ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
-
Upload
mihaela-musuroi -
Category
Documents
-
view
229 -
download
0
Transcript of ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 1/21
SEMINAR 1
Tip activitate Metode de evaluare Pondere în punctajul final
Seminar
Activitate la seminar, din care: 40%1. Lucrări de control 20%1. Activitate seminar 10%
2. Teme rezolvate acasă 10%
Evaluarea finală Examen 60%
Punctaj final = 0,4*Nota din seminar + 0,6*Nota din examen
Elemente introductive:• Ce este Microeconomia?• Oamenii se conruntă cu com!romisuri (tradeoffs"• Costul de o!ortunitate• Conlictul ec!itate " eficien # " stimulenteț iș interven ia $uvernamental#ț
• #conomie !ozitivă $ economie normativă %um este& $ %um ar tre'ui s# fie&• #conomie teoretică $ economie &em!irică& construc ia unor modele !entru a e'!licaț
lumea? $ testarea modelelor !entru a vedea dacă acestea sunt validate de realitate. (ie căeste un model e'!licativ) ie că e unul matematic) este im!ortant ca acesta să ie testat derealitate".
*n esen ă) Microeconomia este des!reț raritate $ des!re cum indivizii i irmele iauș deci)ii) +nconte'tul unor resurse caracterizate de raritate. ,deea este cum otimi)e)i aceste constr-neri iș
aci com!romisuri +ntre dierite alternative !entru a lua cea mai /ună decizie. e aici se !oate
s!une că vine i eticeta deș dismal science tiin a sum'r#ș ț $ !entru că nu !o i avea orice)țoric-nd i oric-t) ci tre/uie să aci un com!romis) tre/uie să oeri 3 !entru a avea . eș
e'em!lu) dacă orel are un sinur măr) el nu !oate m-nca mărul i) +n acela i tim!) să acă emș ș
de mere.
5e !une accentul !e două ti!uri de actori +n economie) %onsumatori iș Produc#tori) ale cărorcom!ortamente !ot i descrise de dierite modele care) +n esen ă) a!ro'imează) nu dau rezultateț
nea!ărat !recise) a a cum sunt o/ inute de e'em!lu +n izică sau +n alte tiin e e'acte" acesteaș ț ș ț
!leacă de la anumite i!oteze i !ot oeri su!ortul !entru descrierea unei tendin e enerale.ș ț
• Consumatorii sunt constr-n i deș venit constr-nerea /uetară") +n unc ie de care + iț ș
ale /unurile !e care le consumă) +n inten ia de a7 i ma'imizaț ș utilitatea $ deci i!oteza de
la care se !leacă +n analiza com!ortamentului consumatorului este re!rezentată dema'imizarea utilită ii +n conte'tul unui venit limitat.ț
• e cealaltă !arte) firmele urmăresc ma'imizarea profiturilor ) constr-nse at-t de cerereaconsumatorilor c-t i deș costurile de produc ieț costurile cu factorii de roduc ieț ".
8rin urmare) a!ar cele !atru +ntre/ări undamentale ale microeconomiei91. Ce /unuri i servicii tre/uie să ie !roduse?ș
2. C-t să se !roducă?:. Cum să ie !roduse?4. 8entru cine?
;ăs!unsul acestor +ntre/ări este oerit de mecanismul re urilor ț ) !re uri care se ormează !eț
!ia ă !ia a actorilor de !roduc ie) !ia a /unurilor i serviciilor") !rin +nt-lnirea cererii cu oerta)ț ț ț ț ș
i +n unc ie de care irmele i consumatorii iau decizii.ș ț ș
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 2/21
5im!list s!us) !re urile servesc caț semnale care alocă resursele. <unurile care au o cereremare au !re uri ridicate) iar cele cu o cerere mică au !re uri scăzute. 8entru că) de o/icei) irmeleț ț
doresc să7 i mărească !roiturile) ele urmăresc evolu ia semnalelor oerite de !re uri !e !ie e iș ț ț ț ș
vor !roduce mai mult din /unurile care au !re uri ridicate i mai !u in din cele care au !re uriț ș ț ț
scăzute. *n acest sens) !ie ele tind să aloce eicient resursele limitate i să le olosească +nț ș
!roducerea /unurilor !e care oamenii le doresc cel mai mult $ sau) cel !u in) !entru careț
oamenii sunt dis!u i să !lătească cel mai mult.ș Totu i) e'istă i unele !ro/leme= limite +n ceea ce !rive te !ie ele. *n !rimul r-nd) !ie eleș ș ș ț ț
!roduc orice /unuri=servicii !entru care oamenii sunt dis!u i să !lătească) ciar dacă acestea nuș
sunt +n mod necesar /une !entru oameni sau !entru mediu. *n al doilea r-nd) !ie ele suntț
amorale9 acestea nu arantează corectitudinea sau ecitatea.
Instrumentarul matematic pentru analiza microeconomic
Analiza microeconomică9-
Modele economice- ;ela ii +ntre varia/ilie9 unc ionale) !ozitive) neative) liniare) neliniareț ț
- Ti!uri de varia/ile9 endoene) e'oene- Modele matematice) numerice) raice) loice !anta dre!tei +n rela iile liniare iț ș
nonliniare limitele modelelor- Analiză marinală analiză medie.
A a cum am !rezentat mai sus)ș Microeconomia se reeră la raritate $ sau des!re cumindivizii i irmele iau decizii i + i satisac nevoile) +n conte'tul dis!oni/ilită ii unor resurseș ș ș ț
caracterizate de raritate. 8ro/lema este cum otimi)e)i aceste constr-neri i să aciș
com!romisuri +ntre dierite alternative !entru a lua cea mai /ună decizie.
Economia pozitiv i normativș
A/ordarea din !unct de vedere pozitiv a economiei descrie) e'!lică enomeneleeconomice reale. Aceasta caută să identiice rela iile dintre varia/ile economice) să cuantiice) săț
măsoare aceste rela ii i să acă !redic ii. 5e ocu!ă cu &ț ș ț ceea ce este& i răs!unde la +ntre/areaș
& e ce?&.
