Economie Aplicata Suport de Curs

155
ECONOMIE APLICATĂ CLASA A XII-A SUPORT DE CURS Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 1

Transcript of Economie Aplicata Suport de Curs

ECONOMIE APLICATĂCLASA A XII-A

SUPORT DE CURS

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 1

CUPRINS

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 2

Menajurile: nevoi şi resurse specifice, caracteristici

Elemente de conţinut:- Menajurile - caracteristici;- Nevoi specifice menajurilor;- Resurse specifice menajurilor;- Spiritul gospodăresc – formă

specifică a raţionalităţii utilizării resurselor;

Menajurile - caracteristici;

1. Ce sunt menajurile ?

Menajurile – definiţie:

Menajuri: – agent economic ;- se referă la cei ce locuiesc

împreună şi obţin venituridestinate pentru a achiziţiona şi consuma bunurile de care au nevoie şi pentru a economisi;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 3

Menajurile – definiţie: Menajurile sunt constituite ca:- familii (uneori doar celibatari),

pensionari;- diferite comunităţi consumatoare

(cămine, case de bătrâni);- întreprinderile individuale, care nu

se delimitează de gospodăriile în cadrul cărora s-au constituit ;

Menajurile – definiţie:

2. Enumeraţi persoanele care pot constitui menajurile

persoanele care pot constitui menajurile:

părinţi, copii, bunici, salariaţi, casnici, pensionari, şomeri, persoane care beneficiază de ajutor social etc.

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 4

Agentul economic menajurile:

3. Prezintă pentru economie importanţă menajurile ?

Prezintă pentru economie importanţă menajurile ?

da, pentru că:- Sunt consumatori de bunuri şi

servicii;

- Sunt ofertanţi de forţă de muncă;

Prezintă pentru economie importanţă menajurile ?

da, pentru că:- Plătesc taxe şi impozite;

- Sunt producători (mai mult pentru nevoile interne);

- Primesc pensii, ajutoare de şomaj, alocaţii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 5

Nevoi specifice menajurilor:

4. Identificaţi cât mai multe nevoi ale agentului economic menaj.

Nevoi specifice menajurilor:

- mâncare (hrană), îmbrăcăminte, căldură, energie electrică, telefon, internet, calculator, televizor, programe TV, poştă,

Nevoi specifice menajurilor:

- maşină de spălat, tuns, coafare, igienă corporală, educaţie (elementară, medie, superioară);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 6

Nevoi specifice menajurilor:

- autoturism, casă;- nevoia de distracţie, nevoia

de a călători;- nevoia de a cunoaşte şi alte

persoane, şi de a relaţiona în interes personal şi colectiv;

Nevoi specifice menajurilor -clasificare:

5.Grupaţi nevoile enumerate în:

- nevoi strict necesare(elementare);

- nevoi superioare (de lux);

Nevoi specifice menajurilor -clasificare:

Nevoi elementare:- Mâncare (hrană),

îmbrăcăminte, casă, căldură;- igienă corporală, educaţie

(elementară, medie);- energie electrică;- de a relaţiona în interes

personal şi colectiv;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 7

Nevoi specifice menajurilor -clasificare:

Nevoi superioare, complexe:- telefon, internet, calculator,

televizor, programe TV, poştă; - maşină de spălat;- educaţie (superioară);- autoturism;- nevoia de distracţie, nevoia de

a călători;

Nevoi specifice menajurilor -clasificare:

6. Grupaţi nevoile identificate la punctul 5, în nevoi individuale şi nevoi colective;

Nevoi specifice menajurilor -clasificare:

Nevoi individuale:- mâncare, îmbrăcăminte,

telefon, calculator, igienă corporală, tunsoare, educaţie, autoturism, distracţie, călătorii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 8

Nevoi specifice menajurilor -clasificare:

Nevoi colective:- energie electrică, internet,

televizor, poştă, maşină de spălat, casă;

Nevoi – caracteristici:

7. a) pot fi nevoile membrilor familiei (agentului economic menaj) satisfăcute în totalitate ?

7.b) se poate ajunge la eliminarea totală a nevoilor ?

Nevoi – caracteristici:

Răspuns: nu, nevoile nu pot fi satisfăcute în totalitate pentru că:

- resursele sunt limitate;- satisfacerea unei nevoi

presupune apariţia altei nevoi (nevoile au un caracter dinamic şi sunt nelimitate);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 9

Menajuri - caracteristici

8. Ce activităţi se realizează în menajuri ?

Ce activităţi se realizează în menajuri ?

Răspuns: - mâncare, curăţenie, educarea

copiilor, îngrijirea şi creşterea animalelor, a păsărilor etc.

- lucrări de întreţinere a clădirilor, noi construcţii;

- activităţi de grădinărit, activităţi agricole;

Menajurile – resurse:

9. Care sunt resursele specifice menajurilor ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 10

Menajuri – spirit gospodăresc

10. Ce înţelegeţi prin spirit gospodăresc ?

Ce înţelegeţi prin spirit gospodăresc ?

Răspuns: satisfacerea a cât mai multe nevoi, cu eforturi (fizice, financiare, intelectuale etc.) cât mai mici.

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 11

Menajuri – spirit gospodăresc

11.Propuneţi cinci măsuri pentru gospodărirea raţională a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor.

cinci măsuri pentru gospodărirea raţională a resurselor:

- stabilirea veniturilor gospodăriei;

- stabilirea nevoilor; ierarhizarea lor în funcţie de priorităţile gospodăriei;

- efectuarea plăţilor programate;

cinci măsuri pentru gospodărirea raţională a resurselor:

- economisirea surplusului (beneficiilor) sau reinvestirea lui;

- repartizarea unei părţi din beneficiu pentru satisfacerea unor nevoi superioare;

Test la final de lecţie==============================

Termenul economic menajuri înseamnă:a) produse de uz casnic;b) agenţi economici;

c) activităţi de curăţenie şi întreţinere a locuinţei;---------------------------2

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 12

În categoria menajuri, ca agent economic, Intră:a) familii - uneori celibatari, pensionari;b) magazine care comercializează obiecte utilizate la bucătărie;c) diferite comunităţi consumatoare (cămine, case de bătrâni);-------------------------------3Agentul economic menajuri semnifica:a) orice întreprindere alcătuită din mai mulţi salariaţi, care produce obiecte de uz casnic;b) întreprindere individuale care nu se delimitează de gospodăriile în cadrul cărora s-au constituit;c) diferite comunităţi consumatoare (cămine, case de bătrâni);==========================4Agentul economic menajuri are calitatea:a) de consumator şi de producător;b) numai de consumator;c) numai de producător;-----------------------5În relaţiile cu statul agentul economic menajuri prezintă importanta pentru ca :a) nu se foloseşte de bunurile şi serviciile existente pe piaţă;b) primesc de la stat pensii, ajutoare de şomaj, alocaţii de sprijin;c) plătesc taxe şi impozite;-----------------------6Agentul economic menajuri prezintă importanta în relaţie cu alte firme pentru ca:a) sunt principalul cumpărător - sursa de venituri pentru firme;b) utilizează numai resursele şi bunurile obţinute prin activitatea proprie;c) asigura pentru acestea forţa de munca, supunându-le la cheltuieli;======================7Nevoile menajurilor, ca agent economic, sunt:a) individuale şi colective;b) numai colective;c) elementare şi superioare;------------------------8Nevoile agentului economic menajuri :a) sunt limitate;b) pot fi în totalitate satisfăcute;c) sunt nelimitate şi parţial satisfăcute;----------------------9Nevoile agentului economic menajuri :a) sunt strict de natură materiala;b) aparţin şi categoriei servicii;c) sunt numai de natură materiala (bunuri) şi financiare;======================10Agentul economic "menajuri" dispune, pentru satisfacerea nevoilor, de resurse :

a) limitate;b) nelimitate;c) suficiente;-----------------------11Pentru satisfacerea nevoilor, agentul economic "menajuri" :a) dispune de suficiente resurse provenite din activitatea internă;b) are nevoie numai de resurse externe (altele decât cele obţinute din activitatea proprie);c) îşi completează necesarul de resurse prin activităţi externe;---------------------12Resursele menajurilor sunt:a) numai materiale şi financiare;b) numai umane, materiale şi financiare;c) umane, financiare, materiale şi informaţionale;========================13Au rol hotărâtor, în gradul de satisfacere a trebuinţelor menajurilor, resursele:a) financiare;b) umane;c) materiale;d) informaţionale;-----------------------14Calitatea resursei umane de care dispune agentul economic "menajuri" este data de:a) suficienta banilor;b) suficienta bunurilor materiale;c) educaţia, starea de sănătate, nivelul de calificare, specializare şi cultura a membrilor;------------------------15În categoria resurselor materiale ale menajurilor Intră:a) nivelul cunoştinţelor asimilate, existenta unor abonamente (la ziare, reviste, televiziune), conectarea la mijloacele de comunicare, biblioteca personala;b) locuinţă, aparatura electrocasnica, automobil, teren agricol, utilaje, scule, anexe gospodăreşti;c) bani, dividende, depozite bancare;-----------------------16Spiritul gospodăresc înseamnă:a) ordine, curăţenie, existenta unor sarcini de lucru zilnice;b) să existe toate mijloacele necesare desfăşurării activităţilor în gospodărie;c) să se obţină maximul de efecte (rezultate) cu minimum de efort;------------------------17Ca să acţionăm în spirit gospodăresc este suficient daca:a) economisim banii;b) toţi membrii familiei lucrează;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 13

c) sunt alese şi organizate bine acele activităţi prin care pot fi acoperite cat mai multe nevoi, cu efort (fizic, material, financiar, intelectual) minim;-------------------------18Ca să acţionăm în spirit gospodăresc este suficient daca:a) nici un membru al familie nu sta degeaba;b) sunt utilizate eficient resursele (umane, materiale, financiare şi spirituale);c) se munceşte mult;========================19Intră în categoria menajurilor:a) o familie care locuieşte intr-o casa din mediul rural;b) o familie care locuieşte intr-un apartament, la oraş;c) o asociaţie formata din membrii mai multor familii;----------------------20Intră în categoria nevoilor elementare ale menajurilor:a) telefon mobil, internet, bijuterii, studii universitare;b) excursii, autoturism, haine de blana, ochelari de soare;c) mâncare, locuinţă, ochelari de vedere, educaţie;------------------------21Resursele umane ale agentului economic " menaj" sunt formate din:a) membrii familiei împreună cu toate rudele;b) membrii familiei care locuiesc împreună;c) numai părinţii şi copiii dintr-o familie;====================22Intră în categoria nevoilor superioare ale menajurilor:a) hrana, haine, locuinţă;b) asistenţă medicală, căldură, apa, aer;c) maşina automat de spălat rufe, robot de bucătărie, televizor, aspirator, televiziune prin cablu;--------------------23Intră numai în categoria nevoilor personale:a) ceasul de mână, încălţămintea, ochelarii, hainele;b) bicicleta, laptopul, televizorul, maşina de spălat;c) frigiderul, biblioteca cu cărţi, locuinţă;-----------------------24Intră în categoria nevoilor colective:a) autoturismul, televizorul, frigiderul, computerul, aragazul, grădina familiei, fântână, internet;b) manuale şcolare, căciula, mănuşi, pulover, cămaşă;

c) ochelari, încălţăminte, ciorapi, batista;======================25Bifaţi asocierile corecte:a) menajuri - bănci, societăţi comerciale, grădiniţe;b) nevoi superioare ale menajurilor - autoturism, televizor, internet, studii superioare;c) resurse informaţionale ale menajurilor - nivelul cunoştinţelor membrilor menajului, existenta unor abonamente la ziare, reviste, internet, televiziune, telefonie mobile, biblioteca personala/ de familie;d) spirit gospodăresc - utilizarea a cat mai multor bani pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare;---------------------26Bifaţi asocierile corecte:a) agentul economic menajuri - producători, consumatori, sursa pentru forţa de munca necesara firmelor, plătitori de taxe şi impozite, beneficiari de pensii, alocaţii de sprijin;b) nevoile menajurilor - limitate;c) resursele menajurilor - persoane, bunuri, bani, informaţii;d) spirit gospodăresc în menajuri - eforturi maxime cu rezultate maxime;------------------------27Bifaţi asocierile corecte:a) agentul economic menajuri - familii, cămine, case de bătrâni;b) nevoi elementare ale menajurilor - strict necesare existenţei;c) resurse financiare ale menajurilor - asigurate numai prin activităţi desfăşurate în gospodarii;d) spiritul gospodăresc în menajuri - cheltuieli mari cu rezultate maxime;=========================28Menajurile sunt constituite ca familii, diferite comunităţi consumatore (cămine, case de bătrâni), întreprindere individuale care nu se delimitează de gospodăriile în cadrul cărora s-au construit;a) adevărat;b) fals;------------------------29Nevoile reprezintă ansamblul trebuinţelor, cerinţelor, preferinţelor, aşteptărilor de a căror satisfacere depinde existenta oamenilor şi calitatea acesteia;a) adevărat;b) fals;-----------------------30Un calculator personal poate satisface numai nevoile individuale;a) adevărat;b) fals;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 14

========================31Educaţia copiilor este prezentă în orice familie, cel puţin, în egala măsură cu nevoia de hrana, îmbrăcăminte etc.;a) adevărat;b) fals;-------------------------32Resursele specifice menajurilor au un caracter nelimitat, în timp ce nevoile sunt limitate;

a) adevărat;b) fals;------------------------33Spiritul gospodăresc se refera la buna întreţinere a casei;a) adevărat;b) fals;

Economie aplicată –clasa a XI I -a

Tema 2Bugetul personal şi de

familie. Alegere şi renunţare: cost de

oportunitate

Elemente de conţinut

1. Definirea bugetului;

2. Structura bugetului familiei;3. Schiţa generală a unui buget

familial;4. Tipuri de buget;5. Coşul de bunuri şi servicii (sărăcia);6. Proiecte specifice menajurilor;7. Alegere şi renunţare (cost de

oportunitate);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 15

1. Definirea bugetului:

Găsiţi înţelesul termenului buget

Buget - definiţie

O estimare, pe o perioadă de timp, a veniturilor şi a cheltuielilor previzionare (prevăzute);

2. Structura bugetului:

I dentificaţi componentele unui buget

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 16

2.Structura bugetului

Bugetul familiei

Pe baza definiţiilor anterior formulate, explicaţi termenii buget al familiei şi buget personal

Bugetul familiei:

O estimare, pe o perioadă de timp, a veniturilor şi cheltuielilor unei familii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 17

Bugetul personal:

parte a bugetului familiei: estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei persoane;

Bugetul personal

Î ncercaţi să identificaţi componentele bugetului personal şi să găsiţi zonele spre care trebuie orientate aceste componente

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 18

Bugetul familiei

I dentificaţi componentele bugetului familiei precum şi provenienţa şi modul de distribuire a acestor componente

Bugetul familiei - cheltuieli pentru consum

I dentificaţi cât mai multe destinaţii ale cheltuielilor (din bugetul familial) destinate consumului

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 19

Cheltuieli din bugetul familiei destinate consumului:

- Î ntreţinerea locuinţei;- Alimentaţie, hrană;- Sănătate;- Îmbrăcăminte;- Amenajarea locuinţei (mobilier,

dotări electrocasnice, îmbunătăţiri, redecorări;

Cheltuieli din bugetul familiei destinate consumului:

- Educaţie;- Automobil de familie;- Refacere, recreere fizică şi

intelectuală;- Timp liber;

Cheltuieli din bugetul familiei destinate consumului:

- Socializare;- Călătorii;- Rate lunare;- Altele;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 20

Aplicaţie: Structura veniturilor disponibile, pe surse de formare,trimestrul I I anul 2012

Tabelul 1. Veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice în trimestrul I I , 2009-2012

15,514,41617,2din care remitenţe

20,719,421,421,5Alte venituri

0,80,20,40,1ajutor social

0,50,60,70,8compensaţii

0,60,90,70,5indemnizaţii pentru

copii

15,614,615,415,6pensii

1919,218,918,3Prestaţii sociale

0,60,60,20Venit din proprietate

6,36,66,56,9

Activitatea individuală non-agricolă

9,810,110,38,6

Activitatea individuală agricolă

43,74442,644,6Activitatea salariată

inclusiv în % pe surse :

1523,11436,51246,51136,8

Venituri disponibile totale, medii lunare pe o persoană, lei

2012201120102009

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 21

Tabelul 1. Veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice în trimestrul I I , 2009-2012

79,178,777,980,4

inclusiv în % contravaloarea consumului de produse alimentare din resursele proprii

166,2162,4149,8116,3

Venituri disponibile în natură, medii lunare pe o persoană, lei

48,949,548,249,6inclusiv în % activitatea salariată

1356,91274,11096,71020,5

Venituri disponibile băneşti, medii lunare pe o persoană, lei

1523,11436,51246,51136,8Venituri disponibile totale, medii

lunare pe o persoană, lei

2012201120102009

Aplicaţie: Structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în trimestrul I I anul 2012

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 22

4.Tipuri de buget (familial)

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 23

Coşul de bunuri şi servicii – 2012I PC – indicele preţului de consum

Coşul de bunuri şi servicii - 2012

Coşul de bunuri şi servicii - 2012

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 24

Coşul de consum al românilor în raport cu al altor popoare din Europa - 12 Martie 2012

Alimentele ocupa o pondere de 31% in coşul de consum;

Cehia (16,02% ), Slovenia (17,06% ), Bulgaria (18,2% ), Slovacia (18,23% ), Estonia (20,9% ), Polonia (20,98% ), Letonia (23,99% ) ori Lituania (25,88% );

dublu cat media UE-27 (15,31% )

Coşul de consum al românilor - 12 Martie 2012

- se observă o scădere a ponderii unor alimente în coşul de consum şi un efect de substituţie a pâinii, laptelui şi ouălor cu carnea, a cărei pondere s-a majorat cu 0,37% .

Influenţa consumului personal şi familial de către venit şi preţuri

- găsiţi care sunt factorii care influenţează consumul personal şi consumul în familie;- precizaţi cum influenţează veniturile şi preţurile consumul;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 25

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 26

Tipuri de proiecte specifice menajurilor

7. Alegere şi renunţare: cost de oportunitate

Costul de oportunitate

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 27

Alegerea raţională= buna gospodărire (în cadrul unei familii)

- alegerea acelor proiecte (de venituri şi cheltuieli) care să permită satisfacerea nevoilor specifice, cu minim efort;

- obţinerea unor beneficii mai mari decât costurile;

Bugetul familiei – proiect de evaluare a cunoştinţelor

1. Alcătuiţi un proiect care să conţină bugetul unei familii, urmând schema din curs (lecţie): “bugetul familiei”;

2. Pe baza bugetului familiei, elaboraţi bugetul personal pentru un membru al familiei (având ca ghid schema “bugetul personal”);

3. Î ntocmiţi un proiect de venituri şi un proiect de cheltuieli pentru familia discutată la punctele 1 şi 2;

Bugetul familiei – proiect de evaluare a cunoştinţelor

Notă:1. Orientativ veţi folosi aplicaţiile (din curs)

“structura veniturilor disponibile pe surse de formare, trim. I I , anul 2012 şi “structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în trim.I I , anul 2012;

2. Proiectul va fi prezentat în PowerPoint (fiecare membru al echipei prezintă una din cerinţe);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 28

Test la final de lecţie===================== Bugetul familiei reprezintă:a) suma veniturilor estimate pe o perioadă de timp;b) suma cheltuielilor prevăzută pe o perioadă de timp;c) estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei familii;-------------------2Bugetul familiei are, din perspectiva veniturilor, un caracter :a) limitat;b) nelimitat;c) nedeterminat;-----------------------3Bugetul familiei are, din perspectiva cheltuielilor, un caracter:a) limitat;b) dinamic şi nelimitat;c) nedeterminat;========================4Constituie sursă de venituri pentru bugetul familiei:a) plăţi de taxe şi impozite;b) rate lunare;c) salarii, dividende;-------------------------5Constituie surse de venituri pentru bugetul familiei:a) veniturile din chirii, dobânzi, alocaţii;b) cheltuielile pentru întreţinere, calatorii, asistenta sociala;c) cheltuielile făcute pentru amenajarea locuinţei, pentru refacere şi recreere fizică şi intelectuală;-------------------------6Constituie surse de venituri pentru bugetul familiei:a) pensiile, salariile, dividendele;b) sumele investite pentru producţie;c) sumele cheltuite pentru educaţie, socializare, plata ratelor lunare;=======================7Constituie cheltuieli pentru bugetul familiei:a) salariile şi pensiile, veniturile din chirii;b) alocaţiile pentru copii, dividendele, veniturile din dobânzi;c) investiţiile pentru producţie, cheltuielile pentru consum, cheltuieli pentru plăţi de taxe şi impozite;-----------------------8Intră în categoria cheltuielilor pentru consum, banii investiţi pentru:a) întreţinerea locuinţei, alimentaţie, îmbrăcăminte, educaţie, automobilul familiei;b) producţie;

c) plata taxelor şi impozitelor;-----------------------9Bugetul familiei cuprinde:a) numai veniturile estimate pentru o perioadă de timp;b) numai veniturile şi cheltuielile estimate pentru o perioadă de timp;c) veniturile, cheltuielile şi economiile estimate pentru o perioadă de timp;===========================10Bugetul este excedentar dacă:a) veniturile sunt mai mici decât cheltuielile;b) veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;c) veniturile sunt aproximativ egale cu cheltuielile;----------------------11Bugetul este deficitar dacă:a) cheltuielile sunt mai mari decât veniturile;b) veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;c) cheltuielile sunt aproximativ egale cu veniturile;-----------------------12Intr-un buget echilibrat:a) cheltuielile sunt mai mici decât veniturile;b) cheltuielile depăşesc veniturile;c) veniturile şi cheltuielile sunt aproximativ egale;========================13Coşul de bunuri şi servicii reprezintă:a) consumul maxim pe care-l poate face o familie intr-o perioadă (trimestru, semestru, an);b) consumul mediu estimat pentru o familie pe o perioadă (trimestru, semestru, an);c) consumul "minim necesar" pentru o viata "normala;-------------------------14Consumul personal şi de familie sunt influenţate de :a) oferta producătorilor;b) veniturile consumatorului;c) preţurile bunurilor şi serviciilor;------------------------15Ponderea consumului de alimente (în consumul familial):a) creste când veniturile familiei cresc;b) scade când veniturile din bugetului familiei scad;c) creste când veniturile din cadrul bugetului scad;========================16

