Drept International drept Umanitar

download Drept International drept Umanitar

of 21

Transcript of Drept International drept Umanitar

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    1/21

    P:168-171

    SEMNE DISTINCTIVE

    Pentru a asigura protec ia drepturilor omului în caz de conflict armat, instrumenteleținterna ionale de drept umanitar prevăd proceduri specifice de identificare a persoanelor i bunurilorț ș

     prin intermediul unor semne i semnale distinctive. iscriminareaș categoriilor fundamentale depersoane i bunuriș  se face prin obliga ia pe care o au combatan ii de a purta un semn distinctiv fi!ț țcare se poate recunoa te de la distantă "art. # din $onven ia a %%%-a de la &eneva din 1'#'( ori suntș țanga)a i în ac iuni militare. *embrii for elor armate sau cei care le sunt asimila i "de e!., membriț ț ț țunită ilor de lucru, membrii ec+ipa)elor marinei comerciale sau avia iei civile( se disting în mod firescț ț

     prin uniformă pe care o poartă iar combatan ii care nu fac parte din for ele armate regulate auț țobliga ia, pe lngă purtarea armelor la vedere, de a avea un semn distinctiv fi! ce se poate recunoa teț șu or de la distantă. Prin intermediul uniformei militare sau a semnului distinctiv fi!, combatan ii seș țdiferen iază de popula ia civilă care nu trebuie să fie atacată. a fel, unele din obiectivele militareț țtrebuie să poarte semne de identitate pentru a fi diferen iate de bunurile civile care nu trebuie atacateț

    în timp de război. stfel, navele i aeronavele de război trebuie să poarte semnele e!terioareșdistinctive ale bastimentelor de război ale na ionalită ii lor "art. / din $onven ia a %%%-a de la 0aga dinț ț ț1'7( ceea ce se realizează în practică prin intermediul pavilionului sau altor simboluri na ionale aleț

     beligeran ilor. rt. 2' din Protocolul adi ional i din 1'77 prote)ează semnele distinctive deț țna ionalitate ale beligeran ilor prin faptul că interzice utilizarea drapelelor sau pavilioanelor,ț țsimbolurilor, insignelor sau uniformelor adversarului i neutrilor pe timpul atacurilor sau pentru așdisimula, a favoriza sau a împiedică opera iunile militare. e asemenea, este considerată perfidie, decițo infrac iune gravă la $onven ii, simularea posedării unui statut prote)at utiliznd semne, embleme sauț țuniforme ale statelor neutre, nebeligerante sau ale 345 i altor coali ie i alian e interna ionale.ș ț ș ț ț

    incolo de aceasta discriminare între categoriile fundamentale de persoane i bunuri, dreptulșinterna ional umanitar stabile te amănun it modalită i de distingere aț ș ț ț persoanelor i bunurilor aflateșsub protec ie specialăț  prin intermediul semnelor i semnalelor distinctive. stfel de semne suntșurmătoarele:

    - semnul distinctiv al serviciului sanitar i religios, militar i civil care constă într-o cruce ro ieș ș ș"sau ec+ivalentul sau, semiluna ro ie( pe un fond albș

    - identificarea organismelor de protec ie civilă se realizează printr-un semn distinctiv carețconstă într-un triung+i ec+ilateral albastru pe un fond postocaliu

    - bunurile culturale i lăca ele de cult sub protec ie generală sunt identificate printr-un semn ceș ș țconstă dintr-un scut împăr it în patru păr i în culorile alb albastruț ț

    - bunurile culturale sub protec ie specială se identifică prin acela i semn men ionat mai înainteț ș țrepetat însă de trei ori, în forma ie triung+iulară, două semne sus i unul )osț ș

    - marcarea, lucrărilor i instala iilor con innd forte periculoase se face cu un semn distinctivș ț țconstnd dintr-un grup de trei cercuri portocalii dispune pe orizontală

    - zonele sanitare i de securitate vor fi marcate prin benzi oblice ro ii pe fond alb puse laș șmarginea zonei i pe clădiriș

    - inten ia de a negocia sau de a se predă este marcată prin utilizarea drapelului alb "steagul deț parlamentar sau de predare(.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    2/21

    emnele distinctive dispuse de conven iile interna ionale sunt utilizate sub responsabilitateaț ț par ilor beligerante, în sensul că sub protec ia lor trebuie să se desfă oare într-adevăr activită ileț ț ș ț prote)ate i nu activită ile militare. olosirea lor în scopuri militare pentru a ob ine un avanta) asupraș ț ținamicului e considerată perfidie i se pedepse te penal conform art. 27 al Protocolului % din 1'77ș ș

     perfidia înseamnă în acest caz simularea posedării unui statut prote)at utiliznd semne, semnale iș

    embleme prin care se face apel, cu inten ia de în elare, la bună credin ă a unui adversar pentru a-l faceț ș țsă creadă că are dreptul să primească sau obliga ia să acorde protec ia prevăzută în regulile dreptuluiț ținterna ional umanitar al conflictelor armate. emnele distinctive trebuie să fie suficient de mari pentruța fi observate de la distantă, c+iar i în condi ii de vizibilitate redusă de aceea, noaptea ele trebuie săș țfie iluminate. ub controlul autorită ii militare ele vor figura pe întregul personal i bunuri aflate subț ș

     protec ia specială, pe drapele, brasarde i pe întregul material, clădiri i mi)loace de transport aleț ș șorganismelor prote)ate. 9le trebuie să fie vizibile în toate direc iile, inclusiv de la înăl ime pentru a seț țevita atacarea aeriană a persoanelor i bunurilor prote)ate.ș

    n afară însemnelor distinctive, păr ile beligerante pot autoriza folosirea de semnalețdistinctive, în special pentru nave i aeronave. 4ecesitatea acestora decurge din modul în careșac ionează navele i aeronavele, din distantele i vitezele mari pe care acestea le pot parcurge semneleț ș șdistinctive pot fi luminoase, radio sau prin mi)loace electronice i permit stabilirea de contacte întreșaeronavele i navele prote)ate ale unei păr i cu comandamentele militare inamice pe baza unorș țacorduri speciale înc+eiate ad-+oc. ;egulile identificării persoanelor i bunurilor sub protec ie specialăș țsunt cuprinse în ne!a Protocolului adi ional % din 1'77 intitulată ;egulament referitor la identificare,țca i în ;ezolu iile nr. 17, 18, 1' ale $onferin ei diplomatice de la &eneva, asupra reafirmării iș ț ț șdezvoltării dreptului interna ional umanitar aplicabil în conflictele armateț 1. ceste documente obligă

     pe beligeran i la elaborarea de căr i de identitate pentru personalul sanitar, personalul protec iei civileț ț ți ziari ti în misiune periculoasă rezolu iile amintite mai sus propun perfec ionarea sistemului deș ș ț ț

    identificare a navelor i aeronavelor prin stabilirea de proceduri interna ionale unice cu 3rganiza iaș ț ț

    via iei $ivile %nterna ionale, cu 3rganiza ia %nterguvernamentală $onsultativă a 4aviga iei *aritimeț ț ț ți cu 5niunea %nterna ională de

