D.W. Winnicott Spaima de Prabusire

5/10/2018 D.W. Winnicott Spaima de Prabusire

1/6

18Spaima de prabusire5cr is fl 1 1963?18

Cuvdnt inainreExperientele mele clinice m-au condus recent spre 0nOUaintelegere, dupa cum cred eu, a semnificatiei spaimei d eprabusire,Scopul meu aici este sa prezint pe cat de simplu posibil ceeace este nou pentru mine ~i ceea ce poate c a este nou ~i pentruceilalti care lucreaza in psihoterapie. Fireste, despre ceea ce spun

~u,.dad este a~evarat, p


2/6

116 Psihanaliza: Teorie i practic~Vom observa di. ori de cate ori este important sa veden1 A d ' I . d C a10 ornneiu nevrozei angoasa e castrare este cea care se a tl a 'spate1e apararilor, 1n fenomenele mai psihotice pc care [c exa.

minaI? aid~are !o~c.c:prabu~ire a :on~~~irii u~t~~.i Je2ului. E~orgaruzeaza aparan impotrrva prabusirii orgaruzaru Eului, si to _mai o~ga~zarea .Eului este =a~en~n.~ata. Dar. Eu~ nu seJ poa~eorgaruza impotnva esecului mediului 10 aceeasi masura in c a rdependents este un fapt al vietii, e

~ltfel s 'pu~,. exa,?ina~ 0 inyersare a procesului d ernatunzare a individului. Devine deci necesar sa reformulez pescurt stadiile timpurii ale dezvoltarii emotionale,Dezvoltarea emotionaIa, stadiile precoce

Individul mosteneste un proces de maturizare. Acesta poatecontinua in masura-e-si numai in masura-s-in care exista unmediu facilitator. Mediul facilitator este el insusi un fenomencomplex ~i necesita un studiu aparte; una dintre trasaturilc s a l eeste di. are 0 dezvoltare proprie, adaptandu-se la nevoile schim-batoare ale dezvoltarii individului.

. I~divid~ trece de la 0~ependenta absoluta, la0dependentarelativa, spre independents, In starea de sanatate, dezvoltarea areloc intr-un ritm ce nu depaseste dezvoltarea complexitati i rneca-nismelor mintale, fi ind in legatura cu dezvoltarea neurofiziolo-gica.

Mediul facili tator se poate descrie ca holding, ce .s e dezvoltain ha~dling, la care se adauga p r e zen ta r ea ob ie c tu lu i .Intr-un astfel de mediu facil itator, dezvoltarea individuluieste clasificata drept in tegrare, la care se adauga i n s ta l a re in corp ( s a uco luziune PS ihoso tJIa ti c tP ~i,in fine, relatia de obiect.

Aceasta este 0 supra-simplificare grosiera, dar ea este deajuns aid.

Se va constata di. inrr-oasrfel de descriere, miscarea progre-siva in dezvoltare corespunde indeaproape amenintarii miscarii.. ,regresrve (~i apararilor irnpotriva acestei amenintari) dinschizofrenie.

Spaima de pr~buire 117denla absolutaebule sa amintim c a in perioada dependentei absolute,ciadli"~atna asigura 0 functie de eu auxiliar, bebelusul nu a sepa-iaGi1 "Non-Eu" de "Eu" - aceasta nu se poate produce inafafa constituirii unui "Eu".

()bii1e primitiveAg Dinacest tablou este posibil sa desprindem 0lista de agoniiritnitive (angoasa nefiind aid un cuvant suficient de puternic).P bta dteva: .1. Intoarcerea la un stadiu de neintegrare (Aparare: dezinte-grarea).2. Ciiderea la nesfarsit (aparare: autosusfinere) .3. Pierderea coluziunii psihosomatice, esec al instalarii insoma (aparare: depersonalizare).4. Pierderea simtului realului (aparare: recurgere la narcisis-mul primar etc.).