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 29

Ponderea cheltuielilor pentru satisfacerea nevoilor superioare creste atunci când:a) cresc veniturile în bugetul familiei;b) scad veniturile în bugetul familial;c) scad veniturile în buget şi cresc preţurile;-----------------------17Proiectele specifice menajurilor se refera la:a) proiectele de venituri şi cheltuieli pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp;b) asigurări economice şi planuri de cariera pentru membrii familiei;c) vizează găsirea unor modalităţi de creştere a veniturilor şi de creştere, reducere sau reorientare a cheltuielilor;-----------------------18Reorientarea cheltuielilor cuprinse în proiectele specifice menajurilor se caracterizează prin:a) renunţarea la unele categorii de cheltuieli în favoarea altor cheltuieli generate de nevoi specifice (educaţia copiilor, modernizări, achiziţionări de bunuri);b) satisfacerea maxima a unor nevoi specifice, cu minimum de efort (cheltuieli);c) reducerea obligatorie a consumului;=========================19Valoarea cele mai bune dintre şansele sacrificate la care se renunţă atunci când se face o alegere oarecare, se numeşte:a) proiect de asigurare;b) cos de bunuri şi servicii;c) cost de oportunitate;---------------------------20Costul de oportunitate reprezintă:a) costul promoţional (cel mai mic) al unui produs;b) valoarea celei mai avantajoase alternative la care se renunţă atunci când se optează pentru un proiect , bun sau serviciu;c) costul unui produs sau serviciu la un moment dat;------------------------21Problema costului de oportunitate se pune :a) în situaţia când trebuie ales un produs sau un serviciu, dintr-o oferta de mai multe bunuri/servicii;b) când se optează pentru un proiect de buget familial sau personal (alegând din mai multe alternative);c) atunci când se oferă produse sau servicii la preturi convenabile;===========================22Bifaţi asocierile corecte;

a) buget familial - o estimare pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei familii;b)buget personal - bugetul în care veniturile sunt egale cu cheltuielile;c) buget excedentar - bugetul în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;-----------------------------23Bifaţi asocierile corecte:a) buget echilibrat - realocarea veniturilor spre anumite cheltuieli şi scăderea alocaţiilor pentru alte cheltuieli;b) buget deficitar - bugetul în care veniturile sunt mai mici decât cheltuielile;c) surse de venituri ale familiei - bani alocaţi pentru întreţinerea locuinţei, sănătate, educaţie;--------------------------24Bifaţi asocierile corecte:a) cheltuieli din bugetul familiei - cheltuieli pentru consum, pentru producţie şi pentru plăţi de taxe şi impozite;b) coşul de bunuri şi servicii - bunurile şi serviciile strict necesare unei vieţii normale;c) cost de oportunitate - maxima satisfacere a nevoilor specifice cu minimul de efort, respectiv, cheltuieli;===========================25Bugetul personal, ca parte a bugetului familiei, reprezintă estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei persoane;a) adevărat;b) fals;------------------26Bugetul este deficitar dacă valoarea cheltuielilor este mai mica decât valoare veniturilor;a) adevărat;b) fals;-------------------27Coşul de bunuri - bunurile pe care membrii familiei le obţin din activităţile agricole proprii;a) adevărat;b) fals;====================28Proiectele cu privire la cheltuielile familiei, ;pot avea ca scop creşterea, micşorarea sau reorientarea cheltuielilor;a) adevărat;b) fals;---------------------29Buna gospodărire în cadrul unei familii consta în maxima satisfacere a nevoilor specifice, cu minim efort (cheltuieli);a) adevărat;b) fals;----------------------30

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 30

Veniturile personale nu pot proveni din veniturile familiei;a) adevărat;

b) fals;===================

Tema 3 – Instrumente de economisire şi de investire specifice persoanelor fizice

Elemente de conţinut:1. Ce este economisirea şi în ce scop se realizează ?2. În ce modalităţi se pot păstra economiile ?3. Economisirea şi investirea pe piaţa monetară;4. Investirea pe piaţa de capital a resurselor;

1. Ce este economisirea şi cu ce scop se realizează aceasta ?

• Economisirea : procesul de reţinere, din venituri, a ceea ce rămâne după consum.

Denominarea este procedeul prin care se reduce valoarea nominală a unor însemne monetare. Procedeul este numit popular şi „tăierea zerourilor”. Acest lucru se practică atunci când sumele de bani devin foarte mari în valoare absolută, din cauza inflaţiei.

2. În ce modalităţi se pot păstra economiile ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 31

3. Economisirea pe piaţa monetară• Formula de calcul a dobânzii simple: (D: dobânda simplă; Cr: capital depus; d’ : rata dobânzii; n: numărul de ani pentru care se depun banii;

• Formula de calcul a dobânzii compuse (depozit bancar cu capitalizarea dobânzii): (D: dobânda ; Cr: capital depus; d’ : rata dobânzii; n: numărul de ani pentru care se depun banii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 32

4. Investirea pe piaţa financiară (piaţa de capital) a resurselor (economiilor)

a) Ce cale trebuie să urmăm când vrem să investim (economiile) pe piaţa financiară ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 33

OBLIGAȚIÚNE. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă, care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. 3. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile creditoare pentru a-şi procura mijloace băneşti din disponibilităţile populaţiei.

ACŢIUNE - Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă şi dinainte stabilită, a capitalului unei societăţi şi care dă deţinătorului dreptul să primească dividende.

CURSUL (COTAŢIA) LA BURSĂ = venitul adus de titlu / rata dobânzii;

DIVIDÉND: Parte din profitul unei societăţi pe acţiuni care revine fiecărui acţionar în raport cu acţiunile pe care le posedă.

Cursul (cotarea) la bursă = ; V – venitul câştigat la bursă; d’ – rata

dobânzii;

b) Care sunt principalele burse din România ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 34

se din Romania

Adresele burselor din România

BMMFS - Bursă Monetar Financiara şi de Mărfuri Sibiu Adresa: Str. Mihail Kogălniceanu nr. 2, 550138, Sibiu

Telefon: 0269/211799

Fax: 0269/211153

Email: bursă@bmfms.ro

Site: http://www.bmfms.ro

Sibiu Stock Exchange (SIBEX) a fost înfiinţată în 1994 având ca obiect iniţial de activitate intermedierea de mărfuri, iar din 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea şi administrarea pieţelor de instrumente financiare de tipul valorilor mobiliare şi produselor derivate.

Bursă Moldovei Adresa: Bd. Copou nr.4, Iaşi, jud. Iaşi

Telefon: 0232-215.116, 213.688, 213.660

Fax: 0232-215.116, 213.688, 213.660

Site: http://www.bursamoldovei.ro

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 35

Adresele burselor din România

Bursă Romana de Mărfuri Adresa: Piaţa Presei Libere nr.1, sector 1, Bucureşti

Telefon: +4021 317 4560

Fax: +4021 317 2878

Email: bursă@brm.ro

Site: http://www.brm.ro

Bursă Română de Mărfuri este în momentul de faţă singurul administrator al unei pieţe la disponibil, piaţa prin intermediul căreia, atât autorităţile contractante, cat şi societăţile comerciale pot achiziţiona mărfuri cu un grad înalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime.

BVB - Bursă de Valori Bucureşti Adresa: B-dul Carol I, nr.34-36, et.14, sector 2, Bucureşti

Telefon: +4021 307 9500

Fax: +4021 307 9519

Email: [email protected]

Site: http://www.bvb.ro

RASDAQ Adresa: B-dul Carol I, nr.34-36, et.13, sector 2, Bucureşti

Telefon: +4021-317 9922

Fax: +4021 317 9923

Email: [email protected]

Site: http://www.rasd.ro

c) Ce informaţii ne sunt necesare pentru a ne lansa cu succes în investiţii prin bursă ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 36

d) Enumeraţi etapele pe care ar trebui să le urmaţi pentru a vă lansa cu riscuri minime pe piaţa bursieră

1. Întocmirea unei liste cu veniturile familiei;2. Elaborarea bugetului lunar care să cuprindă (estimativ) principalele cheltuieli (cu locuinţa, alimentaţia, transportul, educaţia copiilor, vestimentaţia, sănătatea etc.;3. Verificarea, timp de câteva luni, dacă bugetul elaborat este realist (compararea bugetului estimat la punctul 2, cu evoluţia bugetului real); 4. Elaborarea unui buget anul care să cuprindă venituri certe, o medie a cheltuielilor ; Calcularea economiilor care pot fi investite (diferenţa dintre veniturile certe şi media cheltuielilor);5. Estimarea unui prag maxim al pierderilor financiare care pot fi suportate (prin jocul la bursă) şi lichidităţile necesare;6. Stabilire unei structuri a investiţiilor (fără asumare a riscurilor maxime);7. Contactarea unui consultant financiar; elaborarea unui portofoliu de investiţii (prin intermediul bursei);8. Studierea actelor normative privitore la actul investiţional.

Temă de proiect:Grupaţi-vă în echipe de câte trei pentru a culege informaţii de la trei bănci comerciale cu privire la ofertele lor referitoare la condiţiile de creare a depozitelor bancare.Prezentarea în Power Point (fiecare membru al echipei prezintă câte o bancă).

Test la final de lecţieEconomisirea reprezintă :a) procesul de reţinere din venituri a ceea ce rezultă după consum;b) diferenţa dintre venituri şi cheltuieli;c) sumele de bani care rămân la dispoziţia menajurilor, după consum;---------------------2

Economisirea, de regula, se face pentru ca:a) banii se depreciază;b) banii se pot schimba;c) dorim să adunam bani pentru investiţii viitoare sau pentru situaţii neprevăzute;-----------------------3Economisim:

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 37

a) bani împrumutaţi;b) sume excedentare (rezultate după acoperirea cheltuielilor(;c) bani pe care putem sa-i investim în alte afaceri rentabile;=========================4Modalităţile cele mai frecvente de păstrare a economiilor sunt:a) investiţii pe piaţa financiar bancară;b) depozite bancare;c) investiţii în bijuterii;------------------------5Modalităţile cele mai frecvente de investire pe piaţa de capital a economiilor, sunt:a) depozite bancare la termen, cu ridicare periodica a dobânzii;b) investiţii în obiecte de valoare şi în bijuterii;c) depozite bancare sub forma depunerilor cu capitalizare;-------------------------6Cele mai avantajoase forme e economisire a banilor de catre o persoana fizica, sunt:a) depuneri la termen sau cu capitalizare;b) cumpărare de acţiuni sau de obligaţiuni, prin bursă;c) păstrarea banilor în casa;==========================7Riscurile păstrării economiilor la domiciliu, sunt:a) posibile furturi sau calamităţi (inundaţii, incendii);b) deprecierea banilor provocata de inflaţie sau de schimbarea banilor;c) creşterea dobânzilor;---------------------------8Siguranţa fizica a banilor trebuie înţeleasă ca :a) menţinerea valorii, a puterii de cumpărare a banilor sau siguranţa fata de depreciere;b) siguranţa împotriva furtului sau a distrugerii;c) securitatea împotriva transferării banilor peste graniţele ţării;---------------------------9Prin păstrarea economiilor sub forma depozitelor bancare sunt reduse riscurile:a) de depreciere a banilor din cauza inflaţiei;b) de pierdere a economiilor din cauza schimbării banilor;c) de a fi furate;============================10Depozitele bancare pot fi:a) depuneri la termen fără dobândă;

b) depuneri la termen cu ridicarea periodica a dobânzii;c) depuneri cu capitalizare;---------------------------11Depozitele bancare sub forma depunerilor la termen, cu ridicarea periodica a dobânzii, se calculează:a) ca dobândă compusa;b) ca dobândă simplă;c) ca dividende;-------------------------12Depozitele bancare sub forma depunerilor cu capitalizare, se calculează:a) ca dobândă compusa;b) ca dobândă simpla;c) fără dobândă;============================13La un depozit bancar (sub forma depunerii la termen, cu ridicarea periodica dobânzii) de 5000 lei şi cu o rata a dobânzii anuale de 7,5 %, după 3 ani, valoarea câştigată din dobândă va fi egala cu :a) 7,5x3 lei;b) 5000x7,5x3 lei;c) 5000x7,5/100x3 lei;----------------------------14Radu are un depozit bancar sub forma depunerii cu capitalizarea dobânzii, în valoare de 3500. Dacă rata nula a dobânzii este de 5%, atunci dobânda obţinută după 2 ani este egală cu :a) (5/100)x2 lei;b) 5x100x2 lei;c) 3500x(1+5/100)2-3500 lei;-------------------------------15Diferenţa dobânzilor obţinute la un depozit bancar cu capitalizare şi un depozit bancar cu depunere la termen, cu ridicarea periodica a dobânzii, corespunzătoare unui an, este egală cu :a) dublu dobânzii;b) dobânda;c) zero;==========================16Investirea economiilor pe piaţa financiara (de capital) se face sub forma:a) titlurilor de valoare;b) depozitelor bancare;c) investiţiilor în obiecte de artă;----------------------------17Titlurile de valoare în care se investesc banii pe piaţa capitalurilor, aduc câştiguri sub forma de :a) acţiuni şi obligaţiuni;b) dividende şi dobânzi;c) premii în bani;------------------------------18

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 38

Câştigurile aduse de acţiuni (ca titluri de valoare în care se investesc banii pe piaţa capitalurilor) se numesc:a) dobânzi;b) dividende;c) obligaţiuni;===============================19Bursă este o instituţie care oferă posibilitatea :a) economisirii banilor sub forma depozitelor bancare;b) investirii banilor în acţiuni sau obligaţiuni;c) păstrării banilor, eliminând toate riscurile;--------------------------------20Participarea persoanelor fizice la tranzacţiilor organizate de Bursă, se poate face:a) direct (far intermediari);b) prin intermediul Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare (companii de brokeraj);c) în niciun fel (persoanele fizice neavând voie sa participe la tranzacţiile bursiere);--------------------------------21Cursul (cotaţia) la bursă reprezintă:a) valoarea acţiunilor tranzacţionate;b) dobândă obligaţiunii tranzacţionate;c) venitul adus de titlu raportat la rata dobânzii;=================================22Scopul economiilor il reprezintă, de regula, investiţiile viitoare şi situaţiile neprevăzute;a) adevărat;b) fals;-----------------------23Ameninţările economisirilor, dinspre partea factorilor economici, îl constituie eventualele furturi precum şi producerea unor calamităţi (incendii, inundaţii);a) adevărat;b) fals;-------------------------24

Una dintre modalităţile cele mai frecvente de păstrare a economiilor persoanelor fizice, o reprezintă depozitele bancare;a) adevărat;b) fals;========================25La depunerile cu capitalizare ( economiilor/ banilor) dobânda se poate ridica periodic;a) adevărat;b) fals;----------------------26Depozitul bancar cu retragerea anuala a dobânzii este mai puţin avantajos (din punct de vedere al valorii dobânzii) decât depozitul cu capitalizarea dobânzii;a) adevărat;b) fals;------------------------27Depozitele bancare sunt ferite de orice fel de risc;a) adevărat;b) fals;=======================28Investirea pe piaţa de capital a resurselor se poate face în următoarele variante: investiţii pe piaţa financiar-bancară, investiţii pe piaţa imobiliara, investiţii în bijuterii, investiţii în obiecte de valoare, obiecte de artă;a) adevărat;b) fals;-----------------------29Investiţia la Bursă, fata de economisirea prin depozite bancare, este mai puţin riscantă;a) adevărat;b) fals;-------------------------30La Bursă nu se poate participa la tranzacţii în mod direct. Orice investitor trebuie sa fie clientul unei Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), care sa fie membră a Asociaţiei Bursei;a) adevărat;b) fals;

Tema 4 – Creditul pentru persoane fizice

Elemente de conţinut:1. Menirea sistemului bancar;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 39

2. Creditul – definiţie;3. Operaţia de creditare a persoanelor fizice;a) Criterii de alegere a băncii pentru împrumut;b) Tipuri de credite acordate de către bănci persoanelor fizice;4. Creditul pentru nevoi personale;a) Documente necesare pentru a obţine creditul;b) Caracteristicile creditului;c) Fişa de scoring;

2. Creditul • Relaţie (economică) bănească ce se stabileşte între o persoană fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie, şi o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care primeşte împrumutul sau cumpără pe datorie; • Împrumut acordat (cu titlu rambursabil şi condiţionat, de obicei, de plata unei dobânzi);

3. Operaţia de creditare a persoanelor fizice

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 40

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 41

4. Creditul pentru nevoi personale

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 42

Test la final de lecţie:1.Creditul reprezintă:a) o sumă depusă în bancă;b) bani investiţi la bursă;c) o sumă împrumutată în bancă;---------------------------------2.Creditarea este:a) operaţia de depunere a banilor în bancă de către o persoana sau agent economic;b) de acordare a împrumuturilor de către bancă, persoanelor fizice şi agenţilor economici;c) de investire a banilor pe piaţa financiar bancară ;---------------------3.Menirea sistemului bancar este:a) de a atrage economiile agenţilor economici care au surplus de bani şi de a

oferi credite agenţilor economici care au deficit;b) numai de oferi credite agenţilor economici;c) numai de a permite persoanelor fizice şi agenţilor economici să economisească bani sub forma de depozite bancare;===========================4.Apelează la credite persoanele fizice şi agenţii economici care au un buget :a) excedentar;b) echilibrat;c) deficitar;-----------------------5.Persoanele fizice şi agenţii economici apelează la credite bancare:a) pentru a-şi mari bugetul de venituri;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 43

b) pentru a reduce deficitul bugetar;c) pentru iniţierea şi derularea diferitelor proiecte;-----------------------6. Sumele obţinute prin credite bancare este raţional să le :a) economisim sub forma depozitelor bancare;b) investim într-o afacere profitabilă;c) să le folosim pentru plata altor datorii;========================7. Alegem raţional banca de la care vrem să obţinem credit bancar, în funcţie de :a) rata dobânzii, rapiditatea acordării creditului, documentele solicitate, gradul de îndatorare admis, modalitatea de rambursare a împrumutului;b) tara de origine, mărimea, instituţiile naţionale şi internaţionale care o susţin;c) distanta faţă de domiciliul la care se afla bancă, amabilitatea funcţionarilor, gradul de rudenie sau de amiciţie dintre noi şi funcţionarii băncii;------------------------8. Important pentru alegerea băncii pentru obţinerea unui credit, este:a) rata dobânzii anuale;b) preţul CIP (preţul fără taxe);c) valoarea minima împrumutului acordat de bancă;---------------------------9. Alegem, pentru obţinerea unui împrumut, instituţia bancară care :a) solicită garanţii clientului;b) permite clientului un grad ridicat de îndatorare;c) cere de la client dovada de bun platnic;===========================10. Sunt avantajoase creditele caracterizate prin rambursare:a) în rate lunare fixe;b) în rate lunare descrescătoare;c) în avans unei părţi din creditul rambursat;---------------------------11. Sunt avantajoase creditele acordate cu dobânda:a) fixa;b) variabilă;c) maximă;----------------------------12. Garanţiile pe care le solicită unele bănci persoanelor fizice (agenţilor economici), constau în :a) bunuri, imobile, poliţe de asigurare;b) documente (facturi) care să ateste dovada de bun platnic;c) dovada de salariat, de pensionar, de student etc.;==============================

