceea ce urmaresc ecumeni tii prin planurile lor intunecate. L-au plamadit incetul cu incetul. De aceea, de vreme ce tinerii hippy sunt dezinteresati de toate, fuc jocul ecumenismului. Ii preocupa §i pe ei unirea religiilor. Base grabesc1 in felullor1 sa ajunga la o religie a ecumenismului.

Cunoscutul sociolog francez Edgar Moren1 vrand sa stabileasca cu preciziece este aceasta mi§care hippy1a mers in Califomia1 ca sa-i cunoasca indeaproape1 sa vorbeasca cu ei1 sa priceapa ideilei crezullor. Dupa ce trai acolo langa ei, s-a intors in Frantai §i-a publicat impresiile. Vorbind despre religia lor a zis printrealtele: 11Am impresial a aCCentuatl Ca 0 nOUa religie e pe Cale Sa Se naSCa,i Ca celebrarile ce au loc ne amintesc de ceremoniile ezoterice ale vechilor religii. Ce este aceasta religie? Ea a imbra?§at budi§ti1 trotki§ti, maoi§ti, adrniratori ai bibliei, prieteni ai pacii".

Nu-i asta planul ecumenismului? $i mai jos1 referindu-se la filozofia tinerilor hippy, spune ca ea se rezuma ,,sa creeze o cultura ce va succede cultura actuala a lurnii civilei care sa constituie o amestecare de diferite religii de pe glob, din care sa apara un amalgam:o noua religie".

Adica §i tinerii hippy i-au mobilizat toate foqele ca sa contribuie, prin modul lor de viata §i obiceiurile lor inimaginabile, la reu ita planului final al ecumenismului!

Ei, fire§te1 se grabesc ca scopul ecumenismului sa ajunga la final1 care esteinchinarea la satana, precum se dovede te din ceremoniile magice §i satanice ce le fac, a§a cum s-a descoperit la procesul criminalului Manson, supranurnit,satana" din America.

11Guvemul mondial va fi condus de satana", s-a descoperit in timpul procesului sau. Unul dintre martorii de la proces a declarat ca §eful tinerilorhippy credea ca este in acelai timp §i lisus Hristos §i satana!Vedea pe ,Beatles"ca pe cei patru calare? din Apocalipsa. Alt martor a declarat ca Manson credeaca cei patru calareti de la ,Beatles" sunt proroci... Ca omul negru in cele din


urma se va alatura ,familiei" Mansoni ca banda de hippy, al carei ef era, va conduce lumea in numele lui (Lumea Libera 18. 10. 1970).

HARALAMBIE D.

122IVASILOPOULOS

Atunci puterile intunecate au gasit prilejul potrivit sub regele Otto'S, care era

papistai Maue 6 care era protestant. Atunci au desfiintat 420 de manastiri (cele mai marl). Ele, cu frapile lor monastice numeroase, erau bastioanele Bisericii §i ale nearnului. Le-au rapit averile.Azvarleau sfintele icoane, le calcau in picioarei le ardeau. Au confiscat sfintele vase §i podoabele bisericilor. Izgoneau monahiile cu foqa din laca§urile Domnului cu bataii acari. Este adevarat ca, clericii greci autentici, cati laicii credincioi lui Hristosi Tradipei s-au opus la aceste ,reforme". S-au luptat cu vigoare irnpotriva curentelor vatamatoare de europenizare, pe care le promovau puterile intunecate. Astfel de luptatori pentru Ortodoxie au fost destui: cunoscutul cleric Constantinos Iconomos, cu scrierile lui; monahul Hristoforos Papoulakos, ne tiutor de carte dar facator de rninuni, cu predicile sale lnflacarate i rninunile lui; eruditul monah Kosmas Flarniatos cu organizapa ,Ambelos", care a fost indus i otravit de englezii protestanp. Flarniatos a trirnis din Patras in 1840 o epistola catre Parintfi din Sfantul Munte. In ea se poate vedea atacul turbat al puterilor intunecate irnpotriva Ortodoxiei. lata ce scrie:

)n urma cu vreo 40 de ani s-a facut un complot oculti secret irnpotriva Bisericii Ortodoxe a lui Hristos,i de atunci, zi de zi, raul inainteaza fara sa fie perceput, apostazia, propagarea ratacirii, depravarea generala, dezbinanle biserice ti, politice, civile §i farniliare, srnintelile in randul credincio ilor, innoiri i inovatii.

Principalul vinovat i nascocitor al acestei conspiratfi, dupa satana, estemasoneria. Ea a pus in rni§care de atunci, in chip perfid i ascuns, toate popoarele de alt neam ale Apusuluii Rasaritului in aceasta conspiraye.i toate se rni§d §i tind spre acela§i scop: distrugerea pe nesimpte i in masa a toata Biserica, cati desfiintareai pierderea generala a popoarelor ortodoxei inainte de toate a nearnului grecesc. Aceasta uneltire, lucreaza de atunci in toate tanle ortodoxe prin felurite i perfide chipuri, in Rusia, Moldo-Vlallia, Serbia, Bulgaria,i in tot Imperiul Otoman, Anatolia, Egipt i mai cu searna, prin intermediullegii §i sistematic, in regatul Greciei §i in insulele de lungul coastei

·"Otto I (1815-1867)-primulrege al Gredeiintre 1832-1862, dupafaurirearegatului Gre<.ieiin unna razboiului de independenta de La 1821..\6 Georg Mauer (1790-1872)-legist din Bavaria, unul din cei trei membrii ai regentei lui Otto (1833-

1834).Fondator allegislatiei neogrece ti.

HARALAMBIE D.

124IVASILOPOULOS

de vest a Greciei1 uncle masoneria este implicatai are o mare inraurire asupra lucrurilor.

Masoneria incearca sa acaparezei Marea Biserica a Constantinopolului i spre acest scop tind toate colile de azi din Rasarit1 Apusi Miazanoapte1 i toate societatile secrete ce sunt organizate1 chipurile1 sub pretextullibertapi de gandire i religioase1 juramintele impuse 1 noile proiecte de lege i inovapile 1 cea mai mare parte a preseii multi ziari ti 1

smintelile referitoare la credinta ce se aud peste tot) blasfemiii cate alte nenumarate lucruri.

in aceasta uneltire au fast atra i1 prin in elaciune1 pupnii episcopi existenp din Greciai multi alti clerici1 aproape toti oamenii de tiintai cei de neam nobil1 top cap au profesiii pozipi privilegiate 1 top savantii actualii invatatorii 1

i prin ei1 tineretul ortodox este colit1 incat intreaga noua generape a ortodoqilorse primejduie te sa ajunga pe nesimtite in acest naufragiu dezastruos i infrico ator al ratacirii... Acum cu mulp ani in urma1 in insulele coastei de vest a Grecieii in timpul regentei din regatul Greciei1 masoneria a provocat schismele biserice ti i indata a validat legea conform careia Biserica trebuia sa fie administrata de catre autoritati!e civile1 dupa sistemul luterano-calvinist din Anglia. adar in Grecia1 nu doar persoane laice i lipsite de scrupule i necredincioase1 ci insai vrajma ii de neimpacat ai lui Durnnezeu administreaza prin intermediullegiii sistematici fac legea in Biserica.

insai pupnii episcopi care au mai ramas1 nu doar ca au cazut in aceasta uneltire impotriva credintei1 fund considerap 11cozile de topor" ale vrajma ilor1 ci niciunul dintre ei nu-i impline te datoriile biserice ti 1 figurand doar cu numele i forma exterioara1 ajungand1 prin lege1 functionari ai statului1 incat stapamrea cea din veac a Duhului Sfant a incaput pe mainile autoritaplor tara de Durnnezeu1 care de multa vreme pregatesc venirea antihristului.

Prin acest sistem ordinar i ticalos 1 derul este - potrivit acestui duh

de depravare i ratacire- dus in eroare necontenit 1 iar dogmelei Tainele sunt desfiintate lent i imperceptibil1 introducandu-se in loc1 relele credinte ale ratacirii. Conspirapa urmare te ca acest sistem sa se implanteze in

toata lumea1 in toate tarile ortodoxe1 pentru ca prin el sa distruga1 in mod nebanuit i in pupna vreme1 toata Biserica Ortodoxa. in Rusia1 ministerul cultelor de acolo1 care este dirijat de masonerie1 face legea in Sinod in toate cate vrea1 iar in

,

HARALAMBIE D.

126IVASILOPOULOS

Constantinopol, Vogoridis i alp oficiali, top unelte ale masoneriei, tragPatriarhia Ecumenica spre acest scop.

Unul din scopurile acestei urzeli impotriva credintei este i desfiintarea monahismului i, inainte de toate, a celui din Sfantul Munte Athas, care este pana astazi, prin Dumnezeiescul Har, locul viepi monahale prin excelenta i exemplu sfant al trairii ortodoxe. Nenumarate intrigi, pomite dintr-o ipocrizie impertinenta, au nascocit acest plan antihristici maqav,i care intrigi nu am acum timp sale enumar.Una dintre cele multe este, dupa cum se poate observa,,)nstruirea" dupa duhul ratacirii a multor rasofori §i novici, ca apoi din acestaluat sa-i promoveze in funcpa de egumeni in toate manastirile din Sfintul Munte §i dupa aceea ei, fund in fruntea complotului sa raspindeasca srnintelile astfel incat, pe nesimptei fara nici cea mai mica banuiala, viata monahala sa inceteze. Prin atare intrigi, monahismul din insulele de pe coasta de vest a Greciei a fost desfiintati aceleai intrigi acponeaza, de o bucata de vreme, i in regatul Greciei. Complotul are drept tel, pe linga altele, sa traga in ratacire pe toti, dee posibil, aghioritii raspandip pe la metocurile din afara Sfintului Munte.

Foarte multe tulburari se produc in Sfantul Munte, fiindca sub pretextul cererii ragaduintei vietii monahale pricinuiesc sminteli, iar oarecare batrani au doar numele§i chipul de afara de povatuitori.

De aceea se cuvine fata de toate astea multa veghere, ca nu cumva, dinneatentie sa eadem in lepadare de Dumnezeu §i intr-o tradare generala aBisericii".

Ce zice Makryianis despre conspirafie

Despre conspirapa impotriva Bisericii, pe care au pus-o la cale cei de atunci, cu sprijinul curpi regale a lui Otto, scrie in ,Memoriile" sale §i generalul Makryianis'7 eel mai veritabilluptator grec al revolutiei din 1821, infierand-o cu asprime. Ea- spune el- a racut mare vatamare in patriei religie: ,1••• Ace tia au

s- Makryianis Toannis (1797-1864), general Ia Revolutia din 1821, de loc din Dorida, s-a luptat, printre multe altelei pentru elaborareai votarea Constitutiei. Cazut in dizgrape, este arestat in 1852, fiind apoi eliberat dupa 2 ani. A adonnit intru Domnul pe 27 aprilie 1864. Despre el, Cuviosul Paisie Aghioritul (+1994) vorbe te elogios, aratandu-1 a fi unul din adevarapi patriopi ap-aratori ai Credintei Ortodoxe, suspnator al valorilor Biseridi, cit i a celor nationale ( Cuviosul Paisie Aghioritul, Trezire

Duhovniceascii, vol. II, Ed Evanghelismos, Bu<-ure ti 2003,p. 223, n.ed.).

HARALAMBIE D.

128IVASILOPOULOS

adus tarai credinta in halul in care sunti ei instruip de catre cei necredincio i. Pe vremea stapanirii turce ti, turcii nu chnteau o piatra din vechile biserici, iar ace ti amagitori i-au unit interesele meschine cu fanariotii vandup -i cu altii asemenea, contarninati de rnicrobul Europei -i ne-au stricat manastirile i bisericile. Pe unele le-au pangarit, iar altele au ajuns adapost pentru vite. De la astfel de sfinpp, patirniram astea.i de la astfel de indivizi, ostaii civih, dupa ce varsaram rauri de sange suntem in primejdie sane pierdem patriai credinta". 58

Prin urmare, ei mai intai au inceput sa sape ca sa darame din temehi Biserica. Ace ti sernidocp teologii alpi, ce-au studiat in Europa, au dispretffit tradipa i au facut tot ce le-a stat in putinta sa falsifice Adevarul credintei...

Conspirafia astazi

Ecumeni tiii puterile intunecate din spatele lor n-au incetat de atunci sa unelteasca impotriva Bisericii. Pe zi ce trece fac un razboi tara galceava. Ne despart i ne indeparteaza de tot ce este autentic. De exemplu o biserica frumoasa ce vor s-o transforme in obiectiv turistic, iar cultul Bisericii intr-o parada teatrala.

Cu trecerea timpului conspiratia se intensifica. Vrajma ii Credintei Ortodoxe, la orice pas gasesc cate ceva, care, chipurile, nu-i bun in Biserica. Invocau progresul i evolupa. Nu le placea muzica bizantina i incepura s-o schimbe cu muzica europeana. Nu le-a placut farmecul i puritatea muzicii Biserice ti i-au facut totul sa introduca prin biserici coruri de cantarep cu muzica de sorginte europeana. Nu sufereau sa vada privirea sobra a lui Hristos.0 voiau zambitoare, ca sa nu-i mai mustre pentru faradelegii pentru tradarea Credintei. Apoi au inceput sa vorbeasca despre portul barbii. Preotu modemi, cu duh lumesc adapap, tara ca sa-i dea seama, cu veninul ecumenismului, incepura sa-i rada barbile. Le-au ra chetat i scurtat, devenind caraghioi ca mascaricii.

Unii, desigur, au aruncat rasele i reverendele, umbland civil doar in pantaloni, dupa modelul pastorilor protestanti.i am vazut, din pacate, unul caacesta, avand cea mai mare autoritate la Catedrala Mitropohtana din Athena!