E!emple:• - cre tere a imo)itului e veniturile salariale determin# o reducere a c!eltuielilor de consum (&.ș
• /ata infla iei n luna au$ust 1021 a fost de 3,5 i,ț ș ceteris paribus , uterea de cum#rare a
oula iei sa diminuat (&.ț • ndicele c78ti$ului salarial real entru luna iunie 1023 fa9# de luna recedent#, calculat ca raort
ntre indicele c78ti$ului salarial nominal net 8i indicele re9urilor de consum, a fost de ,;5<
u!ă cum se vede) acestea sunt airma iiț !ozitive) /azate de a!te veriica/ile +n via a reală)ț
a a cum ea se +nt-m!lă.ș
Acum) dacă e ti un decident de !olitici ș $uvern") care +ncearcă să determine cea mai /unămodalitate de a reduce) de e'em!lu) mortalitatea inantilă sau de a diminua oma>ul +n r-ndulș
tinerilor) de a com/ate evaziunea iscală) de a distri/ui mai ecita/il o!ortunită ile educa ionale)ț ț
etc.") este im!ortant să se o/ ină cea mai /ună analiză economică !ozitivă a iecărei alternativeț
de !olitică ce se ia +n considerare. *nainte de toate) este im!ortant să se cunoască care va iim!actul real al iecărei !olitici +nainte de a +ncerca aleerea &celor mai /une& !olitici. Acela iș
lucru este vala/il dacă e ti un antre!renor care +ncearcă să sta/ilească !re ul de v-nzare al unuiș ț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 3/21
/un $ tre/uie să cuno ti cum vor răs!unde oamenii la dierite !re uri) nu doar cum i7ar !lăcea ieș ț ț ț
să răs!undă.
Economia normativă arată cum ar tre/ui să se desă oare activită ile economice. Aceastaș ț
o!erează cu judec# i de valoareț ) cu a!recieri ce au la /ază multe alte criterii dec-t celeeconomice cum ar i cele leate de ecitate) de etică) ideoloice". 5e ocu!ă cu &ceea ce ar
tre'ui s# fie& i răs!unde la +ntre/area &ș %um&&.#conomia normativă mere astel dincolo de analiza sim!lelor a!te i a ceea ce seș
+nt-m!lă dacă stimulentele=condi iile se modiică. u!ă ce economistul !ozitiv !rezintă cea maiț
/ună !redic ie a sa !rivind ceea ce se va +nt-m!la ca urmare a alternativelor !osi/ile de !olitică)ț
un economist normativ va +ncerca să olosească instrumente ce cu!rind >udecă i de valoareț
e'!licite cu !rivire la ce rezultate sunt &'une& i ce rezultate sunt &ș rele& !entru a determina careeste cea mai /ună !olitică !entru societate.
8rin urmare) economi tii normativi a!elează la disci!line !recumș filosofia olitic# sauetica !entru a ormaliza mecanisme !rin care să tranducă valori !articulare +n recomandări de
!olitică !e /aza unei analize !ozitive a im!actului a te!tat al dieritelor stimulente.ș
E!emple:• A $en ii economici cu venituri nalte ar tre'ui s# l#teasc# imo)ite mai mari dec7t cei cu venituriț
sc#)ute.• /usia ar tre'ui s# ractice tarife mai mari la imorturile de autoturisme.
#'em!lele de airma ii normative !rezentate mai sus re!rezintă două !ro/lematiciț clasice9 ro'lema ec!it# iiț iș ro'lema rotec ionismuluiț . 5ă !rivim s!re cea de7a doua situa ie. *n modț
normal) economi tii consideră căș li'erul sc!im' comer ul +ntre ări ără im!unerea unor restric iiț ț ț
7 ta'e) cantită i relementate 7 la im!ort sau e'!ort" este un lucru /un) !entru că) +n eneral)ț
/unăstarea cre te) !re urile scad iind o oeră mai mare de /unuri") iar consumatorii /eneiciazăș ț
de !roduse mai !erormante) mai ietine i mai variate.ș
*n acela i tim!) se !oate +nt-m!la ca multe irme autotone să iasă de !e !ia ă ca urmare aș ț
!ătrunderii unor com!anii străine mai com!etitive) cu !roduse mai /une. 8entru că nu !ot acea ă com!eti iei) unele irme autotone sunt nevoite să +nceteze activitatea i să + i concediezeț ț ș ș
ana>a ii. ormal) a!are la nivelul economiei na ionale o cre tere a oma>ului.ț ț ș ș
8entru că o/servă aceste eecte neative ale comer ului li/er) uvernul otără te să im!unăț ș
ta'e la im!ortul de /unuri. umărul de irme străine scade) oerta totală de /unuri se reduce) !re urile interne cresc) /unăstarea consumatorilor !resu!unem că s7a redus. *nsă) locurile deț
muncă ale irmelor interne au ost !rote>ate i !olitica i7a atins o/iectivul. u!ă cum se vedeș ș
e'istă un r#u semniicativ) ciar dacă s7a ales cea o! iunea considerată cea maiț 'un#.
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 4/21
SEMINAR "Modelele economice
%7teva considerente: #conomia nu +ncearcă să !icteze un ta/lou com!let !rivind cinesuntem ca iin e umane) ci !ur i sim!lu +ncearcă să oere un cadru sim!liicat !entru studiereaț ș
sistematică a as!ectelor luării deciziilor umane care se leaă de dorin a noastră de a urmăriț
!ro!riul interes +n dierite cadre institu ionale i cum aceste decizii) luate din interes !ro!riu)ț ș
aectează societatea ca +ntre.
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 5/21
odelele ilustrează dierite rela ii +ntre două sau mai multe varia/ile i !ot i su/ ormaț șunor unc ii. #'em!lu9ț %antitatea dintrun 'un oferit# e ia # este o func ie de re ul unitar alț ț ț
'unului resectiv: Qoferită=f(P)< Astfel, dac# re ul unui telefon mo'il cre te, firmele, care vi)ea)#ț ș
maximi)area rofitului, i vor m#ri roduc ia i vor oferi mai multe telefoane sre v7n)are<ș ț ș
*ntre cele două varia/ile) >oferit# iș P, e'istă o rela ie) o de!enden ă a uneia a ă de cealaltă.ț ț ț
*n eneral) dacă ?=f(x , atunci +ntre ! iș # e'istă o rela ie func ionalț ț ) iar valorile !e care le !ot lua ' i @ sunt leate +ntre ele. @ este varia/ilăș deendent#) ' este varia/ilă indeendent#".