13. Gradul de îndatorare admis solicitantului de împrumut de către bancă, se refera la :a) sumă maxima pe care bancă o poate acorda clientului;b) posibilitatea de a acorda clientului doua împrumuturi succesive;c) datoriile pe care le are solicitantul de credit la alte bănci şi instituţii;---------------------------14. Modul de rambursare impus de bancă solicitantului de credit, se refera la:a) modul în care sunt acordaţi banii clientului (intr-o transa sau în mai multe);b) modul în care banii împrumutaţi urmează să fie înapoiaţi băncii (în rate lunare fixe, rate descrescătoare, rambursarea în avans a unei părţi din credit;c) dobânda stabilita pentru creditul acordat;-----------------------15. Dovada de bun platnic pe care o verifica unele bănci solicitantului de credit este posibila întrucât :a) băncile au acces la date cu privire la corectitudinea achitării împrumuturilor anterioare sau a unor credite care încă nu s-au stins;b) solicitanţii de credit sunt obligaţi să prezinte dovezi ca sunt salariaţi;c) solicitanţii de credit trebuie să garanteze împrumutul cu bunurile personale;=========================16. Se acorda, de către bănci, persoanelor fizice:a) credit imobiliar, credit ipotecar, credit de consum;b) credit nerambursabil şi credit parţial rambursabil;c) credit pe o perioada nelimitată, credit pe viaţă;-----------------------17. Creditul imobiliar este un împrumut acordat de către bănci persoanelor fizice, pentru:a) achiziţionarea autoturismelor sau a motocicletelor noi sau a autoturismelor second - hand;b) nevoi personale;c) cumpărarea de locuinţă, construirea locuinţelor, cumpărarea terenurilor;-------------------------18. Creditul imobiliar şi creditul ipotecar se acorda:a) ambele pentru cumpărarea de locuinţă;b) primul pentru cumpărarea locuinţei iar al doilea pentru cumpărarea de autoturisme;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 44

c) primul pentru plata studiilor iar al doilea pentru nevoi personale;===========================19. Se garantează cu locuinţa ce urmează fi cumpărată pe baza împrumutului bancar:a) creditul imobiliar;b) creditul pentru nevoi personale;c) creditul ipotecar;-----------------------------20. Creditul imobiliar :a) trebuie garantat cu imobilul ce urmează a fi cumpărat;b) se poate garanta şi cu alte tipuri de garanţii (giranţi, alte imobile);c) nu trebuie garantat;----------------------- 21. Intra în categoria creditorilor pentru consum:a) creditul imobiliar şi creditul ipotecar;b) creditul pentru cumpărare terenurilor şi a locuinţelor;c) creditul auto, creditul pentru studii, creditul pentru nevoi personale;==========================22. Descoperirea de cont este:a) un împrumut egal cu 3 pana la 6 salarii, acordat deţinătorilor de card pentru virarea salariului;b) descoperirea, de către bancă, şi a altor împrumuturi pe care solicitantul de credit le are la alte bănci;c) deschiderea de către bancă a unui cont pentru persoanele fizice, în care acestea să-şi poată depune economiile;-----------------------23. Creditul auto se acordă persoanelor fizice:a) numai pentru cumpărarea autoturismelor sau motocicletelor noi;b) pentru cumpărare autoturismelor sau motocicletelor noi sau autoturismelor second - hand;c) numai pentru cumpărarea autoturismelor noi;---------------------24. Creditul pentru studii se acorda:a) şcolilor pentru a-şi cumpăra manualele necesare elevilor din învăţământul obligatoriu;b) pentru premierea elevilor olimpici;c) tinerilor pentru a acoperi cheltuielile necesare pregătirii profesionale (universitare, postuniversitare, pentru doctorat, postliceale etc.);======================25. Dobânda variabilă, aplicata creditului pentru nevoi personale,a) oscilează în funcţie de sumă împrumutată;

b) este formata din indicele de referinţă BUBOR, LIBOR, EURIBOR;c) este obligatoriu crescătoare;-------------------------26. Indicele de referinţă LIBOR, este:a) dobânda de referinţă pentru dolar;b) dobânda Băncii Centrale Europene;c) dobânda de referinţă a BNR (Băncii Naţionale a României);---------------------------27. Indicele EURIBOR, este:a) dobânda de referinţă pentru dolar;b) dobânda Băncii Centrale Europene;c) dobânda de referinţă a BNR (Băncii Naţionale a României);==============================28. Bifaţi asocierile corecte:a) DAE - rata dobânzii anuale efective;b) Preţul CIP - preţul care trebuie plătit în cazul unui împrumut (include şi taxe);c) Preţul DPP - cel mai mic preţ al unui împrumut, care nu include taxe;------------------------29. Bifaţi asocierile corecte:a) LIBOR - dobânda de referinţă pentru dolar;b) EURIBOR - dobânda de referinţă a BNR (Băncii Naţionale a României);c) BUBOR - dobânda Băncii Centrale Europene;--------------------------30. Bifaţi asocierile corecte:a) Gradul de îndatorare admis - se refera la modul în care banii împrumutaţi urmează a fi înapoiaţi băncii;b) Rapiditatea acordării creditului - timpul de analiza a unui dosar prin care se solicită credit;c) Dovada de bun platnic - gradul maxim de îndatorare admis pentru o persoana care solicită credit bancar;=============================31. Creditul ipotecar ca şi creditul imobiliar se acord persoanelor fizice pentru cumpărarea de locuinţă;a) adevărat;b) fals;-------------------------32. În cazul creditului ipotecar, solicitantul creditului garantează împrumutul cu alte tipuri de garanţii (giranţi, alte imobile);a) adevărat;b) fals;-------------------------33. Creditul de consum se acorda persoanelor fizice pentru construcţii, amenajări, redecorări ale locuinţei, cumpărarea autoturismelor, urmarea studiilor, satisfacerea altor nevoi

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 45

(procurarea de electrocasnice, petrecerea concediului intr-o staţiune etc.);a) adevărat;b) fals;=========================34. Fisa scoring este un instrument folosit de bănci pentru evaluarea profilului solicitantului de credit financiar;a) adevărat;b) fals;------------------------

35. Descoperirea de cont se face, de către bancă, oricărei persoane fizice care solicită un credit;a) adevărat;b) fals;------------------------36. Creditul bancar este o modalitate de păstrare a economiilor unei persoane fizice, sub forma depozitelor bancare;a) adevărat;b) fals;=====================

Tema 5 – Riscuri şi asigurarea persoanelor contra riscurilor

Elemente de conţinut

1. Asigurarea – definiţie;2. Contractul de asigurare: trăsături;3. Tipuri de asigurări; - piaţa asigurărilor; - cererea de asigurare; - oferta de asigurare; - tipuri de asigurări;4. Produse de asigurări oferite de societăţile de asigurări;

Comentaţi afirmaţia: „ New York – ul nu este opera oamenilor, ci asiguratorilor;” (Henry Ford)

R: „ ….fără asigurări, n-ar exista zgârie nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta să lucreze la o asemenea înălţime, riscând să facă un plonjon mortal şi să-şi lase familia în mizerie; fără asigurări, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru construi astfel de clădiri, pe care un singur muc de ţigară le-ar putea transforma în scrum; fără asigurări nimeni nu ar circula cu automobilul pe străzi” (Henry Ford)

1. Asigurarea – definiţie;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 46

Asigurarea : o garanţie acordată de un asigurător asiguratului său, de a îndeminza (plăti o parte din) eventualele pagube , în schimbul unei prime sau cotizaţii (dicţionarul Le petit Larousse).

Asigurarea : operaţiunea prin care un asigurător, constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi îndemnizează pe cei care suferă un prejudiciu, pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate (Legea nr. 32/10.04.2000).

Asigurătorul : persoană juridică română sau străină care, în schimbul unei prime de asigurare încasate de la asiguraţi, îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate, de a plăti suma asigurată la producerea unui anumit eveniment în viaţa persoanelor asigurate.Asiguratul: persoană fizică care, în schimbul unei prime de asigurare plătite, îşi asigură bunurile, viaţa etc. împotriva anumitor calamităţi naturale, a unor accidente sau care se asigură împotriva unor evenimente care se pot întâmpla;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 47

Riscul asigurat : este evenimentul sau fenomenul care, odată produs, din cauza efectelor sale, îl obligă pe asigurător să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată.Beneficiarul asigurării: persoana care are dreptul să încaseze suma asigurată sau despăgubirea, fără să fie neapărat parte la contractul de asigurare.Durata asigurării: perioada de timp în care există raporturi de asigurare între asigurat şi asigurător.Suma asigurată: conform contractului de asigurare, parte din valoarea de asigurare pentru care asigurătorul îşi asumă răspunderea în cazul producerii evenimentului pentru care s-a încheiat asigurarea.Evaluarea: activitatea care stabileşte valoarea bunurilor în cuprinderea lor în asigurare.Paguba (dauna) : pierderea, exprimată valoric, suferită de un bun asigurat ca urmare a producerii unui fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea.Despăgubirea de asigurare: suma de bani pe care asigurătorul este obligat să o plătească asiguratului, cu scopul de a compensa paguba produsă de riscul asigurat, pe parcursul funcţionării contractului de asigurare.

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 48

2. Contractul de asigurare: trăsături;

3. Tipuri de asigurări;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 49

4. Produse de asigurări oferite de societăţile de asigurări;

Test la final de lecţie :1. Asigurarea persoanelor împotriva riscurilor se refera la:a) obligaţia firmelor de a asigura salariaţilor condiţii de securitate a muncii;b) o garanţie acordată de asigurator asiguratului sau, de a îndeminza eventualele pagube, în schimbul unei prime sau cotizaţii;c) promisiuni făcute salariaţilor, de către conducerea firmei, în legătură cu creşterea salariilor;-------------------------------2. Piaţa asigurărilor este:a) locul în care se întâlneşte, în mod reglementat, cererea cu oferta de asigurări;b) locul în care se vând şi se cumpără asigurări;c) o instituţie care oferă asigurări;-----------------------------3. Rolul asigurărilor persoanelor împotriva riscurilor este de a:a) crea un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi la producerea unor anumitor riscuri şi de a-i plăti, din acest fond, pe contribuabilii care suferă un prejudiciu;b) câştigă, investind bani pe piaţa capitalurilor;c) elimina riscurile (pericolele) care ameninţă existenta oamenilor (furtuni, cutremure, incendii);==========================4. Caracterul consensual al contractului de asigurare, consta în aceea ca:

a) fiecare parte a contractului (asigurat, asigurator) urmăreşte obţinerea unui avantaj;b) se încheie în scris, pe baza consimţământului celor doua părţi (asigurator - asigurat);c) executarea contractului se realizează cu buna credinţă de către asigurator şi asigurat);-------------------------5. Caracteristica de asumare reciproca a unor obligaţii dintr-un contract de asigurări, se refera la:a) faptul ca fiecare parte (asigurator - asigurat) urmăreşte obţinerea unui avantaj prin prestaţia pe care s-a angajat să o facă în favoarea celeilalte părţi;b) eşalonare în timp a prestaţiilor precizate în contractul de asigurare (de către asigurator şi asigurat);c) consimţământul părţilor (asigurator - asigurat) de a încheia contractul;-------------------------6. Caracterul succesiv al unui contract de asigurare se refera la:a) faptul ca executarea acestuia trebuie să se realizeze cu buna credinţă de către ambele părţi (asigurator - asigurat);b) plata ratelor de asigurare poate fi făcută şi de către urmaşi, în cazul decesului asiguratului;c) eşalonare în timp a prestaţiilor precizate în contract (eşalonare plăţilor primei de asigurare de către asigurat);=========================

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 50

7. Caracterul de adeziune al unui contract de asigurare se refera la:a) faptul ca asiguratul are posibilitatea să accepte sau să respingă o oferta de contract de asigurări, daca nu-i convin clauzele (condiţiile) contractuale;b) faptul ca asiguratul este obligat să accepte contractele de asigurare, indiferent de clauze;c) eşalonare în timp a plăţii primei de asigurare de către asigurat;---------------------------8. Caracterul de buna credinţă al unui contract de asigurări, se refera la:a) faptul ca se încheie în scris, pe baza consimţământului părţilor (asigurator - asigurat);b) executarea cu buna credinţă a contractului, de către ambele părţi (asigurator - asigurat);c) faptul ca fiecare parte a contractului urmăreşte obţinerea unui avantaj, prin prestaţia pe care s-a angajat să o facă în favoarea celeilalte părţi;---------------------------9. Sunt trăsături (caracteristici) ale contractului de asigurare:a) tara, localitate, firma asiguratoare şi persoana asigurata;b) caracterul : consensual, de asumare reciproca unor obligaţii, succesiv, de adeziune, de buna credinţă s.a.;c) data la care se încheie contractul, persoana care girează asiguratul, punctul de vedere al rudelor asiguratului referitoare la clauzele contractuale;==========================10. Bifaţi asocierile corecte:a) Asigurator - persoana (fizica) care beneficiază, în schimbul unei prime de asigurări plătite, de un contract de asigurare;b) Asigurat - persoana fizica, română sau străină, care, în schimbul unei prime de asigurare încasata de la diverse persoane, îşi asuma răspunderea de a acoperii pagubele produse bunurilor asigurate;c) Beneficiarul asigurării - persoana care are dreptul să încaseze suma asigurata sau despăgubirea, fără a fi neapărat parte la contractul de asigurare;------------------------------11. Bifaţi asocierile corecte:a) Riscul asigurat - evenimentul sau fenomenul care, odată produs, din cauza efectelor sale, îl obliga pe asigurator să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurata;

b) Evaluarea - activitatea care stabileşte valoarea pagubelor produse unui asigurat, de către o calamitate sau un fenomen;c) Suma asigurata - este, întotdeauna, valoarea pagubei suferită de asigurat;--------------------------12. Bifaţi asocierile corecte:a) Evaluarea - activitatea care stabileşte valoarea bunurilor în vederea cuprinderii lor în asigurare;b) Durata asigurării - perioada de timp în care exista raporturi de asigurare intre asigurat şi asigurator, indiferent daca asiguratul plăteşte l timp prima lunară de asigurare; c) Paguba (dauna) - suma de bani pe care asiguratorul este obligat să o plătească asiguratului în cazul unui eveniment (asigurat);===========================13. Asiguratorul este persoana juridica româna sau străină care, în schimbul unei prime de asigurare încasată de la asiguraţi, îşi asumă răspunderea de a acoperii pagube produse bunurilor asigurate, de a plăti suma asigurat la producerea unui eveniment în viat persoanei asigurate;a) adevărat;b) fals;----------------------------14. Evaluarea consta în determinarea veniturilor asiguratului, pentru constata daca este capabil să plătească prima lunară de asigurare;a) adevărat;b) fals;------------------------15. Suma asigurată este, conforma contractului de asigurare, parte din valoarea de asigurare pentru care asiguratul îşi asuma răspunderea în cazul producerii evenimentului pentru care s-a încheiat asigurarea;a) adevărat;b) fals=====================16. Durata asigurării este perioada de timp în care exista raporturi de asigure intre asigurat şi asigurator;a) adevărat;b) fals;---------------------17. Piaţa asigurărilor este reprezentata de persoanele fizice care doresc să încheie asigurări într-un anumit moment;a) adevărat;b) fals;----------------------

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 51

18. Paguba reprezintă pierderea, exprimata valoric, suferită de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea;a) adevărat;b) fals;========================19. Tipuri de asigurări:a) cu rata fixa şi cu rata variabilă;b) obligatorii şi facultative;c) permanente şi temporare;---------------------20. Asigurările obligatorii:a) presupun obligativitatea asiguratorului de a despăgubi asiguratul în cazul producerii unor evenimente (fenomene) asigurate;b) impun asiguratului să plătească la timp primele lunare de asigurare;c) sunt impuse prin lege;-----------------------21. Asigurările facultative:a) se încheie din proprie iniţiativă de către persoanele fizice;b) se caracterizează prin faptul ca prima lunară de asigurare poate fi plătită sau nu de către asigurat;c) pot fi oricând întrerupte;==========================22. În condiţiile în care asiguratul suferă pierderi ale unor bunuri asigurate, dar nu a plătit ultimele prime lunare:a) asiguratorul este obligat să-i plătească pagubele proporţional cu suma plătită de către asigurat pana l data producerii pagubelor;b) asiguratul nu beneficiază de despăgubiri;c) asiguratul şi asiguratorul stabilesc, printr-o înţelegere, modul în care va fi despăgubit asiguratul;------------------------23. Un bun pentru care este necesara asigurarea obligatorie, poate fi utilizat:a) înainte de încheia contractul de asigurare;b) numai după încheierea contractului de asigurare;c) înainte şi după încheierea contractului de asigurare;-------------------------24. Rezilierea (anularea) unui contract de asigurare facultativa se realizează:a) oricând doreşte asiguratul;b) oricând doreşte asiguratorul;c) când asiguratul nu plăteşte la timp prima de asigurare lunară;=========================

25. Durat unei asigurări obligatorii este:a) cea solicitata de asigurat;b) cea propusa de asigurator şi acceptata de asigurat;c) obligatorie pentru toata durata utilizării bunului asigurat;----------------------------26. Durat unei asigurări facultative este:a) impusa de asigurător, fără ca asiguratul să poată refuza oferta;b) este oferita de asigurator şi acceptata sau nu de asigurat;c) este impusa de asigurat, asiguratorul neavând posibilitatea de a refuza cererea;----------------------------27. Beneficiarul asigurării:a) nu trebuie să fie neapărat asiguratul;b) obligatoriu trebuie să fie asiguratul;c) trebuie să fie asiguratul, alături de care pot fi şi alte persoane înscrise în contract;=============================28. Despăgubirea de asigurare:a) trebuie să fie egala cu valoarea pagubei produse de un fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea;b) este egală cu suma asigurata (parte din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul îşi asuma răspunderea în cazul producerii evenimentului pentru care s-a încheiat contractul);c) este valoarea daunelor produse de un fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea, indiferent de suma de despăgubire prevăzută în contract;-------------------------29. Pot fi încheiate contracte de asigurare pentru:a) numai bunuri personale;b) bunuri împrumutate (care nu aparţin asiguratului);c) bunuri care aparţin rudelor;--------------------------30. Nu pot fi încheiate contracte de asigurare pentru:a) clădiri, terenuri, autoturisme, bunuri din locuinţe;b) persoane care călătoresc, pensionarii, tinerii care vor să-şi continue studiile;c) bunuri - proprietate personala;============================31. Beneficiarii asigurării de viata pe termen nelimitat, sunt:a) asiguraţii;b) urmaşii asiguratului, înscrişi în contractul de asigurare;c) oricare dintre rudele asiguratului;----------------------------

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 52

32. Beneficiarii planurilor de asigurare pentru pensii, sunt:a) salariaţii care încheie aceste contracte de asigurare pentru benefici de pensie privata;b) rudele asiguratului chiar daca nu sunt cuprinse în contract;c) orice persoană;----------------------------33. Beneficiarii asigurărilor tip renta de studii, sunt:a) asiguratul;b) oricare dintre rudele asiguratului;c) persoanele înscrise în contract care, după 18 ani vor să continue studiile sau să-şi deschidă propria afacere;=============================34. Beneficiarii asigurărilor de viata pe termen limitat, sunt:a) copiii sau părinţii asiguratului (în cazul în care asiguratul decedează);b) numai asiguratul;c) oricare dintre rudele asiguratului, chiar daca nu sunt înscrise în contractul de

asigurare (în cazul în care asiguratul decedează);---------------------------35. Beneficiarii asigurărilor medicale pentru cei care călătoresc, sunt:a) asiguraţii sau persoanele înscrise în contract ca beneficiari;b) rudele asiguraţilor, chiar dac nu sunt înscrise în contractul de asigurare;c) orice persoană care cunoaşte asiguratul;--------------------------36. Poliţa de asigurare a unui autoturism:a) acoperă numai daunele produse când autoturismul a fost condus de asigurat;b) acoperă şi situaţia în care maşina a fost condusa de către alte persoane decât asiguratul;c) nu acoperă pagubele produse de conducătorul care nu este proprietarul maşinii (chiar daca el a condus maşina în timpul producerii evenimentului asigurat);=========================

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 53

Capitolul 2 – Întreprinzătorul şi firmă

Tem 6 – Înfiinţarea şi gestionarea unei firme. Oportunităţi şi riscuri – analiza SWOT

Elemente de conţinut: 1. Forme de organizare a activităţii economice;2. Tipuri şi caracteristici ale societăţilor comerciale;3. Etapele înfiinţării firmei;4. Conţinutul dosarului de înregistrare a firmei;5. Analiza SWOT a activităţii firmei;6. Gestionarea firmei – managementul afacerii;

1. Forme de organizare a activităţii economice

Legea 31/1990

Aplicaţia 1:a) Enumeraţi principalele forma de organizării activităţilor economice;

b) Ce tipuri de societăţi economice comerciale sunt legiferate economic?

2. Tipuri şi caracteristici ale societăţilor comerciale

Aplicaţia 2: a) precizaţi ce fel de aport pot avea persoanele care înfiinţează o societate comercială ?b) daţi cinci exemple de elemente care pot reprezenta aportul în natură al asociaţilor care vor să înfiinţeze o societate comercială;c) ce reprezintă aportul în numerar al persoanelor care vor să înfiinţeze o societate comercială ?d) care dintre societăţile comerciale (cu răspundere limitată sau cu răspundere nelimitată) este mai avantajoasă din punctul de vedere al responsabilităţii ( în cazul înregistrării pierderilor) pentru asociaţi ?

3. Etapele înfiinţării firmei

4. Conţinutul dosarului de înregistrare a firmei

5. Analiza SWOT a activităţii firmei

Aplicaţia 3:a) propuneţi o firmă, împreună cu colegul de bancă;b) faceţi analiza SWOT a firmei propusă de voi, conform tabelului 1;c) propuneţi un plan de măsuri după modelul prezentat în tabelul 2;

Tabelul 1 – Analiza SWOT a firmei Denumirea firmei:Acţionarii:Administratorul firmei:(elevi: ……………………………………………………………………………….; clasa: …………)Puncte tari: Puncte slabe

Oportunităţi : Ameninţări :

Tabelul 2 – Plan de măsuri pentru consolidarea firmei în faţa ameninţărilor şi de valorificare a oportunităţilor;Denumirea firmei: …………………………………..Elevii : ……………………………………………………………………………………….. clasa: Punctele slabe identificate

Măsuri (acţiuni) de eliminare (de reducere) a efectelor ameninţărilor

Cine răspunde de acţiunea propusă ?

Termen de finalizare

Resurse financiare şi materiale necesare

Evaluare (cum verificăm dacă acţiunea a fost finalizată şi nivelul la care a fost finalizată)Cum se face evaluarea (cum se verifică dacă acţiunea a fost finalizată cu succes) ?

Cine evaluează activitatea?

12….Oportunităţile identificate

Măsuri (acţiuni) de valorificare a oportunităţilor

Cine răspunde de acţiunea propusă ?

Termen de finalizare

Resurse financiare şi materiale necesare

Evaluare (cum verificăm dacă acţiunea a fost finalizată şi nivelul la care a fost finalizată)Cum se face evaluarea (cum se verifică dacă acţiunea a fost finalizată cu succes) ?

Cine evaluează activitatea?

12…

6. Gestionarea firmei – managementul afacerii

• Conducerea firmei : ansamblul metodelor abordate de către o persoană (lider) pentru a determina comportamentul angajaţilor de firmă să acţioneze în direcţia atingerii obiectivelor firmei.

Conducerea este legată de stilul de conducere.• Obţinerea produsului: trebuie făcută cu eficienţă (cheltuieli minime şi produs de înaltă calitate);• Controlul : este necesar pentru a obţine informaţii privitoare la activitatea firmei şi pentru adoptarea soluţiilor corective şi de eficientizare a muncii.

Aplicaţia 4:a) care sunt activităţile specifice managementului firmei ?b) ce acţiuni presupune organizarea afacerii ?c) la ce se referă structura organizatorică a unei firme ?d) ce reguli se stabilesc prin activitatea de organizare ?e) în ce documente se materializează activitatea de organizare a unei firme ?f) ce stiluri de conducere cunoaşteţi ?

