DTIC

7
Dezinformarea oamenilor cu privire la dezvoltarea si securitatea tehnologiei Securitatea informatica , ca ramura a informaticii se ocupa cu protejarea dispozitivelor informative (smartphone, calculator, retele de calculatoare) impotriva evenualelor riscuri care pot aparea din cauza folosirii acestora, cat si cu inalturarea celor existente. Potrivit DIRECTIVEI COM (2013) ”securitate” inseamna ”capacitatea unei retele sau a unui sistem informatic de a rezista, la un nivel de incredere dat, undei actiuni accidentale sau rauvoitoare care compromite disponibilitatea, autenticitatea, integritatea, confidentialitatea datelor stocate sau transmise ori a serviciilor conexe oferite de reteaua sau de sistemul informatic respectiv sau accesibile prin intermediul acestora”. Printre masurile tehnice de securitate se pot enumera: Parole ( principalul mecanism de control al accesului la un sistem informatic) Sisteme anti-furt (care detecteaza comportamentele suspecte, cum ar fi un numar excesiv de log-uri nereusite) Sisteme de control biometric Carduri cu cip Sisteme de detectare a intruziunilor Programe anti-virus Firewall (program care aplica politicile de trefic setate de administrator intre o retea informatica si exterior) Sisteme criptografice Pentru a autentifica sursa si a verifica integritatea unui continut se folosesc semnaturi digitale care protejeaza producatorii si utilizatorii de programe informatice cand descarca cod pe internet sau retele mobile. Răspândirea largă a rețelelor informatice are implicații majore asupra vieții și activității umane și a schimbat semnificativ societatea actuală. Aplicațiile tehnologiei informațiilor și comunicațiilor sunt extrem de diverse, sistemele informatice devenind indispensabile în domenii esențiale ale vieții moderne: guvernare, financiar bancar, industrial, educație , militar, televiziune , medical etc. Sistemele informatice permit, de asemenea, reducerea timpului necesar și a numărulului de erori potențiale cauzate de procesări manual, o mai bună gestionare a stocurilor, posibilitatea de a colabora, cerceta și învăța la distanță etc.