/ela iile func ionale ot fi:ț ț
- directe !ozitive" $ e'9 acă numărul de locuitori din <ucure ti cre te) atunci i consumulș ș ș
de curent electric o să crească- inverse neative" $ e'9 acă !re ul unui automo/il scade) atunci cantitatea cerută deț
automo/ile se va ma>ora- liniare $ O modiicare a varia/ilei inde!endente 8" cu un anumit !rocent duce la o
modiicare a varia/ilei de!endente " cu acela i !rocent sau cu un !rocent dierit) dar ș
constant: >x=a'Px- nonliniare: O modiicare a varia/ilei inde!endente " duce la o modiicare diferit# care
nu este constantă" ca mărime a varia/ilei de!endente9 %@=a+'>+c>1<
e reulă) aceste unc ii sunt cu mai multe varia/ile9ț ?=f(x2 ,x1 ,x3 ,<<xn<. e exemlu, cererea entru automo'ile acia deinde de pre ul ma inii respectiveț ș , de venitul disponibil alconsumatorilor, de pre ul altor bunuri ț substituibile (automo'ilele %itroen, B, de pre ulț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 6/21
unor bunuri complementare ('en)ina, motorina, etc<. n acela i tim,ș produc iaț oferit# de firme deinde n $eneral de costurile cu factorii de roduc ie ( ț muncă iș ca!ital utili)a i sau deț
nivelul de taxare imus de stat<
Astel) modele economice sunt construc ii teoretice) a/stracte) care descriu rela iileț ț
unc ionale dintre două sau mai multe varia/ile economice) desemnează rezultatul economic alț
rela iilor i ilustrează eectele scim/ărilor intervenite +n varia/ile asu!ra rezultatului. #le suntț șde mai multe eluri9
a< odele matematiceAcestea sunt unc ii) ecua ii sau sisteme de ecua ii. e e'em!lu) tim că venitul total BT"ț ț ț ș
+ncasat de o irmă de!inde de nivelul !re ului /unurilor 8" v-ndute. Matematic) vom avea9ț
C@=f(P) unde BT varia%il endo&en1) iar 8 varia%il e!o&en".Baria/ile e'oene !ot i9 naturale vremea") de comortament !sioloia investitorilor iș
cum!ărătorilor") de natur# olitic# cre terea iscalită ii) aleeri electorale" sauș ț economicevenitul dis!oni/il".
Modificarea unei varia%ile:
Luăm +n considerare cele/ra varia/ilă ') +n cazul căreia !utem avea91. odificarea a'solut# a varia'ilei 39
3 317 30) unde 30 valoarea ini ială i 3ț ș 1 valoarea actuală
2. odificarea rocentual# a lui D 9
%3∆X
X 0 ' 100 X 1− X 0
X 0 ' 100
:. ndicele varia'ilei D 9
,' X 1
X 0 ' 100
4. %re terea sau sc#derea rocentual# a lui D ș 9acă 3 cre te cu 2D% avem9 3ș 130 E 2D%F30 3112D% 30 sau 31 1)2D 30.
acă 3 scade cu 2D% avem9 3130 7 2D%F30 31GD% 30 sau 310)GD30.
/. odele numerice !rezentate su/ ormă de ta/ele9
1 " ( )Pre *P+ț 12 1D 1H 21,antitate *-+ D0 4D 40 :D.enit *P/-+ 600 6GD G20 G:D
1 Baria/ila endoenă este determinată de cadrul rela iilor unc ionale ale modelului. #ste acea varia/ilă care !oate iț ț
deinită i caracterizată +n cadrul unei teorii. Aceasta este inluen ată de alte varia/ile ale modelului i are statut deș ț ș
efect ) dar +n anumite cazuri !oate inluen a celelalte varia/ile.ț
2 Baria/ila e'oenă inluen ează alte varia/ile ale modelului) are rolul deț cau)# i nu esteș
aectată de rela iile descrise +n model.ț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 7/21
c< odele $rafice5unt re!rezentate de o/icei !rin diarame) cu a>utorul unor dre!te) cur/e) !uncte) arcuri
de cerc) etc. Iraicele sunt construite +n cadrul unor coordonate) la o anumită scară. e reulă) !e a'a orizontală este +nscrisă varia'ila indeendent#) !e a'a verticală este varia'ila
deendent#) iar rela ia de cauzalitate dintre cele două !oate i e'!rimată !rintr7o drea!tă +nțcazul rela iilor liniare" sau !rintr7o cur/ă +n cazul rela iilor nonliniare".ț ț
Atunci c-nd discutăm des!re orma unui raic) tre/uie să analizăm !anta dre!tei. Pantadreptei arată o rela ie liniară i se determină ca ra!ort +ntre mărimea modiicării varia/ileiț ș
de!endente " i mărimea modiicării varia/ilei inde!endente 3".ș
Panta=∆Y
ΔX
Toate rela iileț liniare au !antă constantă !ozitivă raic 1" sau neativă raic 2". easemenea) +n raicele :" i 4") se o/servă nu e'istă nicio rela ie unc ională +ntre cele douăș ț ț
varia/ile. *n raic :" la orice modiicare a lui 3) răm-ne constant) iar +n raic 4" 3 esteacela i indierent de .ș
1" 2" :" 4"
*n cazul rela iilor nonliniareț se calculează !anta tanentei cores!unzătoare dieritelor !uncte de !e cur/ă. ;ela iile nonliniare !ot avea rate crescătoare) descrescătoare) neative sauț
!ozitive.
*n raicul 6" !anta tanentei +n !unctul A este neativă) +n !unctul este zero i +n !unctulș % este !ozitivă.
6"
Cur/ele din raicele G" i H" sunt concave +n ra!ort cu oriinea. *n raicul G" !anta esteș
!ozitivă i se ală +n rela ie inversă cu mărimea varia/ileiș ț x. C-nd x cre te) !anta cur/ei scade iș știnde către zero. *n raicul H" !anta este neativă i se ală +n rela ie directă cu mărimeaș ț
varia/ilei ' !anta tinde către ininit".
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 8/21
Cur/ele din raicele J" i 10" sunt conve'e +n ra!ort cu oriinea. *n raicul J" !anta esteș
!ozitivă i se ală +n rela ie directă cu mărimea varia/ilei ') iar +n raicul 10" !anta este neativăș ț
i tinde către zero !e măsură ce varia/ila ' cre te.ș ș
G" H" J" 10"
Analiza +ntre!rinsă !e /aza unui raic oeră o ininitate de !osi/ilită i !rivindț
cuantiicarea rela iilor de cauzalitate dintre două varia/ile. ivelul !ozitiv sau neativ al !anteiț
!oate e'!rima de e'em!lu evolu ii aleț roductivit# ii mar$inaleț ) venitului mar$inal ) costului deoortunitate) etc.
*n acela i tim!) mai avem i raicele care ilustrează rela iile cuș ș ț uncte de maxim M" iș
uncte de minim m".
*n cazul rela iilor cu !uncte de ma'im) !anta este ini ial !ozitivă i scade !e măsură ce 3ț ț ș
cre te. Aceasta atine un nivel zero) du!ă care devine neativă. *n cazul rela iilor cu !uncte deș ț
minim) ini ial !anta este neativă i +n rela ie inversă cu 3) atine un !unct de minim) a!oiț ș ț
devine !ozitivă i cre te !e măsură ce varia/ila 3 cre te.ș ș ș
Analiza mar&inalAnaliza marinală re!rezintă un !rocedeu) o tenică de analiză a modiicării unei
varia/ile economice deendente " cores!unzătoare unei modiicări oarte mici) &la mar$ine&)care are loc +n mărimea varia/ilei indeendente 3") !ornind de la o valoare dată a lui 3.