Aplicaţia 5:a) alcătuiţi organigrama firmei propusă de voi (vezi figurile 1, 2, 3, 4, 5);b) propuneţi un regulament de ordine interioară ;c) alcătuiţi fişa postului pentru trei compartimente;Figura 1 – organigramă a unei firme mari (companii)

Figura 2 – organigramă unei companii

Figura 3 – organigramă conţinând nivelul ierarhic şi numele salariatului

Figura 4 - organigramă conţinând poza, nivelul ierarhic, numele şi funcţia salariatului

Figura 6 - organigramă conţinând poza, nivelul ierarhic, numele şi funcţia salariatului

Aplicaţie: Consideraţi (asociat cu colegul de bancă) o firmă mică (formată din cel mult zece persoane – colegi de ai voştri). Alcătuiţi o organigramă care afişează poza fiecărui angajat într-un cerc dintr-o ierarhie. Adăugaţi numele angajaţilor şi funcţia acestora lângă fiecare fotografie. Acest diapozitiv este proiectat în format ecran lat (16X9). Proiectaţi realizarea cu videoproiectorul.

• Modele de fişa postului

1. FISA DE POST ADMINISTRATOR PENSIUNE

1. Denumirea compartimentului:Management administrativ Aprovizionare-Investitii

2. Denumirea postului:Administrator Pensiune

3. Numele şi prenumele salariatului:NUME ŞI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:Directorului general al grupului hotelier

5. Numele sefului ierarhic:NUME ŞI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza:Supervizeaza activitatea personalului administrativ

7. Drept de semnătură:Intern:Extern:

8. Relatii funcţionale:cu şefii departamentelor financiar-contabil, marketing, juridic şi aprovizionare din centrala.

9. Pregatirea şi experienta:- studii universitare economice şi de calificare în domeniul hotelier;- experienta de minim 2 ani în turism;- foarte bune cunostinte de contabilitate primara;- unostinte medii de limba engleza;- abilitati foarte bune de comunicare şi negociere;- abilitati organizatorice, initiativa, seriozitate;- responsabilitate, eficientă, disponibilitate pentru coordonarea permanenta a activităţii unei echipe aflate în faza de consolidare; rezistenta la stres.

10. Autoritate şi libertate organizatorica:Concepe impreuna cu directorul general strategiile de dezvoltare a unităţii pe care o conduce. Asigura functionarea optima a pensiunii turistice.

11. Responsabilitati şi sarcini:

Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura functionarea optima a pensiunii turistice, ca unitate-pilot a grupului hotelier.

Activităţi principale:-coordonarea intregii activităţi a pensiunii;-optimizarea permanenta a serviciilor hoteliere oferite, astfel incat sa fie respectate standardele calitative asumate;-monitorizarea cheltuielilor şi respectarea bugetului alocat;-supravegherea activităţii de aprovizionare cu produse alimentare şi nealimentare;-managementul resurselor umane existente;-coordonarea organizării evenimentelor speciale şi festive;-urmarirea solutionarii eficiente a solicitarilor clientilor.

Sarcini şi îndatoriri specifice:-stabilirea unor relatii optime cu clientii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor ocazionale.-prospectarea pietei de profil în vederea imbunatatirii continue a serviciilor, avand ca scop final realizarea obiectivelor asumate.

Responsabilitati ale postului:-răspunde pentru desfasurarea şi finalizarea cu succes a contractelor turistice alocate.-răspunde pentru administrarea bugetului, aprovizionarea eficientă a pensiunii, evidenta şi administrarea personalului aflat în subordine.

12. Sancţiuni pentru nerespectarea fişei postului sau a anexelor acestora:Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute în fisa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

13. Semnături:

14. Data semnării:

2. FISA DE POST ADMINISTRATOR RETEA

1. Denumirea compartimentului:Integrare Sistem

2. Denumirea postului:Administrator Retea

3. Numele şi prenumele salariatului:NUME ŞI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:Sef Departament Integrare de Sistem

5. Numele sefului ierarhic:NUME ŞI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza:Numai dacă este cazul

7. Drept de semnătură:Intern:Extern:

8. Relatii funcţionale:

9. Pregatirea şi experienta:studii superioare tehnice

10. Autoritate şi libertate organizatorica:Dacă este cazul

11. Responsabilitati şi sarcini:-Service logistic;-Urmareste relatia furnizor-client;-Urmareste logistica echipamentelor;-Efectueaza interventii de service;-Rezolvare de disfunctionalitati la clienti;-Indeplineste atributii privind implementarea şi functionarea SMC, în cadrul organizatiei.

12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:Dacă este cazul

13. Semnaturi:

14. Data semnarii:

3. FISA DE POST AGENT DE PAZA

1. Denumirea compartimentului:Paza

2. Denumirea postului:Agent de paza

3. Numele şi prenumele salariatului:NUME ŞI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:

5. Numele sefului ierarhic:NUME ŞI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza:Numai dacă este cazul

7. Drept de semnătură:Intern:Extern:

8. Relatii funcţionale:

9. Pregatirea şi experienta:Atestat de Agent de pazaFara antecedente penale (cazierul)

10. Autoritate şi libertate organizatorica:Dacă este cazul

11. Responsabilitati şi sarcini:-Pe timpul serviciului este obligat sa poarte echipamentul cu insemnele societatii şi ecusonul.-Sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcolice sau cu aspect neglijent.-Sa nu consume bauturi alcolice pe perioada executarii serviciului.-Sa nu pretinda san u primeasca foloase materiale sau banesti necuvenite, sa nu-şi creeze relatii în randul salariaţilor beneficiarul şi sa nu desfasoare activităţi care prin natura lor ar aduce prejudicii morale sau materiale societatii care beneficiaza de serviciile de paza.-Sa nu intarzie şi sa nu absenteze de la serviciu nemotivat sau fara instintarea sau acordul în prealabl a sefilor ierarhici.-Sa nu paraseasca postul incrediintat fara aprobarea sefului ierarhic şi sa nu abdice din propria initiativa de la indatoriirile cei revin pe linie de serviciu.-Sa dea dovada de vigilenta şi spirit de răspundere în timpul executarii serviciului respectand indatoririle cei revin din legile în vigoare consemnul, general şi particular conform fisei postului intocmit de seful de tura.

Atributii specifice:-Răspunde în timpul serviciului, de paza obiectivului incredintat sau a postului în care a fost repartizat.-Răspunde de paza materialelor, bunurilor şi valorilor aflate în raza postului sau faţă de intentii ce au ca scop prejudicierea morala sau materiala a societatii ce beneficeaza de acese servicii.-Răspunde de buna funcţionare şi utilizare a echipamentului şi mijloacelor de dotare.-Raporteaza sefilor ierarhici aspectele negative menite sa impiedice buna desfasurare a serviciului.-Tine în permanent legatura prin mijloacelor de comunicare ( Radio, Telefonic ) cu seful de tura sau colegii raportand imediat situatiile ivite în postul incredintat.-Controleaza persoanele suspecte sau pe cele care au vadita intentie şi incearca sa aduca prejudicii materiale societatii.-Foloseste mijloacele din dotare sau cooperare cu colegii asigura mentinerea climatului de siguranta şi integritatii persoanelor şi bunurilor aflate în raza postului.-Raporteaza imediat orice activitate menita sa prejudicieze prestigiul societatii şi incearca sa ia singur masuri pentru prevenirea unor astfel de fapte sau acţiuni.-Agentii care se vor face vinovati de nerespectarea atributiuniilor de serviciu şi societatea sufera prejudicii morale sau materiale vor suporta rigorile legii.,prin desfacerea contractului de munca sau deferirea lui organelor de politie sau organelor judecatoresti.

12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:Dacă este cazul

13. Semnaturi:

14. Data semnarii:

Test la final de lecţie

1. Sunt forme de organizare a activităţii economice, stabilite prin Legea 31 din 1990:a) persoana fizica autorizata;b) asociaţia de locatari;c) întreprinderea individuală;d) asociaţia sportivă;------------------------2. Sunt forme de organizare a activităţii economice, stabilite prin Legea 31 din 1990:a) organizaţii nonguvernamentale;b) asociaţii familiale;c) societate comerciala;d) comunităţi locale;-------------------------3. Intra în categoria societăţilor comerciale:a) persoana fizica autorizata;b) asociaţia familiala;c) societatea în nume colectiv;d) societatea cu răspundere limitată;=========================4. Intra în categoria societăţilor comerciale:a) întreprinderea individuală;b) societatea pe acţiuni;c) asociaţia familial;d) societatea în comandită simplă;------------------------5. Societatea comerciala, din punctul de vedere al asumării răspunderii, poate fi:a) cu răspundere limitată;b) persoana fizica autorizata;c) întreprindere individuală;d) cu răspundere nelimitată;-------------------------6. Societatea comercială:a) are în structura de personal un singur angajat;b) are în structura de mai mulţi angajaţi; persoanele care înfiinţează societatea, contribuind cu bani şi (sau) cu bunuri;c) este formata din membrii unei familii;d) nu are angajaţi;========================7. Pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale este obligatoriu sa aducem dovezi (documente) în dosarul de înregistrare, privind:a) existenta spaţiului (sediului) firmei şi a unui capital social;b) existenta mijloacelor de lucru (instalaţii, echipamente, maşini);c) achitarea taxei judiciare şi a taxei de timbru pentru înmatricularea firmei;d) existentei întregului personal lucrător (salariat) pentru firmă;-------------------------

8. Pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale este obligatoriu sa aducem dovezi (documente) în dosarul de înregistrare, privind:a) structura organizatorica a firmei (organigrama);b) înregistrarea fiscală a firmei;c) înregistrarea şi semnarea (existenta) actului constitutiv al firmei;d) programul de lucru (orele şi numărul de schimburi);-------------------------9. Pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale este obligatoriu să aducem dovezi (documente) în dosarul de înregistrare, privind:a) producţia estimata a fi realizată în primii cinci ani;b) denumirea firmei;c) programul de formare a personalului în primii cinci ani;d) obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de funcţionare;=========================10. Mai este necesar a fi puse în dosarul de înregistrare unei firme:a) cererea (obţinută prin completarea unui formular tip, oferit de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului);b) cazierul fiscal al asociaţilor şi al administratorului;c) copii după actele de identitate ale tuturor salariaţilor care vor lucra în firmă;d) documentele care sa ateste starea de sănătate a tuturor salariaţilor firmei;------------------------11. Se mai depun în dosarul de înregistrare a firmei:a) documente care sa ateste nivelul de pregătire profesională a întregului personal salariat;b) documente care sa ateste garanţiile materiale şi financiare pe care întreg personalul salariat le-a depus în contul firmei la care se angajează;c) acordul vecinilor şi/sau acordul asociaţiei de proprietari / locatari privind utilizarea spaţiului ales pentru sediul firmei;d) copie după cărţile de identitate ale asociaţiilor şi specimenul de semnătură al administratorului firmei;---------------------12. Sunt necesare la dosarul de înregistrarea a firmei, printre alte documente şi :a) declaraţiile asociaţiilor firmei;

b) angajamentul tuturor salariaţilor firmei privind loialitatea faţă de firmă şi păstrarea secretelor de producţie;c) dovada depunerii capitalului social la banca precum şi aportul la capitalul social al fiecărui asociat (precizat în actul constitutiv al firmei);d) lista de echipamente necesar pornirii activităţii de producţie;====================13. Analiza SWOT a activităţii firmei se realizează:a) numai înaintea înfiinţării firmei pentru a cunoaşte punctele tari, punctele slabe, ameninţările şi oportunităţile specifice activităţii firmei;b) înaintea înfiinţării firmei (pentru a vedea dacă firmă face faţă cerinţelor pieţii) dar şi după înfiinţarea firmei (pentru a îmbunătăţi activitatea firmei şi a o menţine pe piaţă);c) numai după înfiinţarea firmei pentru a face faţă concurentei precum şi exigentelor consumatorilor;---------------------14. Analiza SWOT a activităţii firmei :a) se referă numai la punctele tari şi punctele slabe caracteristice firmei;b) se referă numai la ameninţările şi la oportunităţile cu care mediul economic, social şi politic întâmpină noile firme;c) se referă la punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările specifice mediului intern şi a mediului extern firmei;------------------------15. Punctele tari din analiza SWOT a activităţii firmei se referă la:a) condiţiile favorabile din exteriorul firmei;b) condiţiile favorabile din interiorul firmei;c) condiţiile speciale, exterioare firmei, specifice unui moment din activitatea firmei;=========================16. Punctele slabe din analiza SWOT activităţii unei firme se referă la:a) elementele (condiţiile) interne, nefavorabile funcţionării firmei la cele mai înalte performante;b) elementele (condiţiile) externe, care reduc performantele firmei;c) condiţiile speciale, externe, corespunzătoare unui anumit moment din activitatea firmei, care influenţează negativ performantele;-----------------------17. Oportunităţile la care se referă analiza SWOT a activităţii unei firme, se referă la:a) condiţiile interne care favorizează, într-un anumit moment, obţinerea unor rezultate bune;b) condiţiile externe care favorizează, într-un anumit moment, dezvoltarea şi obţinerea unor performante în activitate;c) condiţii externe care împiedică firmă să obţină rezultate bune;

----------------------18. Ameninţările la care se referă analiza SWOT activităţii unei firme, se referă la:a) factorii externi care descurajează firmele concurente existente pe piaţa într-un anumit moment;b) factorii interni care influenţează negativ firmă, reducându-i capacitatea de a concura pe piaţă;c) factorii dinafara firmei, care influenţează performantele firmei;========================19. Gestionarea (managementul) unei firme se referă:a) strict la inventariere bunurilor firmei;b) organizarea, conducerea, obţinerea produsului, controlul activităţii şi al rezultatelor;c) numai la contabilizarea resurselor financiare;------------------------20. Rezultatul organizării unei firme se concretizează în:a) planul de producţie şi bugetul firmei;b) relaţiile comerciale cu alte firme;c) elaborarea regulamentului de ordine interioară, organizarea firmei, fisa postului;-------------------------21. Constituirea structurii organizatorice (componenta a organizării firmei) constă în:a) înfiinţarea de compartimente, birouri, servicii, departamente;b) stabilirea regulilor de comunicare, de circulaţie a informaţiilor şi de decizie, a regulilor de control şi evaluare;c) de stabilire a regulilor şi principiilor de coordonare, colaborare, de creare a unui climat stimulativ în firmă;============================22. Stabilirea regulilor şi principiilor de funcţionare a unei firme, ca secvenţă a activităţii de organizare a firmei, se referă la :a) înfiinţare de compartimente, birouri, servicii, departamente în cadrul firmei;b) elaborarea regulilor de circulaţie a informaţiei, de decizie, de control şi evaluare, de coordonare şi colaborare, de creare a unui climat stimulativ;c) de stabilire a unor ierarhii funcţionale şi a relaţiilor dintre structuri;----------------------------23. Conducerea unei firme (componenta a managementului firmei) consta în:a) organizarea şi controlul activităţilor firmei;b) stilul de conducere al managerului (ansamblul metodelor abordate de către lider pentru a determina angajaţii firmei să acţioneze în direcţia atingerii obiectivului firmei;c) controlul activităţii şi al rezultatelor şi obţinerea produsului;

-------------------------------24. Controlul, ca parte componentă a managementului firmei:a) are rolul de a determina comportamentul angajaţilor din firmă sa acţioneze în direcţia atingerii obiectivelor firmei;b) se realizează pentru a stabili structura organizatorica, ierarhiile funcţionale, regulile şi principiile de funcţionare ale firmei;c) este necesar pentru a obţine informaţii privitoare la activitatea firmei în vederea adoptării soluţiilor corective şi de eficientizare a muncii;=============================25. Fisa postului, rezultat al activităţii de organizare a firmei, se întocmeşte:a) pentru fiecare angajat al firmei;b) numai pentru şefii de compartimente, birouri, servicii, departamente;c) numai pentru angajaţii care realizează activităţi speciale;----------------------------26. Organigrama, ca document elaborat prin activitatea de organizare a firmei,a) conţine sarcini specifice corespunzătoare fiecărui sector de activitate din firmă;b) este o schema care conţine dispunerea sectoarelor de activitate în ordinea ierarhică, legăturile dintre acestea, circuitul informaţiilor şi deciziilor;c) conţine ansamblul regulilor şi ale principiilor de funcţionare a firmei;-----------------------------27. Regulamentul de ordine interioară:a) conţine sarcinile specifice numai pentru personalul de conducere;b) este o schema care conţine dispunerea sectoarelor de activitate în ordine ierarhică, legăturile dintre cestea, circuitul informaţiilor;c) conţine ansamblul regulilor şi principiilor (drepturi, îndatoriri, proceduri etc.) care asigura o activitate eficientă; are ca anexe fişele posturilor şi organigrama unităţii;==============================28. Formele de organizare a activităţilor economice fac obiectul Legii 31 din 1990;a) adevărat;b) fals;---------------------------29. Societăţile comerciale pot fi: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi asociaţii familiale;a) adevărat;b) fals;----------------------30. Într-o societate comercială cu răspundere limitată, proprietarul răspunde cu întreaga avere personală (în cazul înregistrării de pierderi);a) adevărat;b) fals;

=========================31. La societatea comercială cu răspundere limitată, proprietarul este responsabil în limita aportului sau de capital social (în cazul înregistrării de pierderi);a) adevărat;b) fals;--------------------------32. Persoanele care înfiinţează o societate comercială, contribuie numai cu bani (aport în numerar) la fondarea firmei;a) adevărat;b) fals;---------------------------33. Persoanele care înfiinţează o societate comercială, contribuie cu bani (aport în numerar) şi cu bunuri (aport în natură);a) adevărat;b) fals;============================34. Analiza SWOT a activităţii unei firme se realizează înaintea înfiinţării şi după înfiinţare, cu scopul de a obţine informaţii privitoare la performantele, deficientele de funcţionare provocate de factorii interni, precum şi informaţiile legate de condiţiile mediului extern firmei (ostilităţi, avantaje);a) adevărat;b) fals;----------------------------35. Punctele tari la care se referă analiza SWOT a activităţii unei firme sunt avantaje, surse de succes care vin din interiorul firmei şi care se pot identifica cu întrebări de forma: ce aspecte merg bine în firmă? ce resurse are firmă? ce este cel mai bine realizat în firmă faţă de alte firme?a) adevărat;b) fals;-----------------------------36. Punctele slabe la care se referă analiza SWOT a activităţii unei firme, sunt limitările, riscurile (tranzitorii sau permanente) impuse de mediul extern; se pot identifica cu întrebări de forma: cu ce obstacole externe se confrunta firmă în activitatea ei? Ce schimbări economice globale pot afecta negativ firmă? ş.a.;a) adevărat;b) fals;================================37. Oportunităţile la care se referă analiza SWOT a firmei sunt slăbiciuni interne, defecte, vulnerabilităţi care pot împiedică atingerea firmei;a) adevărat;b) fals;----------------------38. Ameninţările la care se referă analiza SWOT a firmei sunt limitările, riscurile (tranzitorii sau permanente)impuse de mediul extern; se identifica cu întrebări de forma: cu

ce obstacole externe se confrunta firmă? ce schimbări economice globale pot afecta firmă? ce masuri la nivel naţional pot afecta firmă?a) adevăratb) fals;-------------------------39. Punctele slabe la care se referă analiza SWOT a activităţii unei firme pot fi: existenta unor firme puternice care activează pe aceeaşi piaţa, avantajarea de către comunitatea locala a firmelor autohtone, taxele şi impozitele mari;a) adevărat;b) fals;=========================40. Managementul afacerii presupune acţiuni care privesc doar organizarea firmei;a) adevărat;b) fals;--------------------

41. O buna organizare a firmei presupune constituirea structurii organizatorice în raport cu specificul firmei, stabilirea regulilor şi principiilor de funcţionare şi a unor ierarhii funcţionale la nivelul firmei, a unui sistem de relaţii între structurile interne care să asigure eficientă şi eficacitate maximă în funcţionarea firmei;a) adevărat;b) fals;----------------42. Controlul, ca importanta componenta a managementului firmei, este necesar pentru a obţine informaţii privitoare la activitatea firmei şi pentru adoptarea soluţiilor corective şi de eficientizare a muncii;a) adevărat;b) fals;================

Tema 7 – Marketingul firmei: instrumente utilizate în studiul pieţei

Elemente de conţinut1. Cercetarea de piaţă : a) definiţie (explicarea noţiunii);b) forme (modalităţi) de cercetare a pieţei (enumerare, particularităţi);c) obiective care trebuie urmărite la întocmirea unui studiu de piaţă;d) metode şi tehnici de cercetare a pieţei (enumerare, descriere);2. Întrebări recapitulative;3. Test la final de lecţiei;

1. Cercetarea de piaţă : a) definiţie (explicarea noţiunii); b) forme (modalităţi) de cercetare a pieţei (enumerare, particularităţi);

Anexa1-Exemplu studiu de piaţă sub forma de chestionar

Exemplu:

Studiu privind consumul de vin pe piaţa Bucureştiului

Obiectivele studiului:

- identificarea profilului cumpărătorului de vin;

- determinarea criteriilor care stau la baza alegerii şi cumpărării

unuia sau altuia din soiurile de vin existente pe piaţă;

- determinarea notorietăţii soiurilor şi mărcilor de vin etc.

Populaţia ţintă: totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu

domiciliul în Bucureşti, care în ultimele luni au cumpărat vin îmbuteliat.

Metoda de administrare a chestionarului a fost ancheta pe teren,

respectiv în imediata apropiere a unor magazine.

Chestionarul utilizat. Chestionarul reprezintă unul din cele mai

importante elemente ale unui studiu de piaţă. Pornind de la acest

considerent, elaborarea sa trebuie să se bucure de o atenţie deosebită din

partea cercetătorilor.

Pentru studiul nostru, s-a utilizat următorul chestionar:

Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea şi consumul de

vin.

