ECOLOGIE UMANA compltata

5/27/2018 ECOLOGIE UMANA compltata

1/34

ECOLOGIE UMANA

NOTIUNI DE ECOLOGIE GENERALA ECOLOGIA GENERALA-ramura a biologiei care studiaza

interactiunea dintre componentele abiotice si biotice (materia vie)ale ecosistemelor.

MATERIA VIEeste organizata in natura in SISTEME BIOLOGICE

care sunt sisteme deschise ,au proprietatea de a realiza schimb desubstanta si de energie cu mediu , realizind o permanenta reinoirea sistemului.

INSUSIRILE GENERALE ALE SISTEMELOR BIOLOGICE: INTEGRALITATEA calitatea sistemului de a reumi intr-un tot unitar

componentele sale subordonate functiei intregului. ECHILIBRUL DINAMIC insusire caracterizata printr-un flux permanent

de materie ,energie si informatie intre sistem si mediul ambiant , cu

pastrarea integritatii lui,prin autoreglare ,in scopul mentinerii lui intimp si spatiu AUTOREGLAREA-insusire realizata prin mecanisme cibernetuce

S R CC E Rs


2/34

NIVELURI DE ORGANIZARE

SISTEMELE BIOLOGICE segasesc in natura sub forma deniveluri de organizare amateriei vii (= totalitateasistemelor biologice avind oorganizare si functionareasemanatoare)in raport decomplexitatea lor si deelementele lor componente.

PRINCIPALELE NIVELURI DEORGANIZARE:a)INDIVIDUAL-constituieforma de baza de organizaresi existemta a materiei vii ,incluzindindivizi biologici pediferite trepte de dezvoltare:-acelulari , unicelulari solitariunicelulari coloniali,pluricelulari coloniali,pluricelulari solitari.

CARACTERISTICILE niveluluiindividual:-metabolismul-ereditatea-variabilitatea


3/34

NIVELUL POPULATIONAL SI AL SPECIEI

NIVEL POPULATIONAL -grupari de indivizi ceapartin aceleasispecii,traiesc pe un anumitAREAL si au o functiedefinita in ecosistem.

SPECIA

unitateataxonomica fundamentalaa lumii vii ,unitateanaturala,reprezentata pringrupari de populatii careau origine comuna sidescendentaasemanatoare ,sunt izolatereproductiv, sau daca seincruciseaza hibrizii suntsterili.Intre populatiile aceleasispecii se realizeazaFLUXUL DE GENE pentru capopulatiile aceleasi specii

se incruciseaza nelimitat

NIVEL POPULATIONAL


4/34

CARACTERISTICILE POPULATIEI:

1.Populatiile ca intreg continua sa existe un timp indelungat spredeosebire de indivizii biologici caare au o existenta scurta in timpsi spatiu

2.Gradul de integritate a indivizilor este mai redus, la nivelulpopulatiilor apar fenomene ale dinamicii populatiei.

3 .Populatiile prezinta o serie de parametrii dupa care se

studiaza:efectivul populatiilor , densitatea ,rata natalitatii, ratamortalitatii, rata cresterii numerice etc

4. Populatiile prezinta o structura caracteristica data de : virsta(structura de virsta),sex (indicele sexual) ,precocitatea indivizilor,dimensiuni ,comportamentul indivizilor , distributia spatiala.

5. Ritmurile de crestere si descrestere numerica a indivizilor.

6. Populatiile sunt capabile de autoreglare a densitatii printr-o seriede mecanisme:

-reglare pe cale chimica prin eliminare de metaboliti sidesubstante proteice

-comportamentul activ ,migratia indivizilor ,canibalism,caracterul pontei

-reglare neuroendocrina


5/34

Nivelul biocenotic si ecosistemul

BIOCENOZA ansamblu depopulatii care traiesc pe un

teritoriu numit HABITAT FIZICbine determinat. BIOTOPUL teritoriul pe care

isi duc viata indivizii uneibiocenoze impreuna cutotalitatea conditiilor abiotice.Biocenoza este indisolubilalegata de biotopul ei formand

ECOSISTEMUL si structura sifunctiile biocenozei suntintegrate in structura sifunctiile ecosistemului caintreg

ECOSISTEMUL- este unitateaelementara a biosferei siprezinta 2 structuri:

a) structura de biotop ceprezinta o organizare spatialape orizontala (ex:teritoriul,domeniul ,spatiul vital ) si pevertical.

b) structura de biocenoza-determinata de categoriiletrofice din biocenoza.