5. Pierderea capacitatii de relationare cu obiectele (aparare:stari autiste, relationare doar cu Sej-fenomene)~i asa mal departe .

psihoza ca aparareIntentia mea aici este de a arata d ceea ce observam cliniceste intotdeauna 0 organizare defensiva, chiar ~i in autismulschizofreniei din copilarie, Agonia de baza este de negandit.Este 0 greseala sa consideram boala psihotica drept 0priibu~ire, ea este 0 organizare defensiva impotriva unei agoniiprimitive-e-si de obicei are succes (exceptand situatia cand me-diu! facilitator nu a fost doar unui deficient, ci ~iunul confuzio-nant, probabil eel mai tau lucru care ise poate intampla unuibebelus uman).Enuntarea tezei principale

Imi pot prezenta acum principals mea idee, care este foartesimpla, Sustin d spaima de prabusire clinica este spaim a de 0p ra bu fi re c ar e a fo st d o/a t rd ild . Este 0 spairna de agonia originara,


3/6

118 P s ih an aliz a: T e or ie i p ra ct ic 13care a deterrninat organizarea defensiva pe carefoloseste intr-un sindrom patologic.

Pentru clinician, aceasta idee se poate dovedi sau nu .folositoare. Nu u plltem grabi pe pacientii nostri. Totu~j) I eputem atenua progresul lor bazat pe 0aurentica necunoa~teti.orice mic fragment de lntelegere ne poate ajuta sa fim aproape denevoile pacientului,Din experienta mea, exista momente cand un pacicnt a renevoie sa ise spuna d prabusirea, de spaima careia l~i d i s t r u g eviata, a avu t dda locoEste un fapt pe care 1 1 poarta ascuns dcpattein inconstienr, Inconstientul, aici, nu este toemai incon~tientulrefulat din psihonevroze, nu este nici inconstientul pe care i1descrie Freud ca parte a psihicului ee se afla foarte aproap- defunctionarea fiziologid. Nu este nici inconstienrul lui . l u n g , p ecare eu l -as numi astfel: toate cele ce se petree in grotelc de subpamant sau (cu alte cuvinte) lumea mitologiei, in care exista 0coluziune intre individ i realitatile psihice interne matern-, i nacest context special, inconstientul insearnna dntegraren Euluinu este po sibil de realizat. Eul este prea imatur pentru a cuprindetoate fenomenele in aria omnipotentei personale.

Aici trebuie sa ne lntrebam: de ce pacientul continua s aingrijorat de ceva ce apartine trecutului? Raspunsul trebuie ci iin faptu! c a trairea agoniei primitive nu poate fi la timpul trecutdecat daca Eul a situat-e rnai intat in propria experienta laprezent isub controlul omnipotent actual (ce capata functiaeu auxiliar suportiv al marnei (analistuluij).

Cu alte cuvinte, pacientul trebuie sa continue sa came d e t a -Iiul din trecut care ntt a f os : I nc a t ra it . Aceasta cautare ia forma uneicautari in viitor.

Doar dad terapeutul poate lucra eu sueces pe baza f a p t u l u ic a aeest detaliu este deja un fapt, paeientul trebuie sa continue s ase teama sa gaseasca ceea ee va fi fost cautat in vii tor.

Pe de alta parte, dad pacientul este.pregatit pentru un fe ) deaeeeptare a acestui bizar gen de adevar, potrivit caruia ceea cenua fost inca trait s-a petrecut totusi in trecut, atunci este descbisi

Spa im a d e p r1 3b u ir e 119~~!i.~fte tra~rea ag~niei in transfer, ca reactie Laesecurile ~iero-rlt~_stu1U1. l!lte~lOr, ac~stea pot fi aceeptate de catre pacientin.d~e:::1'ezonabile,tar p~c1entul poate ~une orice esec tehnic pes~.i :eontratr~n~ferulUl. C~ al.te ~~vmte" pacientul prirnestetreptit~~ecul o~lg1nar al11_1edlUIU1acilitat.or 10aria omnipotenreia l ' e # i B experlenta ornrupotentei propne starii de dependents~faptttansferen~al). ". ~. .'feate acestea sunt foarte dificile, necesita tlmp 1 suntdur~o~~e, dar in orice caz nu s~~t in za~ar. In zadar ar fi cealaltaa!termttiva,cea pe care 0 examinam mal deparre.M~inzadarPtesupun in prealabil c a am inteles ~iam admis analiza psi-honevtOzei. Fe baza acestei presupuneri, spun c a in cazurile pecareIe discut analiza incepe bine, analiza merge ehiar incdntaror;cese intampla, totusi, este c a analistul ipacientul se simt binefrindeoluzivi in analiza unei psihonevroze-e-cand de fapt estevotha,.


