ECOSISTEMULECOSISTEMUL

BiotopBiotop

BiocenozăBiocenoză

BIOTOPULBIOTOPUL

Reprezintă totalitatea factorilor abiotici Reprezintă totalitatea factorilor abiotici prezenţi într-un anumit spaţiu de viaţă prezenţi într-un anumit spaţiu de viaţă care asigură existenţa unei comunităţi de care asigură existenţa unei comunităţi de vieţuitoare.vieţuitoare.

Factorii abiotici sunt:Factorii abiotici sunt:

-apa -lumina-apa -lumina

-solul -temperatura-solul -temperatura

-aerul -poziţia geografică-aerul -poziţia geografică

BIOCENOZABIOCENOZA

Reprezintă comunitatea de populaţii Reprezintă comunitatea de populaţii caracteristice unui biotop.caracteristice unui biotop.

Cuprinde:Cuprinde:

-plantele -plantele

-animalele-animalele

-omul-omul

ECOSISTEMULECOSISTEMUL

Reprezintă unitatea structurală şi funcţională care se Reprezintă unitatea structurală şi funcţională care se stabileşte între biotop şi biocenoză.stabileşte între biotop şi biocenoză.

Tipuri de ecosisteme:Tipuri de ecosisteme:-naturale:-terestre-naturale:-terestre:- paduri de conifere, foioase, :- paduri de conifere, foioase, ecuatoriale;ecuatoriale; - pajisti alpine si subalpine;- pajisti alpine si subalpine; - desertul;- desertul; -acvatice-acvatice: raul, lacul, balta, Delta : raul, lacul, balta, Delta Dunarii, mari, oceane, Dunarii, mari, oceane, -antropizate-antropizate: ecositeme urbane, rurale, agroecosisteme : ecositeme urbane, rurale, agroecosisteme

Ecosisteme terestreEcosisteme terestre

Ecosistemul padureEcosistemul padure- este un ecosistem - este un ecosistem terestru complex si variat, reprezentand cel terestru complex si variat, reprezentand cel mai stabil biom de pe glob. Padurile umede mai stabil biom de pe glob. Padurile umede reprezinta 27 % din totalul suprafetei constituit reprezinta 27 % din totalul suprafetei constituit de padure si cuprinde:de padure si cuprinde:

Paduri de foioase:- padure de fag, padure de Paduri de foioase:- padure de fag, padure de stejarstejar

Paduri de conifere Paduri de conifere

Padurea de stejarPadurea de stejar Se intinde din zona montana inferioara pana in zona de campie si Se intinde din zona montana inferioara pana in zona de campie si

Delta Dunarii;Delta Dunarii; In zona montana,de la 300-400 m altitudine si pana la 1000 m In zona montana,de la 300-400 m altitudine si pana la 1000 m

altitudine se dezvolta padurea de gorun;altitudine se dezvolta padurea de gorun; In zona colinara, sub 600 m se gaseste gorunul si stejarul;In zona colinara, sub 600 m se gaseste gorunul si stejarul; Pe versantii insoriti se dezvolta stejarul pufos;Pe versantii insoriti se dezvolta stejarul pufos; In zona de campie si Delta Dunarii se dezvolta garnita.In zona de campie si Delta Dunarii se dezvolta garnita. Datorita luminozitatii insuficiente, sub arbori se dezvolta arbustii si Datorita luminozitatii insuficiente, sub arbori se dezvolta arbustii si

plantele ierboase.plantele ierboase. Fauna Fauna este reprezentata de insecte fitofage( furnici, tantari, este reprezentata de insecte fitofage( furnici, tantari,

viespea stejarului), moluste( melci), paianjeni, soparle, serpi, viespea stejarului), moluste( melci), paianjeni, soparle, serpi, pasari( cucul, privighetoarea, pitigoiul, mierla, cinteza) pasari( cucul, privighetoarea, pitigoiul, mierla, cinteza) mamifere( veverita, rasul, mistretul, cerbul, caprioara, vulpea).mamifere( veverita, rasul, mistretul, cerbul, caprioara, vulpea).