58 (Makryianis,Memorii).

ECU NISMU

1125

HARALAMBIE D.

130IVASILOPOULOS

Iar asta o fac ca sa nu mai existe deosebire intre eii pastorii protestanp. Duhullumesc ii face loc intre clerici.i am vazut aceasta maladie strecurandu se cu insistenta in Biserica noastra.

Deci vrajma ii credintei noastre tot gasesc d.te ceva 11anapoda" i ne-o arunca in fata ca astfel sa ciunteasca ceva din Cultul Dumnezeiesc al Bisericii. Scurteaza din Slujbej un Sfinte Dumnezeule 11 canta la repezealaj la feli Sfanta Evanghelie. Trei sferturi de ora sa dureze Sfanta Liturghie. Modemismul promovat de ecumenism ia amploare din ce ince mai mult ca sa faca Biserica lui Hristos lumeasca!

Am vazut in ultima vreme, demontand catapetesmele de 1a biserici imanastiri istorice. Astfel se pierde orice deosebire ce se afla intre Ortodoxie i eterodoxie (papism §i protestantism). Poate ca multi nu sunt con tienp de ceea ce fac.Insa in orice caz, astfel se fac servicii proiectelor ecumenismului satanic.

lata, cititorule, ce mijloace intrebuinteaza ecumenismul §i cei ascuni in spatele lui, masoneria i sionismul,voind sa nimiceasca Biserica lui Hristos. Folosesc filantropia, convocarea diferitelor Congresei Sinoade, Sirnpozioane ecumenicei Comunismul ateu. Inca se mai folosesc de momeala progresului,,bombonica" dragostei, ,calul troian", inlocuirea datinilor i obiceiurilor neamului, subminarea Tradipeii a Cultului Dumnezeiesc.

Sa fie informat poporul despre toate astea, ca sa se impotriveasca din toateputerile. Cu atotputernicul ajutor al Capului Bisericii, Dumnezeu-Omul, planurile lor vor ramane de arte. Iar despre asta suntem absolut siguri. Ne-a spus-o Hristos: ,Si porple iadului nu o vor birui" (adica pe Biserica).

CAPITOLUL VI

PE CINE FOLOSE TE ECUMENISMUL DREPT UNELTE DE-ALE SALE

Sa vedem acum1 pe cine folose te ecumenismul ca unelte ale lui. Sa vedem cine sunt aceia care1 fie intru tiinta1 fie intru ne tiinta1 ajuta scopurilor satanice ale ecumenismului. Sa demascam pe rnizerabilii tovarai de drum ai sai 1 ce au imbratipt aceasta rni care unionista1 tara ca sa-i dea seama caror planuri infemale ale puterilor antihristice slujesc.

1. Pe ereticiPrirniii cei mai buni colaboratori ai ecumenismului tara de Durnnezeu 1 in

planurile sale antihristice1 sunt ereticii1 adica aceia ce se abat de la dreapta credinta i raman cu indaratnicie ancorap in in elarea lor. Ecumenismul imbrati eaza1 cape ni te odrasle ale sale iubite1 pe top suspnatorii ereziilori face totul ca sa nesocoteascai raspandeasca noi erezii. Folose te drept impreuna luptatori pe top vrajma ii lui Hristos i ai Bisericii Lui. Mobilizeaza pe top oponentii Adevarului1 Lurninii1 Ortodoxiei...

2. Pe stapanii lume tiPentru promovarea i izbanda planului sau luptator impotriva

cre tinismului1 se folose te de puternicii lurnii i stapanitorii necredincio i. Folose te ca unelte ale sale pe masoni1 sau guvemanti de state pseudo-cre tini. Cu ajutorul lor1 love te Biserica. Cu stapanirea lor lumeasca i despotica 1

ecumenismul reu e te sa zdruncineJ sa calce in picioareJ ba chiar sa desfiinteze Dreptul divin al Bisericii!

Cu sprijinul unor oameni influenp1 ce tradeaza Ortodoxia1 ecumenismul se straduie te sa degradeze Biserica lui Hristos dandu-i un continut lumesc1 i racandu-o oficiu de stat i corporape 1 persoana juridica de drept public! Ecumenismul propulseaza in functii inalte ale aparatelor de stat1 pe apostatii credintei lui Hristos. i cu puterile lor incearca i reu esc din cand in cand votarea i validarea unor legi potrivnice duhului i literei Dreptului Durnnezeiesc al Bisericii.

Stapanitorii lurnii1 ce sunt dirijap de ecumenism1 cred ca1 prin egoismul isernidoctismul ce-i caracterizeaza1 pot conduce Biserica1 nu acolo uncle a fast harazita de Hristos1 ci acolo uncle se afla1 dupa parerea lor1 interesullor politic. Vor ca Cre tinismul sa serveasca diplomapei1 intenpilor i intereselor lor. Rastignesc iarai pe Hristos ca astfel sa poata avea o JJBiserica" drept jucarie in


ECU NISMU 1129

miinile puterilor civilei politice ale lumii. 0 indtu§eaza astfelinclt sa devina slujitoare a lumii acesteia.

Sa luam in discupe, ca exemplu, acel NATO ecleziastic, despre care s-au facut multe dezbateri in urma cu ceva ani, in Parlamentul Grec.

Voiau, rni cap de puteri din umbra, sa facai un NATO ecleziastic pentruaparare impotriva Comunismului. Puterile oculte i-au convins ca daca exista un NATO religios, adica un singur popor unit religios, eel al Europei, vor face un zid impotriva slavismului.lnsa cat de grozava §i de dramatica este neintelegerea!

Dar oamenii i§tia nu pot pricepe ca Hristos nu aparpne i nici n-are vreo legatura cu acordul Pactului de la Var oviai NATO? N-au priceput capcana pe care le-a intins-o ecumenismul, ca planul MRA, ce consta in unirea confesiunilor cre tinei apoi a religiilor, sa fie incununat de succes? N-au sesizat cii asta serve§te doar planului satanic §i distrugator al ecumenismului?

Nu vad ca ,,unirea Bisericilor" este imposibila §i ca prin aceasta 1,unire" ce-opun la cale unii conducatori politici din Apus, nu se va realiza intensificarea aparani, ci dirnpotriva se va ajunge lao indiferentai slabire a ei? i, negre§it, laxismul va fi o consecint;i sigura, fiindca un ecumenism, adica o unire a ortodoqilor cu eterodoqii va avea drept urman, scindarea, ura, discordia §i neintelegeri la fiecare neam. i atunci cand neamurile sunt sfa iate de animozitap §i discordii, cand credinta lor se clatina, atuncii combativitatea lor paralizeazL Ecumeni§tii §tiu, cu certitudine, toate acestea, dar arata ca le pasa, chipurile, de binele omenirii...

lnsa suntem datori sale aducem la CUnO§tinta ca atunci cand se duce 0

lupta pentru Ortodoxie - eel pupn pentru noi, grecii - se gasesc resurse inepuizabile pentru biruinta ei. Este lupta pentru Biserica lui Hristos, iar nu pentru rataciri, eresuri §i idolatria spre care ne indreapta ecumenismul... Le mai aducem arninte adepplor intunecap ai ecumenismului i tuturor celor ce se fac cii nu vad Adevarul, ca noi grecii, in al doilea Razboi Mondial, cand ne-au atacat patria, corabia noastrii, in timpul Sfintei Liturghii in insula Tinos, cu flacara sfanta a credintei in Sfanta Ortodoxie am ridicat steagul de lupta impotriva blestematei Axe, luptatoare de Dumnezeu. Poporul nostru ortodox a smerit cornul mandru al invaziilor antihristice. Le-a dat peste cap planurile lui Mussolini §i Hitler. $i luptandu-se cu hoardele de fier ale inarnicilor, a aratat o mare biruint;i a Credintei.


lnsa care ortodox grec ar lupta pentru papa sau pentru ecumenismul antihristic?

Prin urmare, sa-i lepede ecumeni tii argumentele lor viclenei tara temei, ca trebuie sa ne unim rehgios, ca sa intarim, chipurile, apararea Apusului! Asta s-o spuna altora.

3. Pe cei caldiceiCel mai cumpht e ca Ecumenismul satanic ii pune in aphcare, adesea,

planurile sale cu ajutorul unor demnitari biserice ti. Sa nu vi sa para ciudat asta, deoarece Ecumenismul, cu ajutorul ,alor sai conducatori lume ti, ridica in tronuri, dupa bunul placi in mod nelegiuit, patriarhi, arhiepiscopii episcopi, iar pe ace ti ,indatorati" ii folose te apoi ca sa aduca la indephnire scopul sau.

Este tiut, de altrninteri, ca in vremea noastra diferite patriarhii i arhiepiscopii sufera mari presiuni de Ia conducatorii lume ti, politicieni i tirani. De exemplu Patriarhia Moscovei nu doar ca este influentata, ci este, de-a dreptul, condusa de casapii de la Kremlin. Iar daca a intrat in ,Consihul Mondialal Bisericilor", asta se datoreaza, dupa cum am vazut mai sus, presiunii lor apasatoare.

Dari Patriarhia de la Constantinopol este influentata inimaginabil de catre pohtica apuseana. Aceasta inraurire a contribuit mult la intrarea Patriarhiei in legatura cu protestantul,Consihu Mondial al Bisericilor".

Din pacate sunt clerici care primesc ajutorul ca sa puna mana pe tronuri, iar apoi se lasa influentati de autoritaple pohticei se supun lor. Dar orice episcop sau cleric ce-a uitat ca aparpne Bisericii celei Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca; ce-a uitat ca este ortodoxi incalca la aratare Sfintele Canoane devenind una cu ereticii, se afla foarte departe de Hristosi Biserica Lui. Acela nu are drept scop acel: ,Vie imparapa lui Dumnezeu", ci ,Vie imparapa lui antihrist pe pamant".

Acolifi vrednici de plansCe justificare poate avea colaborarea unor capi biserice ti cu ecumenismul

luptator impotriva Bisericii? Ce circumstante atenuante ar afla ei, atata timp cat ajuta ecumenismului la punerea in aphcare a planului sau satanic?

ECU NISMU 1131

Nu exista iertare pentru aceasta groaznica vanzare a lor. Nu exista dezvinovapre. Pe cata vreme intra in ecumenism 1 asta inseamna ca sunt de acord cu intenpile lui1 care se intorc impotriva lui Hristos1 impotriva Credintei Ortodoxe. Prin urmare1 neaga faptul ca Hristos este Dumnezeu Adevarat. Ace tia cred1 ca §i eretidi, ca Hristos este ,,zidirea" lui Dumnezeu. Sunt de aceeai parere cu masonii 1 care numesc pe Domnul nostru Iisus Hristos, "mistic"i "mare inipat".

Alaturandu-se deci, i colaborand cu ecumenismul, ortodoqii cad, de-a dreptul, in lepadare de Hristos. Accepta mitul potrivit caruia Hristos n-a venitinca pe pamantica.prin urmare, n-a adus izbavirea1mantuirea §i Adevarul. E cai cum ar a tepta alt "mantuitor".

Prin toate astea, insa1 ajung hulitori ai lui Dumnezeu, tradatori ai Credintei noastre §i colaboratori ai vrajma§ilor lui Hristos!In acest mod, ortodoqii ajuta ecumenismul1 care incearca sa rapeasca Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos §i s-o dea vrajma ului lui Hristos, adica antihristului.

Vedem de-acum limpede ca in zilele noastre, ecumenismul devine camarad de lupta cu vrajma ii Bisericii lui Hristosi se lupta sistematic sa substituie pe Hristos Cel dintru inceput (v. lo. 11 1) cu zeitatile idolatrilor1 iar la urma sa dea tronul i cinstea lui Hristos, vreunei zeitap oarecare, care va £ plasmuire omeneasca.Va £ domnul intunericului "stapamtorul veacului acestuia".

adar1 sa ia arninte colaboratoriii partizanii ecumenismului!Sa tina seama de raspunderea infrico atoare fata de Dumnezeu, omenirei istorie.$i, mai ales, reprezentanpi Bisericilor Ortodoxe sa aiba grija sa nu devina colaboratori ai ecumenismuluii ,1groparii" multor suflete ortodoxe.

Crima lor va £ cumplita §i de neiertat. Dar, pentru ca sunt §i mulp care, bineintenponapi tara sa banuiasca ceva, cocheteaza cu ecumenismul, fara sa §tie sau macar sa-i dea seama de planurile sale urzite de mult, de aceea am crezut de cuviinta sa facem prezenta demascare a lui.

Pentru Dumnezeu! frap Cre tin-Ortodoqi, Cuvioi Pannp i Monahi, Cucernici Preopi Preas£npp Arhierei... Stap departe de mi carea antihristica a ecumenismului, macar acum, cand vi l-am in£i.ti§at in adevaratul sau chip hidos i monstruos, fara masca!Are sa va faca vanzatori ai lui Hristosi lupi ai turmeiSale.

Partea a doua

CAPITOLULI

LOVESC CU PICIORUL IN TEPUSA' '

Ecumeni tiii cei care-1 dirijeaza, masonii sioni ti, razboiesc cu inver unare Biserica lui Hristos, precum am vazut. E posibil ca aceasta sa provoace cititorului nostru, melancolie, dezamagirei deznadejde. Poate ca loviturile acestui razboi al ecumenismului, luptator impotriva cre tinismului, sa lase impresia ca totul se naruie tei nu mai este nadejde de mantuire.

lnsa lucrurile nu stau chiar a a. Deoarece cititorul trebuie sa cunoasca faptul ca ,Viu este Domnul Dumnezeu"i ca El este Atotputernic, iar Biserica Lui este nebiruita. Necredincio ii i puterile oculte, ce fac front comun impotriva lui Dumnezeu, se ostenesc in de ert ca sa faca sa dispara stapanirea Lui. Dumnezeu iiva zdrobi ,cape vasul olarului" aa cum zice psalmistul.