4/6

120 Psihanaliza: Teorie i practicadintre pacien~ii la care rna refer sunt oarneni de valoare carel~ipermit sa se prabuseasca, In sensul de a merge la un spitalpsihiatrie.Scopul acestei lucrari este de a atrage atentia asupra p n s i b i .lira ca prabu~irea sa se fi intamplae deja, la inceputul vietii i n d i ovidului. Pacientul are nevoie sa "i~iaminteasca" asta, dar nu estepo sibil sa i tl amintesti ceva ce inca nu s-a intamplat, iar acestlucru din trecut nu s-a Intamplat deoarece padentul nu era incaacolo pentru ca acest lucru sa ise Inrample. Singura cale pentrupacient de a-si "aminti", in acest caz, este trairea acestui lucn. dintrecut pentru prima data in prezent, ~ianume in transfer, Acestlucru trecut ~iviitor, devine astfel 0 chestiune de aid ~iacuJl1,~jeste trait pentru prima data de pacient, Este echivalentul reamintirii, iar acest deznodamant este echivalentul ridicari i refula.tului, ce are loc in analiza pacientului psihonevrotic (in a n a l i z aclasica freudiana).Aplicati! ulterioare ale acestei teorii5p aim a d e m oa rte

Este nevoie de 0 mid modificare pentru a extrapola t e z agenerala a spairnei de prabusire la 0 spaima specified de moarte.Aceasta este poate 0 spairna mult mai comuna, una dintre celeasirnilate de religie atunci cand ne Inva~a despre viata de dupamoarte, ca pentru a nega faptul rnortii.Cand spaima de moarte este un simptom semnificativpromisiunea unei vieti de dupa moarte nu reuseste sa aduea 0usurare, din cauza ca padentul are 0 compulsie in a dutarnoartea, Iarasi, moartea care s-a indmplat deja, dar nu a fostexperimentata este cea cautatii,Atunci cand Keats era "aproape indragostit de linistitamoarte", e 1 era, conform ideii pe care 0prezint aid, ' in cautarealinistii ce ar fi urmat dad si-ar fi putut "aminti" c a murise; dar,pentru a-si aminti, trebuia sa experimenteze moartea in prezentMulte dintre ideile mele sunt inspirate de pacientii mei,

Spaima de prabuire 121~fil!.J~ sunt ind~;?rat. Unuia dintre ei ii datorez expresia,m ~ feno~enala . Ceea ce se petrecuse in trecut era moartea~~~e~'.~! nu un ~apt r = ca:e-l observam. Multi barba~ ~irtlt:dtefem~l!~ 1pe~re~~la~amtr~bandu-se dad. sinuciderea este 0so1l1~e,.?lCa ~a t~l1TI1~aorpul intr-o mo~rte c~re is-a i?tamplatdeja.psihipulul. Sinuciderea nu es~e totusi un raspuns, Cl un gestdisperat. In~~leg ac~m pentru prm~a data ceea ce imi spunea 0pacifltii sc~zo~ren~ (care s-a smucls): "Tot ,ce va cer este sa rnaajutap sa ~a sinucid pe.nr.:u un mo~v a?ev.arat, nu pentru unmotivfuls. Nu at? reusit, iar ea s-a smUC1Sdisperata de a gasi 0solupe. Scopul er (dupa cum vad acum) a fost sa obtina~Qterea mea ca ea murise in copilaria timpurie. Plecand dea i c i , cred c a ne-am fi putut permite, ~i ea, ~i eu, sa intarziemmoartea corpului pana cand varsta si-ar fi cerut dreptul.Moartea, considerand-o In acest fel, drept ceva ce s-aintarn-platpadentului, dar pe care pacientul nu a l-a putut experimentacaindeajuns de matur, are semnificatia anihilari i, In acest fel s-adezvoltat un model in care continuitatea de a exista a fost intre-rupta de reactiile infantile ale pacientului la influentele mediului,acestea fiind factori ai rnediului care au perrnis esecuri le mediu-lu i facil itator. (In cazul acestei paciente, tulburari le au inceputfoartede timpuriu, din cauza unei constientizari trezite prematur,inainte de nastere, din cauza unei panici materne, Ia care s-aadaugat0nastere cornplicata din cauza unei p l ac en ta p ra ev i a nedi-agnosticate.)Vidul. . 0 data mal mu!t, ~aden~ r ; n e i rni-au ararat cum poate fi