1. Aţi achiziţionat vin îmbuteliat de pe piaţă în ultimele luni?(Dacă răspunsul este negativ se mulţumeşte persoanei respective, iardacă este pozitiv se continuă intervievarea).1. Da. 2. Nu.

2. Ce fel de vin?1. Sec 2. Demisec 3. Demidulce 4. Dulce

3. Care sunt soiurile/mărcile de vin pe care le cunoaşteţi sau decare aţi auzit până în prezent?1.                                 6.2.                                 7.3.                                 8.4.                                 9.5.                                 10.

4. Pentru ce soiuri/mărci de vin aţi văzut recent reclamă peposturile de televiziune?1.             2.                3.                  4.

5. Ce importanţă au următoarele criterii în decizia deachiziţionare a vinului?

Foarteimportant

Important Aşaşiaşa

Puţinimportant

Foarte puţinimportant

Soiul

Tipul vinului

Podgoria

Culoarea

Preţul

Ambalajul

Altele.(Care?)

6. Ce ambalaj preferaţi?1. Preţ –ul                      2. Sticla de a),75 l           3. Sticla de 1 l4. Sticla de 2 l               5. Altul. (Care?)

7. Care a fost frecvenţa de cumpărare în ultimele luni?1. Zilnic                        2.De 2-3 ori pe săptămână         3. O dată pe săptămână4. De 2-3 ori pe lună      5. O dată pe lună                       6. Mai rar.

8. Ce cantitate de vin achiziţionaţi la o singură cumpărătură?(exceptând sărbătorile sau alte evenimente deosebite)1. O sticlă de a),75 litri                2. 1 litri 3. 2-3 litri                     4. Mai mult de 3 litri

9. Care este locul preferat de achiziţionare a vinului?1. Supermagazin                                    2. Magazin specializat3. Magazin de mici dimensiuni    4. Altul (care?)

1a). Care este preţul pe care sunteţi dispus să-l plătiţi pentru osticlă de a),75 l?1. Sub 50.000 lei                        2. 51-75.000 lei3. 76-100.000 lei                        4. Peste 100.000 lei

11. Care dintre următoarele afirmaţii se potriveşte cel mai binecu modelul dumneavoastră de consum?1. Consum doar un singur soi.2. Consum mai multe soiuri simultan.3. Consum ocazional, ceva diferit.4. Îmi place să schimb mereu soiurile.5. De câte ori cumpăr, încerc ceva nou.

12. Ce caracteristici consideraţi că ar trebui să aibă vinul„ideal”?1. Preţ accesibil2. Ambalaj atractiv3. Culoare plăcută4. ..........5. ..........

13. Dintre soiurile de vin prezentate mai jos, pe care le cunoaşteţisau de care aţi auzit până în prezent?Marca Observaţii1. Busuioacă de Bohotin2. Cabernet Sauvignon3. Chardonnay4. Fetească Albă5. Fetească Regală

6. Galbenă de Odobeşti7. Grasă de Cotnari8. Merlot9. Muscat Ottonel1a). Pinot Gris11. Pinot Noir12. Riesling13. Sauvignon Blanc14. Tămâioasă Românească15. Altele16. Nici una17. Nu am nici o preferinţă

14. Doriţi să ne spuneţi la ce vă gândiţi atunci când se vorbeştedespre vin? (întrebare deschisă).

Rezultatele înregistrate de operatorii de sondaj sunt sintetizate în tabelele şi graficele următoare.La întrebarea „Ce fel de vin aţi achiziţionat?” cu variante de răspuns sec, demisec, demidulce şi dulce, aproximativ 50% dintre cumpărători preferă vinul demisec.La întrebarea „Care sunt mărcile de vin pe care le cunoaşteţi, sau de care aţi auzit?”, răspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria Murfatlar (29%), urmate de Cotnari (22%), Odobeşti (18%) şi Jidvei (18%). Vinurile podgoriilor Pietroasele (6%), Tohani (3%) şi Dealu Mare (3%) completează preferinţele consumatorilor.

La întrebarea “Pentru ce soiuri (mărci) de vin aţi văzut recent reclamă la televiziune?”, indiferent de sex, vârstă, stare civilă, ocupaţie sau venit, 9a)% din persoanele intervievate au recunoscut vinul Murfatlar înreclamele difuzate în mass media. Răspunsurile au variat în jurul mărcilor Rai de Murfatlar şi Sec de Murfatlar. Cu o pondere redusă în totalul răspunsurilor, vinurile podgoriilor Jidvei, Cotnari, Viţă Românească şi Pietroasele au fost totuşi amintite de respondenţi printre vinurile pentru carese realizează publicitate în mass media.

La întrebarea „Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de achiziţionare a vinului?”, s-a cerut subiecţilor intervievaţi să indice, pe o scală de la „foarte important” la „foarte puţin important”, ordinea deimportanţă a următoarelor caracteristici ale vinului: soiul, tipul vinului, podgoria, culoarea, preţul şi ambalajul. Tipul de vin şi soiul, urmate de culoare, sunt cele mai importante caracteristici urmărite de consumatori în aprecierea unui vin. Surprinzător, preţul nu are o importanţă foarte mare, fiind clasat pe locul cinci în această ierarhie.

La întrebarea „Ce tip de ambalaj preferaţi?”, consumatorii au ales, în majoritate, sticla de a),75 l, indiferent de criteriul demografic luat în considerare.

Una din problemele de interes ale cercetării a vizat frecvenţa de cumpărare a produsului.

La întrebarea “Care a fost frecvenţa de cumpărare în ultimele luni?”, rezultatele arată că în zona de frecvenţă medie (între o dată pe săptămână şi o dată pe lună) se înregistrează cea mai mare parte acumpărătorilor de vin (peste 70% din totalul celor investigaţi). O frecvenţă foarte mare (o dată pe zi) nu s-a înregistrat niciodată, iar frecvenţa slabă (mai rar decât o dată pe lună), este proprie la circa 80% din totalul celor intervievaţi.

Cercetarea întreprinsă nu poate evita problemele legate de localizarea cererii de vin. Din acest punct de vedere este de remarcat faptul că 67% dintre cumpărători preferă achiziţia de vin de la supermarket, faţă de 19% care achiziţionează vinul din magazine de dimensiune mică şi, ceea ce este aproape inexplicabil, numai 15% fac achiziţia din magazinele specializate în desfacerea vinului. Analiza în structură, pe sexe, stare civilă, vârsta şi venit întăreşte constatarea că ponderea vânzărilor este deţinută de supermarketuri.

Un aspect important al cercetării pieţei vinului îl constituie preţul pe care sunt dispuşi consumatorii să îl plătească pentru o sticlă de vin de a),75 l.

Majoritatea intervievaţilor ar plăti între 76.000-100.000(25,75% dintre bărbaţi şi 20,25% dintre femei), aceştia fiind persoane cu vârste cuprinse între 25-49 ani, adică la vârsta la care pot obţine venituri proprii, iar acestea din urmă au un nivel ridicat (peste 1a) mil. lei), sunt persoane cu studiisuperioare şi/sau patroni.

Referitor la caracteristicile pe care ar trebui să le aibă vinul ideal, cei care au răspuns “preţ accesibil” sunt persoanele care provin din familii cu 3-4 membri, muncitori, funcţionari sau intelectuali cu venituri de până la 1a) milioane lei. Corelând datele cu cele obţinute la întrebările anterioare, aceştia sunt “conservatorii”. “Gustul”, în schimb, este apreciat mai mult de persoanele cu vârste între 25 şi 49 ani, care provin din familii cu cel mult 3 membri şi care sunt intelectualii şi patronii cu peste 10 milioane leivenituri nete lunar.

Ca urmare, au fost identificate două grupuri mari de consumatori:1. “Conservatorii”, persoane de sex masculin care ar plăti sub 5000 lei pentru o sticlă de vin de 0,75 l, familişti, majoritatea cu 3 membri, cu studii până la nivelul mediu, muncitori sau funcţionari şi cu un venit de cel mult 10 milioane lei şi care apreciază “preţul accesibil”. Având în vedere strânsa corelaţie dintre venituri şi preţul plătit pentru acest produs, este normal ca preţul să aibă întâietate în faţa gustului.2. “Sofisticaţii” sunt cei care ar plăti peste 10.0000 lei pentru un astfel de produs, persoane în majoritate necăsătorite, cu cel mult 3 membri ai familiei, cu vârste de până la 34 ani, patroni şi/sau intelectuali, cu venituri peste medie, care consumă ocazional şi care preferă un vin de foarte bunăcalitate.

La întrebarea referitoare la recunoaşterea soiurilor, se constată că respondenţii au auzit de majoritatea acestora. Cele mai recunoscute soiuri au fost: Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling şi Sauvignon Blanc. Mai puţin cunoscute suntsoiurile Aligote, Băbească, Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir şi Fetească Neagră.

La întrebarea deschisă „La ce vă gândiţi când se vorbeşte despre vin?”, răspunsurile au variat de la distracţie, petrecere, voie bună, bucurie, la sănătate, tradiţie, bogăţie etc.

.  Site-uri utile pentru studii de piaţă, chestionare:

http://www.studii-piaţă.ro/definitie.htm

http://www.kestionare.ro/www/Presentation/Examples.aspx

http://www.surveypro.ro/links/exemple-de-chestionare-de-marketing.aspx

Întrebări recapitulative

1. În ce scop se face cercetarea de piaţă ?R: pentru a studia perspectivele vânzării unui produs care să aducă profit; pentru identificare cerinţelor noi ale consumatorilor (identificarea unui nou produs);

2. Spre ce elemente este orientată cercetarea de piaţă ?R : spre studiul consumului, a concurenţei şi a preţului ;

3.Prin ce fel de studii se realizează cercetarea de piaţă ?R : prin studii : de conjunctură, de piaţă, de distribuţie, de prospectare ;

4. Ce rol au studiile de conjunctură (în cercetarea pieţei)?R : răspund la întrebarea dacă piaţa este sau nu favorabilă unui produs ;

5. Ce rol au studiile de piaţă (în cercetarea de piaţă) ?R : adânceşte cunoaşterea pieţei şi a mijloacelor de cucerire a ei ;

6. Ce rol au studiile de distribuţie (în cercetarea de piaţă)?

R: permit găsirea canalelor de acces pe piaţă şi a strategiilor utilizate de alte companii;

7.Ce rol au studiile de prospectarea (în cercetarea pieţei)?R : servesc la alegerea pieţei (sau a produsului solicitat de piaţă) ;

8. Care sunt obiectivele studiului de piaţă ?R : - orientarea producţiei către sortimentele cu nivel ridicat ;

- identificarea permanentă a noilor pieţe de desfacere;

- coordonarea producţiei cu consumul intern, exporturile şi importurile;

- alegerea celor mai avantajoase firme de cooperare economică, tehnică şi comercială;

9. Enumeraţi principalele categorii de metode de cercetare a pieţei;R: metode de cercetare directă; metode de cercetare indirectă;

10. Enumeraţi formele în care se poate realiza cercetarea directă a pieţei;

R: chestionarul, observaţia (structurată şi nestructurată), înregistrarea de imagini, interviul, metoda anchetelor;

11.Enumeraţi formele în care se poate realiza cercetarea indirectă a pieţei;R: analiza vânzărilor şi produsului; studiile demografice, monografice, de distribuţie, de promovare, de motivare, de creativitate şi previziune;

12.Ce este chestionarul ?R : o succesiune logică de întrebări (cele mai multe cu răspunsuri multiple), utilizate în culegerea datelor necesare unei cercetări ;

13. Care sunt cerinţele (criteriile) de elaborare a unui chestionar (de cercetare a pieţei)?R: să răspundă obiectivelor cercetării; să fie inteligibil pentru cei chestionaţi; să nu fie prea lung;

14. Care este structura unui chestionar (de cercetare a pieţei) ?R : formula de adresare, întrebări introductive, întrebări filtru, întrebări de conţinut, întrebări de clasificare (a celor chestionaţi);

15. Ce rol are formula de adresare ?R : de salut, de solicitare politicoasă către consumator de a participa la chestionar, informarea consumatorului în legătură cu scopul cercetării ;

16. Ce rol au întrebările filtru ?R : separarea celor interesaţi de ceilalţi intervievaţi ;

17.Care este rolul întrebărilor de conţinut (din chestionar) ?R : culegerea informaţiilor necesare studiului de piaţă ;

18.Ce rol au întrebările de control din chestionar ?R : verifică sinceritatea celor chestionaţi ;

19. Ce rol au întrebările de clarificare ?R : aduc informaţii despre intervievaţi (vârstă, sex, domiciliu, venituri, studii, profesie etc.) ;

20. Ce avantaje are interviul ca metodă de cercetare a pieţii ?R: se desfăşoară pe baza unei grile de întrebări ; persoanele intervievate pot

exprima liber ceea ce gândesc despre subiectele puse în discuţie;

21. Ce dezavantaje are interviul ca metodă de cercetare a pieţei ?R: întrebările sunt deschise, fără variante de răspuns; răspunsurile sunt greu de cuantificat;

22. pe ce se bazează observarea structurată şi ce presupune ?R : se bazează pe o grilă de observare ; presupune o cunoaştere prealabilă a fenomenului cercetat ;

23.Când se utilizează observarea nestructurată ca metodă de cercetare pieţei ?R: când nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat;

24. Ce neajuns prezintă observarea nestructurată ?R : nu poate fi pregătit şi utilizat un instrument pentru înregistrarea informaţiilor (chestionar, interviu, grilă de întrebări);

25. Enumeraţi direcţiile spre care este orientată cercetarea de piaţă;R: cercetarea ofertei; prospectarea cererii; analiza comportamentului consumatorului;

26.Ce presupune cercetarea ofertei ca direcţie de cercetare a pieţei ?R: studiul (analiza) dinamicii sortimentelor şi a gradului de învechire a produsului pe piaţă;

27. În ce constă prospectarea cererii ca direcţie de cercetare a pieţei ?R: în studiul caracteristicilor ei (a cererii de piaţă);28.La ce se referă analiza comportamentului consumatorului (ca direcţie de cercetare a pieţei) ? R: la atitudinile şi deciziile de cumpărare ale consumatorului;

29. Ce elemente, care determină atitudinea şi deciziile consumatorului, interesează în analiza comportamentului consumatorului ?R: motivele de cumpărare sau de necumpărare, obiceiurile de consum, intenţiile de cumpărare, deprinderile de cumpărare, preferinţele consumatorului.

Test la final de lecţie=================================== 1. Cercetarea de piaţă, întreprinsă de o firmă, are ca scop:a) determinarea numărului de salariaţi pe care le au alte firme;b) identificarea profitului firmelor concurente;c) de a studia perspectivele vânzării unui produs (pentru a obţine profit mare) sau de a identifica noile cerinţe ale pieţei;-----------------------------2. Cercetarea de piaţă (a unei firme) este orientată spre:a) extinderea firmei şi creşterea producţiei;b) studiul concurentei, a consumului şi a preţului;c) o politica de determinare a firmelor concurente sa părăsească piaţa;-----------------------------3. Cercetarea de piaţă (a unei firme) se realizează prin:a) studii: de conjunctura, de piaţă, de distribuţie, de prospectare;b) tehnici secrete de investigare a pieţei;c) serviciile secrete ale statului;===========================4. Unul dintre obiectivele studiului de piaţă (realizat de către o firmă) este:a) orientarea producţiei către sortimente cu nivel tehnic de acelaşi nivel cu cele existente pe piaţă;b) orientarea producţiei către sortimente cu nivel tehnic ridicat;c) alegerea formelor de cooperare economică, tehnică şi comercial care implica cheltuieli minime;---------------------------5. Unul dintre obiectivele studiului de piaţă (realizat de către o firmă) este:a) coordonarea producţiei cu numărul de salariaţi pe care îi are firmă;b) stabilirea ofertei în funcţie de preferinţele acţionarilor firmei;c) identificare noilor pieţe de desfacere;---------------------------6. Unul dintre obiectivele studiului de piaţă (realizat de către o firmă) este:a) coordonarea producţiei cu consumul intern, cu importul şi cu exportul;b) identificare permanenta a noi resurse materiale;

c) renunţarea la cooperarea economică, tehnică şi comercială, pentru a reduce cheltuielile neproductive;=============================7. Intră în categoria tehnicilor directe de cercetare a pieţei:a) analiza vânzărilor; analiza profitului; studiile demografice;b) studiile: monografice, de distribuţie, de promovare, de motivare, de creativitate şi de previziune;c) chestionarul, observarea, înregistrarea de imagini, interviul, metoda anchetelor;----------------------------8. Intră în categoria tehnicilor indirecte de cercetare a pieţei:a) chestionarul, observarea structurată, observarea nestructurată;b) analiza vânzărilor, analiza produsului, studiile demografice;c) înregistrarea de imagini, interviul, metoda anchetelor;-----------------------------9. Este structurată şi nestructurată metoda (de cercetare a pieţei):a) observarea;b) ancheta;c) analiza vânzărilor;===========================10. Metod chestionarului (ca forma de cercetare a pieţei):a) se desfăşoară pe baza unei grile de interviu, subiecţii intervievaţi putând exprima liber ceea ce gândesc în legătură cu problemele puse în discuţie;b) se utilizează atunci când nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat, neexistând un instrument (dinainte pregătit: grila de întrebări, chestionar etc.) pentru înregistrarea informaţiilor;c) conţine o succesiune logică de întrebări, utilizate în culegerea datelor necesare cercetări;----------------------------11.Cerinţele unui chestionar (ca metoda de cercetare a pieţei) trebuie:a) să răspundă obiectivelor cercetări; sa fie inteligibil; sa nu fie prea lung;b) sa conţină, în mod prioritar, întrebări deschise (nicidecum întrebări cu răspunsuri multiple);

c) sa se bazeze pe o grila de observare (instrument în care sunt trecute, în formă organizată, tipurile de comportament care trebuie observate);--------------------------12. În structura sa, un chestionar (ca metoda de cercetare a pieţei) trebuie sa conţină:a) o grila de observaţie şi o grila de interviu;b) o formula de adresare şi întrebări: de introducere, filtru, de conţinut, de control, de clasificare a respondenţilor (persoanele chestionate);c) componente corporale, componente acorporale, comunicarea referitoare la produs, imaginea produsului;============================13. Interviul (ca metoda de cercetare a pieţei) :a) se desfăşoară pe baza unei grile de interviu;b) se utilizează atunci când nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat;c) conţine o succesiune logică de întrebări necesare culegerii datelor pentru cercetare;------------------------------14. Interviul (ca metodă de cercetare a pieţei) are ca avantaje:a) uşurinţa de a cuantifica (evalua prin puncte) răspunsurile;b) faptul ca întrebările sunt deschise (fără variante de răspuns);c) se desfăşoară pe baza unei grile de interviu iar persoanele intervievate pot exprima liber ceea ce gândesc în legătură cu subiectul pus în discuţie;---------------------------15. Sunt dezavantaje le interviului (ca metoda de cercetare a pieţei):a) faptul ca se desfăşoară pe baza unei grile de interviu;b) dificultatea cuantificării (evaluării prin puncte) răspunsurilor primite la întrebările deschise;c) posibilitatea persoanelor intervievate de a exprima liber ceea ce gândesc în legătură cu subiectul analizat;===============================16. Observarea structurată (ca metoda de cercetare a pieţei):a) se bazează pe o grila de observaţie (instrument în care sunt trecute, în formă organizată, tipurile de comportament care trebuie observate) şi presupune o cunoaştere prealabilă a fenomenului cercetat;

b) se desfăşoară pe baza unei grile de interviu, subiecţii intervievaţi putând exprima liber ceea ce gândesc în legătură cu problema analizată;c) se utilizează atunci când nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat, neexistând un instrument dinainte pregătit pentru înregistrarea informaţiilor;--------------------------------17. Observarea nestructurată (ca metoda de cercetare a pieţei):a) se desfăşoară pe baza unei grile de interviu;b) se utilizează atunci când nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat;c) conţine o succesiune logică de întrebări (cele mai multe cu răspunsuri multiple) necesare culegerii datelor pentru cercetare;-------------------------------18. Una dintre tehnicile de cercetare a pieţei, atunci când nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat, este:a) chestionarul;b) observarea structurată;c) observarea nestructurată;=============================19. Direcţiile în care se derulează studiile de piaţă, sunt:a) chestionarul, interviul, observarea structurată, observarea nestructurată;b) cercetare ofertei, prospectarea cereri, analiza comportamentului consumatorului;c) metodele, tehnicile şi instrumentele de măsurare;-----------------------------20. Cercetare ofertei (ca orientare a studiilor de piaţă) se refera la:a) dinamica (de diversificare sau înnoire) sortimentala şi gradul de învechire al produsului;b) studiul caracteristicilor cererii (de piaţă);c) atitudinile şi deciziile consumatorului;----------------------------21. Prospectarea cererii (ca orientare /direcţie studiilor de piaţă) se refera la :a) dinamica sortimentală şi la gradul de învechire al produsului;b) atitudinile şi deciziile consumatorului;c) studiul caracteristicilor cererii;============================

22. Analiza comportamentului consumatorului (ca direcţie de cercetare a pieţei) se refera la:a) cercetarea ofertei;b) prospectarea cererii;c) atitudinile şi deciziile pentru cumpărarea ale consumatorului;-------------------------23. Atitudinile şi deciziile de cumpărare pe care le ia consumatorul, sunt determinate de:a) dinamica sortimentală şi gradul de învechire a produsului;b) motivele de cumpărare sau necumpărare, obiceiurile de consum, preferinţele consumatorului, intenţiile de cumpărare şi deprinderile de cumpărare;c) prospectarea cererii;--------------------------24. Preferinţele consumatorilor, deprinderile şi intenţiile de cumpărare, obiceiul de consum, sunt elemente de care se tine cont (în cazul unui studiu de piaţă) la:a) analiza comportamentului consumatorului;b) prospectarea cererii;c) cercetarea ofertei;=============================25. Cercetare de piaţă este procesul de investigare a pieţei cu scopul studierii perspectivelor vânzării unui produs sau al identificării noilor cerinţe ale consumatorilor, a unui produs nou;a) adevărat;b) fals;-----------------------------26. Studiul de conjunctura (prin care se realizează cercetare de piaţă) adânceşte cunoaşterea pieţei şi a mijloacelor de cucerire a ei;a) adevărat;b) fals;-----------------------------27. Studiul de distribuţie (prin care se realizează cercetarea de piaţă) serveşte la alegerea pieţei sau a produsului solicitat pe piaţă;a) adevărat;b) fals;============================28. Studiul de piaţă (prin care se realizează cercetarea de piaţă) serveşte la alegerea pieţei sau a produsului solicitat pe piaţă;a) adevărat;b) fals;-------------------------------