Dovada a faptului ca, vrajma ii lui Hristos lovesc cu picioarele goale in tepu a, este istoria. Aceasta ne-o adevere te pana astazi vrajma ia i rautatea sioni tilor impotriva Domnului nostrui a Bisericii Salei care vrajma ie, in cele din urma, va fi zdrobitai se va intoarce iarai asupra capetelor lor.i iata:

I. Rastignirea Domnului

Cu o ura de moarte, evreii au savar it crima cea mai cutremuratoare din toate veacurile, Rastignirea Celui tara de prihana, a Fiului lui Dumnezeu.

,Sangele Lui asupra noastrai asupra copiilor no tri" - au strigat atunci. Ce au izbutit, insa, cu asta? Nu s-au descotorosit de Hristos, aa cum credeau, ci dimpotriva, de atunci a inceput tragedia lor. Sangele lui Hristos iiurmare te.

In anul 70 d.Hr., s-a intors asupra capetelor lor i a copiilor lor, aa cumcerusera, infrico atoarea urgie a lui Dumnezeu Cel Drept. Ierusalimul a fast inconjurat de armata romanilor condui de Tit. Pe durata asediului o foamete crunta a cuprins pe poporul evreu. Mamele ii mancau pruncii, ca sa potoleasca fiara neimblanzita a foamei, dupa cum ne relateaza istoricul evreu Iosi£

A urmat caderea Ierusalimului in mainile romanilor i dezlantuirea urgiei Dumnezeie ti. Atunci romanii au rastignit atat de mulp evrei, ca nu mai gaseau alte lemne ca sa continue rastignirile. De asemenea au vandut rnilioane de evrei- prizonieri de razboi - ca sclavi in pietele din Alexandriai Egipt. Ierusalimul a fast ras de pe fata pamantului. De atunci evreii au fost irnpra tiati in cele patru zan ale pamantului...

,

Dari acum s-au ezat capva in Palestina, dar traiesc incontinuu o viata riscanta in mijlocul rmor du mani de moarte.

Deci, ce-au folosit rastignindu-L pe Hristos? Doar i-au atras singele Sau asupra lori a copiilor lor!...

II. Reconstruirea templului lui Solomon

Odata cu caderea Ierusalimului sub Tit, templullui Solomon a fost distrus pina la ultima piatra. S-a implinit cuvintul Domnului ce 1-a spus: ,, zic voua, ca nu va ramine aici piatra peste piatra care sa nu se risipeasca"(Marcu 13,2).

Dar evreii, care n-au crezut niciodata in Hristosi in cuvintul Sau ve nic §i neclintit, au voit sa reconstruiasca templul lui Solomon i sa scoata drept mincinos cuvintul Lui eel profetic.

in 363 d.Hr., in vremea lui Iulian Paravatul, au gasit prilejul sa facareconstrucpa templului. Imparatulluptator impotriva Cre tinismului, Iulian i-a sustinut §i ajutat material sa-§i reconstruiasca templul'9

.

Atrmci episcopul Ierusalimului Chiril60 sub a carui privire se intamplau toateacestea, spune inaintea tuturor proorocia lui Daniili a lui Hristos Insu§i cu privire la cele ce se intamplau. Mustra aceasta incercare luptatoare de Dumnezeu, cat §i truda zadarnica a lor. El ii dojenea pe fata ca un vrednic Parinte apostolic. Iudeii insa s-au incapatinat sa-l reconstruiasca.i chiar in clipa in care ei lucrau cu indirjire, s-a pornit rm cutremur, ce i-

a speriat de moarte. Apoi, au incercat de trei ori sa puna temelia, dar de fiecare data ie§eau din pamint flacari, nisip fierbinte i pietre impra tiind pe evrei i vatamindu-i.

Scriitorullatin Anunianus Marcellinus, care a fost martor ocular al minunii, o descrie astfel:

"Pe cind Alipie(unul dinte fuvoritii lui Iuliani prefect al Bretaniei) insista cu tarie, fund ajutat §i de ighemonul acelei eparhii, bulgan de foe infiico§atori ie eau in locul uncle sapau temelia, fiind foarte dei §i arzind de multe ori pe

59 Vezi Marturii ale ScTiitorilor iudcii Iatini despre Hristos,de A. Sturza, pag. 241.n.aut.60 In viata Sfantului Chiril patriarhulierusalimuluise scrie maipe larg despre cele afinnate.A se vedea Vietile

SfintiJor, Luna Martie, ziua a-18-a unde este st:risi'i viata Sfantului Chiril


lucratori, incat, in cele din urma locul acela a ramas pustiu, neindraznind nimeni sa se apropie de el".

Parra la urma au fost nevoip sa opreasca lucml. De atunci au trecut o rnie ase sute de ani in-au cutezat sa-l reconstruiasca, dei este templulla care viseaza de atata timpi dispun, dupa cum se tie, de bani multi.61

Pe langa acesteai multe altele, despre rninune da marturiei un oarecare rabin, pe nume Ghedialiah. Else bazeaza pe analele istorice ale iudeilor.62

Se ostenesc, deci, in van, cand se impotrivesc Atotputernicului Hristos i,lovesc cu picioml in tepu i".

III. Phismuiesc Mahomedanismul

Prin secolul alVI-lea vad evreii cum Cre tinismul se intindei cuprinde toata lumea. Vor insa, cu orice chip, sa opreasca raspandirea lui. Ii nehni te te inaintarea impetuoasa a credinteii invataturii lui Hristos. Se aduna atunci in taina mai-marii evreilor, Sanhedrinul i plasmuiesc o religie luptatoare impotriva Cre tinismului, mahomedanismul.

Foarte putini, poate, tiu ca islamul nu a fost lucrarea i plasmuirea analfabetuluii salbaticului Mahomed, ci a evreilor. Foarte pupni au habar ca mahomedanismul este facatura evreiasca, deoarece toate informapile istorice despre acest lucm sunt masluite de catre cei ce au interes sa ascunda asta. Cine mai tie azi, ca insui Mahomed era evreu dupa mama? Cap tiu ca, eel putin trei dintre femeile lui erau evreicei ca el era indracit? 63 Cine a aflat vreodata ca top cei apropiati din jurul sau erau satani ti (vrajitori, astrologi i spiriti ti)?

Au reu it lucifericii Sanhedrinului sa faca din analfabetul, epilepticul idemonizatul beduin Mahomed, profet rnincinos. L-au propulsat in frunte ca, prin sabie, sa raspandeasca mincinoasa rehgiei sa raneasca astfel Cre tinismul.

61 Vezii Sf. Grigorie deNazianz, Cuvantul4, pag 110-113; Sf.Ambrozie al Mediolanului, Cuvant impotriva iudeilor; Ruffin, Cartea a-10-a; Socrate Cartea a-3-a, cap. 20).62 Istoria, LeBeau, Vol. 363 v. Sfantul Maxim Grecul, Adevilri minciunil. Scrieri dogmatiw-polernice,Ed. Sophia, 1998; Sfantul Maxim

Grecul,Viatai cuvinte de jolos,Ed. Bunavestire, Galati, 2002. (n. ed.)

pagubele celor ce-au avut interese. A fast dezradacinat cumva 11opiul popoarelor" din sufletele ru ilor1 cum se Ialea luptatorul de Dumnezeu1 Lenin impreuna cu creatorii i ocrotitorii comunismului? Raspunsul il veti gasi in paginile rnicii noastre lucrari Minuni contemporane in Rusia1 care s-a difuzat in rnii de exemplare i, tradusa in alte limbi straine, circula in toata lumea.

Noi insa, putem sa spunem cititorului nostru ca dreapta credinta din popor n-a fast dezradacinata, cum ii inchipuira evreii i comuni tii. tim cu certitudine, ca de capva ani incoace, se desfa oara 0 lucrare sistematica i prudenta, acolo uncle altadata era 11paradisul" luciferic, pentru disparipa totala a sionismului. Cmd citim, aproape zilnic, despre necontenitele vanzari de arme arabilor care, dupa cum se vede, sunt destinate sa fie folosite impotriva acelorace au nascocit i infiintat comunismul, adica evreilor, nu putem decat sa ramanem tara grai in fata Intelepciunii lui Dumnezeu, Care pedepse te pe cei ce uneltesc impotriva Sfintei Ortodoxii.

Din 1956, efii comuni ti ai Moscovei, au facut o intoarcere brusca de 180 grade i au atacat ideologic tot ce era evreiesc. S-a pornit o prigoana vadita impotriva evreilor, care se numara in Uniunea Sovietica la 3,5 rnilioane. S-au publicat, in paralel, rnii de carp ce dezvaluie activitatea distructiva a iudaismului! Toate carple filo-evreie ti, de literatura i poezie au fast interzise. Ii putea inchipui vreodata evreul Karl Max ca intr-a buna zi, ,odraslele" sale spirituale, comuni tii ru i, se vor intoarce cu atata fanatism impotriva sionismului? Astazi insa, nimeni nu se mai indoie te. Multe organizatni servicii sovietice, intre care i Academia de tiinte, i-au insu it razboiul ideologic impotriva sionismului!...

V. Creeaza hitlerismul

Sioni tii evrei au creat inca un monstru antihristic, pe AdolfHitler.Hitler era pe jumatate evreu66• In cercul sau de prieteni erau mulp evrei, ca

vrajitori, satani ti, spiriti ti. Era ahtiat dupa slava. Copiii luciferici ai Sanhedrinului, sioni tii ii prornit ca-l vor ajuta sa ajunga sus, cu condipa sa faca sa dispara Cre tinismuli sa-l inlocuiasca cu religia zeitaplor teutonilor. Hitler accepta...


66 http:/ /bataiosu.wordpress.com/2009/04/22/ a-fost-hitler-evreu-sau-nu/ (n. ed.)

Pe 4 Ianuarie 1933 marele bancher german de origine evreiasca Kurt von Schroeder prime te in taina pe Adolf Hitler, in palatul sau din Kolonia, de fata fund i Franz von Pappen i alp satani til Acolo monstrului fascist i satanic Hitler - ce are ca simbol crucea franta a magiei negre, zvastica - i se pune la picioare aurullumii.i cu ajutoruli banii evreilor ajunge la putere un antihrist...

Ce a urmat §tie toata lumea. Zeci de milioane de oameni i-au pierdut viata in experimentul nazismului de a impune religia ,Noua Ordine Mondiala".

Fire te, nu stain puterea noastra sa fim noi aceia, ce ar trebui sa se intrebe de ce bancherul evreu Kurt von Schroeder, primul §i marele suspnator allui Hitler, in loc sa fie judecat la Nurenberg, a reu§it sa-i mute bancile §i afacerile in America, unde se bucura de o viata tihnital...

Este cunoscuta, de altminteri, colaborarea lui cu nazismul §i marele sprijin economic acordat acestuia, aa cum a dezvaluit in Memoriile sale, von Papen i care Memorii au disparut in mod misterios, inainte de a apuca bine sa se difuzeze pe scara larga...

insa ce-a rezolvat cu asta sionismul? A creat un ocean de sange cre§tinesc, darn-a nimicit Cre§tinismul, aa cum ii imagina. Ba, din contra, mania lui Hitler s-a intors impotriva neamului binetacatorilor luciferici ai sai §i un munte uriade cenua a 6.500.000 de cadavre ale evreilor s-a inal.tat ca un monument unic al barbariei.

Pentru inca o data Dumnezeu a aratat sioni§tilor luptatori impotriva cre§tinilor, ca Hristos este de nebiruit i ca ,greu este sa loveasca cu piciorul intepu a".

Am adus de fata toate acpunile anticre§tine§ti de mai sus ale sioni tilor nu ca

sa ridicam in slavi puterea lor, fire§te, ci ca sa dovedim ca toate planurile §i incercarile lor, ce sunt impotriva lui Hristosi a Bisericii Sale, au fost, sunt §i vor

fi zdrobite ,,ca vasele olarului". i, cu adevarat, constatam in plusca scornirile lor satanice §i antihristice se intorc impotriva capetelor lor.

Fie ca sa-i revina, sa-i deschida ochiii sa urmeze credintei celui de acela i neam cu ei, Apostolul Pavel!


CAPITOLULII

DATORIA ORTODOC ILOR

HARALAMBIE D.

1144IVASILOPOULOS

Acum se pune o intrebare capitala: ce vom face fata de aceasta ofensiva generala ale puterilor intunecate i a ecumenismului impotriva Bisericii lui Hristos? Care este datoria noastra imediata? Cum sane protejam credincio ii de ecumenism? Ce vom face noi ortodoqii? Cum vom evita confuzia1 tulburarea1

naufragiul spre care incearca ecumenismul sa aduca omenirea? Ce sa facem ca sa pazim credinta noastra nefalsificata i autentica fata in fata cu agresiunea ecumeni tilor impotriva Bisericii lui Hristos? Avem sa ramanem cu mainile in san1 nepasatori1 cuprini de o catastrofala apatiei lipsa de combativitate? Vom lasa pumnalul amenintator1 liber i neimpiedicat 1 sa loveasca Biserica lui Hristos? Nu! Pentru Dumnezeu! adar1 ce trebuie sa facem?

I. Trezvie

Toti cre tinii ortodoqi din lume1 top episcopiii pastorii1 preopii teologii 1

tot poporul credincios1 Ortodoxia de pretutindeni in mod unanim1 trebuie sa se opuna viteje te planurilorunioniste ale ecumenismului.

Am fost randuip top de Dumnezeu1 clerici i laici1 neadormip strajeri i paznici veghetori pentru pastrarea vistieriei celei de mult pret a omenirii: ADEVARUL1 pe care Dumnezeu 1-a revelat in istorie. Trebuie sane impotrivimca sa nu pierdem aceasta vistierie a credintei Ortodoxe1 pe care Domnul ne-a incredintat-o.