Ecosistem de pajiste


6/34

CATEGORIILE TROFICE DIN ECOSISTEM

Producatorii primari :plantele verzi fotosintetizatoare-secundari bacteriile fotosintetizatoare

Consumatorii primari ( FITOFAGII)- secundari (ZOOFAGII)-de ord.III (PRADATORII)-de ord.III (RAPITORII DE VARF)-ORGANISMELE OMNIVORE-ORGANISMELE DETRITIVORE

Descompunatorii SAPROBIONTELEInre organismele din categoriile trofice diferite se stabilesc 2 tipuriprincipale de relatii:

A) RELATII INTRASPECIFICE = ce se stabilesc intreindivizii aceleasi apecii, in vederea satisfacerii unor nevoi dehrana, de aparare, de perpetuare a speciei ,de comunicare etc.

B) RELATII INTERSPECIFICE


7/34

TIPURE DE RELATII

A) RELATII INTRASPECIFICE = ce se stabilesc intre indivizii aceleasiapecii, in vederea satisfacerii unor nevoi de hrana, de aparare, deperpetuare a speciei ,de comunicare etc.

Ex. a)-relatii intraspecifice de cooperare prin grupareaindivizilor in perechi ,familii, cirduri ,turme ,copoare ,stoluri ,haite,colonii .societati care au coordonare interna

-de comunicare prin :-semnale vizuale:culoare ,forma ,dansuri ,pozitie etc.

-semnale sonore: cintecul ,mugetul-ultrasunete:ecolocatia

b) Relatii intraspecifice de competitieEx. concurenta pt. hrana ,teritoriu , adapost, femele etc

B) RELATIILE INTERSPECIFICE care se clasifica :I dupa modul de realizare sunt: R.TROFICE ,R. TOPICE ,R.

FEBRICE si R. DE TRANSPORT


8/34

RELATIILE TROFICE

Se realizeaza intre diferite organisme din categorii trofice diferite sub forma de : LANTURI TROFICE ce se constituie si cai de circulatie a materiei in

ecosistem.Pot fi : LANTURI TROFICE - ierbivore ,

- detritivore

-parazitice- ale plantelor carnivore

RETELELE TROFICE =sunt formate de totalitatea lanturiloe trofice si aconexiunilor dintre ele.la nivelul punctelor de contact sau nodurilor.

PIRAMIDELE TROFICE = sunt modele crafice ale relatiilor cantitative sinumerice dintre categoriile trofice.

RELATIILE TOPICE =se relera la locul unde convietuiesc mai multe speciiex.:organisme ce traiesc pe alte organisme fara a le parazita.RELATIILE FABRICE=cind un animal utilizeaza parti ale altui organism, din

alta specie, ca material de constructie pt. cuib.RELATIILE DE TRANSPORT= cind o specie se foloseste de alta specie

pentru transport


9/34

Tipuri de relatii interspecifice dupa :II-criteriul avantaj-

dezavantaj

A)COMPETITIE (CONCURENTA)

Eliminarea concurentei se face prin :

migratie

-delimitatea teritoriului

-aparara teritoriului

-specializarea in utilizarea altor resurseB)COOPERARE :

ex.-COMUNSALISMUL un organism se hraneste curesturi de la masa altor animale

-SIMBIOZA (MUTUALISMUL) organismeleconvietuiesc impreuna si se ajuta reciproc.

-INTERACTIUNEA BIOCHIMICA

C)EXPLOATAREcare se poate realiza prin:PARAZITISM SI PRADATORISM


10/34

Ecosisteme Antropizate

Ecosisteme amenajate de om,prin transformarea ecosistemelor naturale, inscopul satisfacerii cerintelor fundamentale aleumanitatii:hrana,imbracaminte,adapost si materii prime pentru diferiteindustrii ,spatiu pentru desfasurarea unor activitati umane.

CLASIFICAREA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE:I-dupa tipul biotopului:A-ecosisteme antropizate acvatice:

Ex: -lacurile de acumulare si de baraj;-iazurile si helesteele piscicole;-iazurile de epurare a apelor;

B -ecosisteme antropizate terestre-dupa gradul de antropizare (intensitate a influentelor de origine

antropogena asupra mediului natural) se clasifica in:-agrecosisteme (culturile de cereale,agrecosistemelegumicale,pomicole,viticole)-sistemele urbane-industrializate (platformele industriale)-asezarile umane:-asezari urbane;

-asezari rurale;-caile de comunicare;