Padurea de fagPadurea de fag

Se intinde intre 600- 1450 m altitudine;Se intinde intre 600- 1450 m altitudine; Temperatura medie anuala variaza intre 7,5 – 9,5 ºC; Temperatura medie anuala variaza intre 7,5 – 9,5 ºC; Precipitatiile sunt cuprinse intre 900- 1000 mm/an;Precipitatiile sunt cuprinse intre 900- 1000 mm/an; Solul brun de padure are ph-ul cuprins intre 4,5-6,5.Solul brun de padure are ph-ul cuprins intre 4,5-6,5. Esenta dominanta este fagul care poate trai in Esenta dominanta este fagul care poate trai in

amestec cu tei, paltin, scorus, gorun, carpen.amestec cu tei, paltin, scorus, gorun, carpen. Pe scoarta arborilor cresc ciuperci, licheni, muschi;Pe scoarta arborilor cresc ciuperci, licheni, muschi; Pe sol se intalnesc ferigi, fragi, ciuperci.Pe sol se intalnesc ferigi, fragi, ciuperci. Fauna este formata din insecte fitofage, amfibieni, Fauna este formata din insecte fitofage, amfibieni,

soparle, pasari ( ciocanitoarea, vulturul, alunarul), soparle, pasari ( ciocanitoarea, vulturul, alunarul), mamifere( jderi, mistreti, cerbi, ursi bruni).mamifere( jderi, mistreti, cerbi, ursi bruni).

Padurea de coniferePadurea de conifere Este formata din 2 etaje: unul reprezentat de brad, molid, Este formata din 2 etaje: unul reprezentat de brad, molid,

pin si al doilea format din 2 sau mai multe specii;pin si al doilea format din 2 sau mai multe specii; Altitudine: in nordul tarii- 1200-1700 m, in sudul tarii intre Altitudine: in nordul tarii- 1200-1700 m, in sudul tarii intre

1300-1400 m;1300-1400 m; Molidisurile formeaza limita superioara a padurilor;Molidisurile formeaza limita superioara a padurilor; Datorita climatului mai aspru, a umbrei persistente si a Datorita climatului mai aspru, a umbrei persistente si a

stratului gros al litierei format din frunze, conuri, ramuri, stratului gros al litierei format din frunze, conuri, ramuri, trunchiuri, stratul arbustilor si al subarbustilor este putin trunchiuri, stratul arbustilor si al subarbustilor este putin dezvoltat.dezvoltat.

La umbra molizilor se intalnesc muschi ciuperci- hribi, La umbra molizilor se intalnesc muschi ciuperci- hribi, painisoare, licheni- matreata bradului, ferigi, clopotei, painisoare, licheni- matreata bradului, ferigi, clopotei, banuti.banuti.

FaunaFauna este reprezentata de muschi, licheni, viermi( rame), este reprezentata de muschi, licheni, viermi( rame), moluste( melci), insecte( fluturi, furnici, tantari), moluste( melci), insecte( fluturi, furnici, tantari), amfibieni(tritonul, salamandra), serpi(vipera cu corn), amfibieni(tritonul, salamandra), serpi(vipera cu corn), pasari( vultur, ciocanitoare, soim) mamifere( cerb, pasari( vultur, ciocanitoare, soim) mamifere( cerb, caprioara, veverita, rasul, jderul, pisica salbatica).caprioara, veverita, rasul, jderul, pisica salbatica).

Pajistile alpine si Pajistile alpine si subalpinesubalpine

PajistilePajistile sunt ecosisteme terestre in care sunt ecosisteme terestre in care producatorii primari sunt reprezentati de o producatorii primari sunt reprezentati de o vegetatie ierboasa saraca.vegetatie ierboasa saraca.

a.a. Dupa origine pajistile pot fi: Dupa origine pajistile pot fi: - NaturaleNaturale- amenajateamenajateb. Dupa altitudine pajistile pot fi: b. Dupa altitudine pajistile pot fi: - alpine, - alpine, - subalpine,- subalpine, - de stepa.- de stepa.

Pajisti de stepaPajisti de stepa Sunt localizate in estul Campiei Romane, sudul Moldovei Sunt localizate in estul Campiei Romane, sudul Moldovei

si Dobrogei;si Dobrogei; Plantele prezinta adaptari xerofite pentru apa din sol- Plantele prezinta adaptari xerofite pentru apa din sol-

radacini lungi, rizomi, bulbi, frunze cu limb redus, radacini lungi, rizomi, bulbi, frunze cu limb redus, protejate de peri sau ceara: pelinita, scaiul dracului;protejate de peri sau ceara: pelinita, scaiul dracului;