description

dreptul tehnologiei infromatiei si comunicatiilor

Transcript of DTIC

Dezinformarea oamenilor cu privire la dezvoltarea si securitatea tehnologiei Securitatea informatica, ca ramura a informaticii se ocupa cu protejarea dispozitivelor informative (smartphone, calculator, retele de calculatoare) impotriva evenualelor riscuri care pot aparea din cauza folosirii acestora, cat si cu inalturarea celor existente. Potrivit DIRECTIVEI COM (2013) securitate inseamna capacitatea unei retele sau a unui sistem informatic de a rezista, la un nivel de incredere dat, undei actiuni accidentale sau rauvoitoare care compromite disponibilitatea, autenticitatea, integritatea, confidentialitatea datelor stocate sau transmise ori a serviciilor conexe oferite de reteaua sau de sistemul informatic respectiv sau accesibile prin intermediul acestora. Printre masurile tehnice de securitate se pot enumera: Parole ( principalul mecanism de control al accesului la un sistem informatic) Sisteme anti-furt (care detecteaza comportamentele suspecte, cum ar fi un numar excesiv de log-uri nereusite) Sisteme de control biometric Carduri cu cip Sisteme de detectare a intruziunilor Programe anti-virus Firewall (program care aplica politicile de trefic setate de administrator intre o retea informatica si exterior) Sisteme criptografice Pentru a autentifica sursa si a verifica integritatea unui continut se folosesc semnaturi digitale care protejeaza producatorii si utilizatorii de programe informatice cand descarca cod pe internet sau retele mobile. Rspndirea larg a reelelor informatice are implicaii majore asupra vieii i activitii umane i a schimbat semnificativ societatea actual. Aplicaiile tehnologiei informaiilor i comunicaiilor sunt extrem de diverse, sistemele informatice devenind indispensabile n domenii eseniale ale vieii moderne: guvernare, financiar bancar, industrial, educaie , militar, televiziune , medical etc. Sistemele informatice permit, de asemenea, reducerea timpului necesar i a numrulului de erori poteniale cauzate de procesri manual, o mai bun gestionare a stocurilor, posibilitatea de a colabora, cerceta i nva la distan etc. Tradiional un sistem informatic a fost definit prin dou perspective: una referitoare la funcia sa, iar a doua referitoare la structura sa. Dintr-o perspectiv structuralist, un sistem informatic const dintr-o colecie de oameni, procese date i tehnologii care formeaz o structur care servete anumite funcii sau obiective. Pe de alt parte drintr-o perspectiv funcional, un sistem informatic este un mediu implementat tehnologic cu scopul de a nregistra, stoca i transmite informaii. Prin executarea acestor funcii, un sistem informatic faciliteaz crearea i schimbul de nelesuri care servesc scopuri sociale, cum ar fi executarea unor aciuni, luarea unor decizii sau formularea sau justificarea unor idei. Asistm n ultimele decenii la o serie de fenomene i procese ce caracterizeaz evoluiasocietii umane n ansamblul ei i care indic faptul c ne aflm ntr-o perioad de mutaiiprofunde ce definesc tranziia de la societatea industrial la un nou tip de societate. Tehnologia informaiei sau Tehnologia informaiei i a comunicaiilor, abreviat (cel mai adesea IT) TI respectiv TIC, este tehnologia necesar pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea i transmiterea) informaiei, n particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice). Semn al vremurilor - al acestor vremuri n care internetul conduce, n mare msur, viaa omenirii - lumea hackerilor, la nceput clandestin, tinde tot mai mult s ias la lumin.Pentru inceput insa sa vedem ce este un hacker. Nite oameni care se pricep foarte bine la calculatoare. Nite infractori care ocolesc aplicaiile de securitate ale reelelor de computere i fur date. Nite hoi care fur bani pe internet. Sunt cteva dintre definiiile populare date hackerilor, definiii care reflect prerile lumii despre aceti ninja ai lumii internetului, capabili s ptrund n cele mai bine pzite reele i s ia de acolo ce vor ei date, bani sau s lase acolo ce vor ei, de pild programe rufctoare. Controversele legate de definiia termenului i ncercrile de clasificare oglindesc complexitatea problemei, dar i dorina de a pune ordine ntr-o lume tenebroas i secret, nelinititoare i necunoscut. In urma unui studiu efectuat am descoperit ca o mare parte dintre persoanele din ziua de astazi nu doar ca sunt dezinformate cu privire la toate aceste lucruri aratate mai sus, dar mai ales lipsa acestora de interes in legarura cu unele probleme cu care se pot intalnii in orice moment datorita lipsei de interes fata de securitatea informatica existenta si care se afla la indemana oricui, cum ar fi un program antivirul, network secutiry sau antispyware.

In urma studiului bazat pe cele 20 de chestionare am ajuns la concluzia ca majoritatea persoanelor cu varsta sub 18 ani (12-18) folosesc internetul in proportie de 100 %, dar sunt dezinformati sau dezinteresati total cu privire la politica de securitatea si de confidentialitate a site-urilor pe care isi creeaza conturi. 11 dintre cele 20 de persoane au cunostinte medii in domeniu tehnlogiei informatiei, cunostinte cu privire la atacurile care pot survenii din cauza neprotejarii calculatorului cand este conectat la internet. Dintre cei care studiaza material in scoli, 6 sunt de parere ca este plictisitoare si greu de inteles, in timp ce 15 cred ca e folositoare si ca ii ajuta. Inca un argument pentru sustinerea faptului ca persoanele sub 18 ani sunt dezinformate cu privire la problemele cu care se pot intalni din cauza lipsei de cunostinte si a interesului (din partea unora) este acela ca 16 dintre cei 20 acorda foarte putin timp sau chiar deloc informarii cu privire la dezvoltarea tehnologiei, in timp ce doar 4 acorda un timp satisfacator.

Din analiza chestionarelor completate de tinerii cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani reiese ca: Majoritatea (11 din 20) cunosc de existenta hackerilor si a inselaciunelor electronice si incearca sa se pazeasca schimbandusi parola o data la 3-6 luni . Dintre acestia doar 9 isi aloca timpul necesar pentru a citi politica de confidentialitate a conturilor pe care si le creeaza. 6 tineri din cei 20 nu sunt interesati de atacurile asupra retelelor de calculatoare. Deasemenea acestia nu sunt interesati nici de politica de confidentialitate a conturilor pe care le acceseaza iar parolele si le schimba cel mult o data pe an. 3 dintre cei intervievati nu cunosc despre existenta inselaciunilor electronice si apreciaza dupa cunostintele proprii daca situ-ul pe care navigheaza este sigur sau nu nefiind interesati de citirea politicii de securitate sau confidentialitate.