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    3/21

    autorizate i recunoscute de către beligeran i. $ea mai largă recunoa tere a protec iei de care se bucurăș ț ș țsemnele distinctive se referă la $rucea i emiluna ;o ie pentru care $%$; a elaborat o serie deș șinstrumente proprii pentru sporirea eficacită ii protec iei acordateț ț /, atrăgnd aten ia că proliferarea, lațcererea unor state a semnului protector a misiunilor medicale ar conduce la diminuarea eficienteiacestuia deoarece combatan ii de pe cmpul de luptă trebuie să cunoască si să respecte un număr catț

    mai mic de semne protectoare2. cesta este motivul pentru care, de e!emplu, %ranul a renun at lațsemnul sau protector "recunoscut interna ional o perioada de timp( i anume oarele i eul ;o u înț ș ș șvederea asigurării unicită ii semnului protector al misiunii umanitare, s-a avansat i propunereaț șînlocuirii emblemei $rucii "emilunii( ;o ii cu un semn neutru, fără nici o conota ie na ională,ș ț țreligioasă sau culturală, i anume rombul "diamantul( ro u pe fond albș ș #. e asemenea, $%$; arecomandat statelor să ia măsuri de protec ie a însemnului $rucii i emilunii ;o ii, a a cum a fost, deț ș ș șe!emplu, legea ;omnă din 1'2# în acest domeniu care stabilea în mod precis persoanele care potîntrebuin ă emblema $rucii ;o ii în timp de pace i de război precum i drepturile pe care le conferă iț ș ș ș șîndatoririle la care obligă că i sanc iunile la care se e!pun cei care comit infrac iuni la lege astfel, înș ț țtimp de război doar comandan ii la nivele ierar+ice superioare puteau autoriza temporar utilizareaț

    semnului distinctiv respectiv, iar sanc iunile erau suficient de aspre "amenda, înc+isoare, confiscare,țdistrugerea materialelor infrac iunii, radierea firmelor vinovate( că să descura)eze o folosire abuzivăț =.stăzi, sediul materiei se află în legea nr. 12'>1''= privind ocietatea 4a ională de $ruce ;o ie dinț ș;omnia care în art. 6 prevede că emblema $rucii ;o ii că semn protector se folose te în timp deș șconflict armat, de serviciile sanitare ale armatei, de ocietatea 4a ională de $ruce ;o ie pentruț ș

     personalul i materialele proprii supuse regulamentelor militare, de spitalele civile recunoscute iș șautorizate de stat i alte societă i de a)utor voluntar autorizate i supuse regulamentelor militareș ț ș 6e!istă, de asemenea cteva dispozi ii penale în $odul Penal actual referitoare la: falsul prin folosireațfără drept a emblemei sau a unei imita ii a acesteia "art. /'#( folosirea fără drept a emblemei în timpulțopera iunilor militare "art. 2=1( supunerea la tratamente neomenoase a răni ilor ori bolnavilor, aț ț

    membrilor personalului civil sanitar sau al $rucii ;o ii "art. 2=8( i distrugerea mi)loacelor deș ștransport i a materialelor sanitare ale $rucii ;o ii "art.2='(. cu toate măsurile luate, mi carea deș ș ș$ruce ;o ie se vede confruntată cu numeroase probleme privind utilizare emblemei sale în situa iiș țneprevăzute de dreptul umanitar "noile războaie interetnice i conflictele destructurate(, privindșunitatea i pluralitatea emblemei protectoare în condi iile renun ării la semnul distinctiv actual iș ț ț șadoptării unuia nou, privind noile te+nologii de folosire a emblemei ca mecanism de protec ieț 7.3ricare ar fi solu iile ce vor fi adoptate, rămne clar faptul că a preveni confuziile ce pot aveațconsecin e incalculabile în momentele cruciale ale confruntărilor armate, trebuie luate încă din timp deț

    & Reglement sur l'sage de l'embleme de la croix rouge ou du croissant rouge par les societés nationales '1991(, in R)*R nr. 79#+199&.

    n aceea!i revista, articolul Unité et pluratité des emblemes de CornelioSommaraga, presedintele *)*R, p. -7/&.

    - Comunicare specială a CICR, in RRDU nr. 17+1991, p.#.

    / Convenția de la Geneva și Legea din 11 mai 1!", 0*RR, tipo"raa ).*.2ăcărescu, 3ucure!ti, 19-&, p. 1.

    # 4onitorul 5cial, nr. 6 din 199/.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    4/21

     pace toate măsurile legislative i organizatorice necesare pentru a garanta protec ia specială pe care oș țasigură semnele i semnalele distinctive.ș

    i pentru protec ia victimelor războiului se utilizează semne distinctive. stfel, răni ii, bolnavii iȘ ț ț șnaufragia ii se află sub protec ia însemnului $rucii i emilunii ;o ii, iar pentru lagărele de prizonieriț ț ș ș

    de război că i pentru cele de interna i civili se utilizează ca însemn specific de semnalizare litereleș ț?P.&.?, ?P.@.? "art. /2 din $onven ia a %%%-a din 1'#'( sau ?%.$.? "art. 82 din $onven ia a %A-a dinț ț1'#'( a ezate astfel înct să fie văzute în mod distinct de la înăl ime att ziua cat i noaptea puterileș ț șinteresate ar putea conveni i alte mi)loace de semnalizare pentru lagărele de prizonieri de război saușde interna i dar nici un alt amplasament nu trebuie semnalizat în maniera respectivă. e asemenea,țPuterea de inătoare va comunica adversarilor prin intermediul Puterilor protectoare orice indica ii utileț țasupra situa iei geografice a lagărelor de prizonieri sau locurilor de internare a civililor, inclusiv ațrefugia ilor. n acest fel, eficacitatea principiilor i normelor dreptului interna ional umanitar esteț ș țasigurată, evident cu condi ia respectării de către beligeran i a semnifica iei semnelor i semnalelorț ț ț șdistinctive de protec ie umanitară a celor care pot deveni sau sunt victime alte conflictelor armateținterna ionale i fără caracter interna ional.ț ș ț

    7 Constantin Poenaru, #mblema Crucii Roșii, in RR nr. & din 199, p. &8vezi, de acela!i autor $rotection %uridi&ue de l'embleme et du nom de Croix

    Rouge, în $roblemes umanitaires ( la )n du siecle et du millenaire, :R,3ucure!ti, 1998, p. 191&16.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    5/21

    P: 18'-1'1

    ROLL !TERILOR !ROTECTO"RE

    Statele neutre

    tatele neutre pot contribui la limitarea conflictului armat i la aplicarea dreptului interna ionalș țumanitar în următoarele ipostaze8: rămnnd în afară conflictului prin ac iuni directe în cadrulțconflictului "ca putere protectoare, cu a)utoare i mi)loace sanitare( sau oferindu- i spri)inul la ac iuneaș ș țorganiza iilor umanitare în favoarea popula iei sau bunurilor civile admi nd beligeran ii în spa iulț ț ț ț țneutru pentru ac iuni fără scopuri militare, de e!emplu, pentru repararea navelor de război, transportulțde răni i, internarea combatan ilor beligeran ilor în teritoriul neutru etc. prin ac iuni directe deț ț ț țrestabilire a păcii sau de limitare i localizare a conflictelor armate sau spri)inind astfel de ac iuniș țcoopernd cu păr ile beligerante în reprimarea infrac iunilor grave la dreptul războiului.ț ț