Maracinisurile sunt formate din porumbar, maces, Maracinisurile sunt formate din porumbar, maces, migdal pitic, iasomiemigdal pitic, iasomie

Consumatorii primariConsumatorii primari sunt reprezentati de lacuste, sunt reprezentati de lacuste, greieri, carabusi, prepelite, potarnichi, ciocarlii, greieri, carabusi, prepelite, potarnichi, ciocarlii, harciogi, soareci, iepuri de camp;harciogi, soareci, iepuri de camp;

Consumatorii secundariConsumatorii secundari sunt reprezentati de paianjeni, sunt reprezentati de paianjeni, soparle, pasari insectivore( lastunul), mamifere soparle, pasari insectivore( lastunul), mamifere (dihorul)(dihorul)

Pajisti alpinePajisti alpine

Productia primara este data de totalitatea plantelor Productia primara este data de totalitatea plantelor fotosintetizatoare;fotosintetizatoare;

Altitudine: peste 1800 m, cu ierni geroase, zapezi mari Altitudine: peste 1800 m, cu ierni geroase, zapezi mari si vant puternic;si vant puternic;

Pentru a rezista conditiilor climatice plantele sunt pitice, Pentru a rezista conditiilor climatice plantele sunt pitice, taratoare, cu frunze dispuse in rozeta la suprafata taratoare, cu frunze dispuse in rozeta la suprafata solului;solului;

Florile sunt viu colorate si de dimensiuni mari: floarea Florile sunt viu colorate si de dimensiuni mari: floarea de colt, argintica, ochiul sarpelui;de colt, argintica, ochiul sarpelui;

Fauna este slab reprezentata; melci, paianjeni, greieri, Fauna este slab reprezentata; melci, paianjeni, greieri, serpi, acvila, soimul, capra neagra.serpi, acvila, soimul, capra neagra.

DESERTUL DESERTUL

Deşertul sau pustiul este o zonă care primeşte foarte Deşertul sau pustiul este o zonă care primeşte foarte puţine precipitaţii, aproximativ 250 mm pe an. Deşerturile , aproximativ 250 mm pe an. Deşerturile au reputaţia de a susţine foarte puţine forme de viaţă au reputaţia de a susţine foarte puţine forme de viaţă deşi, la o comparaţie mai atentă cu un mediu mai umed, deşi, la o comparaţie mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viaţă din deşert sunt de cele mai multe ori formele de viaţă din deşert sunt de cele mai multe ori variate şi rămân în general ascunse pentru a-şi păstra variate şi rămân în general ascunse pentru a-şi păstra umiditatea.umiditatea.

Plantele de desert sunt plante xerofite- cactusi- Plantele de desert sunt plante xerofite- cactusi- prezentand adaptari la mediu: reducerea limbului foliar, prezentand adaptari la mediu: reducerea limbului foliar, ingrosarea epidermei, micsorarea numarului de stomate, ingrosarea epidermei, micsorarea numarului de stomate, transformarea frunzelor in spini, formarea de tulpini transformarea frunzelor in spini, formarea de tulpini suculente in care se depoziteaza apa de rezerva.suculente in care se depoziteaza apa de rezerva.

TIPURI DE DESERTTIPURI DE DESERTA. A. Deşerturi aride- Deşerturi aride- In aceste pustiuri carenţa de apă, pământul uscat este In aceste pustiuri carenţa de apă, pământul uscat este

cauza esenţială, a lipsei vieţii în regiune.cauza esenţială, a lipsei vieţii în regiune.B. Deşerturi nisipoase (B. Deşerturi nisipoase (Erg)-)-In ţinut stratul superior este alcătuit din In ţinut stratul superior este alcătuit din nisip în în

care predomină care predomină cuarţul care a luat naştere prin fenomenul de eroziune care a luat naştere prin fenomenul de eroziune datorat în special datorat în special vântului, sub acţiunea căruia formează dune de nisip , sub acţiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mişcătoare. care pot fi mişcătoare. Condiţiile de viaţă în aceste regiuni sunt vitrege, Condiţiile de viaţă în aceste regiuni sunt vitrege, unul dintre deşerturile cele mai mari de acest tip este unul dintre deşerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din din Arabia..