Am fost pui de Dumnezeu sa pazim nepatata Ortodoxia. Sa o aparam cu orice pret de ecumenismul abili intunecat. Altminteri1 de la noi1 strajerii1 va cere Dumnezeu sufletele tuturor acelora ce sunt omorap de fiara ecumenis mului. Fiecare credincios ortodox este un strajer al credintei Ortodoxe i nu trebuie ca sa lase pe vrajma ii lui Hristos sa o rapeasca din mainile sale.

JJDaca strajerul a vazut sabia venindi nu a sunat din trambitai poporul n-a fost vestit iva veni sabiai va ridica viata cuiva... sangele lui ilvoi cere din mana strajerului" (Iez. 33: 6)

Adica1 daca strajerul vede pe vrajmacase apropie cu sabia amenintatoare i nu suna din trambita1 ca poporul sa se puna la adapost i sa-i ia masuri de precautie i daca vrajma ul ucide vreunul1 sangele acelei victime1 adica raspunderea pentru moartea aceluia1 se va cere de la strajer1 spune Domnul prinproorocul Iezechiil.

ECU NISMU 1143

HARALAMBIE D.

1146IVASILOPOULOS

Fiecare ortodox este pus strajer. Este santinelai trebuie sa anunte primejdia, sa sune din trambita, ca poporul care nu banuie te nimic, sa se trezeasca. Este crima odioasa sa vezi pe vrajmaintrind in poporul ortodox cu sabia eresului, dinainte pregatitai sa nu dai de veste... Vei da socoteala de asta lui Durnnezeu.

Daca am pne seama top de raspunderile ce le avem! Vrajma ii au intrat dejain via lui Hristosi fac prozelitism necrutator. Se fac macelari de sufletei due, nu un suflet, ci multe,lainchinarea lui antihrist,la pieire...

Toti sa tragem un sernnal de alarma duhovniceasca. 0 impotrivire a toata Ortodoxia, la perfidele invitapi ale ecumenismului, dar i veghere generala, deoarece du manul zilelor noastre, ecumenismul, are sabia uciga cu viclenie §i se apropie de noi cu zambetei declarapi de dragoste mincinoase.

Ca sa pnem neatinsai nevatamata credinta noastra de sabia ucigaa a vrajma ilor lui Hristos trebuie sa stam deoparte de orice unire vicleanL

II. Departe de orice unire

i, mai intai, departe de orice unire. Ortodoxia nu va accepta un dialog cu ereticii §i ateii de la egalla egal. Nu se va preta la compromisurii capitulare. Ea are obligatia de a se lupta ca sa menpna Adevarul nefalsificat. Trebuie sa faca cunoscut pretutindeni ca Adevarul nu accepta compromisuri. Trebuie sa le arninteasca papista ilor, unioni tilor, ecumeni tilori tuturor vrajma ilor perfiziai ei, ca primii cre tini au trecut prin groaznicei cumplite persecupi, numai inumai pentru ca nu voiau sa lase ca Hristos sa fie cuprins in largul Pantheon, uncle Roma a reunit top zeii idolatriei.

Cu credinta statornica, cre§tinii primelor veacuri se impotriveau oricaruiamestec, oricarui sincretism. Preferau prigoanele decat acest infrico ator com promis al sincretismului, uncle esenta Credintei Ortodoxe ar :6. fost expusa la pieire.

Despre aceasta atitudine de neclatinat cu privire Ia credinta, a primilor cre tini Gaston Boiessier scrie: ,,Aveau aceasta puternica staruinta sa se izoleze astfel de restul lumii, ca sa-i tina Credinta lor curata de orice amestec,i doar a se poate explica cruzimeai bestialitatea prigoanelor, a caror victime au fost cre tinii, timp de trei secole".

i noi, cre tinii ortodoqi de astazi, o astfel de atitudine trebuie sa avem. Ortodoqii epocii noastre trebuie sa ramana statomicii neclintiti in Credinta. Nu e lac pentm ipocrizii, surasuri falsei cedari in numele unei ,iubiri" pacatoa se. De altfel, semnele ce graiesc despre imposibilitatea unirii sunt evidente. Vre murile noastre compte vor cu orice chip sane inchida in psihoza ecumenista.

lnsa noi vom zice nu! Nu, papista ilor! Nu, ecumenismului!i asta, pentm ca deja ii cunoa tem binei pe uniii pe altii. Ne vorbesc incontinuu i pana la exasperare papista ii de dragoste. Dar nu se opresc aici. In acest mincinos i neghiob ,dialog al dragostei" se ascunde mare preracatorie. Papismul este camuflat acolo, ascunzandu-ne adevaratul sau chip.

Insa acum, e de datoria noastra sa-l dam la iveala, casa-l vedem in adevarata sa intap are,i sa ne intelegem in sfaqit, ca sa nu fim in elap de dragostea ce ne o flutura pe la nas.

Cititomle, adevaratul chip al papismului este infiorator. Este plin de rautate iura. Vaticanul, din nefericire, este manjit de sangelei crimele mai vechi sau mainoi.

Vedem, de altminteri, silniciile i vandalismul papista ilor impotriva ortodoqilor. In timp ce ortodoqii n-au injunghiat vreodata nici macar un heterodox, papista ii, dimpotriva, ne casapesc tara incetare, nu doar in vechime, cii in prezent. Pentm ca ei nu s-au schimbat. Sunt aceia i, ba chiar mai rai. i spre adeverirea celor spuse, vom apela iar la istorie, aducand la vedere nu ceva din cele de demult, ci doar doua exemple din zilele noastre:

1. Persecufia in Cehoslovacia,Dragostea" papismului o putem vedea in persecupa pe care papalitatea a

pomit-o impotriva Ortodoxiei din Cehoslovacia!Adevaratul chip al papismului 1-a dat pe fata i infierat la scara larga,

mitropolitul de la Pragai a toata Cehoslovacia, Dorothei, in luna mai 1969la Academia de tiinte din Sofia (Bulgaria) la implinirea a 1.100 de ani de la adormirea Sfantului Chiril, apostolul bulgarilori a tuturor slavilor.

Dupa ocuparea Cehoslovaciei de catre comuni tii ,seceriii ciocanului", nu s-a pierdut doar libertatea nationala a tam, ci indata Ortodoxia a fast amenintata serios. Unitii papistai (greco-catolicii) din Praga au gasit atunci prilej bun,

HARALAMBIE D.

1146IVASILOPOULOS

aratandu-i salbaticia evidenta impotriva cre tinilor ortodoqi.

Dar sa vedem o expunere concisa despre persecupa aceasta pe regiuni67

:

a) Litmanova, regiunea Star Lubovna: a fost distrusa biserica i este exercitata o persecupe sistematica impotriva ortodoqilor.b) Klenova, regiunea Humene: de P<t§tele anului 1969, unipi au deschis focul asupra bisericii, ciuruind-o in intregime.c) Stropkov, regiunea Svintik: unitii, organizap in bande, din toata regiunea au demolat biserica. S-au urcat in dopotnitai au stricati demolat crucea ortodoxa. Casa parohiala a preotului ortodox a fost distrusa. Mobila i au aruncat-o in drumi ori au furat din ea, ori au distrus-o.d) Tsekov, regiunea Trembosov: au atacati ocupat cu forta biserica intimpul Sfintei Liturghii. Preotul a fost bruscat i maltratat, chiar in acel moment (dei inca nu se terminase Sfanta Liturghie) astfel incat a fost nevoit sa stea intemat in spital timp de saptamam intregi.e) Malee Zalouzitce, regiunea Mihalovce: in acest sat exista 42 de familii ortodoxe §i 28 de familii greco-catolice. Unitii catolici din toata regiunea- ca la 3.000 cu tot cu partizanii lor - dupa ce-au ajuns acolo cu autobuzele au distrus biserica ortodoqilor. Ortodoqii au aparat biserica lor, vrand sa o scape de profanare. Sangele lor varsat a inro it drumuli pardoseala Bisericii, neimpiedicand pe ,preopi" unip sa intre (trecand cu picioarele peste sange omenesc) in biserica ortodoqilor, ca sa-§i faca ,liturghia"lor!!f) Kusmitce, regiunea Trembisov: Biserica a fost ruinata. Preotul a fostchinuit crunt de catre greco-catolicii fanatici. A fost batut tara mila §i injosit in tot or ul, in timp ce gloata de unip striga, ca trebuie sa-l rastigneasca! Jjla-1, ia-1, rastigne te-1"! (In. 19,15)

Fata de aceasta salbatica persecupe, aa cum a facut cunoscut Mitropolitul de Praga, Biserica Ortodoxa din Cehoslovacia a protestat, facand apella forurile guvemamentale autorizate, dar nu s-a luat nicio masura de protejare a Bisericii Ortodoxe. De asemenea, a facut plangere direct la Vatican, dar tara rezultat.,Tiicerea Vaticanului vorbe§te de la sine", a reliefat Ierarhul.i mitropolitul Pragiii continua anuntul-denunt, despre cate a spus el inten

6

HARALAMBIE D.

1148IVASILOPOULOS

dentului greco-catolici ce a constatat:

"Amanunte se pot gasi pe http:/Iorthodox-worldpblogs.gr/2008/10/unia-the-dorian-hon;e-ot papismcatholic-t.nmes-against-orthodox.html (n.ed)

114

"L-am rugat sa ne cedeze pentru pupna vreme1 bisericile noastre1 pentru oficierea cultului ortodox. l-am facut referire la cunoscutul «Directorium» al Vaticanului sub a carei supraveghere se aflai la faptul ca credincio ii altor culte pot oficia slujbele lor in bisericile catolice. Mi-a raspuns ca «Directorium»-ul nu il intereseaza. L-am intrebat uimit: «De ce?»1 dar nu mi-a dat niciun raspuns. Dupa cum se vede1 unipi i-au pus de gand sa piarda definitiv Biserica noastra. Pe aceia1 pe care nu-i pot «converti» cu infrico ari i constrangeri 1 ii atrag oferindu-le avantaje materiale".68

2. Masacrele Papismului in SerbiaCa sa vedem cine sunt papista ii care ne vorbesc intr-una de dragoste1 sane

aducem arninte de cei 800.000 de ortodoqi (da! chiar optsute de mii)1

macelanti de unipi papistai (numip Ustashi) in urma cu abia 25 de ani 1 in timpul celui de-al 11-lea Razboi Mondial1 in Iugoslavia1 Sloveniai Croapa. lata ce a scos la lumina in noiembrie 19611 ziarul anti-eretic Orthodoxos Typos (Presa Ortodoxa):

1Jn 1940 se observa o actiune energid a «Ustachi»-lor in Croapa ce se continua. In Italia se formeaza divizii militare de croati i sloveni in vederea«Eliberarii».

Barbapi poarta uniforme italiene i-i au sediul in zona Terghestii Istria.In 1941 germano-italienii ataca Jugoslavia. Croapi se revoltai aleg ca ef al

statului- cu «binecuvantarea» Vaticanuluii acordullui Mussolini- pe Ante Pavelic. Sunt introduse imediat in Croapa i Slovenia regimente militare specialei incep «epurarile». Top preopi ortodoqi aflap acolo sunt executati! Apoi deta amentele speciale cutreiera Croapa i Slovenia i intreaba pe ortodoqii impra tiap prin tara daca vor sa se faca papista i1 ca sa scape teferi. Raspunsul este unul: «Nu! Noi vrem sa murim in Credinta Ortodoxa a stramo ilor no tri!». Asta o zici copii mici1 de coala. Raspunsullor e acela i. Atunci se da sernnalul masacrarii in masa. 800.000 de ortodoqi sunt casapip1

dupa multe chinurii sub supravegherea militarilor catolici. Acesta este eel mai

68 Intr-adevar, a§a cum a spus Sfantul Antonie eel Mare (atunci cand is-a aratat dracul §i i-a spus ca ar vrea,

HARALAMBIE D.

1150IVASILOPOULOS

chipurile, sa se pocfuasca): ,rautatea veche nu se face bunatate noua". Tactica pe care au aplicat-o unij:ii in Transilvania, ortodoC§ilor romiini, aceea§i o vedem dfunuind peste secole, urmand acela§i tipar. (n. ed.)

ECU NISMU 7

mare macel al ortodoqilor, de la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, de care profita papismul.

In 1945, Ante Pavelici eful Securitatfi Statului dau bir cu fugitiii vin laVaticani se fac calugari! Mai pe urma, dupa ce au teptat acolo ascun§i multa vreme, tree in Argentina, cu ajutorul Vaticanului, uncle i§i scapa pielea amandoi. Acolo dobandesc cetatenia americana cu sprijinul direct al cardinalului Spelman.

Pentru ca Tito este evreu (losifBroz) §i nu-i pasa in niciun fel de ortodoqi i pentru ca papista ii i-au pus in mi care toate foqelei influenta ca sa nu se scoata vreo vorba despre masacrarea celor 800.000 de ortodoqi, toata ches tiunea e in primejdie sa fie uitata.

Exista informatu cutremuratoare in arhivele marilor puteri referitoare la acest scandal de notorietate mondiala. Vaticanul dintotdeauna s-a servit in mod eficace de interesele politice. Din fericire, multe din documentele originale secrete, au incaput pe mana unor oameni influenp §i care la momentul oportun nile-au pus la dispozitie".

In1963 revista Orthodoxos Typos scria de asemenea urmatoarele: )n timpulcelui de-al II-lea razboi mondial (1942-1944) a avut loc eel mai mare macel in masa a ortodoqilor, din istoria Cre tinismului,la ordinul Vaticanului!