29. Studiul de prospectare (prin care se realizează cercetarea de piaţă) permite găsirea canalelor de acces pe piaţă, strategii utilizate de alte companii;a) adevărat;b) fals;-------------------------------30. Studiul de conjunctura (prin care se realizează cercetarea de piaţă) răspunde la întrebarea dacă piaţa este sau nu favorabilă unui produs;a) adevărat;b) fals;================================31. Studiul de distribuţie (prin care se realizează cercetarea de piaţă) serveşte la alegerea pieţei sau a produsului de piaţă;a) adevărat;b) fals;--------------------------------32. Studiul de prospectare (prin care se realizează cercetarea de piaţă) răspunde la întrebarea dacă piaţă este sau nu favorabilă unui produs;a) adevărat;b) fals;--------------------------------33. Studiul de piaţă (prin care se realizează cercetarea de piaţă) adânceşte cunoaşterea pieţei şi a mijloacelor de cucerire a ei;a) adevărat;b) fals;===================================34. Unul dintre obiectivele studiului de piaţă este : orientarea producţiei către sortimente de acelaşi nivel calitativ cu produsele existente pe piaţă;a) adevărat;b) fals;-------------------------35. Unul dintre obiectivele studiului de piaţă este alegerea celor mai avantajoase forme de cooperare economică, tehnică şi comercială;a) adevărat;b) fals;--------------------------36. Unul dintre obiectivele studiului pe piaţă este identificarea permanentă a noilor resurse naturale;a) adevărat;b) fals;===========================37. Cercetarea pieţei se face prin metode directe (chestionarul, observarea, înregistrarea de imagini,

interviul, ancheta) şi metode indirecte (analiza vânzărilor şi a produsului, studii demografice, monografie, de distribuţie, de promovare, de motivare, de creativitate şi de previziune);a) adevărat;b) fals;---------------------------38. Cercetarea directa (ca metoda de cercetare a pieţei) se realizează prin analiza vânzărilor şi a produsului şi prin studii demografice, monografice, de distribuţie, de promovare, motivare, stimulare a creativităţii, de previziune;a) adevărat;b) fals;-----------------------------39. Cercetarea indirecta (ca metoda de studiu a pieţei) se realizează cu ajutorul chestionarului , observării, înregistrării de imagini, interviului şi anchetelor;a) adevărat;b) fals;================================40. Întrebările filtru din structura unui chestionar (metoda de cercetare a pieţei) au rol de a verifica sinceritatea clienţilor chestionaţi;a) adevărat;b) fals;---------------------------41. Întrebările de control din structura unui chestionar (metoda de cercetare a pieţei) au rol de clasificare cu referire la caracteristicile clienţilor (vârsta, sex, domiciliu, venituri, studii, profesii etc.);a) adevărat;b) fals;-----------------------------42. Chestionarul (ca metoda de cercetare a pieţei) este alcătuit dintr-o succesiune logică de întrebări (cele mai multe cu răspunsuri multiple), utilizate în culegerea datelor necesare unei cercetări;b) adevărat;a) fals;===============================43. Întrebările de conţinut dintr-un chestionar (metoda de cercetare a pieţei) au rol de a verifica sinceritatea clienţilor intervievaţi;a) adevărat;b) fals;-------------------------------44. Întrebările filtru dintr-un chestionar (metoda de cercetare a pieţei) au rol de a separa intervievaţii

interesaţi de produs (obiectul cercetării) de ceilalţi;b) adevărat;a) fals;---------------------------45. Întrebările de clasificare dintr-un chestionar (metoda de cercetare pieţei) au rol de a introduce în tema persoanele chestionate;a) adevărat;b) fals;==============================46. Avantajele interviului consta în faptul ca răspunsurile sunt greu de cuantificat iar întrebările sunt deschise;a) adevărat;b) fals;-------------------------47. Dezavantajele interviului : se desfăşoară pe baza unei grile de interviu; persoanele intervievate pot exprima liber ceea ce gândesc despre subiectul analizat;a) adevărat;b) fals;-----------------------48. Avantajele interviului : se desfăşoară pe baza unei grile de interviu; persoanele intervievate pot exprima liber ceea ce gândesc ;b) adevărat;a) fals;========================49. Observarea structurată se bazează pe o grila de observare, presupunând o cunoaştere prealabilă a fenomenului cercetat (necesara elaborării grilei);b) adevărat;a) fals;-----------------------50. Observarea nestructurată este o tehnică, utilizata în studiul pieţei, atunci când se cunosc date asupra fenomenului cercetat;a) adevărat;b) fals;------------------------51. Observarea nestructurată este o tehnică, utilizata în studiul pieţei, atunci când nu se cunosc date asupra fenomenului studiat cercetat; nu poate fi pregătit şi utilizat un instrument pentru înregistrarea informaţiilor;b) adevărat;a) fals;======================52. Cercetarea ofertei (ca direcţie de studiu a pieţei) se referă la studiul caracteristicilor cererii;

a) adevărat;b) fals;-------------------------53.Sunt direcţii de cercetare a pieţii: cercetarea ofertei; prospectarea cererii; analiza comportamentului consumatorului;b) adevărat;a) fals;

--------------------------54. Prospectarea cererii (ca direcţie de studiu al pieţei) se refera la atitudinile şi deciziile pentru cumpărare ale consumatorului;a) adevărat;b) fals;

Tema 8 – Intrarea pe piaţă a firmei. Politicile de marketing ale firmei (politic de produs; politica de preţ; politica de promovare şi de plasament)

Elemente de conţinut1.Intrarea pe piaţă a firmei;2. Ciclul de viaţă al produsului;3. Politicile de marketing ale firmei:a) politica de produs;b) politica de preţ;c) politica de plasament şi politica de promovare,

Întrebări recapitulative1.De ce este legată intrarea pe piaţă a unei firme?

R: de plasarea unui produs; 2.De ce este condiţionată intrarea pe piaţă a unei firme ?

R:de identificarea (cunoaşterea) noilor consumatori (categorii de clienţi – piaţa ţintă);

3.Care sunt etapele ciclului de viaţă ale unui produs?

R: lansarea, creşterea, maturizarea, declinul;

4.Care sunt particularităţile etapei de lansare a produsului ?

R: - preponderentă este activitatea de informare a consumatorilor în legătură cu noul produs;

- cheltuielile de promovare a produsului sunt mari;

- vânzările sunt mici;- profitul este neglijabil (chiar

negativ);

5. Care sunt particularităţile etapei de creştere specifică ciclului de viaţă a unui produs nou lansat ?

R: - cresc vânzările şi profitul;- firma urmăreşte să-şi

maximizeze cotă de piaţă şi să-şi creeze o marcă puternică;

- consumatorii sunt numeroşi;- apar mulţi concurenţi;

6.Prin ce se caracterizează etapa de maturizare din ciclul de viaţă al unui produs ?

R: - firma acţionează pentru îmbunătăţirea caracteristicilor produsului, reducerea preţului şi extinderea garanţiei;

- se stabilizează volumul vânzărilor;

- cererea este mare;- competiţia se realizează la

nivel înalt;- activitatea de promovarea a

produsului este mare;

7. Prin ce se caracterizează etapa de declin din viaţa unui produs ?

R: - vânzările scad;- apar pe piaţă produse de

substituţie;- interesul consumatorilor faţă

de produs scade;- firma verifică evoluţia

profitului şi urmăreşte momentul abandonării produsului;

8. Enumeraţi politicile de marketing;

R: politica de produs; politica de preţ; politica de plasament; politica de promovare;

9.Ce se înţelege prin politică de produs a firmei ?

R: comportamentul firmei cu privire la tipul şi numărul produselor cu care să între şi să se menţină pe piaţă;

10.Care sunt componentele politicii de produs ?

R: cercetarea produsului; proiectare şi realizarea produselor noi; pregătirea portofoliului; asigurarea legală a produsului;

11.Ce elemente trebuie să aibă în vedere politica de produs ?

R: componente: corporale, acorporale; comunicarea referitoare la produs; imaginea produsului;

12.Care sunt strategiile prin care se concretizează politica de produs a unei firme ?

R: - strategii: de menţinere a gradului de noutate a produsului, de perfecţionare a produsului, de înnoire;

- strategii privind: stabilitatea sortimentală; selecţia sau restrângerea sortimentală; de verificarea a sortimentelor;

13.Cum trebuie să acţioneze o firmă (în înfăptuirea politicii de preţ) la stabilirea preţului în funcţie de costuri ?

R: astfel încât costurile să acopere integral cheltuielile pentru obţinerea produsului, plasarea pe piaţă şi, chiar, obţinerea profitului;

14.Ce limite are politica stabilirii preţului în funcţie de cost ?

R: politica costurilor ţine cont de mediul intern al firmei (activităţile şi cheltuielile firmei) în obţinerea şi plasarea pe piaţă a produselor şi, mai puţin, de mediul extern;

15.Prin ce se caracterizează acţiunea de stabilire a preţului în funcţie de cerere ?

R: în stabilirea preţului producătorul ţine cont de preţul cerut de consumator, compară preţul propus de firmă cu preţul competitorilor; este tehnica aplicată în ponderea cea mai mare când se stabileşte preţul unui produs;

16.Prin ce se caracterizează acţiunea de stabilire a preţului în funcţie de concurenţă?

R: - este o tehnică cu pondere redusă în stabilirea preţului unui produs;

- existenţa mai multor concurenţi pe piaţă determină menţinerea preţului la cote scăzute;

- concurenţa scăzută sau lipsa concurenţilor oferă firmei posibilitatea măririi preţului;

17.Enumeraţi strategiile de promovare a firmei pe piaţă în funcţie de preţ;

R: strategii care ţin cont : de nivelul preţurilor; de diversificarea preţurilor; de mobilitatea preţurilor;

18.În ce forme se aplică strategiile de preţ care ţin cont de nivelul preţurilor ?

R: sub forma strategiilor preţurilor: înalte, moderate, scăzute;

19.În ce formă se aplică strategiile care ţin cont de diversificarea preţurilor ? R: sub forma strategiei preţurilor : nediversificate; diversificate;

20.În ce forme se aplică strategiile de preţ care ţin cont de mobilitatea preţurilor ?

R: sub forma strategiei preţurilor cu mobilitate: ridicată; medie; scăzută;

21.În ce constă politica de plasament a unei firme?

R: totalitatea activităţilor economice care au loc pe traseul parcurs de marfă, între producător şi consumatorul final;

22. Care sunt componentele politicii de plasament a firmei ?

R: canalul de distribuţie şi logistica mărfurilor;

23. Ce este canalul de distribuţie al unui produs ?

R: drumul parcurs de produs de la producător la consumator ;

24.La ce se referă logistica mărfurilor ?

R: la stocarea, depozitarea, transportul, manipularea fizică a mărfurilor, distribuţia inversă (recuperarea ambalajelor) şi al fluxurile informaţionale;

25.Enumeraţi strategiile de distribuţie utilizate în politic de plasament a unei firme;

R: distribuţia: intensivă, selectivă, exclusivă;

26.Cum se realizează distribuţia intensivă a produselor ?

R: distribuirea produselor (spre vânzare) într-un număr mare de unităţi de desfacere;

27.Ce produse sunt distribuite intensiv ?

R: produsele de larg consum şi unele produse industriale;

28.Ce este caracteristic distribuţiei selective a produselor pe piaţă ?

R: desfacerea lor în unităţi (magazine, depozite) specializate pe categorii de produse (ex.:motociclete vândute în magazine de motociclete; autoturisme vândute de către firme de comercializare a autoturismelor)

29.Caracterizaţi distribuţia exclusivă a produselor;

R: este distribuirea produselor superioare (de lux) prin magazine speciale (pentru produse de lux/ de firmă), în care au acces persoanele care au mulţi bani;

30. La ce se referă politica de promovare a produselor de către o firmă ?

R: la activităţile şi tehnicile de influenţare a consumatorilor să cumpere (modalitate de a spori profitul firmei producătoare);

31.Care sunt modalităţile (căile) de realizare a politicii de promovare ?

R: publicitate, promovare vânzărilor, relaţii publice;

Test la final de lecţie

1. Intrarea pe piaţă a unei firme se referă la:

a) înfiinţarea firmei;b) cumpărarea produselor de

pe piaţă;

c) plasarea unui nou produs pe piaţă;

----------------------2. Intrarea pe piaţă cu un nou

produs, impune cu necesitate:

a) identificarea nevoilor consumatorilor;

b) introducerea unui nou produs pe piaţă, indiferent de opţiunile consumatorilor;

c) eliminarea concurenţilor;------------------------3. Ciclul de viaţă al unui

produs cuprinde etapele:a) fabricarea, livrare pe piaţă,

vinderea produsului;b) lansarea, creşterea,

maturizarea, declinul;c) transportarea, produsului

fabricat, la consumator;=======================

=4. Etapa de lansare a unui

produs (ca etapa ciclului de viaţă al produsului) se caracterizează prin:

a) sporul vânzărilor şi profitului, maximizarea cotei de piaţă, creare unei mărci puternice, consumatori numeroşi, apar mulţi concurenţi;

b) cheltuielile sunt mari, vânzările sunt mici, profitul - neglijabil (uneori chiar negativ);

c) stabilizarea volumului vânzărilor, firma îmbunătăţeşte caracteristicile produsului, competiţia se află la cel mai înalt nivel, promovarea produsului este intensivă şi

competitivă;----------------------------------5. Etapa de creştere din ciclul

de viaţă al unui produs se concretizează prin:

a) creşterea vânzărilor şi profitului; se maximizează cotă de piaţă; se creează o marcă puternică; consumatorii sunt numeroşi; mulţi concurenţi;

b) vânzările scad, alte produse (de substituţie) apar, interesul consumatorilor faţă de produs scade, firma urmăreşte momentul optim pentru a abandona produsul;

c) cheltuielile sunt mari, vânzările mici, profit neglijabil, uneori negativ;

---------------------------6. Etapa de maturitate, din

ciclul de viaţă al unui produs,se caracterizează prin:

a) cheltuieli mari cu promovarea, vânzări mici, profit neglijabil, uneori negativ;

b) cresc vânzările şi profitul; firma urmăreşte maximizarea cotei de

piaţă şi să-şi creeze o marcă puternică; apar mulţi concurenţi;

c) se stabilizează volumul vânzărilor; firma acţionează pentru îmbunătăţirea caracteristicilor produsului, pentru reducerea preţului; consumul este de masă; se face o promovare intensivă şi competitivă;

==============================

7. Politica de marketing a firmei se concretizează prin:

a) politica de încasări, politica privind calitatea produsului, politica de descurajare a competitorilor;

b) politica de produs, de preţ, de plasament, de promovare;

c) politica creşterii producţiei, politica retehnologizării, politica de extindere a firmei;

------------------------------8. Politica de produs (ca

politica de marketing a firmei) se referă la:

a) stabilizarea preţului produsului lansat în funcţie de costuri, de cerere şi de concurenţă;

b) distribuirea produselor se face intensiv, selectiv sau exclusiv;

c) comportamentul firmei cu privire la tipul şi numărul produselor cu care firma vrea să între şi să se menţină pe piaţă;

-----------------------------9. Componentele politicii de

produs (ca politica de marketing firmei) sunt:

a) creşterea produsului, proiectarea şi realizarea produselor noi, pregătirea portofoliului, asigurarea legală a produsului;

b) nivelul preţurilor, gradul de diversificare a preţurilor, gradul de mobilitate a preţurilor;

c) publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice;

==============================

10. Politica de produs (ca politica de marketing a firmei) are în vedere:

a) componentele corporale şi acorporale ale produsului;

b) canalul de distribuţie şi logistica mărfurilor;

c) publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţii publice;

-----------------------

11. Strategiile prin care se concretizează politica de produs a firmei, sunt:

a) strategiile distribuţiei intensivă, selectivă şi exclusivă;

b) publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice;

c) strategii de menţinere gradului de noutate, de perfecţionare a produselor existente, de înnoire a produselor s.a.;

---------------------------12. Politica de preţ a firmei (ca

politica de marketing) are în vedere:a) comportamentul pe care îl

adoptă firma cu privire la tipul şi numărul produselor care fac obiectul intrării pe piaţă;

b) fundamentarea strategiei de preţ astfel încât veniturile obţinute din comercializarea produsului să fie mai mari decât cheltuielile făcute pentru producerea şi plasarea pe piaţă;

c) influenţarea consumatorilor în vederea cumpărării produsului;

--------------------------13. Prin politica de preturi a

unei firme (facuta cu scopul promovării unui produs pe piaţă) se are în vedere:

a) stabilirea preţului în funcţie de costuri, cerere şi concurenţă;

b) utilizarea ca activităţi promoţionale a publicităţii, promovării vânzărilor şi a relaţiilor publice;

c) canalul de distribuţie şi logistica mărfurilor;

----------------------------14. La stabilirea preţului unui

produs (care urmează a fin lansat pe piaţă) în funcţie de costuri, se ţine cont de faptul că:

a) preturile produselor firmei trebuie comparate cu preturile celorlalţi competitori;

b) concurenţă reprezintă un instrument de echilibru a cererii cu oferta;

c) costurile trebuie să acopere integral cheltuielile (pentru realizarea şi plasarea pe piaţă);

----------------------------15. Cea mai raţională

modalitate de stabilire a preţului unui produs ce urmează a fi lansat pe piaţă, este aceea care ţine cont de:

a) cerere;b) costuri;c) concurenţă;=======================

======

16. La stabilirea preţului unui produs (ce urmează a fi lansat pe piaţă) în funcţie de cerere, se ţine cont de faptul că:

a) concurenţă este un element de echilibrare a cererii cu oferta;

b) preţul trebuie să acopere integral costurile şi să permită obţinerea unui profit;

c) stabilirea preţului constă în compararea preţurilor produselor firmei cu cele ale competitorilor;

---------------------------17. Cea mai mare pondere în

stabilirea preţului unui produs (ce urmează a fi lansat pe piaţă) o are:

a) cererea;b) costurile;c) concurenţă;------------------------18. Stabilirea preţului unui

produs (care urmează a fi lansat pe piaţă) în funcţie de concurenţă, este o strategie:

a) cu ponderea cea mai mare (de care ţine cont cel mai mult);

b) cu pondere redusa;c) cea mai raţională;=======================

===19. Existenta mai multor

concurenţi pe piaţă, determină:a) menţinerea preţului la o cotă

ridicată;b) menţinerea preţului la o

cotă scăzută;c) nu influenţează preţul

produsului lansat pe piaţă;-------------------------20. Concurenţă scăzută sau

lipsa concurenţei pe piaţă, face ca preţul unui nou produs lansat:

a) să se menţină la cote scăzute;

b) să nu fie dependent de producător;

c) să fie majorat la cotă maxima admisibilă;

-------------------------21. Sunt considerate strategii

de promovare a firmei pe piaţă, în funcţie de preţ, cele care ţin cont de :

a) nivelul, diversificarea şi mobilitatea preţurilor;

b) canalul de distribuţie şi logistica mărfurilor;

c) publicitate, promovarea vânzărilor şi relaţiile publice;

==========================

22. Strategiile de promovare firmei pe piaţă, care ţine cont de nivelul preţurilor, sunt cele corespunzătoare:

a) preţurilor diversificate şi nediversificate;

b) preţurilor cu mobilitate ridicată, medie şi scăzută;

c) preţurilor înalte, moderate şi scăzute;

---------------------------23. Strategiile de promovare a

firmei pe piaţă, care ţin cont de diversificarea preţurilor, sunt cele corespunzătoare:

a) preţurilor cu mobilitate ridicată, medie şi scăzută;

b) preţurilor diversificate şi nediversificate;

c) preturilor înalte, moderate şi scăzute;

--------------------------24. Strategiile de promovare a

firmei pe piaţă, care ţin cont de mobilitatea preţurilor, sunt cele corespunzătoare:

a) preţurilor înalte, moderate şi scăzute;

b) preţurilor diversificate şi nediversificate;

c) preţurilor cu mobilitate ridicată, medie şi scăzută;

===========================

25. Politica de plasament a firmei se referă la:

a) comportamentul pe care îl adoptă firma cu privire la tipul şi numărul produselor care fac obiectul activităţii proprii, cu scopul intrării şi menţinerii pe piaţă;

b) stabilirea preţului noului produs care urmează fi lansat pe piaţă, în funcţie de costuri, cerere, concurenţă;

c) totalitatea activităţilor economice care au loc pe traseul parcurs de marfa, între producător şi consumatorul final;

---------------------------26. Componentele politicii de

plasament sunt:a) canalul de distribuţie şi

logistica mărfurilor;b) publicitatea, promovarea

vânzărilor, relaţiile publice;c) costurile, cererea şi

concurent;--------------------------27. Logistica mărfurilor (ca

element al distribuţiei produselor pe

piaţă) are drept componente, activităţile:

a) definirea obiectivelor politicii promoţionale, identificarea publicului ţintă, determinarea bugetului promoţional;

b) stocarea, depozitarea, transportul, manipularea fizica a mărfurilor, distribuţia inversă şi fluxurile informaţionale;

c) nivelul preţurilor, gradul de diversificare a preţurilor şi gradul de mobilitate a preţurilor;