    Pozi ia, ac iunea i comportamentul statului neutru i for elor sale armate fata de beligeran i i for eleț ț ș ș ț ț ș țlor armate sunt reglementate de dreptul neutralită ii i politică de neutralitate internă i interna ională.ț ș ș ț3 politică de securitate na ională bazată pe o concep ie strategică a neutralită ii că i dreptulț ț ț șinterna ional al neutralită ii permit statelor neutre să contribuie la restabilirea păcii sau la limitareaț țunui conflict armat prin ac iuni directe sau indirecte. 5n stat neutru poate ac iona direct în cazul unuiț țconflict armat interna ional fie între păr ile beligerante prin mi)loace diplomatice ca medierea sauț ț

     bunele oficii fie determinnd statele ter e să se ab ină de la implicarea în cadrul conflictului. c iunileț ț țindirecte ale statului neutru se pot desfă ură prin mi)loace diplomatice în cadrul organiza iilorș ținterna ionale sau prin punerea la dispozi ie de for e i mi)loace militare care să separe for ele armateț ț ț ș ț

     beligerante prin intermediul observatorilor militari pentru supraveg+erea unei linii de demarca ie deț

    armisti iu ori al for elor de supraveg+ere a încetării focului i ostilită ilor.ț ț ș ț

    Intermediarii dintre beligeran i sunt fie statele neutre, fie organisme interna ionale impar ialeț ț țdesemnate de beligeran i pentru a mi)loci contactele dintre ace tia. %ntermedierea raporturilor dintreț ș

     beligeran i este necesară deoarece conflictul armat antrenează, în general, ruperea rela iilor e!istente înț țtimp de pace: înc+iderea frontierelor, ruperea rela iilor diplomatice i consulare, întreruperea traficuluiț și telecomunica iilor încetarea sc+imburilor economice, culturale s.a. dar realitatea demonstrează căș ț

    trebuie păstrate anumite contacte între beligeran i, mai ales în ceea ce prive te limitarea sauț ș

    8 *onvenția a 2a de la ;a"a din 1967, art. 111/ *onvenția a

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    6/21

    solu ionarea conflictului, protec ia persoanelor i bunurilor. e aceea, dreptul interna ional umanitar aț ț ș ținstituit ac iunea Puterilor protectoare spre a facilita unele contacte intermediate între păr ile ostile.ț țără a avea o baza strict legală, sistemul Puterilor protectoare a început să func ioneze în cadrul stăriițde beligeran ă cu ocazia războiului franco-prusac din 187 i s-a dezvoltat pe timpul primului războiț șmondial cnd mai multe state au luat ini iativă de a vizita lagărele de prizonieri de război. $u toateț

    dificultă ile i reticen ele manifestate de statele beligerante fa ă de această nouă institu ie de dreptț ș ț ț țumanitar care imită ac iunea $%$;, practica din cursul primului război mondial a putut fi consacrată înțart. 6 din $onven ia din 1'/' referitoare la tratamentul prizonierilor de război.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    7/21

    3bservăm că atribu iile Puterilor protectoare sunt multiple i variate, inclusiv posibilitatea de aț școntrola tratamentul aplicat răni ilor, bolnavilor, naufragia ilor, prizonierilor de război i interna ilorț ț ș țcivili ele au dreptul de a lua orice ini iativă, de a face interven ii cu scopul de a verifică aplicareaț ț$onven iilor i Protocolului. stfel, în special în ceea ce-i prive te pe prizonieri i interna ii civili,ț ș ș ș țPuterea protectoare poate alege liber locurile de vizitare, poate discuta fără martori cu ace tia i doarș ș

    cazurile de necesitate militară imperioasă invocată cu bună credin ă, temporar i e!cep ional, potț ș țlimita aceste drepturi.

    rt. /1 din $onven ia de la 0aga din 1'=# a creat, de asemenea, în ;egulamentul său dețe!ecutare "art. /-1( un sistem de control care se aseamănă cu cel al Puterilor protectoare: este vorbade desemnarea unor delega i însărcina i cu constatarea violărilor conven iei. Pe de altă parte, fiecareț ț ț

     parte la conflict se pune de acord cu Puterea protectoare a adversarului pentru desemnarea unuicomisar general căruia delega ii respectivi îi prezintă rapoarte att delega ii cat i comisarul generalț ț șsunt abilita i să ceară încetarea violărilor conven iei par ii pe lngă care î i e!ercită misiunea. ăț ț ț șnotăm ca o concluzie că, de i conven ionalizat, sistemul puterilor protectoare n-a func ionat dect înș ț țcteva cazuri cum ar fi conflictele din uez "1'=6(, &oa "1'61(, cele indo-paBistaneze "1'71-1'7/( ișcel din *alvine "1'8/(. n realitate, o mare parte a sarcinilor atribuite Puterilor protectoare pentruaplicarea dreptului interna ional umanitar au fost asumate i îndeplinite de către $%$;.ț ș

    P:1'#-1'8

    CONTROLL "!LIC#RII DRE!TLI M"NIT"R 

    "nc$eta bilateralăplicarea dreptului interna ional umanitar este o problemă att de respectare a dispozi iilorț ț

    acestora de către state i agen ii lor dar i de atitudine fa ă de eventualele violări ale legilor iș ț ș ț șobiceiurilor războiului. tatul lezat de o violare a dreptului interna ional umanitar are la dispozi ie unaț țdin următoarele măsuri:

    a( ducerea faptelor incriminate la cuno tin a statului responsabil fie pe cale diplomaticăș ț"prin puterea protectoare(, fie direct în zona ac iunilor militare "mai ales prin parlamentari(ț

     b( %ni ierea unei anc+ete bilaterale de stabilire a faptelor care constituie încălcări gravețale conven iilor interna ionaleț ț

    c( $ererea adresată statului responsabil pentru pedepsirea vinova ilor i, eventual,ț șacordarea de despăgubiri:

    d( Propunerea de constituire a unei comisii interna ionale de anc+etare a faptelorț

    e( $ererea către organismele interna ionale sau statele neutre de a interveni pe lngățstatul culpabil, în sensul de a-l determina să pună capăt violărilor sau să împiedice repetarea lor

    f( Cudecarea vinova ilor de săvr irea de crime de război care ar cădea în puterea saț ș

    g( ducerea faptelor la cuno tin a opiniei publice interna ionaleș ț ț

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    8/21

    +(

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    9/21

    conform modalită ilor fixate de păr ile de păr ile interesate, având ca obiect orice violare pretinsă aț ț ț 

    Conven iei. Dacă nu se realizează un acord asupra procedurii de urmat. O dată violarea constatată,ț 

     păr ile la conflict îi vor pune capăt i o vor reprima cât mai rapid posibil ț ș . e poate observă din acestte!t că anc+eta bilaterală se referă la orice violări ale dreptului umanitar, că procedura poate fideclan ată unilateral de una dintre păr i iar cealaltă este obligată să- i dea concursul, că este necesarăș ț ș

    stabilirea unei proceduri de anc+etă la care poate concura un arbitru impar ial i că, în final,ț școncluziile comisiei de anc+etă se referă la constatarea faptelor invocate i implicit calificarea lorș

     )uridică ce trebuie să conducă la stoparea i sanc ionarea infrac iunii aceste caracteristici ale anc+eteiș ț țo încadrează în categoria contactelor non-ostile dintre adversari. nc+eta bilaterală este men ionată iț șîn art. ', par. /, lit. e din Protocolul adi ional % din 1'77, deci aceasta procedură poate fi utilizată i înț șcazul pretinselor violări ale Protocolului dacă nu s-a instituit o $omisie %nterna ională de tabilire ațaptelor. e i ar putea fi un instrument eficient de control al aplicării dreptului umanitar, în interesulșambilor adversari, nu se cunosc cazuri concrete de utilizare a anc+etei bilaterale. ncercnd să e!pliceaceasta atitudine a statelor, literatura de specialitate invocă faptul că în c+iar dreptul interna ionalțgeneral anc+eta bilaterală este aproape o curiozitate )uridică, în 1'76 fiind inventariate doar zece

    cazuri concrete insuccesul anc+etei bilaterale are acelea i cauze că insuccesul reprimării penaleșinterna ionale căci într-o societate interna ională eterogenă i constituită într-o )u!tapunere deț ț șsuveranită i, ele sunt la fel de disfunc ionale i inspiră eventualilor utilizatori aceea i încredereț ț ș ș 12.