Din raspunsurilor intrebarilor cu privire la tehnologia informatiei din chestionarele persoanelor cu varsta cuprinsa intre 25-45 ani rezulta ca oamenii nu sunt informati sau nu sunt interesati sa afle ce se poate intampla cu conturile pe care la au pe internet. Putine persoane au informatii despre acest domeniu, iar majoritatea nu isi dau interesul de a afla despre acest domeniu. Din 20 de persoane doar 2 acorda timp pentru a se informa despre tehnologia informatiilor, majoritatea ori acorda putina atentie ori nu acorda deloc atentie acestei probleme. Majoritatea persoanelor folosesc internetul . 10 persoane din 20 isi schimba parola foarte rar, iar 7 din acestia 20 isi schimba parola o data pe an, restu la 3-6 luni. 13 persoane din 20 nu citesc politica de confidentialitate. Majoritatea persoanelor spun ca sunt de accord cu tehnologia informatiei in scoli chiar daca unii considera ca este plictisitoare, unii chiar sustin ca e dificila, dar majoriatea spun ca ajuta oamenii sa se dezvolte si ca se creeaza relatii chiar de prietenie , ca satisfac nevoia oamenilor, si ca ne ajuta sa ne ferim de diferite atacuri tehnologice.

Cu ajutorul chestionarelor,ne-am propus evidenierea nivelului de informare a populaiei judeului Suceava cu privire la domeniul informatic.Dintre persoanele chestionate la catogoria de vrst peste 45 de ani , majoritatatea au studii superioare, profesnd n domenii diverse. Dintre cele 20 de persoane chestionate, doar una singur nu folosete internetul. Dei doar 3 persoane dintre cele 20 nu au cont pe o reea de socializare, doar 3 dintre ele sunt familiarizate cu termenii: hackeri, neltorie electronic, atacuri asupra reelelor de calculatoare etc.Totodat, 4 dintre persoane i schimb parolele o dat la 3-6 luni, iar dintre ceilali, 9 le schimb o dat pe an , iar 7, mai rar. Majoritatea persoanelor apreciaz dup cunotinele proprii dac site-ul este sigur sau nu, mai exact 12 din 20. Pe 7 dintre cei chestionai nu i intereseaz s ia vreo msur n momentul n care i creaz un cont pe un site oarecare. Doar o singur persoan citete politicile de confidenialitate ale site-urilor. Totui, n urm completrii chestionarelor, unii dintre cei chestionai vor fi mai ateni la politica de confidenialitate a site-ului, alii vor fi mai ateni la gradul de securitate al conturilor proprii, iar puini dintre ei nu i vor mai scrie numele real sau numrul de telefon. Concluzie generala asupra studiului pe baza de chestionare. In urma chestionarelor completate am ajuns la concluzia ca 77 din cele 80 folosesc internetul, iar din cele 77 de persoane ___ il folosesc timp de 4-8 ore pe zi. 42 de sunt familiarizate cu termenii hacker, inselaciune electronica sau atacuri asupra retelelor de calculatoare, in timp ce restul, in numar de 38, nu cunosc deloc sau cunosc foarte putin. Majoritatea detin conturi pe retele de socializare sau alte site-uti, dar doar ___ isi schimba parolele la respectivele retele, site-uri o data la 3-6 luni. In ceea ce priveste timpul acordat informarii sau documentarii cu privire la problemele legate de tehnologia informatiei doar 29 acorda un timp suficient acestora, in timp ce 51 de persoane acorda un timp foarte putin sau deloc, singurele noutati care le afla fiind din reclame televizate sau ziare/reviste. O alta problema depistata in randul intervievatilor este politica de confidentialitate/securitate. Foarte putini ( nr ) citesc politica in intregime inainte de a-si crea un cont, in timp ce ___ apreciaza dupa cunostintele proprii sau nu ii intereseaza. In ciuda tuturor faptelor, la intrebarea: Care vor fi masurile pe care le veti lua in considerare pe viitor?, intervievatii au raspuns ca vor fi mai atenti pe viitor la politica de confidentialitate si securitate a site-urilor si nu isi vor mai scrie numarul de telefon.