Baloarea marinală se !oate determina !e /aza ra!ortului dintre i 3)ș∆Y
ΔX ) sau !rima
derivată a unc iei 3"9 K3" .ț
8ractic) se analizează ra!ortul dintre eectul su!limentar o/ inut +n urma unui eortț
su!limentar eectuat.
3" varia/ila marinală a lui va i m$ =3331730
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 9/21
170
Exemple:a" BT") venitul total e'!rimat +n unc ie de !roduc ia realizatăț ț
Benitul marinal $ venitul rezultat din cre terea cu o unitate a !roduc iei unitate marinală sauș ț
adi ională"9 Bm BT= sau BT"ț
/" CT") costul total e'!rimat +n unc ie de !roduc ieț țCostul marinal $ cost rezultat din cre terea cu o unitate a !roduc iei9 CmCT= sau CT"ș ț
c" NT") utilitatea totală e'!rimată +n unc ie de cantitatea consumată dintr7un /unț
Ntilitate marinală $ satisac ia su!limentară !e care o o/ ine un consumator !rin consumul uneiț ț
unită i adi ionale dintr7un /un9 Nm NT= sau NT"ț ț
d" 8r") !roitul e'!rimat +n unc ie de cantitatea v-ndutăț
8roitul marinal $ !roit rezultat din cre terea cu o unitate a !roduc iei v-ndute9 8r m8r=ș ț
sau 8r"
e" L") !roduc ia totală o/ inută e'!rimată +n unc ie de or a de muncă utilizatăț ț ț ț8roductivitatea marinală $ !roduc ie rezultată ca urmare a cre terii cu o unitate a numărului deț ș
ana>a i9 mL=L sau "ț L
e asemenea) suma valorilor marinale este eală cu valoarea totală9PNmNTPBm BT PCmCT P8r m8r PmL.
Rela ia dintre cantitatea mar&inal i cantitatea total *produc ie0 venit0 cost0 profit+:ț ș ț
ac m& 2 3 $ cantitatea totală cre te cu o rată descrescătoare sau crescătoareș
m& 4 3 $ cantitatea totală scade m& 5 3 6 cantitatea totală atine un !unct e'trem) ma'im sau minim
Analiz medieBaloarea medie e'!rimă eectul o/ inut !e iecare unitate de eort. acăț = f(D) atunci
varia/ila medie Y
X .
Exemle9a+ Cost total mediu9 CTMCT=) costul mediu +nreistrat de o irmă !entru !roducerea unei
unită i de !roduc ieț ț
%+ 8roductivitatea medie9 L=L) !roduc ia medie realizată de un lucrător eicien a medieț ț
a unui lucrător"c+ 8roit mediu9 8rM8r=) !roitul mediu +nreistrat din !roducerea i v-nzarea uneiș
unită i de !roduc ieț ț
d+ Benitul mediu9 BMBT= cum BT8F) rezultă că BM8F=) adică Benitulmediu8.
Rela ia dintre cantitatea mar&inal i cantitatea medieț ș
ac m& 2 medie $ cantitatea medie cre teș
m& 4 medie $ cantitatea medie scade
m& 5 medie $ cantitatea medie atine un !unct e'trem) ma'im sau minim
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 10/21
Toate valorile ma'ime i minime ale unei unc iiș ț f(x sunt valori sta ionare i se realizeazăț ș
+n !unctele +n care !rima derivată f F(x = 0 valoarea ma'imă sau minimă cores!unde !unctuluide !e cur/ă unde !anta este eală cu zero) deoarece cantitatea marinală relectă !anta cur/ei".
8entru a distine !unctul ma'im de cel minim !utem utiliza derivata de ordin doi) '".(iind derivata !rimei derivate) adică '"") ea măsoară viteza de cre tere sau descre tere a luiș ș
fF(x) adică viteza scim/ării !antei tanente la cur/a @ '". Astel) dacă derivata de ordinul doi
este neativă) !unctul este unul de ma'im) iar dacă derivata de ordinul doi este !ozitivă) !unctuleste de minim.
*n eneral) dacă9• Cm0) atunci CTma'im• 8r m0) atunci 8rma'im• Bm0) atunci BTma'im• mL0) ma'imă.
APLCA Ț
Aplica ie !ț . ,ndica i raicul i cur/a cores!unzătoare !entru iecare din rela iile de mai >osț ș ț
!rimul termen este varia/ila inde!endentă) adică x"9a ivelul ta'elor !entru studii universitare i numărul de studen iș ț
/ 8roduc ia de vin din (ran a i numărul zilelor !loioase din ;om-niaț ț ș
c 8roduc ia de !etrol din ;om-nia i !re ul !etrolului !e !ia a mondialăț ș ț ț
d ivelul !reci!ita iilor +ntr7o anumită lună i volumul recoltei de r-u o/ inuteț ș ț
e 8re ul unui ,!oneD i nota o/ inută de un student la testul la microeconomieț ș ț
Tim!ul alocat de un student !entru studiu i numărul de !ro/leme rezolvate de acestaș
Biteza unui autoturism i distan a !arcursă de acestaș ț Cantitatea de căr i cum!arate i !re ul acestora.ț ș ț
Aplica ie "ț . a i e'em!le de două varia/ile a căror rela ie !oate i descrisă de raicul de maiț ț
>os9
Caria'ile: D= cantitatea tim alocat# muncii = Galariul real
Aplica ie #ț : 8resu!unem că irma (.(.(. urmăre te ma'imizarea !roitului ș Pr ") iar unc iileț
venitului total C@ " i costului total ș %@ " sunt următoarele9 BT10E22 ) iar CT GD740E:2.
Ala i9ț
a Benitul marinal !entru 6 / Costul marinal !entru 10c Cantitatea o!timă care ma'imizează !roitul.
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 11/21
tim că 9 8r BT $ CT Ș 10 E 22 $ GD E 40 7 :2 7GD E :0 7 2
a. Bm:4 /. Cm20 c. 2D.