    Comisia interna ională de anc$etăț

    eficien ele anc+etei bilaterale au determinat statele participante la $onferin ă de reafirmare iț ț șdezvoltare a dreptului interna ional umanitar să propună că în cazul în care Puterile protectoareț"substitu ii lor( nu-si pot îndeplini sarcinile de a controla aplicarea conven iilor umanitare să realizezeț țacest control din oficiu un organ stabilit de 345 propunerea a fost respinsă pe motivul că 345 arecaracter politic i nu poate ac iona impar ial în domeniul umanitar, fapt ce a determinat avansarea ideiiș ț ținstituirii unei $omisii %nterna ionale de tabilire a aptelor "$%( care i-a găsit consacrarea în art.ț ș' al Protocolului adi ional % din 1'77.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    10/21

    op ionale care constă într-o depunere facultativă a unei declara ii unilaterale de acceptare aț țcompetentei $%. e fapt, ea va fi constituită abia după ce vor fi făcute cel pu in / de astfel dețdeclara ii cu ocazia semnării, ratificării sau aderării la Protocol ori ulterior acestui moment, prin carețstatele respective recunosc de drept i fără acord special fa ă de orice alte state care acceptă acelea iș ț șobliga ii, competen a $% pentru a anc+eta asupra afirma iilor de violare a dreptului umanitar. tateleț ț țau făcut această op iune facultativă destul de greu: numărul de / de declara ii a fost întrunit abia înț țnoiembrie 1'', în prezent peste = de state "între care i ;omnia( fiind de acord cu aceasta anc+etașinstitu ională. iind un mecanism abilitat să promoveze prin anc+eta i bune oficii respectareaț șdreptului interna ional umanitar, eficacitatea $% este cu att mai mare cu cat vor fi mai numeroasețstatele care vor face declara ia respectivă ceea ce ar constitui e!presia anga)amentului statelor de ațface să fie respectate conven iile de la &eneva împreună cu Protocolul i de a ameliora astfelț șsuferin ele victimelor conflictelor armate. eci, competentă $% are deplină eficacitate doar întrețstatele care au remis depozitarului declara iile de acceptare care au fost comunicate statelorțcontractante în alte situa ii, comisia nu va desc+ide o anc+eta la cererea unui beligerant dect cuțconsim ămntul celorlalte păr i interesate i, evident, doar dacă este vorba de o violare gravă aț ț șdreptului umanitar. $ompetentă $% se referă concret la două atribu ii:ț

    1.nc+etarea oricărui fapt pretins a fi o încălcare gravă a $onven iilor i Protocoluluiț ș

    /. acilitarea, oferind bunele sale oficii, a restabilirii unei atitudini de respectare adispozi iilor $onven iilor i Protocolului.ț ț șn ceea ce prive te cea de-a doua atribu ie, $omisia poate coopera cu organismele însărcinate săș țveg+eze la respectarea dreptului interna ional umanitar iar în spiritul art. 8' din Protocol, ea poatețaprecia în mod deosebit dacă 4a iunile 5nite, la momentul oportun, vor avea bunăvoin a săț țreamintească păr ilor la conflict disponibilitatea $%.ț

    3rganizarea $% se bazează pe alegerea celor 1= membri ai săi de înaltă moralitate i de oșimpar ialitate recunoscută prin scrutin secret de pe o listă de persoane întocmită de statele contractantețcare au propus fiecare un nume la reuniune a reprezentan ilor statelor respective această reuniune s-aținut prima dată la 1/-12 martie 1''/ cnd $omisia a devenit opera ională la Derna "9lve ia( urmndț ț ț

    ca ulterior, la intervale de cinci ani, depozitarul să convoace reuniuni pentru modificarea componenteiini ialeț 16. ediul comisiei a fost stabilit la Derna iar guvernul elve ian, că depozitar al $onven iilor iț ț ș

    Protocolului i-a asumat secretariatul $omisiei. $omisia i-a stabilit în 8 iulie 1''/ regulamentulș șinterior inclusiv regulile referitoare la pre edin ia $omisiei i $amerei componen a comisiei reflectă oș ț ș țreprezentare geografică ec+itabilă i include între membrii săi e!per i cu orizonturi profesionaleș țdiverse precum dreptul interna ional, medicina, tiin a militarăț ș ț 17. *embrii comisiei activează cu titlu

     personal i- i vor e!ercita mandatul pnă la alegerea noilor membri la reuniunea următoare înș șe!ercitarea func iilor lor, ei nu vor accepta nici o instruc iune de la vreo autoritate sau persoană oricineț țar fi acestea i vor face următoarea declara ie solemnă înainte de a intra în func ieș ț ț voi exercita func iaț de membru al comisiei cu impar ialitate, con tient i în conformitate cu dispozi iile Protocolului i aleț ș ș ț ș

    acestui reulament, inclusiv cele privind secretul . n partea referitoare la organizare, ;egulamentul$% se ocupă i de: disponibilitatea i incompatibilitatea membrilor demisia acestora ocupareaș șlocurilor vacante alegerea, precăderea, func iile i înlocuirea pre edintelui i vicepre edintelui.ț ș ș ș șunc ionarea $% se referă la limbile de lucru "engleză i franceză(, desfă urarea reuniunilor, ordineaț ș ș

    de zi a acestora, documentarea, Euorum "opt membri(, reuniunile cu u ile înc+ise, audiereaș persoanelor. Partea a %%%-a a ;egulamentului se ocupă de mecanismul anc+etei propriu-zise arătndu-ne în detaliu modalită ile de introducere a cererii de anc+eta, e!aminarea acesteia, constituirea camereițde anc+eta "cinci membri ai comisiei i doi membri numi i de păr ile la conflict(, procedura de anc+etăș ț țcare se bazează pe participarea par ilor la edin ă i prezentarea de probe inclusiv anc+eta la fa aț ș ț ș țlocului anc+eta se finalizează cu elaborarea unui raport care este confiden ial i transmis doar par ilorț ș ținteresate, con innd i recomandările pe care comisia le crede potrivite. $omisia poate comunicaț ș

     public totu i concluziile sale dacă toate păr ile la conflict i-au cerut aceasta. acă $amera nu este înș țmăsură să adune probe care să fie suficiente pentru fundamentarea unor concluzii obiective iș

    1# 2ezi 4emorandumul de constituire a *)0? in RR nr. din 199-, p. 8.

    17 2ezi 4emorandumul interior al *)0? in RR nr. din 199-, p. 8-6.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    11/21

    impar iale, $amera va face cunoscute motivele acestei incapacită i. n sfr it, Partea a %A-a aț ț ș;egulamentului se referă la metode de lucru ale $% "conducerea dezbaterilor, votare, comunicări ișrapoarte( iar Partea a A-a se referă la amendamente i suspendare. ă notăm faptul că toate c+eltuielileșadministrative ale $% vor fi acoperite prin contribu ii ale tatelor contractante la art. ' ca i prinț școntribu ii voluntare, beligeran ii care cer o anc+etă vor avansa fondurile necesare acopeririiț țc+eltuielilor i vor fi despăgubite de partea împotriva căreia sunt îndreptate aceste anc+ete pnă lașnivelul de = F din c+eltuieli. acă e!istă cereri de la ambele păr i, fiecare parte va avansa = F dințc+eltuielile necesare.