11/34

FORTELE MOTRICE ALE DEZVOLTARII

ECOSISTEMELOR ANTROPICE

Cresterea efectivelor populatiei glogului

Cresterea si diversificarea nevoilor umane Ridicarea nivelului de trai

Ritmul rapid de dezvoltare a stiintei si tehnologiei


12/34

Particularitatile Ecosistemelor AntropizateBIOCENOZA:

Structura este modificatafiind alcatuite din:-plantele de cultura care sunt dirijate de om si filocenoza naturala

care se afla sub influenta omului ;

- animale domestice si zoocenoza naturala cu putine specii ;

-totalitatea oamenilor implicati in ecosistemul antropizatelor;

-ansamblul produselor naturale si produselor create prin activitateaumana;

Numarul speciilorvegetale si animale din structura trofica esteredus

-culturile sunt ingrijite de om si ferite de paraziti

Plantele spontane (buruienile)prezinta o gama ridicata de

adaptari pentru supravietuire in noile conditii ;Lanturile trofice sunt simple si scurte ,ceea ce determina pierderea

stabilitatii ecosistemelor antropizate

Circuitele biogochimice localesunt simple si lineare.Nici unul din factorii biotici nu ramine neschimbat


13/34

Particularitatile Ecosistemelor Antropizate

BIOTOPUL se caracterizeaza prin:

-reducerea diversitatii factorilor de biotop si modificarea lor;

-se modifica factori edafici prin scaderea activitatii biologice asolului.Se aplica tratamente agrotehnice speciale,nimeroaseamendamente pt. cresterea fertilitatii solului.Eroziuneasolului.defrisarea,etcscad calitatea factorilor edafici.

-sunt modificati factorii fizici (prin schimbarea cursurilorapelor), chimici (prin utilizarea excesiva a ierbicidelor,insecticidelor, pesticidelor etc)

-sunt omogenizate habitatele

-actiunea omuluiduce la epuizarea sistemului prin prelevarimasive de biomasa

Compensarea exportului de substanta se face prin import deingrasaminte apa.

-Se diversifica resursele naturale utilizate si creste rata

expluatarii lor;-Importul masiv de energie de alta natura decit cea solara


14/34

Particularitatile Ecosistemelor Antropizate-Multiplicarea si diversificarea produselor secundare sau finale ,uzate

din punct de vedere tehnic si moral si care devin poluanti aimediului.

-La nivelul relatiilor interspecifice,numarul relatiilor interspecificeeste mic ,retelele trofice simplificate si slaba capacitate deautoreglare si autoregenerare;

-echilibrul sistemelor antropizateeste mentinut prin interventiaomului care vine cu un aport suplimentar de energiefolosit pentru

mecanizare,constructii, ingrasarea solului,reciclarea deseuriloretc.

-lupta contra bolilor si daunatorilor este un scop.

-Fluxul de energieeste sustinut predominant de energia auxiliara;

-Relatiile interspecifice sunt de doua tipuri:probiotice (relatii in careactivitatea unei specii stimuleaza activitatea altei specii)unilaterale sau bilaterale si antibiotice (relatii in care activitatea

unei specii inhiba activitatea altei specii)-Relatiile naturale de competitie,pradatorism sau simbioza in

ecosistemele antropizate se stabilesc intre un numar mic de speciisi populatii ale acestora si acest lucru determina instabilitateasistemelor;

Reducerea diversitatii conduce la diminuarea fondului de gene si avariabilitatii.


15/34

LACURILE DE BARAJ SI DE ACUMULARESunt ecosistemecreate de om suferind ulterior in mica masura influienta

acestora.Prin acumularea unui volum de apa ,habitatul din zonainundabila comporta modificari radicale ca urmare a anularii sau

duminuarii curentului apei ,considerat ca factor ecologic.

EFECTE:-inlocuirea biocenozelor preponderent reofile cu cele stagnofile

intr-un proces de succesiune ecologica

LACURILE DE BARAJ =retinerea apei dureaza ore sau zile

LACURILE DE ACUMULARE=retinerea apei are o durata a stationarii de

ordinul lunilor sau anilor ex:BICAZ SI LESU


16/34

I. FACTORII DE BIOTOP

LACURILE DE BARAJ

- au adincime mica de cca.10 -11 m

- nu se realizeaza o stratificare tipic lacustra- au o temperatura mai scazuta si limite anuale de oscilare 0 -12 C

-colmatare mai rapida

-biocenozele au o specificitate si stabilitate mai redusa

LACURILE DE ACUMULARE:

-au adincime mare de cca.90 m-se realizeaza o stratificare tipic lacustra functie de care se distingmai multe zone: -euriterma (epi l imnion ) 0 -24C

- stratul termic(metal imnion) la 35-40 m

- stenoterma(hipol imnion) peste 40 m cu 4-10 C

-regimul termic se reflecta in distributia si compozitia biocenozelor

si in intensitatea proceselor metabolice ale hidrobiontilor-tot ca urmare a regimului termic se realizeaza bianual doua faze destagnatie si circulatie a masei de apa

-oxigenarea apei lacurilor de acumulare reprezinta un indicatorsintetic al proceselor biologice dintr-un lac, al imbogatirii sale inorganisme si a stadiului de evolutie trofica.


17/34

In functie de oxigenare lacurile pot fi:

-oligotrofe (bogate in oxigen)

-eutrofe (lacuri cu oxigenare scazuta sau chiar absenta)

Intre acestea se afla numeroase tipuri intermediare

Prezinta oscilatii mari de nivel datorate modificarii sezoniere a

raportului dintre debitul de apa acumulata si cel deversat prin

turbinele hidrocentralei; obisnuit, debitele de primavara duc la

cresterea nivelului si invers toamna si iarna. Zona litorala este astfel

expusa unei alternante a apei cu uscatul ceea ce impiedica fixareavegetatiei acvatice spre deosebire de lacurile naturale ce prezinta o

zona litorala cu vegetatie abundenta.

Presiunea hidrostatica influenteaza selectiv distributia biocenozelor

Ca o consecinta a adancimii mari zona fotica sau trofogena favorabilafotosintezei este mult mai redusa in raport cu zona afotica sau

trofolitica. Ex.: In lacul Bicaz stratul de apa strabatut de lumina ajunge

pana la 25m in timp ce restul masei ape este afotica reprezentand doar

un mediu de descompunere si dispersie a masei organice.


18/34


19/34

Zooplanctonul este intim corelat cu

fitoplanctonul si speciile

dominante in lacurile de

acumulare sunt rotiferele :

ROTIFERE:


20/34

Cladocerii

Copepode

Biomasa maxima a zooplanctonului ajunge maxima in

octombrie la 26 mg/mc si este hrana pentru puietul de

peste.


21/34

Nectonul lacurilor de acumulare este reprezentat de catre populatiile

piscicole (ihtiofauna), cu importanta alimentara , recreativa etc.

Cega (Acipenser rutenus) Crapul (Ciprinus carpio)

Somnul (Silurus glanis) Scobarul (Chondostroma

nasus)


22/34

In lacul Bicaz s-au dezvoltat succesiv alte specii

Boisteanul (Phoxinus phoxinus) Obletele ( Alburnus alburnus )

Pastavul de rau (Salmotuta

fario) Lostrita (Hucho hucho)


23/34

Bentosul = sedimentele lacustre care reprezinta biotopul preferat pentru

bacterii, nevertebrate, pesti si alge din zona fotica. Organismele prezinta

numeroase adaptari. Exemple de organisme bentonice:

Chironomide (Chironomus

plumosus)

Chironomus larva

Tubicidele (Tubifex tubifex)


24/34

Importanta economico-piscicola a lacurilor de acumulare si

de baraj

S-a constat ca influenta factorilor limitativi pentru micro si

macroflora acvatica se reflecta in nivelul scazut al

productivitatii biologice e lacului si prin aceasta asupra

productiei piscicole

Ipoteza aportului de nutrienti pentru stimularea vegetatiei esteexclusa datorita reactiei in lant care duce la degradarea calitatii

apei. Apa lacurilor se preteaza pentru acvacultura, care este

compatibila cu consevarea calitatii apei. Acvacultura

presupune desprinderea de hazard, de culegerea de ceea ce s-

ar putea pescui la un moment dat. In lacul Bicaz, acvaculturapastravului a dovedit ca este posibila valorificarea superioara a

zonelor lacustre.


25/34

Iazurile si helesteiele piscicole

Sunt creatii artificiale ce se deosebesc de japse, balti si lacuri , cereprezinta acumulari naturale in mici scobituri ale scoartei pamantului.

-IAZUL= ecosistem artificial amenajat in scopul obtinerii unei productii

apreciabile de peste cat si pentru folosirea rezervei de apa in alte

scopuri practice ( morarit, agrement etc.). Este amenajat de regula pe

fundul unei vai mici sau unei albii parasite sau cu debit redus,

ocupand in general terenuri agricole ineficiente, islazuri neproductive,mlastini, saraturi din lunci, papurisuri etc.