Aplica ie #ț . acă +ntre !re i cererea consumatorilor e'istă o rela ie cauzală liniară) iar !re ulț ș ț ț
cre te de la 20 la 24 i cantitatea cerută scade de la :0 la 2H) ala i !anta rela iei. !anta71=2"ș ș ț ț
Aplica ia $ț . 8reciza i care din airma iile următoare sunt !ozitive i care sunt normative9ț ț ș
a. *n !rimul trimestru al anului 2012) 8,<7ul ;om-niei a crescut cu 0)G% +n ra!ort cutrimestrul anterior
/. 8ensionarilor ar tre/ui să se asiure medicamente com!ensate !entru că) a ă de restulț
!o!ula iei) celtuielile lor cu medicamentele sunt relativ mai mariț
c. Iuvernul ar tre/ui să mărească salariul minim !entru a !rote>a !ersoanele cu veniturireduse
d. O cre tere a salariului minim duce la o cre tere a ratei oma>ului cu 0)D%.ș ș ș
e. 8entru că rata anuală a inla iei a ost de 2):% +n martie 2012) !ensiile i orice venit i'ț ș
su/ 1000 de lei ar tre/ui inde'ate cu valoarea inla iei.ț
Aplica iaț %. acă !re ul r-ului scade atunci c-nd cantitatea cerută cre te i cre te atunci c-ndț ș ș ș
cantitatea cerută scade) atunci rela ia dintre !re i cantitate cerută este !ozitivă sau neativă?ț ț ș
Aplica iaț & . Considerăm că rela ia dintre !roit i cantitatea de /unuri v-ndute este dată deț ș
rela ia 8r:007ț 2. *n acest caz la ce nivel al lui !roitul este ma'im ?
,auzalitate i corela ieș ț
(a!tul că două lucruri sunt corelate nu +nseamnă +n mod necesar că unul +l cauzează !ecelălalt. O corela ieț !ur i sim!lu !resu!une că e'istă o rela ie +ntre doi actori să le s!unem 3ș ț
i ") +nsă nu s!une nimic des!reș direc iaț acestei rela ii. #ste !osi/il ca 3 săț cau)e)e deasemenea) este !osi/il ca să cauzeze 3 i !oate i !osi/il ca un alt actor) Q) să cauzeze at-t 3ș
c-t i .ș
Avem următorul exemlu9 ora ele cu un număr ridicat de crime tind de asemenea să ai/ăș
i oarte mul i !oli i ti. 5ă luăm +n considerare corela iaș ț ț ș ț num#r de oli i tiț ș 7 crime +n două ora e.ș
enver i asinton .C.) care au a!ro'imativ aceea i !o!ula ie $ +nsă asinton are de treiș ș ț
ori mai mul i !oli i ti a ă de enver i) de asemenea) are de o!t ori mai multe crime. acă nuț ț ș ț ș
e'istă alte inorma ii su!limentare) este reu de identiicat cine !e cine cauzează. Cineva care nuțar cunoa te situa ia ar !utea s!une) văz-nd cirele) că to i !oli i tii su!limentari din asintonș ț ț ț ș
sunt cei care cauzează crimele su!limentare.Acest ti! de deduc ie eronată are o istorie +ndelunată i a dus de multe ori la solu iiț ș ț
re ite. #'istă o !oveste tradi ională cu !rivire la un +m!ărat care a văzut că +n im!eriul săuș ț
!rovinciile cu cel mai mare număr de /olnavi au i cei mai mul i doctori. Astel) !entru a reduceș ț
numărul celor /olnavi) acesta ordonat uciderea medicilor.
Sursa9 5teven . Levitt) 5te!en R. u/ner) HreaIonomics) !aina H
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 12/21
Seminar (7 eterminarea costului de oportunitate7 8rontiera posi%ilit9ilor deproduc9ie7
eciziile !e care aen ii economici le iau !ornesc de la o /ază comună) i anume)ț ș
caracterul limitat al resurselor i) res!ectiv) caracterul nelimitat al nevoilor) tre/uin elor iș ț ș
dorin elor care se cer a i satisăcute cu resursele dis!oni/ile. *n aceste condi ii) luarea uneiț ț
decizii economice !entru a o/ ine &ț ceva& +nseamnă automat renun area la &ț altceva&. Cu altecuvinte) un anumit /un economic nu !oate i o/ inut ără un &ț re l#tit ț &) care constă +nrenun area la un alt /un.ț
,azul
ecizia economic Efectul deciziei economice
1 "A 8roducerea /unului 3. ;enun area la !roducerea /unului .ț
5atisacerea dorin ei A.ț ;enun area la satisacerea dorin ei <.ț ț
, Cre terea cantită ii /unului 3) +n situa ia +n careș ț ț
toate resursele economice dis!oni/ile sunt utilizate !entru !roducerea /unurilor 3 i .ș
;educerea cantită ii o/ inute din /unul .ț ț
Cre terea radului de satisacere a dorin ei A) +nș ț
cazul +n care +ntreul venit dis!oni/il este olosit !entru satisacerea dorin elor A i <.ț ș
;educerea radului de satisacere a dorin ei <.ț
5ursa9 Microeconomie) vol. ,
*n toate cele !atru cazuri) iecare eect re!rezin ă costul economic real al aleerii costulț
alternativ sau costul de oortunitate". Acesta este un cost relativ) care măsoară &c- tiul& !rinș
&!ierdere&) e'!rimă cantitatea dintr7un /un la care se renun ă) +n scim/ul o/ inerii unei unită iț ț ț
dintr7un alt /un. Astel) +n !rimul caz) cu un volum dat de resurse economice se !uteau o/ ine) deț
e'em!lu) 2 ma ini i 2 motociclete. 8rin decizia de a o/ ine 4 ma ini s7a renun at la 2ș ș ț ș ț
motociclete) ceea ce +nseamnă că nivelul costului de o!ortunitate al unei ma ini este eal cu oș
motocicletă.*n cel de7al doilea caz) dacă un consumator cu 10 de lei !oate cum!ăra 2 !ortocale sau 4
/anane i el alee cea de7a doua variantă) costul de o!ortunitate al unei /anane este eal cu Sș
!ortocale) iar dacă alee !rima variantă) costul de o!ortunitate al unei !ortocale este eal cu 2 /anane.
Costul de oportunitate (Co) reprezintă cea mai bună alternativă la care s'a renun at nț
favoarea deciziei luate i măsoară costul economic al aleerii* ș
E!emple+
• Jn student tre'uie s# alea$# ntre a i utili)a timul disoni'il (limitat ntre a lucraș
entru seminarul de microeconomie sau entru a se juca fot'al cu rietenii<• Jn rofesor are o sum# total# de 1<400 /-N< Acesta tre'uie s# alea$# ntre a iș
ac!i)i iona un calculator sau s# renove)e locuin a< ac# ale$e s# cumere calculatorul,ț ț
costul de oortunitate va fi rere)entat de renovarea locuin ei i viceversa<ț ș
• - ar# i oate folosi resursele existente la un moment dat entru a roduce 'unuriț ș
industriale sau 'unuri a$ricole<
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 13/21
8ormule9 ,o!5 $∆Y
ΔX ; ,o#5 $∆ X
ΔY 7
Pro%leme rezolvate:1. O economie !roduce doar două /unuri 3 i +n următoarele com/ina ii9ș ț
.ariante ' <A 0 D0 10 40, 20 2D 2D JE 2G)D 0
a. ;e!rezenta i raicț
/. Calcula i costul de o!ortunitate al !unctelor +nscrise +n ta/elț
Co'7=3 Co@73=
/e)olvare: Pt 'unul D: @recerea din A n : %o= (20K(D2D0=(40L0K(200=2
@recerea din n %: %o= (1L40K(1020=2,L @recerea din % n : %o= (1LK(1L10=3,1 @recerea din n E: %o= (0K(1;,L1L=3,6
Pt 'unul : @recerea din E n : %o= (D2D0K(20= (1L1;,LK(0=0,1; @recerea din n %< %o= (101LK(1L=0,32
@recerea din % n :< %o= (2010K(401L=0,66 @recerea din n A: %o= (020K(L040=2
2. O irmă !oate !roduce calculatoare i la!to!uri +n următoarele variante9ș
.ariante A , ,alculatoare 0 : 6 10=aptopuri 10 H 6 0
5e cere9
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 14/21
a" 5ă se re!rezinte raic rontiera !osi/ilităUilor de !roducUie.