    $oncluzia care se pune, este că aceasta nouă procedură de control al aplicării dreptuluiinterna ional umanitar reprezintă un progres fa ă de alte sisteme de control, evident, cu condi ia că eaț ț țsă func ioneze trecnd prin proba practicii pnă în momentul în care vom putea dispune de oț

     !urispruden ăț   în acest domeniu putem afirma că mecanismul de control instituit prin intermediul $%ar putea să-i descura)eze pe beligeran i de la violarea dreptului interna ional umanitar.ț ț

    5ltimii ani au eviden iat noi tendin e în controlul aplicării dreptului interna ional umanitar, înț ț țspecial prin intermediul mecanismelor 4a iunilor 5nite pentru drepturile omuluiț 18. a 345 s-aconcretizat o adevărată practică a raporturilor numi i de $omisia pentru drepturile omului pentru aținvestiga situa ia drepturilor omului în anumite ări precum i a raporturilor se grupurilor de lucruț ț ș

    specializate cărora $omisia le-a încredin at monitorizarea tipurilor specifice de violări grave alețdrepturilor omului acolo unde se produc în particular, raportorul special asupra e!ecu iilorțe!tra)udiciare, sumare i arbitrare precum i reprezentantul ecretarului general asupra persoanelorș șdeplasate intern sunt abilita i, în virtutea mandatelor lor, să e!amineze abuzurile ivite în timpulțconflictelor armate. ;apoartele prezentate $omisiei pentru drepturile omului, dunării &enerale,$onsiliului de ecuritate con in nenumărate informa ii despre violarea dreptului interna ional umanitar ț ț țîn diferite ări 54%$9 i %$45; au făcut uz de influen a lor pentru a convinge beligeran ii săț ș ț țrespecte dreptul umanitar. ar, att timp ct organele politice ale 4a iunilor 5nite nu depă esc bazaț ș

     platonică a condamnării violatorilor i nu trec la o ac iune +otărtă de controlare a aplicării dreptuluiș ținterna ional umanitar, statele vor continua să favorizeze i să patroneze crimele de război. Pe de altăț ș

     parte, trebuie să admitem că ac iunea 345 nu poate fi neutră i impar ială ca a $%$; care areț ș țresponsabilitatea asigurării integrită ii dreptului umanitar dar î i poate asuma responsabilitateaț ș

     promovării aplicării i dezvoltării dreptului interna ional umanitar făcnd publice rapoartele asupraș țviolărilor acestuia i contribuind la formarea culturii dreptului umanitar.ș

    18 Daniel O'Donell, -endințe in aplicarea dreptului internațional umanitar prin

    mecanismele .ațiunilor Unite pentru drepturile omului, in RR nr. &&-+1998,p. /.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    12/21

    P: /8-/1

    Cau%ele &iolărilor dreptului interna ional umanitarț

    3ricine studiază în mod aprofundat dreptul interna ional umanitar poate să constate cuțu urin ă logica aproapeș ț  perfectă a institu iilor sale )uridice bazate pe ec+ilibrul dintre necesită ileț țmilitare i principiile umanitare.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    13/21

    formelor sale legale, ele rămn pnă la urma ni te fapte murdare, de o murdărie absolută pentru speciașumană.

    m putea spune că orice cauza a violării dreptului interna ional umanitar se identifică pnă la urma cuțcauzele războiului/. eci, diferen ele care e!istă între diferitele state ale lumii de natura politică,ț

    economică, militară, de cultura i civiliza ie fac ca toate contradic iile de interese care apar să fieș ț țrezolvate în ultimă instan ă pe calea războiului, în lipsa unei autorită i politice superioare statelorț țna ionale acelea i motive stau i la baza încălcării dreptului umanitar, att la nivel macrosocial ct iț ș ș șal indivizilor. Pe de altă parte, ine de natura pro+ibită sau imperativă a normelor )uridice ca ea să nuțfie numai respectată ci i încălcată căci atunci cnd o normă )uridică nu mai este încălcată de nimeni,șea încetează de a mai fi )uridică, transformndu-se într-o simplă regula morală. Pentru comunită ilețstatale, omorul sau furtul reprezintă fapte ilicite care au fost incriminate de mii de ani fără că ele sădispară i fără că cineva să pună sub semnul întrebării eficacitatea sistemului )uridic. 9!istă însăștendin a acuzării dreptului umanitar de totală ineficacitate uitndu-se că sistemul reprimării crimelorțde război a luat na tere abia odată cu ini ierea procesului de organizare a societă ii interna ionale laș ț ț țsfr itul primului război mondial i de interzicere a utilizării for ei în rela iile interna ionale. 4uș ș ț ț țtrebuie însă uitat că amploarea violării legilor i obiceiurilor războiului nu depinde numai de eficien aș țorganiza iilor interna ionale ci în primul rnd de statele i de autorită ile lor politice i militare: într-unț ț ș ț șfel este tratat un caz izolat de încălcare a regulilor războiului i astfel se pune problema cnd ne aflămșîn prezentă unei adevărate politici statale sau militare de negare a conven iilor interna ionale ceea ceț țînseamnă sfidarea întregii comunită i interna ionale.ț ț

    acă avem în vedere realită ile conflictelor armate desfă urate sau în curs de derulare dar iț ș ș prevederile instrumentelor )uridice interna ionale ca i elaborările doctrinei de drept interna ionalț ș țumanitar nu putem să nu fim de acord cu sistematizarea enumerativă, dar nu e!+austivă, realizată deun autor romn/1 care indică următoarele cauze ale violării legilor i obiceiurilor războiului:ș

    recunoa terea reglementărilor umanitare de către combatan i dar i de către beneficiarii protec ieiș ț ș țimperfec iunile reglementarilor din dreptul interna ional i din dreptul intern imperfec iunileț ț ș țmecanismelor )urisdic ionale lipsa consilierilor )uridici specializa i pe probleme de drept interna ionalț ț țumanitar sistemele informa ionale imperfecte reciprocitatea violărilor interesul par ilor pentruț ț

     propria imagine "cosmetizarea acesteia prin ascunderea crimelor( riscul  de a avanta)a inamicul prinrespectarea dreptului interna ional umanitar tradi iile culturale patimile politice, religioase, etnice sauț țde alta natură sărăcia, care nu permite folosirea unor arme conform cu principiile umanitareanalfabetismul economii în costurile conflictului participan ilor la conflict deficien e înț țmanagementul ac iunilor de luptă, mai ales cele privitoare la procesul decizional i la e!ercitareaț șfunc iilor de antrenare, coordonare i control e!isten a unor sisteme educative imperfecte atitudinileț ș ț

     provinciale, potrivit cărora promovarea în mediul militar a unor structuri i forme de pregătire înșdomeniul dreptului interna ional umanitar ar putea afecta securitatea sistemelor militare respingerea aț priori a normelor umanitare prete!tndu-se că acestea pot duce la slăbirea capacită ii combative ațluptătorilor lipsa unor criterii de selec ie a comandan ilor militari pentru a evita numirea în func ie aț ț ț

    &6 ntro lucrare consacrată ori"inii "enocidului se constată că motivele carel"enerează sunt acelea!i care pot provoca declan!area unui război vezi Staub E.,-e roots o #vil2 -e origins o Genocide and oter Group 3iolence, *ambrid"e,niv. >ress, 1989, p. &-9.