Macelul mai vechi al papist ilor impotriva celor ce cugetau diferit dinnoaptea sfantului Bartolomeu, pale§te neindoielnic, in fata uciderii in masa a800.000 (da! exact cum citip, opt sute de mii) de ortodoqi sarbi in timpul celui de-al 11-lea riizboi mondial. Astiizi credem ca. a sosit deja clipa sa fie date pe fata aqiunile ascunse ale calailor Vaticanului in fata opiniei publice mondiale. Si ceamai buna adeverire este publicarea - pentru prima oara - a fotografiilor apocaliptice a acelor masacre.

lata, deci, o descriere scurta a acestei tragedii a Istoriei:Inaprilie 1941 germano-italienii ataca Jugoslavia, iar croatu papisti intorc

armele impotriva patriei lor ortodoxe aliindu-se cu invadatorii. Conducator al lor este desemnat Ante Pavelic. lmediat deta amente speciale de croap papista i din Italia, purtand uniforme italiene, ajung in nord-vestul Iugoslaviei §i incep uciderea in masa a 800.000 de ortodoqi. Top preopi ortodoqi gasiti acolo sunt executap prin lapidare, dupa ce mai intai au fost legap cu sarma pe cruci irnprovizate. 800.000 de ortodoci de la copii de clasa intai pana la batrani au

dat doar un singur raspuns preotilor catolici prezenpJ care le promiteau sa le salveze vieple1 cu o singura condipe insa1 sa se faca catolici: «Vrem sa murim cre tini ortodoqi!». Iar mainile preoplor catolici au dat sernnalul executarii lor imediate".

Despre acea masacrare odioasa a celor 800.000 de ortodoqi sarbi1 la ordinul Vaticanului1 le-a reamintit1 de asemenea1 ierarhilor sarbi in 1963 i Inalt preasfintitul Arhiepiscop al Athenei1 Hrisostom al II-lea. Acesta1

explica.nd de ce Biserica Greaca nu accepta propunerile de a trimite observatori la Consiliul Vaticanului1 le-a rearnintit delegaplor sarbi prigoanele sangeroase1 din timpul celui de-al 11-lea razboi mondial1 comise sub stricta supraveghere a Bisericii papale din Croapa.

Ca atare1 a tia ne sunt papista ii care ne vorbesc de dragostei unire!i cu eivor ecumeni tii1 in prima faza1 sane uneasca. Cu ace ti lupi papi ti1 ce sfa ie oile1 cu unitii care cu ura lovesc in Ortodoxie1 atunci cand o afla neintarita1

neaparata i persecutata.69

Dar1 incotro ne duceti unioni tilor? Uncle va indreptati ecumeni tilor?Inchidep ochii in fata Adevarului? Chiar nu vedep ce se intampla? Au tacut in aa fel 1 ca sa ne aiba la discrepa lor1 prin tertipurile 11unirii"i a ecumenismului. Dar nu vom cadea in cursele lor1 fiindca poporul grec1 a vazut din fericire1

primejdia 11unirii" i nu vrea sa-l urmeze pe Athenagoras sau pe oricare alt ecumenist sau unionist acolit al sau.

Merita insa sa ascultam apelul ingrijorat i dramatic al Mitropolitului de Praga1 prin care cere tarilor ortodoxe sustinerea morala1 in clipa in care papista ii dezlantwra prigoane impotriva Bisericii Ortodoxe din Cehoslovacia:

11Existenta noastra depinde de ajutorul vostru. Credem ca daca toate tanleortodoxe din lume1 ridica glasul in sernn de protest1 chestiunea coexistentei tuturor Bisericilor in Cehoslovacia se va rezolva cu dragoste i in duh de toleranta reciproca. Ce lucru infiorator1 ca in epoca noastra1 dupa decretul Conciliului al 11-lea al Vaticanului1 referitor la ecumenism1 sa cer im putina toleranta religioasa!".

HARALAMBIE D.

1150IVASILOPOULOS

69 Arnfumnte se pot gasi pe http:/ Iortodoxiesiviata.blogspot.com/2008/06/sfutul-sfinit-mucenic-sava-1884.html

lar mai pe urma1 dupa toate astea1 catolicii sa ne vorbeasca de ndragoste"! Dar sunt atat de neru inay?

lata1 deci, pentru ce este cu neputinta unirea cu marele casap i fatarnicul papism §i nici nu incape vorba ca sa purtam vreun dialog cu el. Ce raspuns §i explicaye ne pot da adeptii mi§carii ecumeniste? Ce circumstane atenuante pot gasi fata de acest vandalism al papist ilor? Cu toate acestea, asta este singurul dialog despre dragoste al papismului: nimidrea Ortodoxiei!i se prefac ca nu vad asta !Jteologii" ortodoqi unioni§ti, iar papist ii ipocriy imita politica strutului.

In orice caz1 noi ortodoqii nici 11hun venit" (1 loan 11 10) nu trebuie sazicem acestor papista§i eretici. De altfel1 ne-o recomanda Sfantul Evanghelist Ioan1 ucenicul iubirii. Nu cred sa avem noi mai multa dragoste decat Apostolul iubirii. Sa lasam deoparte falsele politey i manierisme1 daca vrem sa fim cu capul pe umeri.

Cat despre unire nici vorba. Este imposibil sa aiba loc vreo unire, fiindcii papista§ii nu s-au schimbat. Deci1departe de Papa!

Am insistat1 cititorule1 mai mult asupra pericolului papismului. Era necesar. Pentru ca primejdia ce ne vine de la papism este pentru Ortodoxie cu adevarat1 1

mare. Este o amenintare continua §i permanenta.

III. Departe de ecumenism

Trebuie1 de asemenea1 ca noi ortodoqii sane ynem departe de ecumenism. Intr-adevar e de neinteles sa luam parte la congrese1 unde se hule te Sfanta Treime. Este pacat infrico ator ca noi1 ortodoqii1 sa mergem la consilii ecumenice unde se straduiesc sa zadamiceasca Ortodoxia. Ce cautam noi in acest noian al marii batut de valuri al anarhiei ecumenismului? Ce avem noi in comun cu acei rebeli perfizi ce cauta sa surpe Ortodoxia? Chiar nu vedem intunericul ce se ascunde in spatele stralucirii false? Nu vedem deznadejdea §i haosul ce se casca dupa aceste zambete ale ratarniciei? Nu ne dam seama de pumnalullor uciga§?

Sa luam aminte1 iubite cititorule!Chestiunea nu este un fleac. Este vitala. Ne servesc pe tava promisiuni grandioase. Ne vorbesc de ecumenism1 de infratire mondiala1 de 11Consiliul Mondial al Bisericilor". (Vedey1 pun inauntru §i puyn

HARALAMBIE D.

1152IVASILOPOULOS

"Cre tinism" ca sa faca sa para adevarata minciuna lor amagitoare). Ascund cutitul in ambalajul ginga iei. Nu-i credep! Adevarul, Hristosi Biserica, nu se afla in aceasta tacatura umanista a ecumenismului. Dumnezeu nu ade acolo, uncle se pregate te tronul antihristului.

"Biserica" CMB-ului nu este Biserica intemeiata de Hristos. Este un produs idolatru al oamenilor. Iar a merge acolo noi ortodoqii, este cutremuratoare blasfemie fata de Adevarul Evangheliei. Pentru ca Biserica cea Una, Sfanta, Sobomiceasca i Apostoleasca ii are existenta continua i neintrerupta de la intemeierea ei. Cei ce au lepadat-o, n-au lepadat Biserica. Ei s-au indepartat is au rupt de ea, nu ca Biserica, ci ca eretici. Prin urmare, ei nu formeaza Biserica, ci erezie.

S-au desprins de la Trup, de la Trupul purtator de viata al Bisericii, ca otumoare maligna purtatoare de moarte, ca un madular putred. Ca atare, un ortodox (laic, monah, episcop, patriarh) sa accepte a participa astazi Biserica lui la un "Consiliu Ecumenic al Bisericilor", este cai cum ar fi de acord cu ipoteza existentei a mai multe Biserici. Este ca i cum Biserica ar recunoa te ereziile drept Biserici.

Asta ar putea fi caracterizat intr-un cuvant: tradare! E infrico atori numai sa te gande ti. Este inimaginabil! Spre acest adapost ubred al ecumenismului, ce acopera toate ereziilei ratacirile, spre acest monstru cu articulapi demonice i aspirapi masonice, ce incearca sa zguduie temelia Ortodoxiei, alearga din pacate, in elap fund, i delegapi Bisericii Ortodoxe, care discuta i iau decizii..."in numele Ortodoxiei"! Iar heterodoqii, ratacipi, ereticii, se justifica prin faptul ca poate, in ecumenism afla nadejdea izbavirii. Aceasta idee iifascineaza, indiferent daca se pravalesc intr-o noua ratacire, mai satanicai mai grozava.

lnsa noi ortodoqii ce cautam acolo? Ce vrem de la aceste targuri de idei? Ce saluam?

Biserica noastra este toata numai lumina, un cer tara nori, viu. Noi avem ADEVARUL INTREG. Suntem plini de lumina Evangheliei. Peste noi se revarsa bucuria, credinta, dragostea, nadejdea.

Prin urmare, ce cautam noi acolo uncle alearga confesiunile eretice, careneaga Tainele, Preopa, Traditia Bisericii,i care nu cinstesc pe Maica Domnului i pe sfinp? Mergem deci ca sa pierdem acolo i noi lumina i sa eadem in

ECU NISMU 1151

HARALAMBIE D.

1154IVASILOPOULOS

intunerici sa devenim ca ei? Dar, in sfir it, chiar nu pricepem ce vrea, mai exact, acest ecumenism? Vrea sane faca dupa chipuli asemanarea lui!

Ecumenismul este "Biserica'' nascocita de oameni. Este adunarea idolilor. Ortodoxia este insa singura Ecumenica. N-are nevoie de ecumenism. Noi ortodoqii n-avem nicio tangena cu aceasta invalma eala de eresurii idoli. Trebuie sane inem departe de ecumenism, departe de CMB.

Trebuie sa ramanem Corabia Dumnezeiasca a Bisericii lui Hristos. Pentru noi, Dumnezeu exista, Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca Biserica exista, existai Ortodoxia. Exista tot neamul omenesc, care este chemat catre Dumnezeu, prin Sfanta Sa Biserica.

Toate celelalte scorniri omene ti, toate celelalte confesiunii religii, ecumenismei planuri unioniste nu sunt nirnic altceva fara numai capcane mortale puse de puterile intunecate, prin uneltele lor, Bisericii lui Hristosi neamului omenesc.

De aceea niciun dialog cu ecumeni tii, nicio comuniune. Nici "bun venit",nici ,,buna-ziua" cu ace ti eretici, dupa cum Apostolul iubirii, Evanghelistul loan, ne-o spune raspicat. Sunt eretici. Iar Biserica ne interzice impreuna-rugaciunile cu ereticii.Astfel suntem sigurii la adapost.

in concluzie, departe de ecumenism.i dupa cum s-a spus i alta data,Biserica Ortodoxa trebuie sa se retraga de acolo cat mai repede. Cel pupn Biserica Greaca, care n-a fost contarninata a a de tare de rnicrobul ecumenismului.

Poporul evlavios, strajer al Ortodoxiei

Bine, de acord. Sa opunem rezistenta. Dar ce vom face cand, din nefericire capii Bisericiii strajerii credintei se fac vanzatori? Ce vom face cand ei vor uita ca sunt pastorii leapada Credinta Sfintilor Parinti? Ce vom face cand ei calca in picioare Sfintele Canoane i cand, cu ajutorul staparutorilor lume ti i a ecumeni tilor, ajung patriarhi, arhiepiscopi i episcopi, facandu-se "cozi de topor" ale ecumenismului? Vai! Pe unii ca ace tia avem datoria impusa de Dumnezeu sa li ignoram.i nu doar sa nu li luam in seama, cii sa-i punem in randurile vrajma ilor Bisericii. Fiindca ei nu sunt pastori. Ei sunt lupi. Sunt demnitari lume ti, iar nu invatatori duhovnice ti. Pe ace tia nu-i alege

Dunmezeu, ci viclenia unor arhonp lume ti, ce-i vor unelte oarbe ale lor, ca sa loveasca in Sfanta noastra Biserica. Ei nu sunt limanuri dunmezeie ti, ci satanice ti. Mare-i pacatullor. Ei trebuie caterisip.

Biserica, din fericire, a prevazut toate acestea. Canonul30 apostolic, precum i canonul3 al celui de-a VII-lea Sinod Ecumenic nu numai ca nu aproba atare nurniri in funqie, ci pune sub afuriseniei caterisire pe episcopii ce au ajuns in scaunele episcopale, cu sprijinul stapanirii lume ti.i iata ce zice: ,Daca vreun episcop, lume ti stapanitori intrebuintandi printr-in ii ar ca tiga vreo Biserica, sa se cateriseascai afuriseasca impreuna cu top parta ii lui".

Ameninta, precum vezi, cititorule, cu grea certare. Nu doar caterisire, ci i afurisire. Adica o desparpre totala de Biserica lui Hristos. Afurisire inseanma sa nu fie invrednicit Sfintei Imparta anii, unul ca acesta (ca unul ce este afurisit) nici la moartea lui.i nu doar el, cii cei ee-l urmeaza.

adar, popoml ortodox nu trebuie sa aiba incredere in astfel de strajeri, ce nu slujesc lui Hristos, ci slujesc acelora ce i-au pus in tronurile lori care sunt oricand gata la orice comprornis i concesie. i, din pacate, astazi destui ne tradeaza. Abandoneaza turma lui Hristos in gura lupilor, in gura antihristului.

In atare imprejurari, popoml ortodox va lua fraiele luptei in mainii se vaopune, ca sa nu-i piarda Credinta. De altrninteri, el este strajeml Ortodoxiei. lata ce spune encichca sfinplor Patriarhi ai Rasaritului de la 1848: ,Pazitor al Ortodoxiei este tmpul Bisericii, poporul eel bine-credincios al Domnului".