/" 5ă se determine costul de o!ortunitate dacă se trece din !unctul A +n !unctul <?%o(%alc=MaKM%alc=(20K(30=1K3
c" 5ă se determine costul de o!ortunitate dacă se trece din !unctul +n !unctul C?
%o(a=M%alcKMa=(620K(60=4K6=1K3d" (irma !oate !roduce 6 calculatoare Vi G la!to!uri? ComentaUi.
Nu, entru c# aceast# variant# de roduc iei iese din frontiera osi'ilit# ilor de roduc ie<ț ț ț
e" Ce !uteUi airma des!re com/inaUia : calculatoare Vi D la!to!uri. Hirma oate roduce aceast# com'ina ie de 'unuri ns# ea ar fi ineficient#, entru c# se afl#ț
su' frontierea osi'ilit# ilor de roduc ie<ț ț
8rontiera posi%ilit ilor de produc ie *8PP+ț ț
Hrontiera osi'ilit# ilor de roduc ieț ț re!rezintă totalitatea com%ina iilor de %unuri ceț
pot fi produse de o economie dac resursele sunt folosite cu ma!im de eficien ț .5ă analizăm o aleere cu care se conruntă toate economiile +n !rezent9 c-te resurse ar
tre/ui să ie destinate sectorului !u/lic i c-te ar tre/ui să ie destinate !entru sectorul !rivat?ș
Toate /unurile !e care uvernul le urnizează educa ieț ) a#rare na ional#ț ) drumuri" sunt !roduse +n ceea ce se nume teș sector u'lic. 8e de altă !arte) toate 'unurile cum!ărate dinmaazine e'9 osete) !o ete) teleoane) calculatoare" iș ș ș serviciile e'9 teleonie) internet" care văsunt !restate sunt +n eneral realizate de com!anii din sectorul rivat . Aleerile !e care tre/uiesă le acă iecare ară sunt ilustrate +n iura de mai >os9ț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 15/21
A'a orizontală măsoară cantitatea !rodusă de /unuri +n sectorul !u/lic) iar a'a verticalămăsoară cantitatea de /unuri !rodusă +n sectorul !rivat. Linia +nro ată arată toate com/ina iileș ț
de /unuri !u/lice i !rivate care !ot i !roduse dacă toate resursele sunt interal utilizate.ș
Această linie se nume teș frontiera osi'ilit# ilor de roduc ieț ț (88".8unctele din aara rontierei arată com/ina iile care nu !ot i o/ inute) deoarece nuț ț
dis!unem de resurse suiciente !entru a le !roduce) +n tim! ce !unctele de !e rontieră sunt
realiza/ile9 ele desemnează com/ina iile care !ot i !roduse doar !rin utilizarea interală ațresurselor dis!oni/ile.
(88 se!ară com/ina iile ce !ot i realizate cum ar iț a) ' iș c" de cele care nu !ot iatinse) cum ar i d . 8unctele a iș ' cores!und unei utilizări eiciente a resurselor societă ii.ț
8unctul c re!rezintă) alternativ) ie o utilizare ineicientă a resurselor) ie un e ec al utilizăriiș
tuturor resurselor dis!oni/ile.(88 eviden iază trei conce!te im!ortante9ț raritate) ale$ere iș cost de oortunitate.
Raritatea reiese din com/ina iile ce nu !ot i o/ inute) alate deasu!ra rontierei.ț ț Ale&erea a!aredeoarece dorim să selectăm unul din !unctele de !e (88. O economie nu !oate să se ale dec-t+ntr7un sinur !unct care să e'!rime o com/ina ie de /unuri !rivate i !u/lice nu !oate aveaț ș
două !uncte +n acela i tim!". #a !oate să se ale +n !unctulș a care e'!rimă o com/ina ie +ntreț
/unurile din sectorul !rivat i din sectorul !u/lic" sau +n !unctulș ' care e'!rimă o altăcom/ina ie") dar nu +n am-ndouă +n acela i tim!.ț ș ,ostul de oportunitate este ilustrat de !antaneativă a cur/ei. acă economia se de!lasează de7a lunul (88) se va o/ ine mai mult dintr7unț
ti! de /unuri) dar mai !u in din alt ti! de /unuri.ț
5cim/area !antei !e măsură ce te mi ti de7a lunul rontierei arată căș tradeofful dintre !roduc ia de /unuri +n sector !u/lic i !roduc ia de /unuri +n sector !rivat de!inde de !unctul +nț ș ț
care +nce!i. acă te ali +n !unctul a) +n care se !roduc mai !u ine /unuri +n sector !u/lic) darț
mai multe +n sector !rivat) tu !o i) !rin realocarea resurselor) să !roduci mai multe /unuri +nț
sector !u/lic cu costul renun ării la mai !u ine /unuri +n sector !rivat. *nsă) dacă +nce!i dinț ț
!unctul ', c-nd de>a se !roduc de>a mai multe /unuri +n sector !u/lic) tre/uie să renun i la maiț
multe /unuri !roduse +n sector !rivat !entru a o/ ine /unuri su!limentare +n sectorul !u/lic.ț
eplasarea frontierea posi%ilit ilor de produc ieț ț
C-nd are loc o de!lasare +n sensul cre terii sau scăderii" a (88?ș
*n e'em!lul de mai sus am considerat că o economie + i +m!arte resursele dis!oni/ile !entruș
a !roduce /unuri +n sectorul !rivat i +n cel !u/lic. Astel) (88 se !oate de!lasa dacă9ș
a" <unurile !u/lice se !roduc cu consum din ce +n ce mai mare de resurse /" 5e olosesc noi tenoloii !entru a realiza /unurile !rivatec" 5e desco!eră noi resurse !entru !roduc ia celor două /unuri.ț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 16/21
Specializarea productorilor7 Avantaj a%solut i avantaj comparativș
5!ecializarea !roducătorilor se ace +n unc ie deț avantajul comarativ a/ilitatea de a !roduce cu un cost de o!ortunitate Co" mai mic dec-t alt !roducător". e asemenea) seconsideră că un aent economic are un avantaj a'solut +n ra!ort cu alt !roducător dacă realizează
/unurile cu un consum mai redus de resurse cum ar i +n e'em!lul de mai >os resursa tim".