C. Deşerturi pietroase sau stâncoase (C. Deşerturi pietroase sau stâncoase (Hammada))- - In acest caz stratul In acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din crăparea rocilor cauzat de diferenţele mari de temperatură şi îngheţuluicrăparea rocilor cauzat de diferenţele mari de temperatură şi îngheţului

D. Deşerturi cu pietriş ( D. Deşerturi cu pietriş ( Serir)- I-au naştere prin procesele de eroziune şi )- I-au naştere prin procesele de eroziune şi depunere a materialui adus de depunere a materialui adus de gheţari astfel de pustiuri se pot întâlni în astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală ( (Iran).).

E. Deşerturi de E. Deşerturi de sare- Au luat naştere în regiuni aride unde sarea s-a depus - Au luat naştere în regiuni aride unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.după evaporarea apei în care era dizolvată.

F. Pustiuri de gheaţăF. Pustiuri de gheaţă- Pustiuri de gheaţă pot fi întâlnite în - Pustiuri de gheaţă pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munţii înalţi unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltara sau în munţii înalţi unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltara vegetaţiei. Apa fiind sustrasă solului prin îngheţ, precipitaţiile cad sub vegetaţiei. Apa fiind sustrasă solului prin îngheţ, precipitaţiile cad sub formă solidă (zăpadă). formă solidă (zăpadă). In această categorie se pot amiti regiunile polare, In această categorie se pot amiti regiunile polare, Wright Valley din din Antarctica..

Pesterile Pesterile Caracteristic pesterilor sunt stalactitele si stalacmiteleCaracteristic pesterilor sunt stalactitele si stalacmitele PlantelePlantele lipsesc complet, doar la intrarea in pesteri lipsesc complet, doar la intrarea in pesteri

unde exista lumina, pe peretii umezi se observa alge unde exista lumina, pe peretii umezi se observa alge asemanatoare cu verzeala zidurilor. asemanatoare cu verzeala zidurilor. Exista bacterii si Exista bacterii si ciuperciciuperci

--temperatura temperatura este constanta de 10°C, este constanta de 10°C, umiditateaumiditatea este este ridicata 95-100%, ridicata 95-100%, luminalumina este foarte redusa si este foarte redusa si patrunde doar la intrarea in pesteripatrunde doar la intrarea in pesteri

Adaptarile animalelor la mediul de viata cavernicol: -Adaptarile animalelor la mediul de viata cavernicol: -pigmentatia slaba a corpului, alungire apendicilor pigmentatia slaba a corpului, alungire apendicilor corpului(antene+ picioare), regresul ochilorcorpului(antene+ picioare), regresul ochilor

Se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte Se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de mare de lilieci.lilieci.

Liliecii sunt mamifere zburatoare si fac parte din Liliecii sunt mamifere zburatoare si fac parte din ordinul Chiropterelorordinul Chiropterelor

Raul Raul

Are doua zone:Are doua zone: A. A. cursul superiorcursul superior numit si amonte sau zona pastravului; numit si amonte sau zona pastravului; Producatorii sunt reprezenatati de alge, licheni si muschi;Producatorii sunt reprezenatati de alge, licheni si muschi; Consumatorii sunt nevertebrate cu corpul plat cu carlige, gheare, Consumatorii sunt nevertebrate cu corpul plat cu carlige, gheare,

ventuze cu ajutorul carora se prind de substra( planarii crustacee, ventuze cu ajutorul carora se prind de substra( planarii crustacee, racul lataus si vertevbrate reprezentate de pastrav;racul lataus si vertevbrate reprezentate de pastrav;

B. B. cursul inferiorcursul inferior numit si aval sau zona crapului; numit si aval sau zona crapului; Producatorii primarii sunt algele, lichenii si muschii;Producatorii primarii sunt algele, lichenii si muschii; In masa apei plutesc numeroase organisme care alcatuiesc In masa apei plutesc numeroase organisme care alcatuiesc

planctonul planctonul format din plante( fitoplanctonul) si animale format din plante( fitoplanctonul) si animale ( zooplanctonul)( zooplanctonul)

pestii sunt prezenti in cursul inferior de mreana, stiuca, crap.pestii sunt prezenti in cursul inferior de mreana, stiuca, crap.