N. Coalip.e in Ortodoxie

In vechime, cand du manii ii faceau aparipa in tara, locuitorii inchideau fortaretelei meterezele, iar apoi declan au contraatacul. Deci in acest atac prin surprindere al ecumenismului, se impune cai noi sa facem la fel. Sane coahzam in Ortodoxie, cu topi.

Ca sa nu devenim batjocora sataneii inchinatori ai antihristului, trebuie sa scapam la Biserica cea Una, Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca. Acolo, in bastionul eel de necucerit al Ortodoxiei, putem sa ne salvam. Acolo, in ancora cea nechntita a Tradipei Bisericii Ortodoxe, langa Sfinpi no tri Parinp, suntem intm totul pazip.

HARALAMBIE D.

1154IVASILOPOULOS

Bisericile Ortodoxe, nu s-au uscat, din fericire, din pricina duhului lumesc. Menpn in ele nefalsificata Traditia purtatoare de viata. Acolo se afla adevarata Biserica a lui Hristos, despre care Domnul ne incredinteaza ca ,porple iadului nu o vor birui". Aceste dumnezeie ti graiuri nu pot fi tagaduite. De catre nimeni. Sunt adeverite de Hristos.

adar, Ortodoxia este limanul mantuirii. Corabie a Adevarului este Biserica Tradipei Ortodoxe. Bineinteles ca aceasta corabie se va clatina la atacurile antihri tilor, dar nu se va scufunda. Cati ramanem in aceasta Sfanta i Dumnezeiasdi Corabie intru Una, Sfanta, Sobomiceasca §i Apostoleasca Biserica, in Sfanta Ortodoxie, ne vom mantui, precum s-au mantuit din potop cei ce au fost in area lui Noe.i cand spunem ca trebuie sane solidarizam in Ortodoxie, intelegem ca nu-i de ajuns sa ne unim cre§tini-ortodoqi doar cu numele, ci sa lasam ca Harul Duhului Sfant sane lumineze prin Tainele Bisericii, prin credinta i lucrare. Sa traim ca ni§te adevarap cre§tini ortodoqi. Cre§tini ortodoqi in mod con§tiincios, prin lucruri §i vietwre pline de dreapta-credinta.

Iar ca cre tini ca sane mantuim trebuie sane apropiem tot mai strans de corabia mantuirii. Sa intram in Biserica. Insa ca sa intram acolo inauntru trebuie sa ne nevoim. ,Nu tot eel ce-mi zice Doamne, Doamne, va intra in imparapa cerurilor", a grait Hristos.

Deci, e nevoie de credinta tarei lupta crancena. Orice cre tin ortodox §iorice alt cre§tin, care cauta mantuirea, trebuie sa puna in inima lui, ca Biserica Ortodoxa depue Adevarul in intregime.Trebuie sa acceptam cu totfi ca Biserica Ortodoxa nu este una din cele multe biserici, ci este BISERICA, unica §i adevarata Biserica a lui Hristos.

Corifeul rus, teologul George Florowsky proslave te Ortodoxia cu acestecuvinte:"Ortodoqii au dreptul sa suspna ca singura caracteristica deosebita sau distinsa a pozipei lor in Cre tinismul divizat este faptul ca Biserica Ortodoxa este intru totul aceea§i, in esenta ei, cu Biserica din toate veacurile §i desigur cu Biserica primara. Cu alte cuvinte nu este o Biserica,ci BISERICA".

Ca atare, de Ortodoxie, uncle marturisirea credintei se paze§te nealterata §icurata, trebuie sa se alipeasca credinciosul, ca scoica de stanca, pentru a se mantui. Acolo uncle unitatea credintei se pastreaza neprihanita, inauntrul acestei fortarete a Ortodoxiei, trebuie sa se lupte cre§tinul.

Atunci cand, prin viata i faptele lui, cre tinul se afla in cetatwa Bisericii Ortodoxe, este incredintat ca de acolo antihristul ecumenism nu poate sa-l surpe prin in elaciune,i sa-l distruga.

Dar Ortodoxia tine i paze te ca pe lumina ochilor, dogma intreaga i nestricata cati felul de vietuire al Bisericii primare nefalsificat. Deci, numai in eai coalizap in ea, ne vom izbavi de sataniceasca dezlantuire a ecumenismului. Doar ea pne neschimbata dephnatatea Sfintelori Dumnezeie tilor Canoane. i exact pentru aceasta ecumenismul se inarmeaza cu fanatism ca un uragan satanic impotriva Bastionului de nebiruit al Ortodoxiei.

Acest Tezaur Dumnezeiesc vrea ca sa-l nimiceasca. Aceasta Corabie a mantuirii vrea s-o surpe, ca sa nu mai aiba nadejde de mantuire cre tinii. Se lupta ecumenismul ca sa strice armonia Ortodoxiei, sa rupa sfintelei dumnezeie tile verigi, care o tin unita intr-un tot unitar. Daca insa se va lua de la ea aceasta dumnezeiasca structura de unitatei se va adauga un oarecare alt element, este in primejdie sa fie desfiintat intregul.

Acest adevar despre Ortodoxie este marturisit chiari de unii heterodoqi. lata ce zice arhiepiscopul anglican Ramsey: ,Ortodoxia este formata chiar din aceasta totalitate, un intreg uncle se imbina divinul cu umanul... Daca vreun oarecare element este mi cat de la locul sau, exista pericolul sa stricap toata aceasta imagine. Iar Ortodoxia este chiar acest tot unitar acest intreg".

Acest "tot unitar" insa vine acum Ecumenismul sa-l desfiinteze. Pe aceasta unitate vine Mi carea Ecumenica sa o zdruncinei tulbure. Ecumenismul, care se prezinta ca un modernism, vrea in zilele noastre sa scoata catapetesmele bisericilor, sa arunce rasele preotilor, sa le rada barbile, sa strice armoniai sa distruga Traditia.

Toate astea ce inseamna? Nimicirea Traditiei. i apoi deformarea i nimicirea credintei! Deci, in cetatea Ortodoxiei sane inchidem daca vrem sa fim feriti. Atenpe insa, sa nu lasam vreo poarta deschisa.i o lamurire: nu ne vom inchide pentru noi in ine. Nu! Ne vom inchide

ca sa luptam pentru Ortodoxie. Dar lupta presupune sa pnem fortareata de neinvins, citadela necalcata. Nu ajutam nimanui, daca ne predam. Poate, din pricina atitudinii noastre vom fi judecati ca egoi ti... lnsa nu este adevarat. Faptul este ca astfel vom tine Adevarul. In acest fel vom asigura tezaurul

HARALAMBIE D.

1156IVASILOPOULOS

mantuitor al

Ortodoxiei. Ea va deveni viata noastra, neva inarma cu dumnezeiasca putere ca sa purcedem la mantuitorul contraatac...

V. Pazirea tezaurului Ortodoxiei

Mare comoara avem noi ortodoqii. Tezaur nepretmt. Ni 1-a adus Dumnezeu-Omul, cand a venit pe pamanti ni 1-a incredintat. Parintii no tri 1- au aparat cu lupte, primejdiii mucenicii. Ni 1-au predat nefalsificat. Acum insa suntem in primejdia de a-1 pierde. In acest cobora§ pe care au apucat ecumeni§tii, unioni tii, dericii i teologii, care din nefericire sunt unelte inmainile strainilor-voit sau nu, cu §tiinta sau dintr-o ne tiinta de neiertat- nu tillcont de nimic.Absolut nimic nu-i face sa se gandeasca series.

in fata acestui pericol, pentru noi credincio ii, pentru noi ortodoqii, se impune, ca drept datorie mai stringenta, sa ne luptam ca sa pazim Ortodoxia de holera ecumenista.

Din fericire, Dumnezeu in orice timp, are pe ale§ii Sai ce nu-i plead genunchii inaintea Satanei. Din fericire!i in zilele noastre se ridica voci de impotrivire, din ce ince mai multe, contra unioni§tilori ecumeni tilor. Clerici i teologi cu credinta inflacarata intra in lupta pentru Ortodoxie.

Episcopii monahi viteji condamna Ecumenismuli se solidarizeazai se pregatesc pentru marea batalie a credintei Ortodoxe. Consideram de folos sa adaugam aici o epistola de o importanta cople itoare trimisa in 1970 de mitropolitul Mithymnei, lacov catre Sfintul Sinod al Bisericii Greciei: "Sa priveghem, zice ierarhul, sa priveghem ca sa taiem capul Ecumenismului, ce ameninta, nu doar Sfanta Ortodoxie cii nemuritoarea Grecie."

lata deci, ce spune textul complet al acestui document valoros:"Cu durere in sufleti cu 0 criza de COll§tiinta foarte serioasa, urmarim de

capva ani manifestarilei acpunile patriarhului §i colaboratorilor sai apropiap: mitropolitul Halchidonului Meliton §i eel a1 Arnericii Iacov, ce sunt in opozipe flagranta cu sfintele §i Dumnezeie tile Canoane §i cu practica Bisericii...

Dar agravarea sanatatu Patriarhului Ecumenic din ultima vreme a inrautatit situapa sufleteasca foarte tensionata a credincio ilor, fii ai Ortodoxiei, atingand hotarele dezastrului mai cu seama in urma cunoscutelor declaratu antiortodoxe

HARALAMBIE D.

1158IVASILOPOULOS

§i inadmisibile ale acestuia despre suprematia §i infuilibilitatea papala, Filioque,

potir comun etc.; cati cuvintele u uraticei foarte ostentative ale mitropolitului Halchidonului din timpul predicii in catedrala1 fire te1 mitropolitana din Athena catre credinciosul popor ortodox greci acele "cuvantari neghioabe" rostite la rastimpuri de mitropolitulAmericii.

Toate acestea au provocat o indignare generalai oprobiu unanim. Multi se gandesc serios sa fie exclui din evidenta credincio ilor Bisericii oficiale i sa treaca la stilismJ urmand acelor ce au racut-o deja. AlpiJ ajuni deja in pragul disperari1 ne intreaba cum continuam noi sa pomenim numele Patriarhului Ecumenic. Iar aceste intrebari ne-au fast puse cu mult inainte ca alp frap sa inceteze - dupa parerea noastra in mod corect - pomenirea de care spuneam.i toate astea se intampla din pricina dispretwrii vadite - grape

"faimoasei" uniri - a Sfintelor Coroane1 prin promovarea ereziilor Ecumenismului i a celorlalte cu privire la unirea formulelor1 care e posibil sa duca in eroare pe unii ascultatori1 cre tini caldicei i nepasatori1 ratacipi fund in afara viepi Sfintei noastre Biserici traita prin Sfintele Taine1 avand intelepciune pamanteasca1 sufleteasca1 demonicai care lozinci de unire nu se pot pune in fapta.

Deci1 credem ca a venit timpul sa ne pnem infrico atoarele noastre ragaduinte cu privire la aparareai marturisirea credintei noastre neprihanitei a drepturilor nemuritoare a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe i urmand glasul con tiintei1 cu mult respect va aducem la cuno tinta cele de mai jos:

in urma unei indelungate reflectii am hotarat sa adresam Sfantului Sinodmgamintea de a binevoi sa ia in considerape nelini tea exprimata cu tarie1 a pliromei Bisericii Grece ti cea numita cu numele lui Hristos1 care cere pastrarea cu mare evlavie i atenpe a Dogmelor Sfinte i Durnnezeie tilor Canoane 1

a Predanieii practicii Bisericii Ortodoxe 1 de catre pastorii acesteia.Inca va mai mgam sa cercetap chestiunea trimiterii unui avertisment sever

catre Fanar1 ca sa renunte la «imbrap arile» cu heterodoqii atat de provocatoare1 primejdioase i tradatoare pentm Sfanta noastra Biserica i popoml nostm evlaviosi ale caror urmarii consecinte vor fi foarte grele.

La urma sa se declare ca pe viitor1 in scaunul vacant al Constantinopolului1

nu vom recunoa te pe oricine ar fi ales Patriarh Ecumenic1 dintre cei ce-i depun

HARALAMBIE D.

1158IVASILOPOULOS

candidatura1 daca acesta nu este patronsi animat de duhul autentic al Traditiei Ortodoxei de ravna in ceea ce prive te afurisirea cu indrazneala a declarapilor i discursurilor in mod vadit antiortodoxe.

,

,

Chestiunea este capitalai pe baza acestei hotaran a Sfintului Sinodi a toata ierarhia Bisericii Greciei - fie eai neoficiala - din Athena, Thessalonic sau de oriunde, trebuie sa se asigure unitatea credinteii comuniunea intre ierarhiile ortodoxe de pretutindeni in aceste vremuri grelei apocaliptice.

Preacinstip Parinp §i frap, interesul Ortodoxiei cat §i al mult iubitei noastrepatrii cere ca, cu multa cumpatare §i atentie, sa colaboram i comunicam cu heterodoqiii pe deasupra cu papista ii eretici. Puterea lor in aceasta lume este mare, dari funatismuli ura lor impotriva Ortodoxiei este neatinsa, aa cum personal, am constatat in timpul contactului nostru social cu ei de un deceniu, ininsula Naxos. Urasc de moarte tot ce-i grecesc §i ortodox. Despre asta scriemulte invatatorul naxioe0

Sfantul Nicodim Aghioritul.i rna tern ca nu vomputea supravietui, ca neami Biserica acestei «imbrap ari frate ti» cu ace tia.

Prin urmare, sa priveghemi sa ne inarmam cu sabia Duhului, ca sa taiem capul ecurnenismului, ce amenintJ. Sfanta Ortodoxiei nemuritoarea Ellada".