    &1 Stelian Scăuna, *curta privire asupra cau0elor care determina violări aledreptului internațional umanitar , in RR nr. 1#+1997, p. 9.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    14/21

    celor cu deficien e caracteriale "predispozi ie spre violentă, afectivitate scăzută etc.( acceptareaț țmercenariatului s.a.

    %ar un specialist belgian//, făcnd o analiza amplă asupra cauzelor încălcărilor dreptului interna ionalțumanitar, a stabilit între acestea: caracterul conflictului i conte!tul permisiv la violări al luptei armateș

    cultura supunerii fa ă de propria na iune i a dispre ului i urii fa ă de străini forma ia specificăț ț ș ț ș ț ț profesională a militarilor unor armate. lături de aceste cauze, el arată că e!istă i multiple pseudo-ș )ustificări ale violării legilor i obiceiurilor războiului că scuzele ideologice "apărarea patriei, ordinii,șfrontierei, suveranită ii i independentei, religiei, doctrinei politice, rasei( precum i alibiuri strategiceț ș ș"înfrngerea adversarului cu cru area propriilor forte prevenirea i contracararea inten iilorț ș ținamicului descura)area adversarului de a comite anumite acte(. 9ste evident că etiologia men ionatățse aplică tuturor războaielor, indiferent că sunt interne sau interna ionale, oriunde i oricnd s-arț șdesfă ură ele: fiecare conflict armat poate fi analizat i din perspectiva aplicării i respectării dreptuluiș ș șcare le reglementează/2. Pe e altă parte, ea demonstrează că stă în puterea oamenilor de a face dindreptul interna ional umanitar un instrument mai eficace. Pentru aceasta, în timp de război, este nevoiețde mai multă voin ă i caracter, iar în timp de pace, de un efort mai mare de difuzare a conven iilorț ș ținterna ionale în toate mediile.ț

    a cum aprecia autorul romn sus-men ionat problema cauzelor violării dreptului interna ionalș ț țumanitar rămne un teren încă insuficient e!plorat iar noile conflicte ale sfr itului de mileniușdemonstrează că apar mereu noi aspecte care pot fi rezolvate în plan normativ numai printr-o ac iunețconcertată, sus inută i permanentă a statelor i organiza iilor interna ionale creat special pentruț ș ș ț țapărarea fiin ei umane în situa ii e!treme, dreptul interna ional umanitar trebuie mereu reafirmat iț ț ț șdezvoltat în corela ie cu noile realită i ale războiului mileniului următor i cu noile perspective aleț ț șdreptului interna ional general, în special ale dreptului drepturilor omului. 4u poate fi concepută oțdezvoltare a acestuia care să meargă pnă la acordarea către indivizi a unor prerogative speciale de

    apărare a drepturilor lor pe plan interna ional, cu încălcarea brutală i sistematică a drepturilorț șacelora i indivizi în timp de război. Pe de altă parte, în actualul moment, ar fi imperios necesară nușneapărat dezvoltarea dreptului umanitar ci măcar reafirmarea regulilor de)a e!istente, asigurareaaplicării i respectării lor. 9ste însă evident că în actuala ordine )uridică acest deziderat este greu deșatins fără contribu ia sinceră i de bună credin ă a statelor, care, dincolo de acceptarea conven iilorț ș ț ținterna ionale, trebuie să se preocupe într-un mod mai eficace de aplicarea acestora pornind c+iar de lațstabilirea, prevenirea i eliminarea cauzelor infrac iunilor grave la dreptul interna ional umanitar. $ăciș ț țo societate care nu- i poate apără membrii împotriva violentelor absurde este condamnată lașîntoarcerea în barbarie i la dispari ie.ș ț

    && Eric David, op.cit., p. ##977.

    & ABista o multitudine de studii în această direcție, între care amintim$ :plicareadreptului internațional umanitar în conCictul armat din insulele?alDland+4alvine'in RR nr 1/+1997( EFapplication du droit intrnationalGumanitaire durant lFintervention de la force multinationale H =renade ' in Atudesinternationales, volume

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    15/21

    P: /16-///

    RE!RIM"RE" !EN"L# " VIOL#RILOR DRE!TLI INTERN" ION"LȚM"NIT"R 

    Reprimarea na ionalaț  

    ;eprimarea penală a violărilor dreptului internaGional umanitar reprezintă un segment aldreptului internaGional penal definit ca ansamblu al regulilor )uridice recunoscute în relaGiileinternaGionale avnd ca scop prote)area ordinii sociale internaGionale prin urmărirea, )udecarea ișcondamnarea actelor care îi aduc atingere/#. atura penală a dreptului internaGional î i are originea încășîn momentele de început ale manifestării acestuia dar s-a concretizat ca atare abia în epocacontemporană, odată cu organizarea politică Hi )uridică a societăGii internaGionale, cnd se cristalizează

     principiile sale specifice. 5n prim principiu specific este acela al răspunderii penale individuale

    evocnd faptul că dacă statul reprezintă o ficGiune )uridică ce nu poate comite infracGiuni pentru care ar  putea fi tras la răspundere penală, atunci, la adăpostul răspunderii colective a statului s-ar a)unge laimpunitatea adevăraGilor culpabili de săvrHirea unor grave încălcări ale dreptului internaGional înconsecinGă, persoanele fizice " i uneori organe de stat( acGionnd ca agenGi ai statului vor răspundeș

     pentru crimele comise în numele i pe seama statuluiș /=. 5n alt principiu, cel al legalităGii incriminăriiinfracGiunilor Hi al legalităGii pedepselor, confirmat de practica )udiciară Hi de tratatele de dreptinternaGional, e!primă regula conform căreia nimeni nu poate fi considerat autor al unei infracGiuni Hi

     pedepsit pentru ea dacă fapta respectivă nu era calificată ca atare de către legea penală Hi sancGionatăde aceasta înainte de comiterea actului. Principiul represiunii universale consacră o derogare de lateritorialitatea legii penale interne prin care statul pe teritoriul căruia a fost descoperit un infractor estecompetent să-l )udece c+iar dacă infracGiunea a fost comisă pe teritoriul unui alt stat, în reprimareainfracGiunilor la dreptul internaGional umanitar statele fiind obligate să coopereze )uridic pentru

    sancGionarea vinovaGilor /6

     valoarea acestui principiu este absolută în represiunea penală a violărilordreptului internaGional umanitar deoarece, datorită gravităGii crimelor de război Hi crimelor contraumanităGii, în acest domeniu nu poate fi admisă imunitatea de )urisdicGie acordată unor categorii deagenGi statali, aHa cum se observă din cazul generalului Pinoc+et în 1''8-1'''.

    ;espingerea teoriei actului de stat  este un principiu în conformitate cu care supusul unui stat poate fi tras la răspundere de către un alt stat pentru actele comise de el c+iar dacă acestea au fostsăvrHite conform cu instrucGiunile sau cu aprobarea, ori în numele acelui stat în condiGiile în careasemenea acte constituie o violare flagrantă a dreptului internaGional această teorie este irelevantă

     pentru dreptul internaGional penal deoarece ar e!clude orice responsabilitate Hi ar însemna impunitateacriminalilor internaGionali compromiGnd ideea de )ustiGie în relaGiile internaGionale. 5n alt principiuspecific îl reprezintă imprescriptibilitatea crimelor contra păcii, contra umanităGii Hi crimelor de război

     prevăzută de $onvenGia 4aGiunilor 5nite din 1'68 care a fost determinată de reacGia opiniei publice

    &- 'rigore 'eamănu, Drept interna ional publicț  , vol. %%, p.=/# 'rigore 'eamănu, Dreptul interna$ional penal %i infrac$iunile interna$ionale Ludo&ic Ta(acs) Mar ian I* Niciuț , Drept interna ional publicț  , 9dituradidactică Hi pedagogică, Ducure ti, 1'76, p.27ș Ionel Clo+că) Ion Sucea&ă, Drept interna$ional umanitar , p.#67 Vasile '$erg$escu) Ionel Clo+că, &euli de drept interna$ional privind starea de pace i starea deșrăzboi, 9ditura militară, DucureHti, 1'7/, p.226 Vasile Cre,u  Drept interna$ional penal  H.a.