Aplica ieț 8resu!unem că avem doi !roducători) A i <) care !ot realiza /unurile 3 i ș ș
+ntr7o anumită !erioadă de tim!.*n cazul !rod. A9 13 10 ore i 1D oreș
*n cazul !rod. 9 1312 ore i 1H oreș
a< Cine are avanta> a/solut +n !roducerea /unurilor? /: A, at7t n ca)ul lui D c7t i a lui ș "e ce? (/: entru c# 'unurile D i sunt reali)ate de roduc#torul A ntrun interval deș
tim mai mic comarativ cu roduc#torul <
Producătorul A Producătorul ,
,unul - %o(2D=20KL=1 ,unul
-
%o(2D=21K=2,L
,unul . %o(2=LK20=0,L D
,unul
.
%o(2=K21=0,66 D
/. 5ta/ili i s!ecializarea !roducătorilor. Cine se va s!ecializa +n !roducerea /unului 3 iț ș
cine +n !roducerea lui ?8entru a sta/ili s!ecializarea !roducătorilor se com!ară costul de o!ortunitate +n cazulcelor doi !roducători.
Pentru'unul D avem:
Prod<A:2D=1 Prin urmare, se va seciali)a n roducerea 'unului D, entru
c# are un cost de oortunitate mai mic n reali)area acestui 'un< Prod<:
2D=2,L Pentru'unul avem:
Prod<A:2=0,LD Prin urmare, A se va seciali)a n roducerea 'unului , entru
c# are un cost de oortunitate mai mic n reali)area acestui 'un< Prod<: 2=0,66D
c. #viden ia i avanta>ele s!ecializării) com!ar-nd situa ia de du!ă s!ecializare cu ceaț ț ț
e'istentă +nainte de s!ecializare.
Onainte de seciali)are:• 8entru !roducerea a 23 erau necesare 22 de ore 10 +n cazul lui A E 12 +n cazul lui <"• 8entru !roducerea a 2 erau necesare 1: ore D +n cazul lui A E H +n cazul lui <"• (ond total de tim! consumat9 :D de ore
u# seciali)are:• < !roduce doar /unul 3) !rin urmare 2324 de ore• A !roduce doar /unul ) !rin urmare 210 ore• (ond total de tim! consumat9 :4 de ore
A adar, du# seciali)are se vor reali)a 1D i 1 ntro erioad# de tim mai scurt# entru c#,ș ș
fiecare firm# roduc7nd 'unul n care are avantaj comarativ, eficien a total# cre te<ț ș
d. Cine va /eneicia de scim/) dacă ra!ortul de scim/ ar i 1!510>#?
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 17/21
;9 Gc!im'ul ntre roduc#tori va fi n 'eneficiul lui A, entru c# are un cost de oortunitate maimare (2D=1< Produc#torul nici nu ierde nici nu c7 ti$#, entru c# are un %o entruș
roducerea lui D e$al cu raortul de sc!im' (adic# roduce un D renun 7nd la 2,L i vinde unț ș
D la acela i raort de sc!im'ș
Geciali)area la nivel mondial #'!lica i ce determinan i avanta>e com!arative" ar !utea sta +n s!atele statelor7lider +n ceea ceț ț
!rive te e'!orturile mondiale de te'tile i automo/ile.ș ș
5ursa9 TO) 2014
5ursa9 TO) 2014
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 18/21
ou e!emple privind modul economic de analiz
8entru a a>uta la acomodarea cu modelul economic de -ndire i analiză) care tre/uie să ie unulș !ractic) !lecat din !ro/lemele concrete ale realită ii zilnice) +nce!em de la două cazuri care suntț
/anale9
A7 To i studen ii unei universit i ale& s nu se %r%iereasc0 s î i lase din diferite motiveț ț ț ș
%ar%a s creasc7 ,are ar fi consecin ele economice ale acestei sc?im%ri privindț
preferin ele consumatorului@ț
1" Com!aniile care activează +n sectoarele de !rodus a!arate de ras) lame de ras) !roduse de /ăr/ierit $ vor avea venituri mai reduse) altele vor dis!ărea de !e !ia ă. Ca e'em!lu) +nț
5NA !ia a a!aratelor i lamelor de ras era de 2): miliarde de dolari +n anii 201: i 2014 iț ș ș ș
a scăzut a ă de 2012 !entru !rima dată de la +nce!utul recesiunii 200H"ț
2" 8ersoanele ana>ate +n acele sectoare !ot să răm-nă omere !entru că irmele nu mai aușactivitate $ ceea ce +nseamnă la nivel de economie un consum mai mic i o diminuare aș
activită ii i +n alte sectoare alimentar) te'tile"ț ș
:" iminuarea activită ii la nivel de economie i cre terea oma>ului !resu!une ta'e iț ș ș ș ș
im!ozite mai mici !entru Iuvern) ceea ce !oate conduce la reducerea celtuielilor uvernamentale
4" O scim/are +n structura co ului de consum al indivizilor $ /anii care nu sunt aloca iș ț
!entru a!are=lame de ras acum se !ot duce către alte zone de consum >ocuri video)entertaiment) cinema) aine) etc.") antren-nd v-nzările sectoarelor res!ective i numărulș
de salaria i$ +n 5NA de e'em!lu a e'ista o cre tere a v-nzărilor de deodorante.ț ș
7 n al doilea e!emplu0 care pleac tot de la o decizie simpl0 se refer la ale&erea întretimpul li%er i timpul alocat pentru munc *vezi discu ia despreș ț trade'offs+7
Cu c-t o !ersoană !etrece mai mult tim! muncind) cu at-t aceasta va !etrece mai !u ine oreț
!entru a !rivi la TB ) !entru a se /ucura de o ie ire +n ora cu !rietenii sau !entru o//@7uri. Celș ș
mai im!ortant lucru cu !rivire la trade7o7ul dintre muncă i tim!ul li/er este că acesta stă laș
/aza cur/ei oertei de muncă. #vident) !entru că tim!ul este limitat) mai multe ore de muncă+nseamnă că lucrătorii se /ucură de mai !u in tim! li/er.ț
e e'em!lu) dacă o !ersoană ana>ată !rime te 20 de lei !e oră) atunci costul de o!ortunitate alș
tim!ului său li/er va re!rezenta salariul orar !rimit. acă aceasta !rime te o mărire a salariuluișla 40 de lei !e oră) atunci costul de o!ortunitate se ma>orează i) !roa/il) individul va !reera săș
reducă tim!ul li/er i avoarea muncii.ș
Totu i se !oate +nt-m!la ca de la un anumit !unct +ncolo cur/a oertei de or ă de muncă să nu ieș ț
cu !antă !ozitivă. 5ă ne imainăm că un ana>at o/ ine o cre tere a salariului de la 40 de lei la D0ț ș
de lei !e oră. Costul de o!ortunitate este acum mai mare) +nsă individul este i mai /oat dec-tș
era +nainte. Acesta !oate decide dacă sur!lusul de venituri +i !oate !ermite să se /ucure de maimult tim! li/er. *n acest conte't) un salariu mai mare !oate conduce la reducerea numărului deore de muncă i cre terea tim!ului li/er) ceea ce ace ca cur/a oertei de muncă să ai/ă !antăș ș
neativă.