Ca atare, Ortodoxia e chemata sa ramana intru unitate i statomica.Chemata sa ramana neclintita in hotarele ei. Sa nu piarda vistieria ei, ci s-o pazeasca cu multa grija. i profesorul de la Universitatea din Athena, Panaghiotis Trembelas a chemat poporul ortodox in biserica mitropohtana a Atenei, sa pazeasca credinta lui ortodoxa:

,0! Cre§tinii mei, suntem Trupullui Hristos. Nu doar preotu, clerul iarhiereii, cii noi cre§tinii, fiecare din noi. Patriarhii din Rasarit au zis: <<strajerul Ortodoxiei este Trupul Bisericii, bine-credinciosul popor al Domnului». Bineinteles, nu avem noi dreptul sa elaboram Dogma. Asta tine de competenta clerului §i arhiereilor. Ei forrneaza partea care cerceteaza in amanuntirue §i in fuca lui Dumnezeu Adevarul §i11 expun §i prezinta in Duhul Sfant.

lnsa cei ce pazesc acest Adevar suntem noi.i cu acrivie, pentru ca suntemTrupul care paze§te Adevarul,pe care l-am pazit pana acum §i-1vom pazi pana lasfaqit. Vom apara §i Biserica noastra, aceasta mica Biserica71

ce se nume§te


Biserica Ortodoxa. Este singura Biserica neclatinata, in ciuda hpsurilor pe care, poate, le are astazi. Este totu§i Biserica ce ramine in TradipaApostohca.

70 Sfantul NicodimAghioritul era de origine din insula Naxos unde ai convietuit cu papista,dat fund ci\ in acea vreme insula era sub tutela Vene(iei. El a L'lmoscut astfel din proprie experienta ,dragostea" i,bunavointa" papismului.71Aluzie la,tum1a mica", aceea careia Tatal a binevoit a-ida impariltia Cerurilor (Lc.l2,32).

Avem deci, datoriai trebuie cu orice jertra sa pazim vistieria Ortodoxiei, adica invatatura lui Hristos i a apostolilor nefalsificata, precum ne-au predanisit-o".

VI. Luminarea

Alt pas pe care trebuie sa-l facem acum noi, cre tinii ortodoqi, este luminareai salvarea celor ratacip cati a celor ce sunt pe cale sa se in ele.

Este razboi sfant.i in acest razboi ce are loc, trebuie sa tim pozipile de lupta i mi carile inamicului. Sfinpp arhierei, preop, monahi, predicatori, teologi, profesori, barbap, femeii top ortodoqii pe picior de razboi. Este timpul. Acel cuvant: ,eel ce nu este cu noi, este impotriva noastra" pe care 1-a spus Hristos se potrive te mai mult ca niciodata, conjuncturii istorice biserice ti in care ne aflam. Ori cu Hristos, ori cu vrajma ii lui Hristos. De vrem sa fim cu Hristos, trebuie sa demascam ecumenismul antihristic. Este neaparata nevoie sa ridicam proteste i sa infieram orice acpune, orice mi care sau fapta, ce nu e in conforrnitate cu calea Credintei Ortodoxe. Avem obligatia sa razboim pe potrivnicii Credintei noastre. Avern datoria sa deconspiram orice obscur plan de aqiune al lor i orice activitate perfida a unor teologi ecumeni ti, a unor purtatori de rasa unioni tii a unor monahi influenti, cati a puterilor intunecatece se ascund in spatele lor. Avern obligapa sa cunoa tem adevaml, sa luminam i pe fratii no tri, popoml cre tin-ortodox, ca sa nu cada in in elare.

De altminteri, de asta sei tern ecumeni tii. De descoperirea lor. Ei pescuiesc in ape tulburi. Lucreaza meschin, conspirativi viclean. Orbecaiesc in intuneric. Se adeveresc astfel cuvintele Dornnului, Care a spus: ,Tot eel ce face cele rele ura te luminai nu vine la lumina, ca sa nu se vadeasca faptele lui, cain intuneric sunt lucrate".

Ace tia traiesci lucreaza prin minciuna. Iar minciuna nu suporta lumina, precum gheata nu suporta soarele arzator,i intunericullumina putemica. De aceea noi le vom da in vileag intentnle lor intunecate.i astfel se vor prabui i nami.

Exact asta urmare te i prezenta carte. Difuzarea ei nadajduim ca va face lumina indeajuns, cu privire la planurile lor. Multi se vor luminai nu vor cadea lesne victime propagandei lor. Apoi, nu tii uncle va ajunge aceasta carte.


Poate

ECU NISMU 1159

sa ajunga la cei ce cugeta i se sfatuiesc cele rele ale ecumenismului i sa

se intoarca vreunii din eii sale zadarniceasca planurile.Pentru difuzarea acestei carp., ce da in vileag intenpile intunecate ale

vrajma ilor Bisericii, ai datoriai tu, iubite cititorule, de a pune urnarul. Pentru ca i tu e§ti strajer al Ortodoxiei.

Ce ai fi facut, daca ai fi fost paznic la o cale feratai ai fi §tiut ca un tren cu miide cetateni este in prirnejdie sa cada in prapastie la un pod aruncat in aer, undeva

in sectorul tau. Ai fi ramas nepasatori ai fi lasat in primejdie de moarte mii de suflete? Cu siguranta ca nu! Ai fi facut totul ca sa izbave§ti pe oameni de la moarte.

Este, deci, posibil sa-p pese mai mult de salvarea de la moartea trupeasca a aproapelui tau,i mai pupn de a se izbavi de moartea sufleteasca? Nu cred...

Pazitor al credintei noastre e§ti i tu, iubite cititorule. Pazitor al Bisericii

trebuie sa fii. Ca atare, nadajduiesc ca n-ai sa lai sufletele fratilor tfu ortodoqi sa cada in imbrap§area morpi, care este actualul ecumenism tara de Dumnezeu.

Transrnite mai departe din cate ai citit in aceasta carte. Arata interes pentru

acei semeni ai tfu, ce calatoresc tara vreo banuiala cu trenul autodistrugerii, cu infrico atorul ecurnenism.

Fa orice pop ca aceasta carte ce-o pi in m<lini, sa ajunga 1a cat mai mulp.Fa ina fel ca §i alpi sa o transrnita mai departe ca sa poata fi citita de cat mai mulp i astfel sa-i dea seama de cate se intfunpla pe la spatele nostru. Ajuta acelora ce,

cu U§uratatei nepurtare de grija, niveleaza totul printr-o atitudine neghioaba, spunand: ,nu-i niciun bai"... R.aspinde§te cu perseverenta aceasta carte!

Este neaparata nevoie sa afle cat mai mulp cre tini cu putinta, toti cre tinii Bisericii noastre Ortodoxe, despre intentiile satanice ale ecumenismului. Este de neaparata trebuinta, deoarece suntem in primejdie sane prinda nepregatiti, prin

surprindere, acei ce conduc Ecumenismul in tainai din umbra.Aceasta carte,i orice alta carte ce demascheaza puterile intunericului care

razboiesc Ortodoxia, trebuie sa fie cumparata i difuzata pretutindeni.,,Ecumenismul tara masca", ce-o cite ti, trebuie sa ajunga in miinile tuturor clericilor, militarilor §i a tuturor cadrelor didactice. Trebuie ca, toti ce poarta funcpi de raspundere in stat, sa afle de acest mare du§man al sfintei noastre

credinte, ecumenismul.

Astfel nu vor cadea ei in ii victime ale planurilor urzite de satana impotriva Ortodoxiei1 ci vor sesiza la timp pericolelei vor condamna puterile antihristice. in acest mod nu vor lasa pe slujitorii acestor infrico atoarei demonice planuri sa faca ce vor in tara noastra. Ci1 bineinteles1 din contra vor lumina tineretul 1

in general1 poporul tot.Fire te ca vrajma ii Bisericii n-au de gand sa depuna armele. Asta s-a vazut

in reactia vicleanai mar ava a masonilor1 manifestata atunci cand intr-un manual de clasa a VI-a a fast indus un capitol lamuritor despre rolul Masoneriei. Masonii au racut tot posibil sa scoata acel capitol. 11Au intors lumea cu susu-n jos" 1 cum se zice in popor1 i au izbutit1 in pofida opozitiilor1 sa-l elirnine din manual! Nu intentionam aici sane referim in amanunpme la acest fapt1 nu face obiectul carpi de fata.

insa1 accentuam ca este de trebuinta ca tot poporul ortodox sa fie lamurit cu privire la infioratorii vrajmai ai Bisericii noastre 1 care sunt demascap in aceasta carte. Sa afle toti oamenii invatap - medici1 avocap1 ingineri1 chirni ti - adevarul ca sa nu-i in ele ecumenismul ateu1 cu cuvinte amagitoare despre 11dragoste" i

11pace".i cand top vor ti ca ecumenismul este du man de moarte al

Ortodoxie1i cand top vor afla ca adventi tiiJ masoniiJ comuni tiiJ ereticiii ateii vor sa ne uneasca intr-a JJcredinta" pe care 0 fabrica in laboratoarele raradelegii lor) atunci vor tii cum sa se opuna. Vor ti cai colaboratorii lo1r ce vorbesc de 11unire"1 sunt slujitori ai acestor puteri intunecatei lise vor impotrivi pe masura.

in acest mod1 neamul va fi pazit de aceasta stricaciune a ecumeni tilor.Iubip cititori1 cu puterea lui Hristos aceasta carte scoate masca

ecumenismului. Ati vazuti voi in paginile sale adevaratul chip al ecumeni tilor. Sa punem umarullaolalta pentru difuzarea ei. Sa incercam sa ajunga la toate parohiile. Sa intre in posesia eii ierarhuli preotuli muncitoruli taranul i studentuli funcponaruli eful de fabricai rninistruli prefectuli pedagogul...

Toti1 dar mai intai ace tia ce sunt aparatori ai credinteii ai patriei 1 trebuie sacunoasca cum lucreaza perfizii vrajmai ai religieii ai Greciei.

Ar fi de dorit ca aceasta carte sa fie tradusai in alte limbi 1 caci subiectul

HARALAMBIE D.

1166IVASILOPOULOS

intereseaza toata Cre tinatatea1 toate neamurilei toate popoarele. Insa ca sa se faca acestea e nevoie de banii inca mulp. Cine iivor da? Credincio ii1 cre tinii-

ECU NISMU 1161

ortodoqi. li vor dona credincio ii care tiu sa apere prin fapte Credin aOrtodoxai patria ortodoxa.

Pannno tri, cand se luptau pentru credinta lui Hristos cea sfanta i hbertatea patriei, ii dadeau averile lor intregi - i insemnate desigur - i ramaneau la urma saraci. Dar multumita acestor jertfe viteje ti ale lor, astaz.i suntem hberii cre tini ortodoqi. adari in acest sfant razboi de azi noi ne vom arata mai prejos ca ei? Acum estelupta mai presus de toate.

Inorice caz, to? vrajm ii credintei, to? sabotorii Ortodoxiei, oricat de sus sar afla trebuie condarnnati.E de trebuinta ca planurile lor conspirative sa fie date pe fata. Poporul ortodox ar putea, prin lamurireai activitatea noastra, sa afle adevaruli sa se pazeasca de lupii imbraca? in piei de oaie.Trebuie sale aratam ca nu suntem precum ne cred aceia. Deoarecei masoniii ecumeni tii cred, ca de altfeli sioni tii, ca noi, cre tinii, suntem astfel de oameni care fac orice pentru a-i d. tiga interesullor material, iubitori de dulceturii trai bun.

Cred, iubite cititorule, ca eu mi-am facut datoria, dand in vileag pe vrajma ii infemah ai credintei noastre. Am racut ceea ce, poate, tu nu puteai. Acum tu fa ceea ce-i mai u or. Raspande te aceasta carte pretutindeni. Fa-ti datoria, dand din ce-? prisose te sau din strictul necesar. Mica noastra jert!a se va face anna nebiruita impotriva inten?ilor ecumeni tilor. Fiindca astfel cartea va putea fi difuzata iva putea circula de la un capat la altul. Fiecare carte ce-o daruie ti este o bomba in tabara vrajm ilor lui Hristos. Iar fiecare cititor al ei, cu certitudine, va striga cu glas de tunet: NU!Acestei uniri blestemate impreuna co ereticli. Nu!Planurilor masoneriei. Nu!&umenismului ateu.

Aici trebuie sa fie notat ca eu nu d tig absolut nimic de pe urma acestei carti.Toate incasarile vor fi canahzate in lupta anti-eretica i in luminarea fra?lor no tri cre tini cu privire la Adevar; pe care ecumenismul incearca, cu o furie dezlantuita, sa-l nimiceasca.

Asifel vor putea ajla toti...

Odata cu lamurirea, pe care suntem datori s-o fucem noi credincio ii, to?vor afla urmatoarele: ca masoneria, ce lupta in prin1a linie pentru 11unirea Bisericilor" multumita ecumenismului, nu este ocrotita prin lege de catre Constitu?a greaca. A fost condamnata in unanimitate i definitiv de catre


Tribunalul de

prima instanta din Athena, prin hotararea cu numarul2060 I din 1969, fundca urmare te ,propagarea Francmasoneriei, religie oculta i drept consecinta, neocrotita de dispozitia 16 I 2 din 1968, prevazuta de Constitupe".

Inca va afla, ca masoneria a fost condamnatai de Biserica prin hotararea Bisericii Grece ti din 1933, potrivit careia masoneria este incompatibila cu Cre tinismul. Prin urmare, orice mason nu este cre tin.