============================

28. Strategiile de distribuţie produselor noi pe piaţă, sunt:

a) strategia preţurilor: înalte, moderate şi scăzute;

b) publicitatea, promovarea vânzărilor şi relaţiile publice;

c) distribuţia: intensivă, selectivă, exclusivă;

----------------------------29. Distribuţia intensivă (ca

strategie de distribuţie a produselor noi pe piaţă) constă în:

a) distribuirea produsului într-un număr mare de unităţi comerciale;

b) desfacerea produsului în unităţi specializate;

c) desfacerea produselor în unităţi destinate diferitelor categorii de consumatori;

--------------------------------30. Distribuţia selectivă (ca

strategie de distribuire a produselor noi pe piaţă) constă în:

a) distribuirea produsului intr-un număr mare de unităţi comerciale;

b) desfacerea produsului în unităţi specializate;

c) desfacerea produselor în unităţi destinate diferitelor categorii de consumatori;

==============================

31. Politica de promovare a firmei, se referă la:

a) ansamblul de metode şi tehnici prin care firma încercă să influenţeze comportamentul clienţilor în vederea obţinerii de profit pe o perioada cât mai lung de timp;

b) stabilirea preţului noului produs ( care urmează a fi lansat pe piaţă) în funcţie de costuri, cerere şi concurenţă;

c) toate activităţile economice care au loc pe traseul parcurs de marfă, între producător şi consumatorul final;

------------------------------32. Politica de promovare a

firmei se realizează prin:a) Distribuţia intensivă,

selectivă şi exclusivă;b) stabilirea preţului

produsului în funcţie de costuri, cerere şi concurenţă;

c) publicitate, promovarea vânzărilor şi relaţii publice;

---------------------------33. Strategiile de promovare

(promoţională) a produselor se bazează pe următorul algoritm:

a) distribuirea intensivă, selectivă şi exclusivă;

b) definirea obiectivelor, determinarea bugetului de promovare, selectarea mediilor de comunicare, identificarea publicului ţintă, alegerea şi realizarea mesajului

promoţional, evaluarea eficientei activităţii promoţionale;

c) stocarea, depozitarea, transportul mărfurilor, manipularea şi distribuirea inversă;

==========================

34. Ciclul de viaţă al produsului reprezintă intervalul cuprins între momentul lansării unui produs pe o piaţă şi cel l retragerii definitive de pe piaţă respectivă;

a) adevărat;b) fals;----------------------35. Etapa de lansare a

produsului este caracterizată de sporul vânzărilor şi al profitului, maximizarea cotei de piaţă, crearea unei mărci puternice;

a) adevărat;b) fals;----------------------36. Etapa de declin a unui

produs este aceea în care firma cheltuieşte foarte mult pentru promovarea produsului pe piaţă, vânzările fiind reduse iar profitul neglijabil;

a) adevărat;b) fals;===================37. Politica de produs a unei

firme ( ca element al marketingului de piaţă) are în vedere stabilirea preţului

produsului în funcţie de costuri, cerere şi concurenţă;

a) adevărat;b) fals;-------------------38. Politica de produs a unei

firme are în vedere comportamentul pe care îl adoptă firma cu privire la tipul şi numărul produselor care fac obiectul activităţii proprii, cu scopul intrării şi menţinerii pe piaţă;

a) adevărat;b) fals;--------------------39. Politica de produs a unei

firme se concretizează în strategii care se referă la nivelul, gradul de diversificare şi mobilitatea preţurilor;

a) adevărat;b) fals;=====================40. Politica de produs a unei

firme (ca element al marketingului de piaţă) se concretizează în strategii referitoare la dimensiune, structura şi dinamica gamei de produse realizate sau comercializate;

a) adevărat;b) fals;---------------------41. Politica de preţ unei firme

(ca element al marketingului de piaţă) se concretizează în strategii referitoare la canalele de distribuire şi la logistica mărfurilor;

a) adevărat;b) fals;-----------------------42. Canalul de distribuţie

reprezintă un ansamblu de activităţi care face posibilă deplasarea produsului de la producător la consumatorul final;

a) adevărat;b) fals;=====================43. Politica de preţ a unei firme

(ca element al marketingului de piaţă) vizează stabilirea preţului, ţinând cont de costuri, cerere şi concurenţă de pe piaţă, astfel încât acesta (preţul) să acopere cheltuielile necesare producerii şi deplasării produsului la consumator şi să favorizeze obţinerea profitului;

a) adevărat,b) fals;--------------------44. Strategiile prin care se

realizează politica de preţ, se referă la

distribuţia şi activităţile de publicitate a produsului;

a) adevărat;b) fals;------------------------45. În raport cu nivelul

preţurilor pe care le pot avea produsele lansate pe piaţă, firma poate realiza politica de preţ prin strategia preţurilor nediversificate şi strategia preţurilor diversificate;

a) adevărat;b) fals;=======================46. În raport cu gradul de

diversificare a preţurilor pe care le pot avea produsele lansate pe piaţă, firma îşi poate realiza politica de preţ prin strategia preţurilor cu mobilitate ridicată, strategia preţurilor cu

mobilitate medie şi strategia preţurilor cu mobilitate scăzută;

a) adevărat;b) fals;----------------------47. După gradul de mobilitate

a preţurilor pe care produsele lansate pe piaţă le pot avea, firma îşi poate realiza politica de preţ prin strategiile preţurilor înalte, moderate şi scăzute;

a) adevărat;b) fals;----------------------48. În raport cu nivelul

preţurilor, strategiile prin care firma îşi realizează politica de preţ, sunt: strategia preţurilor înalte, strategia preţurilor moderate şi strategia preţurilor scăzute;

a) adevărat;b) fals;

Tema 9 – Elaborarea planului de afaceri; structura planului de afaceri

Exemplu de organigramă

Întrebări recapitulative

1. Ce este un plan de afacere ?R : un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii acesteia, piaţa, activităţile care urmează să fie întreprinse, rezultatele vizate;

2. Când se întocmeşte un plan de afacere ?

R : la iniţierea unei afaceri, la dezvoltarea afacerii pe termen lung (plan de afaceri strategic) şi în cazul în care dorim să obţinem un împrumut bancar (a unor finanţări);

3. Care sunt etapele de elaborare unui plan de afacere pentru înfiinţarea unei firme noi?

R : documentarea (culegerea informaţiilor), planificarea activităţii firmei, redactarea planului ;

4. Ce are caracteristic planul de afacere întocmit pentru dezvoltarea unei firme existente ?

R : planul va include şi informaţii referitoare la rezultatele anterioare obţinute de firmă;

5. Care este structura unui plan de afacere pentru o firma nouă (care urmează a fi înfiinţată) ?

R: cuprinde elementele: prezentarea firmei, descrierea afacerii, planul managerial, planul operaţional, planul de marketing şi planul financiar;

6. Ce date conţine capitolul (din planul de afacere) referitor la prezentarea firmei ?

R: datele de identificare: denumire, formă juridică, adresa sediului central, numărul de înmatriculare, codul fiscal, valoarea capitalului, natura capitalului (privat/public, român/străin, mixt), asociaţii şi acţionarii principali, banca la care firma are deschis cont, tipul principal de activitate;

7. Ce elemente sunt cuprinse în descrierea afacerii ?

R : data începerii activităţii, stadiul actual al afacerii, categoria de produs realizată, strategia firmei (misiune,

obiective), principalii furnizori de materii prime şi materiale;

8. În ce stadii se poate afla afacerea ?

R : stadiul de idee, stadiul de proiect, stadiul iniţial, stadiul, în derulare;

9. Care sunt fazele unei afaceri ?R: lansare, avânt, maturizare;

1a). Ce informaţii include (cuprinde) planul managerial din structura unui plan de afaceri ?R : organigrama firmei, echipa managerială, responsabilităţi şi atribuţii ale acesteia, structura de personal (personalul angajat, program de lucru), managerul / echipa managerială;

11. Ce este organigrama firmei ?

R : o schemă în care sunt prezentate comprtimentele, relaţiile de subordonare dintre acestea, distribuţia posturilor ;

12. La ce se referă structura de personal (ca element al planului managerial) ?

R : numărul total de persoane angajate, numărul persoanelor din sectorul indirect productiv şi numărul persoanelor din sectorul direct productiv ;

13. Ce conţine planul operaţional (ca element al planului de afacere) ?

R : modul (etapele) în care strategia managerială este transpusă în practică (etape care trebuie parcurse de la constituirea – înregistrarea firmei, până la realizarea producţiei planificate) ;

14. Ce conţine planul de marketing ?

R : informaţii referitoare la produsul oferit pe piaţă, piaţa vizată, potenţialii clienţi, mediul concurenţial, strategia de promovare şi vânzare a produsului ;

15. La ce se referă planul financiar (al unui plan de afacere) ?

R : la cheltuieli pentru începerea afacerii şi la cheltuieli operaţionale (pentru menţinerea afacerii până la momentul în care devine profitabilă);

16. În ce se concretizează cheltuielile pentru începerea facerii ?

R: în cheltuieli pentru înfiinţarea şi autorizarea firmei, cheltuieli pentru achiziţionarea/amenjrea spaţiului, cheltuieli pentru cumpărarea/închirierea utilajelor (echipamentelor), cheltuieli pentru personal şi pentru administrare;

17. În ce se concretizează cheltuielile operaţionale (cuprinse în planul financiar al unui plan de afacere) ?

R : în cheltuieli de personal, cheltuieli administrtive, cheltuieli cu materii prime, materiale, producţie şi distribuţie ;

18.Cum trebuie să fie un plan de afacere ca să fie util ?R : să fie simplu, sugestiv, clar, aplicabil, uşor de urmat, să se bazeze pe obiective concrete şi măsurabile, să fie realist, bine întocmit, revizuit periodic ;

19. Lucraţi în perechi. Discutaţi utilitatea unui plan de afaceri; formulaţi argumente pro şi contra, completând tabelul de mi jos:

Argumente pro Argumente contra

20. Formaţi echipe de câte patru elevi /eleve. Documentaţi-vă, culegeţi informaţii în vederea elaborării unui plan de afaceri pentru înfiinţarea unei firme, într-un domeniu ales de voi. Elaboraţi împreună planul de afacere pentru înfiinţarea firmei, cu o denumire sugestivă. Dezvoltaţi elementele esenţiale ale planului de afaceri, ţinând cont de specificul societăţii comerciale şi al domeniului de activitate pentru care a–ţi optat.

Test la final de lecţie

1. Planul de afacere:a) reflectă doar cheltuielile pentru iniţierea şi derularea afacerii şi sursele financiare pentru acoperirea acestora;b) este un document ce descrie afacerea, sursele de care dispun proprietarii acesteia, piaţa, activităţile care urmează să fie întreprinse, rezultatele vizate;c) reprezintă doar modul în care strategia afacerii este transpusă în practică;---------------------2. Planul managerial, ca element al planului de afacere:

a) include informaţii cu privire la: organigrama firmei, echipa managerială (componenţa, responsabilităţi şi atribuţii), structura de personal, manager;b) descrie afacerea, oferind informaţii referitoare la: data începerii activităţii, stadiul afacerii, categoria de produs realizată efectiv, strategia firmei şi principalii furnizori de materii prime şi materiale;c) oferă date de identificare a firmei: denumirea, forma juridică de constituire, adresa sediului central, numărul de înmatriculare, codul fiscal,

valoarea capitalului, natura capitalului social, asociaţii şi acţionarii principali;------------------------3. Planul de marketing, ca element al planului de afacere:a) cuprinde două capitole de cheltuieli: cheltuieli pentru începerea afacerii şi cheltuieli operaţionale, pentru susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă;b) se referă la echipa managerială, personalul firmei (numărul salariaţilor, al salariaţilor direct productiv şi al celor indirect productivi);c) include informaţii referitoare la: produsul oferit pieţei, piaţa vizată, clienţii potenţiali, mediul concurenţial, strategia de promovare şi vânzare a produsului;===========================4. Elaborarea planului de afaceri pentru o firmă nouă impune parcurgerea următoarelor etape:a) documentarea, culegerea informaţiilor, planificarea efectivă a activităţii firmei, redactarea propriu-zisă a planului;b) prezentarea firmei, descrierea afacerii, planul managerial, planul operaţional, planul de marketing şi planul financiar;c) lansare, avânt, maturitate;----------------------------5. În structura planului de afacere sunt conţinute următoarele elemente (capitole) principale:a) materia primă folosită, metode de refolosire a deşeurilor, resursele energetice utilizate, tehnicile de contracarare şi anihilare a firmelor concurente;b) tehnici de recrutare a personalului, activităţile de perfecţionare a salariaţilor, planificarea activităţilor de întreţinere şi reparare a echipamentelor şi instalaţiilor;c) prezentarea firmei, descrierea afacerii, planul managerial, planul operaţional, planul de marketing şi planul financiar;--------------------6. Planul financiar, ca element al planului de afacere, cuprinde:a) produsul oferit, piaţa vizată, clienţii potenţiali, mediul concurenţial, strategii de promovare şi vânzare a produsului;b) cheltuielile pentru începerea afacerii şi cheltuielile operaţionale (pentru

susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă);c) modul în care strategia afacerii este pusă în practică (eşalonarea în timp a activităţilor);==========================7. Prezentarea unei firme (prim capitol al planului de facere) se referă la:a) data începerii activităţii, stadiul actual al afacerii, faza în care se situează afacerea propusă, categoria de produs realizată efectiv, strategia (misiunea şi obiectivele) firmei, principalii furnizori de materii prime;b) produsul oferit, piaţa vizată şi clienţii potenţiali, mediul concurenţial şi strategia de promovare şi vânzare a produsului;c) denumirea firmei, forma juridică de constituire, adresa sediului central, numărul de înmatriculare, codul fiscal, valoarea şi natura capitalului, asociaţii şi acţionarii principali, banca la care are deschis cont, tipul principal de activităţi;---------------------------8. Descrierea firmei (capitol al planului de afaceri) se referă la: a) denumirea firmei, forma juridică de constituire, adresa sediului central, numărul de înmatriculare şi codul fiscal, valoarea şi natura capitalului social, asociaţii, banca la care firma are deschis cont, tipul principal de activitate;b) data începerii activităţii, stadiul şi faza în care se afla afacerea, strategia (misiunea şi obiectivele) firmei, principalii furnizori;c) cheltuieli pentru începerea afacerii şi cheltuieli operaţionale pentru susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă;----------------------------9. Planul managerial (capitol al planului de afacere) include informaţii cu privire la:a) organigrama firmei, echipa managerială (alcătuire, responsabilităţi şi atribuţii), structura de personal, managerul;b) produsul oferit, piaţa vizată şi clienţii potenţiali, mediul concurenţial, strategii de promovare şi vânzare a produsului;c) cheltuieli pentru începerea afacerii şi cheltuieli operaţionale pentru susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă;

============================10. Organigrama firmei este un document care aparţine:a) planului managerial;b) planului de marketing;c) planului financiar;------------------------------11. Echipa managerială este inclusa (prezentata) în :a) planul de marketing;a) planul financiar;c) planul managerial;-------------------------------12. Datele privind structura de personal a unei firme sunt cuprinse în:a) planul financiar;b) planul managerial;c) planul de marketing;===============================13. Stadiul unei afaceri (la care se referă capitolul "Descrierea afacerii" din planul de afacere) poate fi:a) lansare, avânt, maturitate;b) idee, proiect, faza iniţială, în derulare;c) misiune, obiectiv, strategie;------------------------------14. Fazele unei afaceri (la care se referă capitolul "Descrierea afacerii" din planul de afacere) pot fi:a) lansare, avânt, maturitate;b) idee, proiect, faza iniţială, în derulare;c) iniţiere, dezvoltare, declin;--------------------------------15. Informaţiile din planul managerial privind echipa managerială, se referă la:a) numărul total de salariaţi, numărul personalului direct productiv şi a celui indirect productiv;b) şefii de secţii, de birouri şi servicii;c) director general, directori adjuncţi;=================================1616. Organigrama unei firme (ca document al planului managerial) conţine:a) personalul angajat şi programul de lucru;b) echipa manageriala (componenta, responsabilităţi şi atribuţii);c) compartimentele firmei, relaţiile de subordonare dintre acestea, distribuţia posturilor;-------------------------------17. Planul operaţional (componenta a structurii planului de afacere) cuprinde:

a) compartimentele firmei, relaţiile de subordonare dintre acestea, distribuţia posturilor;b) eşalonarea în timp a acţiunilor principale care urmează a fi întreprinse din momentul constituirii firmei şi până la realizarea producţiei planificate (inclusiv această etapă);c) personalul angajat, echipa managerială şi programul de lucru;-------------------------------18. Cheltuielile pentru începerea afacerii (cuprinsa în planul financiar al planului de afacere al firmei) sunt:a) pentru: înfiinţarea şi autorizarea firmei, achiziţionarea şi amenajarea spaţiului, cumpărarea/închirierea utilajelor (echipamentelor), personal şi în scop administrativ;b) cheltuieli de personal, administrative, cheltuieli cu materia primă, materiale, producţie şi distribuţie;c) numai cheltuieli necesare procesului de producţie;===============================19. Planul de marketing (componentă a planului de afacere) conţine informaţii referitoare la:a) cheltuieli pentru începerea afacerii şi cheltuieli operaţionale, pentru susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă;b) organigrama firmei, echipa managerială, structura de personal;c) produsul oferit (pe piaţa), piaţa vizată şi clienţii potenţiali, mediul concurenţial, şi strategiile de promovare şi vânzare a produsului;--------------------------------20. Planul financiar (component planului de facere) conţine informaţii referitoare la:a) cheltuieli pentru începerea firmei şi cheltuieli operaţionale, pentru susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă;b) produsul oferit pe piaţa, piaţa vizată şi clienţii potenţiali, mediul concurenţial, strategii de promovare şi vânzare a produsului;c) organigrama firmei, echipa managerială, structura de personal;--------------------------------21. După natura, capitalul social al unei firme poate fi:a) constant şi variabil;b) public, privat, romanesc, străin, mixt;

c) primar şi secundar;==========================22. Planul de afacere este o componenta a planului managerial, cuprinzând organigrama firmei, echipa managerială, structura de personal şi date despre manager şi echipa managerială;a) adevărat;b) fals;--------------------23. Planul de afacere este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii acesteia, piaţa, activităţile care urmează sa fie întrerupte, rezultatele vizate;a) adevărat;b) fals;--------------------24. Planul managerial (componenta planului de afacere) include informaţii cu privire la produsul oferit pe piaţă, piaţa vizată şi clienţii potenţiali, strategia de promovare şi vânzare a produsului;a) adevărat;b) fals;==========================25. În funcţie de scop, planurile de afacere pot fi : plan de afacere iniţial, plan de afacere strategic, plan de afacere pentru obţinerea unui împrumut bancar (pentru deschiderea unor finanţări);a) adevărat;b) fals;---------------------26. Prezentarea firmei (componenta a unui plan de afaceri) se referă la: data începerii activităţii, stadiul afacerii, faza în care se situează afacerea propusă, categoria de produs realizat efectiv, strategia firmei, principalii furnizori de materii prime şi materiale;a) adevărat;b) fals;-----------------------27. Planul managerial (componenta a unui plan de afaceri) conţine informaţii cu privire la: denumire firmei, forma juridică de constituire, adresa sediului central, numărul de înmatriculare, codul fiscal, valoarea capitalului, natura capitalului social, asociaţii, acţionarii principali;a) adevărat;b) fals;=======================28. Sunt componente ale planului managerial (componenta a planului de

afacere al unei firme): prezentare firmei, descrierea afacerii, planul operaţional, planul de marketing, planul financiar;a) adevărat;b) fals;----------------------29. Stadiul afacerii poate fi : idee, proiect, faza iniţial, în derulare;a) adevărat;b) fals;-----------------------30. Planul financiar este o componenta a planului de marketing;a) adevărat;b) fals;======================31. Fazele unei afaceri pot fi: lansare, avânt, maturitate;a) adevărat;b) fals;---------------------32. Planul managerial (componenta a planului de afacere) include informaţii referitoare la: produsul oferit pe piaţa, piaţa vizată, consumatorii potenţiali, mediul concurenţial, strategii de promovare şi vânzare a produsului;a) adevărat;b) fals;-------------------33. Planul financiar al unei firme (componenta a planului de afaceri al unei firme) cuprinde organigrama firmei, echipa managerială, structura de personal, managerul/echipa managerială;a) adevărat;b) fals;======================34. Cheltuielile operaţionale cuprinse în planul financiar (componenta a planului de afaceri) se referă la cheltuielile pentru înfiinţarea şi autorizarea firmei, achiziţionarea/amenajarea spaţiului, cumpărarea/închirierea utilajelor şi echipamentelor, cheltuieli pentru personal şi cheltuieli administrative;a) adevărat;b) fals;----------------------35. Cheltuielile operaţionale, cuprinse în planul financiar (componenta a planului de afaceri al unei firme) se referă la cheltuieli de personal, cheltuieli administrative, cheltuieli cu materia primă, materiale, producţie şi distribuţie;a) adevărat;

b) fals;-----------------------36. Ca sa fie util, un plan de afacere, trebuie sa fie simplu, sugestiv, clar, aplicabil, uşor de urmărit, să propună

obiective concrete şi măsurabile, să fie realist, bine întocmit şi revizuit periodic;a) adevărat;b) fals;

Tema 10: Bugetul de venituri şi cheltuieli - parte a planului de afaceri

Aplicaţie 1. Completaţi, în tabelul de mai jos, rubricile coloanei „Realizări” astfel încât bugetul rezultat să fie: a) excedentar; b) echilibrat; c) deficitar ;2. Găsiţi trei motive care ar determina un buget deficitar;

IndicatoriAnul 2013

Prevederi (lei) Realizări (lei)TOTAL VENITURI, din care: 680 000• venituri din surse proprii -• venituri din activitatea curentă 680 000TOTAL CHELTUIELI, din care: 560 000•cheltuieli pentru începerea afacerii -• cheltuieli din activitatea curentă 560 000PROFIT BRUT 120 000PROFIT NET 100 000Rezultatul: profit net / produs 5

Întrebări recapitulative

1. Definiţi bugetul;2. Enumeraţi sursele de venituri bugetare;3. Precizaţi două categorii de cheltuieli bugetare ale unei firme;4. Ce cuprind cheltuielile directe ale unei firme ?5. Enumeraţi şase categorii de cheltuieli bugetare de producţie, indirecte;6. În ce constă analiza bugetară şi cu ce scop se face ?7. Când bugetul este deficitar şi ce măsuri trebuie întreprinse în această situaţie ?8. Ce înseamnă buget excedentar şi ce măsuri trebuie întreprinse în această situaţie ?