*n microeconomie) la el ca i +n macroeconomie) com!ortamentul os!odăriilor este unulș
im!ortant. *n macroeconomie) !e l-nă os!odării mai avem irme non7/ancare") sectorulinanciar7/ancar) administra iile !u/lice uvernul" i restul lumii e'teriorul ării".ț ș ț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 19/21
*n !rimul r-nd $ mer-nd !e i!oteza ma'imizării utilită ii 7 os!odăriile decid asu!ra mai multor ț
elemente97 C-t de mult să muncească i de c-t de mult tim! li/er să se /ucure" +n !rezent i +nș ș
viitor $ ceea ce +ntr7un inal le urnizează venitul dis!oni/il de7a lunul vie iiț
7 C-t de mult să consume i să economisească" din venitul dis!oni/il actual i viitor7ș ș
utilizarea venitului c- tiat de o/icei din munca de!usă.ș
ecizia os!odăriilor cu !rivire la tim!ul alocat !entru muncă inluen ează9ț
7 Oerta de or ă de muncă din economieț
7 8roduc ia de /unuri i servicii oerta areată"ț ș
7 Consumul $ ceea ce determină celtuielile areate.
(a!tul că aceste două cateorii de decizii sunt intercorelate i ciar sunt luate de aceia i aen iș ș ț
ace ca distinc ia tradi ională dintre oertă i cerere să ie una artiicială. *n a!t) studiile !rivindț ț ș
ciclul real de aaceri deseori nici nu utilizează ace ti termeni. ecizia cu !rivire la c-t de multș
tim! se lucrează i c-t se /ucură de tim! li/er) c-t de mult să consume sau să economisească sauș
cum să aloce consumul i munca !e !arcursul vie ii sunt toate intercorelate. u !o i ine cont deș ț ț ț
unele dintre aceste decizii ără a ine cont i de celelalte. *n inten ia de a tăia aceste nod Iordian)ț ș țcare se !oate desace +ntr7un model cu solu ii matematice com!le'e) ne !utem uita doar laț
deciziile realizate +n !erioada actuală i la aleerile intertem!orale +n mod se!arat.ș
Aplica ie specializarea productorilor i sc?im%ulț ș
Avem 2 economii na ionale) Cina i Iermania care realizează două /unuri) aine i alimente.ț ș ș
Acestea !roduc +ntr7o zi lucrătoare de H ore următoarele com/ina ii de /unuri9ț
W Cina9 10 tone de Alimente=oră i D0 tone Xaine=orăș
W Iermania9 40 tone Alimente=oră i 20 tone Xaine=orăș
a" ;e!rezenta i raic (88 de !roduc ie !entru cele două stateț ț
/" etermina i !unctele de ecili/ru ale celor două ări dacă acestea +m!art ondul totalț ț
zilnic de tim! +n 4 ore !entru !roduc ia de aine i 4 ore !entru !roduc ia de alimente.ț ș ț
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 20/21
c" 5ta/ili i cine are avanta> a/solut +n !roducerea /unurilor ț
Avanta> a/solut +n !roducerea de aine are Cina i avanta> a/solut +n !roducerea deș
alimente are Iermania.
d" etermina i s!ecializarea !roducătorilor +n unc ie de avanta>ele com!arative iț ț ș
eviden ia i c- tiurile de !roduc ie enerate de s!ecializare.ț ț ș ț
5!ecializarea !e /aza costurilor de o!ortunitate arată +n elul următor9
Pentru Baine:Cina9 1tonă de Xaine0)2 tone de AlimenteIermania9 1 tonă de Xaine 2 tone de Alimente
Pentru Alimente:Cina9 1 tonă de Alimente D tone de XaineIermania9 1 tonă de Alimente 0)D tone de Xaine
8rin urmare) Cina are un avanta> com!arativ a ă de Iermania +n !roduc ia de Xaine)ț ț
costul de o!ortunitate al Xainelor iind mai scăzut +n Cina 0)2 a ă de 2". e cealaltă !arte)ț
Iermania are un avanta> com!arativ +n !roduc ia de Alimente) !entru că are un cost deț
o!ortunitate mai mic +n ra!ort cu Cina 0)D a ă de D".ț
8entru a determina c- tiurile de !roduc ie com!arăm situa ia dinainte de s!ecializare) c-ndș ț ț
am/ele ări !roduceau am/ele cateorii de /unuri cu situ ia de du!ă s!ecializare.ț ț
Cnainte de specializare:8roduc ia zilnică totală de aine era9 200t Cina" E H0t Iermania" 2H0t.ț
8roduc ia zilnică totală de alimente era9 40t Cina" E 160t Iermania"200t.ț
up specializare:8roduc ia zilnică totală de aine devine9 400t realizată doar de Cina"ț
8roduc ia zilnică totală de alimente devine9 :20t realizată doar de Iermania"ț
e" 8resu!unem că din !roduc ia de 400 de tone de aine realizată Cina decide săț
!ăstreze !entru consum !ro!riu 2D0 de tone) iar dieren a de 1D0 o oeră la scim/ț
Iermaniei. e cealaltă !arte) Iermania va re ine 200 de tone de alimente i va oeriț ș
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)
http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 21/21
Cinei restul de 120 de tone. Ce !ute i airma cu !rivire la noile !uncte de ecili/ruț
ale celor 2 ări?ț
Ca urmare a deciziei de a se s!ecializa i !otrivit scim/ului realizat se o/servă căș
am/ele ări reu esc să a>ună +n !uncte de ecili/ru situate +n aara (88 ini iale. 8rin s!ecializareț ș ț
i scim/ Cina reu e te să !roducă i să consume 120t alimente i 2D0t aine !este nivelulș ș ș ș ș
ini ial de ecili/ru ormat din 40t alimente i 200t aine". e asemenea) Iermania consumă iț ș ș
!roduce acum 200t alimente i 1D0t aine !este nivelul ini ial de 160t alimente i H0t aine".ș ț ș