pnvltAonceptul de vid din aceeasi perspectiva,In unii pacienti vidul trebuie sa fie experimentat iar acestvidap.ar~e trecutului , acelui timp anterior atingerii g;adului dematuritate care sa fad posibila experimentarea vidului.

~ent;ru a inteleg_; aceasta, este necesar sa ne gandim nu latrauma, Cl la faptul ca acolo uncle s-ar fi putut intampla ceva cear fi putut fi benefic, nu s-a intamplat nimic,

Este mai u~or pentru un pacient sa i~i aminteasca 0trauma,


5/6

122 Psihanaliza: Teorie i practicadecat sa i~iaminteasca c a nimic nu s-a intamplat atunci cand c e V atrebuia sa se fi intamplat. La acea vreme, pacientul nu stia ccbuia sa se intample, 9i astfel nu a putut experimenta nimic, doa ra remarcat ca ar fi trebuit sa fie ceva.Exemplu

o faza din analiza unui pacient ilustreaza cele de r na i su s.Era 0 tanara femeie, intinsa inutil pe divan, iar tot ceea ce puteasa fad a fost sa spuna: "Nu se intampld nirnic in analiza asta!".In perioada pe care 0 descriu, pacienta adusese material Inmod indirect, astfel di stiam ca resimtea probabil ceva. Am f O S t Hirrstare sa Iispun diresimtise anurnite senzatii ~ica le experimen.tase treptat, In functie de pattern-ul ei, un pattern care 0 E'icea s adispere. Senzatiile erau sexuale si feminine. Clinic, nu se re11 1 ar.cau.

Aid, in transfer, eu (aproape di) eram acum cauza avortariisexualitatii sale feminine; atunci cand acest lucru a fost dar expri,mat, am avut un exemplu in actual a ceea ce i se intamplase d enenumarate ori, In cazul ei (pentru a simplifica descrierea), tatalnu fusese aproape niciodata prezent, apoi, cand s-a intorsea fiind atunci 0mica fetita, el a refuzat Se! f -u l feminin alsale ~inu i-a oferit nimic dreI:'t stimul masculin.

In prezent, vidul este 0 conditie necesarasi prealabila do -rintei, Vidul primar inseamna pur i simplu: inainte de aumplerea. Este necesara 0 maturitate considerabila pentruaceasta stare sa fie inteleasa. .Vidul care apare in timpul tratamentului este 0stare pe carepacientul incearca sa 0 experimenteze, 0 stare din trecut ce nupoate fi reamintita decat prin a fi experimentata pentru p r i m adata ip. prezent. .

In practica, dificultatea este di padentul se teme de ceea ceare vidul infricosator si, pentru a se apara, va organiza un v idcontrolat prin faptul de a nu rnanca sau a nu invata, sau, d i m -potriva, prin a se umple fara mila, cu 0 aviditate compulsive cepare nebuneasca, Atunci cand pacientulpoate ajunge pana la v i d

Spaima de prabuire 123,i;,oate toler~ aceasta st~re ~atorita dependenrei de Eul auxiliar~este analistul, .a lua In SIne poate deveni deodata 0functiepliCuta; ast~el, ~ manca poate sa.nu mai fie .astfel 0functie diso-data (sau cllv~~a).ce face rart~ din personalitare, ~ide asemenea,in'acest fel unu dintre paclentll nostn care nu pot fnvata, incep sainvj~ecu placere.