Lacul Lacul

Lacurile pot fi de mai multe feluri: de munte si de ses;Lacurile pot fi de mai multe feluri: de munte si de ses; Productia primara este influentata de adancimea Productia primara este influentata de adancimea

lacului, astfel ca lacurile de adancime redusa sunt mai lacului, astfel ca lacurile de adancime redusa sunt mai productive decat lacurile cu adancimea mia mare;productive decat lacurile cu adancimea mia mare;

In zona litorala se intalnesc matasea broastei, lana In zona litorala se intalnesc matasea broastei, lana broastei, trestia, papura, stanjeneluol galben si nufarul. broastei, trestia, papura, stanjeneluol galben si nufarul. Animalele sunt reprezentate de protozoare, spongieri, Animalele sunt reprezentate de protozoare, spongieri, viermi, moluste( scoici) pesti( crapul, carasul, platica, viermi, moluste( scoici) pesti( crapul, carasul, platica, stiuca), amfibieni( broaste) reptile( gusterul, serpi de stiuca), amfibieni( broaste) reptile( gusterul, serpi de apa), pasari( rate, gaste, pescarusi), mamifere( vidre, apa), pasari( rate, gaste, pescarusi), mamifere( vidre, sobolani);sobolani);

Marea NeagraMarea Neagra

Marile si oceanele ocupa aproximativ 70% din suprafat Marile si oceanele ocupa aproximativ 70% din suprafat Globului si reprezinta biomul cel mai complex;Globului si reprezinta biomul cel mai complex;

In zona litorala se intalnesc algele verzi, brune si rosii;In zona litorala se intalnesc algele verzi, brune si rosii; Fauna este reprezentata actinii, guvizi, crabi, melci, Fauna este reprezentata actinii, guvizi, crabi, melci,

scoici, pesti (calcan, pisica de mare, vulpea de mare, scoici, pesti (calcan, pisica de mare, vulpea de mare, scorpia de mare meduze, mamifere ( delfinul, focile cu scorpia de mare meduze, mamifere ( delfinul, focile cu burta alba);burta alba);

Prin caracterele biotopului si biocenozei, Marea Prin caracterele biotopului si biocenozei, Marea Neagra este unica intre marile lumii.Neagra este unica intre marile lumii.

Delta Dunarii Delta Dunarii

Rezervatia Delta Dunarii ocupa o suprafata de Rezervatia Delta Dunarii ocupa o suprafata de aproximativ 6000 km² si cuprinde: bratele dunarii, aproximativ 6000 km² si cuprinde: bratele dunarii, ghiolurile, lacurile, canalele si garlele, japsele, ghiolurile, lacurile, canalele si garlele, japsele, grindurile, plaurii, padurea Letea, apele salmastre, grindurile, plaurii, padurea Letea, apele salmastre, terenurile inundabile;terenurile inundabile;

Fauna este reprezentata de protozoare, celenterate, Fauna este reprezentata de protozoare, celenterate, viermi, moluste, pesti, broaste, serpi, pasari( lebede, viermi, moluste, pesti, broaste, serpi, pasari( lebede, rata, gasca, egreta, starcul cenusiu)rata, gasca, egreta, starcul cenusiu)

Agroecosistemele Agroecosistemele

Sunt ecosisteme agricole create de om, cu scopul obtinerii de Sunt ecosisteme agricole create de om, cu scopul obtinerii de legume, cereale, plante tehnice, pomi fructiferi, pasuni si fanete;legume, cereale, plante tehnice, pomi fructiferi, pasuni si fanete;

Producatorii primari sunt reprezentati de una maxim doua culturi Producatorii primari sunt reprezentati de una maxim doua culturi pe aceeasi suprafata de teren;pe aceeasi suprafata de teren;

In ecosistemele agricole se da o lupta dura intre plantele de In ecosistemele agricole se da o lupta dura intre plantele de cultura si buruieni;cultura si buruieni;

Fauna este reprezentata de viermi ( rama, viermele sfredelitor), Fauna este reprezentata de viermi ( rama, viermele sfredelitor), moluste( melcul de livada, limaxul), artropode( paianjeni, furnici, moluste( melcul de livada, limaxul), artropode( paianjeni, furnici, tantari, greieri, radasca, lacuste, libelule, gandac de colorado, tantari, greieri, radasca, lacuste, libelule, gandac de colorado, plosnita cerealelor), serpi, soprale, braoste, pasari( ciori, ciocarlia, plosnita cerealelor), serpi, soprale, braoste, pasari( ciori, ciocarlia, ciocanitoarea, vrabia, pitigoiul, braza), mamifere( popandaul, ciocanitoarea, vrabia, pitigoiul, braza), mamifere( popandaul, dihorul, cartira, iepurele, soarecele).dihorul, cartira, iepurele, soarecele).