Aceste amenajari presupun o investitie minima ce presupune ridicarea

unui baraj de pamant (iezatura) in spatele caruia se aduna apa de

ploaie sau din izvoare care se adauga apei provenite din paraul

iezaturii.

-HELESTEELE= sunt bazine de apa special amenajate pe locuri plane

in regiunile colinare si de ses, destinate pisciculturii sistematice,

unitati productibile, compatibile unor productii intensive controlate.

Apa este retinuta prin ridicaturi de pamant sau diguri si este pompata.


26/34

BIOTOPUL IAZURILOR SI HELESTEELOR

Pricipalii factori ce carecterizeaza biotopul sunt apa, sedimentulde pe fundul bazinelor, climatul zonei in care se gasesc, volumul si

intinderea apei, conditiile fizico-chimice, etc.In iazuri conditiile fizico-chimice ale apei depind e natura solului sinivelul precipitatiilor.

Adancimea mica a masei de apa face ca iarna aceste ecosistemesa inghete pana la fund iar vanturile puternice sa tulbure intreagamasa de apa.

Oxigenarea masei de apa si calitatea apei constituie alte trasaturiale biotopului.

Oxigenarea depinde de variatiile sezoniere si nictemerale, fiinddirect proportionala cu activitatea fotosintetica a algelor verzi simacrofitelor acvatice ce populeaza biotopul respectiv.

Concentratia de nutrienti este mare atat in compusi minerali cat siorganici ce determina activitatea superioara a descompunatorilor.

Solul determina calitatea iazurilor fiind indicate solurile agricole decalitate superioara si contraindicate solurile nisipoase sipietroase.


27/34

BIOCENOZA IAZURILOR SI HELESTEELOR

Singura zona bine dezvoltata este zona litorala care este si cea mai

productiva.

Adancimea fiind mica intreaga masa de apa este iluminata si bineincalzita, determinand dezvoltarea macrofitelor acvatice si

organismelor planctonice.

Fauna bentonica are la dispozitie un bogat detritus organic iar bcteriile

descompunatoare redau producatorilor primari produsele mineralizarii

materiilor organice determinand realizarea de conditii favorabile

devoltarii unei faune piscicole bogate.

Iazurile mici adapostesc putine specii de plante, ex: Elodeea, Lemna,

Batrachium.


28/34

In iazurile si helesteele mari, vegetatia este mai diversa, distingandu-se biocenoze caracteristice masei apei (pelagosului) si biocenozecaracteristice fundului bazinului (bentosul).

- Pelagosuleste format din : a. neustonul (biocenoza peliculei linistite de lasuprafata apei)

b. planctonul- fitoplancton (organismelefotosintetizatoare din grupul flagelate, cloroficee, volvocale, diatomee)

- zooplancton(organismeleanimale formate din microcrustacee)

c. nectonul (reprezentat de pesti, amfibieni,reptile, pasari)

- Bentosul este format din : a.macrofitobentosul (specii de macrofitepalustre, macrofite acvatice emerse si submerse)

b. microfitobentosul (format din numeroase sivariate asociatii de alge silicioase-diatomee carora li se adauga specii dealge verzi sau albastre)

c. perifitonul( format din organisme acvaticece se dezvolta pe tulpina macrofitelor si alte suporturi reprezentate dediatomee, cloroficee filamentoase si cloroficee).

d. zoobentosul (cuprinde organismele de pefundul iazurilor si helesteelor, de exemplu insecte acvatice, ostracode,Lamelibranhiate, gasteropode si viermi tubulari de care depinde bogatia depesti)


29/34

Pelagosul: specii din neuston si fitoplancton

Euglena sanguineea Chlamydomonas

Gonium, Pandorina, Eudorina Volvox


30/34

Pelagosul: specii din zooplancton

Daphnia magna Bosmina longirostris

Chydorus sphaericus Diaptomus Canthocamptus


31/34

Pelagosul: specii din necton

Bufo bufo Natrix tessellata

Fiber zibethicus (bizamul) Lutra lutra (vidra)


32/34


33/34

Bentosul : specii submerse din macrofitobentos

Potamogeton crispus Ceratophyllum demersum

Myriophyllum spicatum Elodea canadensis


34/34

Bentosul : specii din perifiton

Melosira varians (diatomee)

Spyrogira

Caenis lactea Viviparus viviparus

ECOLOGIE UMANA compltata

Documents

Transcript of ECOLOGIE UMANA compltata