Baza oricarei invatari (ca ~i a hranirii) este vidul. Dar dadv idul nu a fost experimentat ca atare la inceputuri, ulterior setraflsforma intr-o stare infricosdtoare, cautata cornpulsiv,Non-existenta

Cautarea unei non-existente personale poate fi exarninata inaeda~i fel. Vom constata dici non-existents este parte aapatarii. Existenta personals este reprezentata de elementeleproiec~ei, iar persoana incearca sa proiecteze tot ceea ce poate fipers011al.Aceasta poate fi0aparare relativ sofisticata, iar scopuleste de a evita responsabilitatea (in pozitia depresiva) sau de aevita persecutia (in ceea ce eu a~ numi stadiul de autoafirmare _de exemplu, stadiul 'lui EU SUNT, cu implicatia inerentaRESPING TOT CE NU SUNT ED. Este convenabil sa folosimaid imaginea jocului de copil: "Eu sunt regele castelului - tu estiun ricalos mizerabil.")

In religie, aceasta idee poate aparea in conceptul de a fi unacuDumnezeu sau cu Universul . Este 0 aparare pe care 0 puternvedea in forma negativa in Invataturlle ~i scrierile exisrenrialisje,in care existenta este transforrnara intr-un cult, lntr-o incercarede a contra tendinta personals spre non-existentf, ce face partedintr-o aparare organizata.In toate acestea poate exista un element pozitiv, anume unelement ce n~ constituie 0 aparare. Se poate spune d doar d i n c o l odenon-ex i s ten fa tncepe ex i s ten ta . Este surprinzator sa vezi cat de tim-pu~u (chiar inainte de nastere, ~icu certitudine in procesul nas-~ e t 1 9,Poate fi mobilizata constientizarea unui Eu prematur. Darindividulnu se poate dezvolta dintr-o r:ldacina a Eului dad aces-ta este separat de experienta psihosomatica si de narcisismul pri-


6/6

124 Psihanaliza: Teorie i prectlcsmar. Exact aid se afla inceputul intelectualizarii functi ilor EullliSe poate remarca aid c a toate acestea se situeaza cu mult inain~tea constituirii a ceea ce se numeste de obicei Se l f .

Rezumat. Am incercat sa arat c a spaima de prabusire poate fi 0 f r i c a

de un eveniment trecut care nu a fost indi experimentat. Nevaiade experienta este echivalentul ideii de a rememora, in tettneniianalizei psihonevroticilor.Aceasta idee se poate aplica la alte spaime de acelasi tip-~iam rnentionat spaima de moarte ~icautarea vidului.

19 d 1 .lropot.tanta c3; ru u~ pentru confruntarea cureg-testadin psihanalizaS ais p en tru u n s em in ar su sfin ut p en tr u s tu de nfii d e a nu l III d el a I n st it u tu l d e P . fi h an a li z~ 9 iulie 1964 .

Am sustinut cele trei seminarii oficiale in care am intentio-nat sa vorbesc despre psihanaliza r a r a a-mi expune prea multideile personale. S-a exprimat totusi dorinta de a vorbi despre. conceptiile mele in acest seminar neoficial. Mi s-a cerut savorbesc in special despre regresie.Fire~te, aceasta ne deschide spre un teritoriu foarte vast.Trebuie sa rna adaptez ~isa tratez despre Iucrurile esentiale; sai n c e l ' c sa prezint ceva ce poate fi inteles ~idiscutat,Principalul meu scop este de a comb ate cateva clintre con-cep~e gre~ite din jurul ideii de intalnire a unei regresii. Cea maiimportanta greseala care se face este aceea di regresia este ceam a l u~oara solutie din munca analities.A~dori sa clarific faptul c a e yorba de noroc atunci candchestiunea intdlnirii regresiei nu e ridicata foarte mult intr-o ana-l i z a . Se intelege c a accept principii le de baza ale analizei ~ic a ceincercsa face este sa urmez principii le stabili te de Freud, care imipar a fi fundamentale pentru intreaga noastra mundi. Intr-unanumit cadru, Freud aborda materialul produs de pacient, iar 0mare parte din munca sa se referea la imensa problema a modu-lui inAcare poate fi tratat acest material.In unele cazuri, totusi, a reiesit la sfarsit, sau chiar de lainceput, di settingul ~imentinerea lui sunt la fel de importante camodul in care tratam materialul . La UMpacienti cu un anume tipde diagnoza, prevederea ~i mentinerea cadrului sunt mal impor-

D.W. Winnicott Spaima de Prabusire

Documents

Transcript of D.W. Winnicott Spaima de Prabusire