    &/ 

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    16/21

    mondiale la propunerea ;.. a &ermaniei din 1'6# de a considera prescrise respectivele crime dupătrecerea a /= de ani de la comiterea lor, ceea ce ar fi însemnat absolvirea de pedeapsă a numeroHicriminali de război printre care Hi cei )udecaGi în contumancie sau nedescoperiGi încă acest principiu afost reafirmat în 1'7# prin adoptarea $onvenGiei europene asupra imprescriptibilităGii crimelor contraumanităGii Hi a crimelor de război. %nadmisibilitatea invocării stării de necesitate ca scuză pentruîncălcarea legilor Hi obiceiurilor războiului s-a impus ca principiu de drept internaGional penal datorităfaptului că anumite state au )ustificat crime de război prin invocarea stării de necesitate în legile lorinterne/7 ori, normele dreptului internaGional umanitar au fost formulate tocmai pentru ca necesitateaizvortă din purtarea războiului să nu depăHească o anumită limită i Gin cont de necesităGile careștrebuie aplicate i în funcGie de principiile umanitare de ducere a războiului. celaHi lucru se poateșspune Hi despre principiul legitimei apărări care se constituie într-o cauză e!oneratoare de răspundere

     penală în situaGiile cnd pentru salvarea unui interes legitim personal sau public se iau măsuri deapărare împotriva faptelor internaGionale ilicite ale unui stat sau ale unei persoane, în concret,împotriva unui atac material, direct, imediat i in)ust împotriva unui stat sau persoane, crend astfel,șun pericol grav pentru ordinea )uridică internaGională evident că măsurile de legitimă apărare trebuiesă fie proporGionale cu gravitatea pericolului. n sfrHit, un ultim principiu a dreptului internaGional

     penal este acela conform căruia ordinul ierar+ic nu înlătură răspunderea penală, care a fost consacrat în

    statutele tribunalelor internaGionale penale, în legislaGiile naGionale ale statelor dar îHi are originea îndoctrina )uridică el arată că agenGii statului au nu numai dreptul dar Hi obligaGia de a nu e!ecutaordinele superioare contrare dreptului internaGional umanitar, e!istenGa unui astfel de ordin încomiterea crimelor neputnd fi un mi)loc de apărare ci doar o circumstanGă atenuantă/8.

    ;ăspunderea internaGională penală îHi are fundamentul în încălcarea numelor imperative aledreptului internaGional prin fapte internaGionale ilicite de o deosebită periculozitate pentru comunitateainternaGională, att în timp de pace ct Hi în timp de război anga)ndu-se în domenii variate alerelaGiilor internaGionale ca: menGinerea păcii Hi securităGii internaGionale, asigurarea dreptului

     popoarelor la autodeterminare, protecGia fiinGei umane, conservarea mediului natural, desfăHurareaunor activităGi vitale pentru societatea internaGională "transporturi, telecomunicaGii etc.(, dreptulumanitar aplicabil în perioade de conflict armat. $a parte a dreptului internaGional penal, reprimarea

     penală a violărilor dreptului internaGional umanitar se realizează prin urmărirea, )udecarea Hi

    sancGionarea celor vinovaGi prin intermediul fie al instanGelor naGionale ale statelor, fie al )urisdicGiei penale internaGionale.dernd la tratatele internaGionale de drept internaGional umanitar, statele se anga)ează să 1e

    respecte cu bună credinGă. e altfel, convenGiile internaGionale nu fac precizări dect asuprainfracGiunilor grave, indicndu-le în mod e!pres, Hi recomandă statelor să stabilească singure pedepsele

     pentru aceste infracGiuni grave, instanGele competente a le )udeca precum Hi calificarea Hi a altor faptecontrare dreptului internaGional umanitar ca fiind infracGiuni sau delicte Hi modul de sanc ionare penalățsau disciplinară a acestora. aptul că marea ma)oritate a statelor sunt părGi la $onvenGiile de la &enevadin l'#' i la Protocoalele lor adiGionale din 1'77 face ca obligaGia reprimării pe plan naGional aș

    &7 e eBemplu4 5anualul *tatului 5a%or german din 167 permitea uciderea pri0onierilor de ră0boi 89n ca0 de necesitate ineluctabilă4 c:nd nu există un alt

    mi%loc de a;i pă0i4 iar c:nd pre0en

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    17/21

    infrac iunilor la dreptul umanitar să aibă un caracter general. rotocolul adiJional ) din 1977.

    6 !on Dragoman, /reptul interna

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    18/21

    reglementarea altor infracGiuni sau a delictelor Hi abaterilor disciplinare la dreptul internaGionalumanitar care ar trebui să fie prevăzute i sancGionate cel puGin prin regulamente militare în vreme ceșunele armate nu dispun de nici un fel de prevederi regulamentare în această direcGie, în altele e!istădispoziGii amănunGite. *ari diferenGe e!istă între legislaGiile penale i în ceea ce priveHte cuantumulșsancGiunilor aplicate pentru reprimarea infracGiunilor grave, care oscilează între pedeapsa capitală,înc+isoarea pe viaGă sau pe mulGi ani pnă la pedepse ce pot fi considerate ca fiind modeste Hi c+iaruHoare. unt diferite i instanGele de )udecată abilitate să urmărească persoanele care au comis crime deșrăzboi în unele state aceste persoane sunt )udecate numai de tribunale militare, indiferent dacă suntmilitari sau civili "9lveGia, %talia(, în altele militarii sunt )udecaGi de tribunalele militare iar civilii decătre instanGe de drept comun "Delgia, anemarca, &ermania, %rlanda, pania, 5 etc.( i, în sfr it,ș șe!istă Hi state în care tribunalele militare sunt împuternicite să )udece Hi infracGiunile comise de civilidacă s-au săvrHit pe teatrele de operaGiuni militare "4orvegia. *area Dritanie(.

    n actualul $od penal romn sunt prevăzute o serie de infracGiuni grave la convenGiileinternaGionale în

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    19/21

    umanităGii precum i caracterul non-politic al acestora care are semnifica ia că infractorii trebuieș țe!trădaGi i nu pot invoca dreptul de azil în acela i timp, cauzele de )ustificare i e!onerare deș ș șrăspundere sunt limitate în sensul că nu poate fi invocată în apărare nici starea de necesitate, nicicomandamentul legii sau al autorităGii2#. 

    e problema reprimării naGionale a violărilor dreptului internaGional umanitar s-a preocupatîndeaproape Hi în mod repetat ocietatea %nternaGională de rept *ilitar i reptul ;ăzboiului al căreișobiect este, conform art.2 al statutului său, găsirea căilor de armonizare a legislaGiilor penale interneatt între ele ct Hi faGă de regulile dreptului internaGional ca i promovarea unui drept al conflictelorșarmate conform cu respectarea drepturilor omului. naliznd aceste aspecte, în 1'77 s-a adoptatCarta de la "tena asupra principiilor esen,iale ale represiunii na,ionale a infrac,iunilor gra&e ladreptul conflictelor armate* 

    ;euniGi în congres la tena între 1-1= mai 1''7, membrii ocietăGii de rept *ilitar Hireptul ;ăzboiului, după ce au studiat problemele pe care le pun investigarea Hi urmărirea violărilordreptului conflictelor armate, au adoptat recomandările următoare pentru a fi folosite de ceiresponsabili cu elaborarea Hi aplicarea legislaGiilor naGionale de reprimare a acestor violări în vederea

     promovării unei îndepliniri mai eficace a obligaGiei universale de a asigura într-o manieră coordonatăsancGionarea penală a crimelor de război.