Va afla, de asemenea, ca ,Rotary", care organizeaza mesele comune in cinstea Patriarhului Ecumenic Athenagoras, nu este o asociape nevinovata, ci calul troian al masonerieii o organizape filo-sionista.i iata dovezile:1. Diferite ,Biserici"i statui german au declarat oficial ca ,Leshi Rotarysmus"

este o organizape antihristica, masonicai filo-sionista, ce urmare te punerea in aplicare a planurilor puterilor oculte72•

2. ,Constitutia" sau regulamentul internal ,Rotary''-ului ne spune tara ocoli urii in maniera masonica, faptul ca ,ideile asociapei Rotary se afla in armonie totala cu toate religiile pamantului..". (ecumenistai masonica MPA cu toata,marepa" ei; Cine se poate indoi?)

3. ,Rugaciunea" celor de la ,Rotary" estei ea dupa tiparul masonic, deoarece nu este pomenit nicaieri numele lui Hristos!!

4. Diferite lmnuri ale celor de la ,Rotary'' menponeaza tara inconjur ca top membrii organizatiei sunt mandri ,fiindca sunt ostai ai «Rotary»-ului"! Noi insa, care in clipa Botezului suntem uni cu ulei sfinpt, precum luptatorii din vechime din luptele greco-romane inainte de a intra in arena,i am devenit din acel moment ostai ai lui Hristos, avem una i singura mandrie ca suntem luptatorii ostai ai Lui! Ca atare, cum este posibil ca grecii cre tin-ortodoqi sa se mandreasca astazi ostentativ ca sunt ,ostai ai Rotary-ului", in timp ce astfel neaga ca sunt ostai ai lui Hristos, Care ,a ie it ca un biruitor, ca sa biruiasca"? Pentm ei suntem in mare mahnirei pe ei incercam sa-i izbavirn din,rople dintate"73 ale acestei enorme ma inarii satanice.

S. Ierarhia Bisericii Greciei a adoptat in 1958 urmatoarea pozitie fata de,Rotary'': ,Se ordona neparticiparea clericilor la discursurilei mesele comune

72 Vezi: a) cartea de dezvaluiri a lui Michael Bars cu titlulRotarysmus,edi\ia Tallin, Estonia, 1939i b)periodiculVehi,septembrie 1937, Praga

HARALAMBIE D.

1170IVASILOPOULOS

73 Aluzie!a emblema Rotary: roata dintata. (n. ed.)

ECU NISMU I163

ale rotaryanilor pana cand ace tia nu ii reevalueaza atitudinea lor fata de Biserica, adica pana cand se dovedesc a fi credincioi fii ai ei". Nu tim daca suntem informati indeajuns despre acest lucru, dar in orice caz trebuie sa reliefa.m ca o atare )Jreevaluare" n-a avut loc pana astazi.

6. i o ultima dovada de nezdruncinat: cine directioneazai pun in mi care in toata lumea rotile dintate ale rotaryanilor, a caror emblema ati vazut-o? Este tiut pretutindeni ca componenta de baza in conducerea "Rotary"-ului este formata in propo¢e de 70 pana la 99% din masoni. Fire te, Grecia n-a putut face exceptie...

Prin citirea ca¢Ior ce demascheaza ecumenismul, toti vor afla ca, proiectul de )Junire a Bisericilor" 11 pregateau, cu multi ani inainte de a se manifesta la amploarea de astazii a :fi incadrat in YMCA Vor :fi informatica Mott, eel care a fost pre edinte de onoare pe viata al YMCA i-a oferit serviciile sale substantiale ecumenismului.

in expunerea Consiliului National al YMCA- Grecia ce s-a tipant in 1956 subtitlul "30 de ani de existenta a Fratiei Tinerilor Cre§tini (ZMCA) in slujba tineretului grec", la pagina 54 sunt scrise urmatoarele: "Dr. John Mott... mai mult ded.t oricare altul a dat formai viata nu doar mi§drii YMCA, ci §i duhului ecumenist al Bisericilor".

Cititorul ce se zbate sa afle adevarul §i care nu vrea sa traiasca in intuneric i sa devina unealta a puterilor satanice, va fi informat ca printre diferitele planuri pe care puterile intunecate le pregatesc sa :fie puse in aplicare, face parte i "Calendarul Mondial". Acest ,,calendar" va fi imp5.ftit in 13luni (de cite 28 de zile fiecare) cu sarbatori fixe, praznuite obligatoriu de toata omenirea!

Pregatirea terenului pentru punerea in functiune a calendarului acesta are locsistematic in presa din intreaga lume. Discursuri privitoare la acest lucru s-au auziti in Grecia la Postul National de Radio al Greciei... Insa cati tiu ca acest,Calendar Mondial'' este o unealta in m3inile ecumenismului satanic? Cati §tiU d.in acest chip se urmare te stabilirea unei zile comune a co-aniversaru zilei de na tere a lui Budha, Mahomed,i a altar zeitati idolatre, impreuna cu Na§terea Domnului nostru lisus Hristos.

HARALAMBIE D.

1172IVASILOPOULOS

Prin urmare, trebuie sa tim pana la eel mai mic amanunt toate intenpile tuturor ma inatiilor vrajma ilor Sfintei noastre Biserici, ca sa combatem pe,pionierii" proiectelor unioniste, care incearca sa ne convinga prin in elaciune, ca toate astea le fac pentru binele omenirii. 0! bietii de ei! Li se sfa ie inima pentru asta!

Cititorul inca va mai afla ca fo tii du mani neimblanzip ce se du maneau intre ei, acum s-a unit i lucreaza mana in mana in prejudiciul Ortodoxiei, oferindu-i serviciile lor ecumenismului. N-a trecut multa vreme de cand presa mondiala i greceasca a transmis tirea ca Pedro Arrure, papa de culoare din ordinul iezuitilor a facut o vizita oficiala in Uniunea Sovietica pentru stabilirea unor relatii cat mai apropiate cu Biserica Ortodoxa Rusa74 •

Aceasta veste a provocat constemare nu numai noua, ci i poporului rus insu i. In aceasta tara pe parcursul ultimilor 500 de ani i pana azi cuvantul,iezuit" constituie pentru orice rus, religios sau nu, cea mai rea ocara. Pana azi inseamna a fi totuna cu ,tatarnicule, amagitorule, criminalule, sadicule, raufacatorule, uneltitorule, violatorule, escrocule"...

De atunci de cand s-a fondat aceasta banda de criminali ,in numele luiDumnezeu"!, omenirea a platit activitatea ei cu milioane de vieti omene ti...

In vechea Rusie prerevoluponara s-au tiparit mii de carti serioase, ce dezvaluie activitatea satanica a iezuitilor in detrimentul poporului rusi a altar popoare, mai ales, ortodoxe.

Ba chiar, pana i Guvemul Rou Sovietic i Partidul nu puteau ignora aqiunile acestor ,bravi" concurenti ai lor. Din ordinullui Stalin insu i, Academia de tiinte ca i alte organizapi au strans i publicat materiale bogate despre acpunile iezuitilor de la intemeierea ordinului (1940) pana azi. Exista multe astfel de publicatn.

lnsa ce poate insemna, dupa 1000 de ani de lupta impotriva Ortodoxiei ruse, aceasta ,prieteneasca" vizita a papei de culoare in Moscova? Raspunsul ni-l da sinoptici sub forma de epigrama un rus ortodox din Cortina de Pier, uncle traie te i azi: ,Nu e vorba decat de o apropiere in vederea unei colaborari stranse a vrajma ilor Sfintei noastre Ortodoxii! 0 sa vedeti in scurt timp inca i

74 Virna, 27.08.71; Akropolis,29.08.1971

HARALAMBIE D.

1174IVASILOPOULOS

mai multe uzine pe care le va face papa in Rusia; in schimb, cap au ramas inca ortodoqi sa devina, prin foqa, unip! Brejnevi cu leahta (Partidul) nu dau doi bani pe Ortodo:xiei o urasc la fel cai papista iil"i intr-adevar apropierea nea teptata de azi intre Vaticani Moscova, cat

i acordarea Sfintelor Taine de catre Biserica Rusa catre ereticii papisti nu este decat consecinta presiunilor ecumenismului §i a stapanirii tiranice i atee a Kremlinului. Astfel vedem politica comunismului impunand uniatismul papista(greco-catolicismul) Bisericii martirice a Rusiei, ca schimb fata de feluritele fabrici de ma ini a caror raspundere de construire §i £nalizare in Uniunea Sovietica §i-a asumat-o papa.

lata deci, de ce a vizitat Rusia papa eel negru al iezuitilor.i iata de ce top ortodoqii avem datoria sa ne asumam lucrarea de luminare §i lamurire a celor ne tiutori.

Despre autor

Parintele Haralambie Vasilopoulos a fost unul dintre cei mai mari aparatoriai Ortodoxiei din Grecia secolului XX. Credinta lui in Dumnezeu era vie i ferma. Prin predicile lui inflacarate, prin cfu-tile lui revelatoare, a demascat pe cei care lupta impotriva Ortodoxieii a neamului elen. 1-a demascat pe masoni, pe ecumeni ti, pe iehovi ti i pe toti ereticii contemporani care lupta impotriva

HARALAMBIE D.

1176IVASILOPOULOS

ECU NISMU 1167

Adevarului. A organizat manifestari temerare, a infiintat o asociape anti-eretica (Presa Ortodoxa Elena) §i a scris o mu1pme de articole. De asemenea, este autorul a zeci de caqi cu duh patristic1 care zidesc duhovnice§te1 intaresc §i trezesc sufletele binecredincio§ilor. Multe din ele sunt traduse in alte limbi, spre folosul drepcredincio§ilor de pretutindeni. A publicat temerarul ziar Orthodoxos Typos (Presa Ortodoxa) care este1probabil, realizarea lui cea mai importanta.

Vrednicul de pomenire Panntele Arhimandrit Haralambie, aparatorulneobosit al credintei noastre, s-a nascut in anul 1910, in satul Analipsi Trihonidos, din localitatea Etoloakarnania. Parinpi lui 1 evlavio§i §i cu mulp copii, erau Dimitrie §i Spiridula. Aici §i-a trait copilana, iar primele trairi duhovnice§ti le-a avut in bisericutele din afara localitapi §i in manastirea Sfantului loan Botezatorul. Aici a citit i viata Sfantului Iacob Noul Mucenic (sarbatorit pe 1 noiembrie)1 care i-a influentat foarte mult sufletul1

aprinzand in inima lui flacara pentru credinta in Hristos.Gimnaziul1-a terminat inNafpaktos, in anul 1928. Apoi a urmat cursurile Facultapi de Teologie din Atena1 fund hcentiat in anul 1933. Dupa aceea a hotarat sa devina predicator in cadrul Frapetatii Teologilor «Viata>>, lucrand la Mitropoliile din Patra1 Kalavryta §i Aigialia, Corint, Levkada, Ithaki1 Nafpaktia, Arti, Karpenisio Ioannina1

Driinupoleos, Pogoniani1 Konita §i Edessa. Predica lui 1 vie §i simpla, intra ininimile ascultatorilor, lini§tind §i incurajand sufletele triste.

Odata cu inceputul razboiului greco-italian ia parte ca subofiter in prima linie. Anii negri de ocupape ilgasesc in lupta din Giannena1 unde este inchis §i condarnnat la moarte. insa in februarie 1944 este ehberat din inchisoare cu ajutorul lui Dumnezeu §i vine ca predicator laic in Etoloakarnia1 unde desla.§oara, in afara de alte activitap, o bogata activitate sociala 1 mai ales in satulPapadates1 pana in anul1956.

in anul 1951, pe 20 mai1 in ziua de duminica, este hirotonit diacon de Mitropolitul Ierothei in Biserica Sfintei Treimi din Agrinio. in ziua urmatoare1

pe 21 mai1 este hirotonit preoti inaintat la treapta de arhimandriti duhovnic, in Biserica Sfintilor Constantin §i Elena §i la comunitatea cu aceli nume, in

HARALAMBIE D.

1178IVASILOPOULOS

eparhia din Trihonidos.Dupa anul1956 vine in Atena §i sluje§te in Biserica Sfintei Maria, din strada

Romvis. Pe 21 noiembrie1 exact in ziua Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, in anull9S8, infiinteaza asociatia «Uniunea Ortodoxa Panelen:i>>.

lata ce spunea inainte sa o infiinteze: «Vom infiinta o Organizatie Antieretica Panelena. 0 Asociatie Cre tina legala de Rezistenta impotriva du manilor cu diferite denumiri religioase ai tarii noastre, care tara piedici in eala sufletei prin metode viclene de convertire recruteaza ,ieniceri". Vom denunta activitatile lor ilegale de convertire. Vom dezvalui masca lor in elatoare. Vom divulga in elatoriile lor.i toate acestea prin publicapi, prin lansari de carp antieretice, prin ornilii, prin adunari de proteste, prin lupte judiciare i, in general, prin toate rnijloacele legale de rezistenta.»

in anul1961 publica, prin marea lui daruire, ziarul «Presa Ortodoxa». Parrala trecerea lui catre Dornnul a publicat sute de carp antieretice, moralizatoare, ornilii, Talcuirea Noului Testament, Vieple Sfintilor, care au adusi aduc mare folos cititorilor. Din anul 1962 pana in anul 1968 a fost staretul manastirii Petraki, cu hramul Sfinplor Arhangheli, de uncle a fost indepartat in timpul dictaturii.

A adorrnit intru Dornnul pe 14 februarie, in zorii zilei de durninica a anului1982i inmormantat in ziua urmatoare in satullui natal.

Parintele Haralambie Vasilopoulos traia pentru Hristos, vorbea pentru Hristos, scria pentru Hristos. Intreaga lui viata a fost un neobosit i temerar aparator al Ortodoxiei, al Sfintei Tradipii al patriei sale. Un lucratorinflacarat al Evangheliei, care i-a inmulpt talantul primit.

Sa avem binecuvantarea lui!

HARALAMBIE D.

1180IVASILOPOULOS

ECU NISMU I169

Ecumenismul Fara Masca

Documents

Transcript of Ecumenismul Fara Masca