9. Când bugetul este echilibrat ? Cum trebuie să procedăm în cest caz ?10. Diferenţa dintre venituri şi cheltuielile lunare ale unei firme este de +5000 lei. Cum este bugetul în această situaţie (deficitar, echilibrat, excedentar) ?11. Ce este bilanţul contabil şi ce rol are ?12. Ce este fluxul monetar si de ce este important ?13. Enumeraţi trei forme ale fluxului monetar; caracterizaţi fluxul operaţional;14. Caracterizaţi fluxul de investiţii şi fluxul financiar;

Test la final de lecţie

Tem 11 – Locul şi rolul firmei pe piaţă

Elemente de conţinut1. Constituirea resurselor financiare (a. finanţarea IMM-urilor: autofinanţare; finanţări prin programe de susţinere a IMM-urilor; finanţarea Venture / cu capital de risc; leasingul; credite de la furnizori şi clienţi; incubatoare de afaceri; b. finanţarea unei firme pe piaţa monetară/creditul; finanţarea firmei pe piaţa capitalului / emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni; obţinere a creditelor de la bănci, fonduri de investiţii şi societăţile de asigurări; listarea la bursă a firmelor);2. Asigurarea resurselor materiale – relaţia firmei cu furnizorii;3. Asigurarea resurselor umane necesare firmei;4. Aplicarea planului de afaceri al firmei;5. Monitorizarea planului de afaceri al firmei;6. Planul strategic al firmei; 7. Imaginea firmei;

1. Constituirea resurselor financiare (a. finanţare IMM-urilor: autofinanţare; finanţări prin programe de susţinere a IMM-urilor; finanţarea Venture / cu capital de risc; leasingul; credite de la furnizori şi clienţi; incubatoare de afaceri; b. finanţarea unei firme pe piaţa monetară/creditul; finanţarea firmei pe piaţa capitalului / emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni; obţinere a creditelor de la bănci, fonduri de investiţii şi societăţile de asigurări; listarea la bursă a firmelor);

a) Finanţare IMM-urilor: autofinanţare; finanţări prin programe de susţinere a IMM-urilor; finanţarea Venture / cu capital de risc; leasingul; credite de la furnizori şi clienţi; incubatoare de afaceri;

b) • Finanţarea unei firme pe piaţa monetară /creditul;• Finanţarea firmei pe piaţa capitalului / emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni; • Obţinere a creditelor de la bănci, fonduri de investiţii şi societăţile de asigurări; • Listarea la bursă a firmelor;

Finanţarea unei firme pe piaţa monetară /creditul;

Creditul pentru afacere

• condiţii de eligibilitate solicitate de bancă:* Solicitanţii pot fi companii mici şi persoanele fizice cu vechime în activitate de minimum 1-4 ani;* creditele pot acoperi nevoi operaţionale şi de dezvoltare a firmei ;• caracteristicile creditului :* creditele cu valori cuprinse între 7000 – 1.300.000 lei (RON);* se acordă, prin cont curent, în RON/EURO/USD (în una sau mai multe tranşe);* perioada de utilizare: maxim o lună de la data semnării contractului de credit;* rambursare în rate lunare egale şi plata lunară a dobânzii;* durata: maxim 60 luni ;* perioada de graţie: maxim 3 luni, cu plata lunară a dobânzii;* garanţiile acceptate: proprietăţi, bunuri mobile etc.;* rata dobânzii: 8%;

Creditul de investiţii

• Cerinţele de eligibilitate solicitate de bancă :* perioada de funcţionare a firmei(comapaniei) : minim 12 luni;

* dinamică pozitivă a cifrei de afaceri (încasări=producţia vândută x preţul de piaţă);* compania înregisstrează profit dinexploatare (conform ultimului bilanţ contabil);* compania este stabilă financiar;

• caracteristicile creditului :* poate acoperi nevoile operaţionale şi de dezvoltare ale firmei, fiind destinat pentru achiziţii de echipamente şi / sau imobile;* suma maximă: 500.000 RON (lei);*durata: maxim 60 luni;* perioad de garanţie: mxim 6 luni;* finanţarea investiţiei : 100%;* garanţii: bunul procurat din credit;* rata dobânzii: 7,7%;

Aplicaţie: Analizaţi cele două surse de finanţare bancară (creditul pentru afacere şi creditul pentru investiţii); alegeţi varianta optimă de creditare, având în vedere că împrumutul este solicitat pentru extinderea afacerii.

Întrebări recapitulative

Test la final de lecţie

Tem 12 – asigurarea resurselor materiale – relaţiile cu firmele

Elemente de conţinut1. Aprovizionarea tehnico – materială ;2. Strategii de aprovizionare tehnico – materială;3. Relaţiile cu furnizorii – evaluarea şi selecţia furnizorilor;

1. Aprovizionarea tehnico – materială

2. Strategii de aprovizionare tehnico – materială

3. Relaţiile cu furnizorii – evaluarea şi selecţia furnizorilor

Întrebări recapitulative

1.Ce rol are activitatea de aprovizionare tehnico – materială într-o firmă ?R: asigurarea resurselor materiale şi tehnice (echipamente SDV- uri) necesare desfăşurării producţiei de bunuri şi servicii, în condiţiile cele mai avantajoase firmei beneficiare de resurse;

2. Care este compartimentul din firmă implicat în activitatea de aprovizionare tehnico – materială ?R: Compartimentul Aprovizionare;

3. Cu ce compartimente interne colaborează „Aprovizionarea” pentru a asigura resursele tehnico - materiale necesare realizării producţiei de bunuri şi servicii ?R: compartimentele tehnic, producţie, plan;

4. Pe ce document (activitate) important(ă) se bazează

compartimentul de aprovizionare tehnico - materială ?R: programul de aprovizionare;

5. La ce se referă programul de aprovizionare ?R: lista de resurse tehnico – materială necesara desfăşurării activităţii firmei; necesarul propriu – zis pentru fabricarea producţiei realizate; precizarea stocului prezent şi viitor;

6. Enumeraţi acţiunile importante pe care trebuie să le desfăşoare compartimentul aprovizionare ;R: a) procurarea factorilor de producţie: întocmirea listei de materiale şi echipamente necesare derulării unei producţii programate; prospectarea pieţei de aprovizionare; identificarea furnizorilor; încheierea contractelor de aprovizionare, în condiţiile cele mai avantajoase posibil pentru firma beneficiară; programarea (elaborarea graficului de livrări) cantitativă,

calitativă, sortimentală şi în timp a livrărilor; stabilirea căilor şi mijloacelor de transport;b) gestionarea stocurilor: modalităţi de depozitare (spaţii, mijloace de manevră, condiţii de conservare); evidenţa stocurilor (fişe, programe informatice);

7. La ce se referă strategiile de aprovizionare tehnico – materială a unei firme ?R: la obiective şi la modalităţi de realizare a obiectivelor;

8. Ce presupune elaborarea strategiei de aprovizionare tehnico – materială a unei firme ?R: analiza necesităţilor de consum, analiza sistematică a pieţei, identificarea oportunităţilor de acţiune eficientă pe piaţă;

9. La ce se referă relaţiile cu furnizorii de materii prime, materiale şi echipamente ?R: la alegerea furnizorilor, realizarea relaţiilor de colaborare / parteneriat;

10. Enumeraţi patru criterii de alegere a furnizorilor de materiale şi echipamente;R: modul de derulare a livrărilor anterioare, evoluţia în timp a preţurilor oferite de către aceştia, poziţia financiară (potenţialul financiar) situaţia în ţară şi în afară a furnizorilor de resurse;

11. Care sunt instrumentele mai des folosite pentru evaluarea furnizorilor de materiale şi tehnică necesare firmelor ?R: cartea galbenă; cartela furnizorului;

12. Ce conţine cartela furnizorului ?R: date despre furnizor : denumire, adresă, cont, banca, distanţa până la calea ferată şi până a calea rutieră, cheltuieli de transport implicate de relaţia cu furnizorul, condiţiile de livrare, dacă respectă termenul de livrare, litigii avute ş.a.

13. Ce conţine cartea galbenă ?R: o bază de date, actualizată şi complexă, privind furnizorii de resurse materiale şi tehnice;

Test la final de lecţie

1. Aprovizionarea tehnico-materială a unei firme se referă la:a) vânzarea produselor tehnico-materiale ale firmei;b) întreţinerea stării funcţionale a bazei tehnice a firmei;c) asigurarea resurselor materiale şi tehnice necesare realizării producţiei programate a firmei;----------------------2. Activitatea de aprovizionare tehnico - materială a unei firme este realizată de către compartimentul :a) aprovizionare;b) desfacere;c) marketing;---------------------3. În cadrul procesului de aprovizionare tehnico - materială a unei firme, un loc important îl ocupă activitatea de:a) desfacere a producţiei pe piaţă şi activitatea financiară;

b) elaborare programului de aprovizionare şi de încheiere a contractelor economice;c) marketing şi dezvoltare strategică;=======================4. Activitatea de aprovizionare tehnico - materială a unei firme implică:a) procurarea factorilor de producţie şi gestionarea stocurilor;b) elaborarea planului de marketing şi a planului financiar;c) angajarea şi perfecţionarea personalului salariat;--------------------5. Prospectarea pieţei de aprovizionare este cuprinsa în activitatea (sarcina) care se referă la:a) gestionarea stocurilor;b) conservarea raţională a resurselor aprovizionate pe timpul depozitării;c) procurarea factorilor de producţie;-------------------6. Determinarea necesarului de mijloace de producţie, cantitativ, calitativ şi sortimental, pentru

derularea normală a procesului de producţie, este cuprinsa în activitatea (sarcina) care se referă la:a) organizarea activităţilor de recepţionare şi depozitare a materialelor achiziţionate;b) procurarea factorilor de producţie;c) gestionarea stocurilor;====================7. Organizarea evidenţei şi gestiunii stocurilor este o activitate care se referă la:a) gestionarea stocurilor;b) procurarea factorilor de producţie;c) programarea aprovizionării, derularea comenzilor şi programarea transportului;----------------------8. Încheierea contractelor de aprovizionare este o activitate care se referă la:a) gestionarea stocurilor;b) analiza necesităţilor de consum;c) procurarea factorilor de producţie;--------------------9. Organizarea activităţilor de recepţionare şi depozitare a materialelor achiziţionate, se referă la:a) promovarea factorilor de producţie;b) gestionarea stocurilor;c) analiza pieţei furnizorilor;=====================10. Strategiile de aprovizionare tehnico - materială a unei firme, se referă la:a) angajarea personalului firmei;b) stabilirea obiectivelor de urmărit (În domeniul aprovizionării) şi căilor de acţiune pentru realizarea lor;c) desfacerea bunurilor şi serviciilor produse de firmă;----------------------11. Elaborarea strategiei de aprovizionare tehnico-materială, presupune:a) analiza necesităţii de consum, analiza sistematică a pieţei, identificarea oportunităţilor şi a căilor de acţiune;b) recrutarea personalului, repartizarea pe locuri de muncă, evaluarea şi perfecţionarea lui;c) elaborarea planului de marketing, a planului de afaceri, planului operaţional şi planului financiar;--------------------12. Încheierea contractelor de aprovizionare este o activitate care se referă la:a) gestionarea stocurilor;b) analiza necesităţilor de consum;

c) procurarea factorilor de producţie;====================13. Analiza necesităţilor de consum (acţiune din cadrul strategiei de aprovizionare tehnico-materială a firmei) se referă la:a) identificarea şi evaluarea ofertei de produse şi a potenţialilor furnizori;b) organizarea activităţii de recepţionare şi depozitare a materialelor achiziţionate;c) identificarea grupelor de resurse pe categorii de importanta şi posibilităţi de obţinere;--------------------14. Analiza sistematica a pieţei (acţiune din cadrul strategiei de aprovizionare tehnico-materială a firmei) se refer la:a) organizarea evidenţei şi gestiunii stocurilor;b) evidenţierea gradului în care resursele strategice pentru întreprindere sunt ofertate la vânzare;c) încheierea contractelor de aprovizionare;--------------------15. Printre obiectivele urmărite În cadrul strategiei de aprovizionare tehnico-materială, se numără:a) formarea unor stocuri minime de materii prime şi materiale care să asigure acoperirea ritmică, completă şi complexă nevoilor de consum;b) asigurarea necesarului real de resurse financiare;c) asigurarea personalului calificat cu care firma să poată desfăşura activităţile direct şi indirect productive;========================16. Selectarea furnizorilor de resurse tehnico-materiale se realizează după acţiunea prealabila de:a) evaluarea furnizorilor;b) stabilirea pieţei de desfacere a bunurilor şi serviciilor realizate de firma;c) recrutarea personalului;-----------------------17. Printre criteriile obiective de evaluare a furnizorilor de materii prime, de numără:a) numele acţionarilor, valoarea importurilor şi exporturilor, politica de marketing a furnizorilor;b) evoluţia În timp a preturilor de vânzare practicate de furnizori;c) modalităţile prin care furnizorul protejează mediul;---------------------------

18. Poziţia financiară este un criteriu de selecţie a furnizorului de materii prime şi materiale, întrucât:a) scoate În evidenta eficienta structurii de personal a firmei furnizoare;b) arata daca furnizorul foloseşte creditele bancare pentru a derula activitatea de producţie proprie;c) arat în ce măsură furnizorul poate susţine activitatea de producţie proprie şi, ca urmare, este capabil sa respecte termenele de livrare;=====================19. În acţiunea de selectare a furnizorilor de materii prime şi materiale, firma se va orienta spre producătorii care livrează:a) produse de calitate, chiar daca practica un preţ ridicat şi nu respectă, întotdeauna, termenele de livrare;b) la timp produsele, chiar daca modifica de multe ori preturile (le măresc) în ciuda convenţiilor contractuale;c) livrează produse În cantitatea şi la calitatea solicitata, respectând condiţiile de preţ şi termenele contractuale;-----------------20. În general, sunt preferaţi furnizorii de materii prime şi materiale:a) locali;b) externi;c) care oferă partenerilor comisioane;------------------21. Se aleg, ca parteneri de afaceri, furnizorii străini de materii prime şi materiale, atunci când:a) firmele locale (furnizorii de resurse tehnico-materiale) au cifre de afaceri (încasări) mai mari decât alte firme contractante (beneficiari de resurse tehnico-materiale);b) furnizorii străini oferă condiţii mai avantajoase sub aspectul calităţii superioare, al siguranţei livrării la timp, al preţului;c) furnizorii locali nu vor să ofere condiţii mai avantajoase de livrare (a produselor) decât furnizorii străini;===================22. În cadrul procesului de ............ , un loc important îl ocupă elaborarea programului ..................... ;a) desfacere a produselor / de vânzare;b) aprovizionare tehnico-materială / aprovizionare;c) producţie / de lucru;-------------------

23. Activitatea de aprovizionare tehnico-materială implică doua aspecte: ................. şi ................. ;a) elaborarea planului managerial / a planului operaţional;b) recrutarea personalului / elaborarea planului financiar;c) procurarea factorilor de producţie / gestionarea stocurilor;--------------------24. Gestionarea stocurilor se referă la organizarea activităţii de ............. şi depozitare a materialelor achiziţionate şi la ............. stocurilor;a) recepţionare / evidenta şi gestiunea;b) încheierea contractelor / transportul;0 programare / livrare;======================25.Succesul aprovizionării materiale de pe piaţa furnizorilor necesită elaborarea unor ............. prin care se caracterizează .............. de urmărit şi căile de acţiune;a) strategii / obiectivele;b) oferte / planul;c) criterii de evaluare / planul managerial;---------------------26. Un obiectiv pe care întreprinzătorii îl au în vedere, în cadrul strategiei de aprovizionare tehnico-materială, este de aprovizionare cu resurse materiale şi echipamente tehnice de la ............. care asigură ................;a) producătorii / transportul;b) clienţii / consumul;c) furnizorii / cele mai avantajoase condiţii;------------------------27. Un obiectiv, cuprins În strategia de aprovizionare tehnico-materială, este formarea de stocuri .............. de materii prime şi materiale, care sa asigure acoperirea ................. a nevoilor de consum;a) imense / pe termen lung;b) minime / ritmică, completă şi complexă;c) foarte mari / pe termen lung;=====================28. Un obiectiv, cuprins În strategia de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, este ............. raţională a resurselor materiale aprovizionate pe timpul ..........;a) conservarea / depozitare;b) consumarea / stocării;c) eliberarea / procesului de producţie;--------------------

29. Un obiectiv, cuprins în strategia de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, este găsirea unor posibilităţi de ............... cu ............... cat mai reduse;a) cumpărare / avantaje;b) stocare şi depozitare / cheltuieli;c) vânzare / pierderi;---------------------30. Un obiectiv, cuprins În strategia de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, este de stabilire a ................ real de resurse materiale pentru consum şi identificarea ...............;a) obiectivului / furnizorului;b) furnizorului / zonei În care activează;c) necesarului / consumurilor specifice;======================31. Elaborarea strategiei de aprovizionare tehnico-material a unei firme presupune analiza ............ prin identificarea grupelor de resurse .............. şi posibilităţii de obţinere;a) bugetului / externe;b) producţiei / epuizate;c) necesităţii de consum / pe categorii de importanta;-------------------32. Elaborarea strategiei de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, presupune ............ a pieţei pentru a se evidenţia în ce măsura .............. ale întreprinderii sunt ofertate la vânzare; a) analiza sistematica a pieţei / resursele strategice;b) gestiune stocurilor / pita de desfacere;c) elaborarea programului de aprovizionare / nevoile;----------------------33. Elaborarea strategiei de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, presupune identificarea ................. de acţiune în relaţie cu ................;a) consumatorilor / nevoile firmei;b) oportunităţilor / furnizorii;c) zonelor / consumatorii;=====================34. Potrivit criteriului de evaluare (furnizorilor de resurse tehnico-materiale) care se referă la ......................., un furnizor ale cărui preţuri au o evoluţie imprevizibilă şi nejustificată, de obicei, ..............;a) evoluţia În timp a preturilor de vânzare / va fi evitat;

b) poziţia financiară a furnizorului / va fi contactat;c) modul de derulare anterioară a livrărilor / va fi consiliat;----------------------35. Potrivit criteriului de evaluare (furnizorilor de resurse tehnico-materiale) care se referă la .................., este selectat furnizorul care nu înregistrat .........., faţă de termenele de livrare precizate în contractul comercial;a) evoluţia în timp a preturilor de vânzare / reduceri;b) poziţia financiară a furnizorului / pierderi;c) modul de derulare a livrărilor anterioare / abatere;------------------------36. Este datoria compartimentului aprovizionare de a rămâne în ........... cu ..........;a) urmă / plata datoriilor;b) relaţii bune / furnizorii tradiţionali;0 atenţia consumatorilor / cheltuielile de aprovizionare;=======================37. În cadrul procesului de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, un loc important îl ocupă numărul personalului angajat;a) adevărat;b) fals;-------------------38. În cadrul procesului de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, un loc important îl ocupă elaborarea programului de aprovizionare;a) adevărat;b) fals;---------------------39. Activitatea de aprovizionare tehnico-materială a unei firme este specifică compartimentului de aprovizionare;a) adevărat;b) fals;=======================40. Etapa care urmează elaborării programului de aprovizionare este de angajare a personalului firmei;a) adevărat;b) fals;---------------------41. La elaborarea programului de aprovizionare al unei firme se au în vedere: reducerea productivităţii, creşterea cheltuielilor de fabricaţie şi a timpului de execuţie a produselor;

a) adevărat;b) fals;--------------------42. Etapa care urmează elaborării programului de aprovizionare a unei firme este de încheiere a contractelor economice;a) adevărat;0 fals;=====================43. Activitatea de aprovizionare tehnico-materială a unei firme, implică doua aspecte: procurarea factorilor de producţie şi gestionarea stocurilor;a) adevărat;b) fals;--------------------44. Procurarea factorilor de producţie, ca aspect al activităţii de aprovizionare, presupune: organizarea activităţii de recepţionare şi depozitare; evidenta şi gestiunea stocurilor;a) adevărat;b) fals;------------------45. Gestionarea stocurilor (ca aspect al activităţii de aprovizionare) se referă la organizarea activităţii de : încheierea contractelor de aprovizionare, programarea aprovizionării, derularea comenzilor şi programarea transportului;a) adevărat;b) fals;=====================46. Strategiile de aprovizionare a unei firme cuprind procurarea factorilor de producţie şi gestionarea stocurilor;

a) adevărat;b) fals;---------------------47. Gestionarea stocurilor (aspect al activităţii de aprovizionare) se referă la organizarea activităţii de: recepţionare şi depozitare a materialelor achiziţionate şi a evidenţei stocurilor;a) adevărat;b) fals;----------------------48. Strategia de aprovizionare tehnico-materială presupune, printre altele, obiectivul de elaborare a politicii de marketing a firmei;a) adevărat;0.1 fals;======================49. Elaborarea strategiei de aprovizionare presupune: analiza necesităţii de consum, analiza sistematica a pieţei, identificarea oportunităţilor de acţiune în relaţia cu furnizorii şi a căilor de acţiune eficiente pe piaţă;a) adevărat;b) fals;---------------------50. Cartela furnizorului este o fisa de gestionare a stocurilor;a) adevărat;b) fals;--------------------51. Cartea galbena este un instrument de identificare a furnizorului de resurse tehnico-materiale;a) adevărat;b) fals;