    $onsidernd că, în zilele noastre, criminalitatea de război cauzează umanităGii pierderi la fel de preocupante ca Hi criminalitatea ordinară că principiul )urisdicGiei universale atribuit tribunalelornaGionale de $onvenGiile de la &eneva din 1'#' pentru a împiedica impunitatea criminalilor de războia fost aplicat pnă în prezent într-un mod nesatisfăcător societatea internaGională atrage în mod specialatenGia responsabililor naGionali asupra punctelor următoare pe care le consideră ca fiind condiGii aleunei mai mari eficacităGi a sistemului de represiune naGională a crimelor de război.

    . n ceea ce priveHte caracteristicile generale ale legislaGiilor naGionale de aplicare.1. iind vorba de crime internaGionale care aduc atingere ordinii publice mondiale, este

    indicat ca legislaGiile naGionale care organizează reprimarea acestor crime să constituie un corpde reguli regrupnd nu numai încriminările respective dar Hi principiile de drept penal materialHi procedural conform specificităGilor dreptului internaGional penal în materie, diferite în multe

    aspecte importante de principiile de drept penal comun destinate să asigure ordinea publicăinternă./. innd cont de dificultăGile de orice fel care sunt la baza aplicării uneori deficitare aȚ

    dreptului penal al conflictelor armate de către responsabilii naGionali, este util ca legislatoriinaGionali să indice clar voinGa lor de a asigura aplicarea efectivă a acestui drept prin înscriereai definirea fără ec+ivoc a tuturor regulilor responsabilităGii penale în domeniu ca Hi a regulilorș

    de procedură destinate să combată absenteismul responsabilităGilor de mărire.

    D. n ceea ce prive te incriminările Hi penalităGile.ș1. ecuritatea )uridică, în mod special necesară materiilor de drept penal în acela iș

    timp importante Hi comple!e, presupune "pe baza principiului general nullum crimes, nulla poena sine lee previa( ca incriminările să fie e!plicite i accesibile pe ct posibil att pentruș

     )ustiGiabili ct Hi pentru responsabilii )udiciari i ca pedepsele aplicabile acestor infrac iuni săș țfie determinate într-o manieră pe ct posibil specifică pentru fiecare faptă ilicită.

    /. %ncriminarea infrac iunilor neintenGionate e!istente în dreptul penal al ma)orită iiț țstatelor lumii "ca cele de omor sau de vătămare corporală din culpă(, fiind incriminări generale

     n 1''1, doi ofiGeri salvadorieni au fost declaraGi vinovaGi i pedepsiGi pentru uciderea a opt civili în războiulșintern din 1'8': militarii au recunoscut participarea lor directă la crimă iar instanGa a condamnat negli)en ațguvernului de a proceda la investigaGii în profunzime. Aezi Hi studiul o  La r(pression nationale des crimes de uerre realizat în 1'88 de ocietatea %nternaGională de rept *ilitar Hi reptul ;ăzboiului precum Hi Denise!lattner, La r(pression penale des )iolation du droit international humanitaire applicable aux conflicts arm(snoninternationaux, în ;%$; nr.78=>1'', p.##2.

    - 9ric avid., op.cit., p.6#/K668.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    20/21

    aplicabile în toate situaGiile, indicarea e!plicită a aplicabilităGii acestora în cadrul regulilorconsacrate special de parlamentele naGionale dreptului penal al conflictelor armate este denatură a combate mai bine neaten ia Hi negli)enta asupra legalităGii unei decizii sau ale unuițordin care încalcă interdicGii acestei ramuri a dreptului penal.

    2. $onsidernd că de fapt violările cele mai periculoase ale dreptului penal alconflictelor armare sunt astăzi comise în cadrul conflictelor armate neinternaGionale,legiuitorul na ional ar contribui mai mult la confirmarea unui principiu cutumiar alțresponsabilită ii penale în aceste conflicte dacă ar e!tinde incriminările legislaGiei naGionale Hițla situaGiile de conflicte armate interne, în măsura compatibilă ca dreptul interna ional.ț

    #. ;aritatea incriminării în dreptul intern a genocidului Hi a infracGiunilor la bunurileculturale în caz de conflict armat obligă la amintirea obligaGiei statelor-părGi la $onvenGiile din1'#8 Hi 1'=# în domeniu de a asigura Hi reprimarea naGională a acestor crime interna ionale.ț

    =. vnd în vedere importanGa prevenirii în timp de pace a crimelor interna ionalețe!trem de distructive despre care se Htie că nu sunt dect rareori reprimate odată ce au fostcomise, incriminarea e!plicită a actelor preparatorii ar promova într-o manieră mai directăvoinGa parlamentelor naGionale de a face să fie respectat dreptul conflictelor armate.

    $. n ceea ce prive te regulile generale ale responsabilităGii penale.ș1. vnd în vedere că dreptul umanitar al conflictelor armate sau dreptul de la &enevaeste legat mai ales de responsabilitatea penală a superiorilor ierar+iei dect de cea asubordonaGilor, dispoziGiile de drept intern trebuie să stabilească cu claritate responsabilitateasuperiorului care, fie a dat ordin să se comită o crimă de război "c+iar dacă acest ordin n-a foste!ecutat( fie n-a împiedicat o crimă de război pe care subordona ii intenGionau sau erau în cursțs-o comită, aceste dispoziGii făcnd parte din specificităGile responsabilităGii penale în cultuldreptului penal internaGional al conflictelor armate.

    /. 4efiind dect o scuză sau o circumstanGă atenuantă, ordinul superiorului ierar+ictrebuie respins ca motiv de e!onerare de răspundere aHa cum s-a stabilit de dreptul de la

     4urnberg Hi s-a integrat în marea ma)oritate a legislaGiilor penale interne, lăsnd totuHidescoperit criteriul de la care ilegalitatea ordinului trebuie apreciată de către e!ecutant:

    legislaGiile naGionale au adoptat fie criteriul obiectiv "ilegalitatea vădită a ordinului( fie criteriulsubiectiv "cunoaHterea sau recunoaHterea fără dificultate a ilegalităGii(, deci asigurareaarmonizării legisla iilor naGionale presupune adoptarea cumulativă a acestor două criterii alețdreptului penal al conflictelor armate.

    2. aptul că măsura în care interesul naGional al necesităGii militare poate )ustifica odecizie operaGională afectată Hi de dreptul internaGional al conflictelor armate nu esteîntotdeauna pusă în evidenGă de legislaGiile naGionale de aplicare, obligă parlamentele statelor

     părGi de a evita mai e!plicit interpretările abuzive constatate uneori asupra acestei problemeatt de tacticieni ct Hi de practicieni făcnd apel în special la limitele fi!ate de $lauza *artens

     principiului propor ionalită iiț ț 2=. 

    . n ceea ce priveHte organizarea Hi competenGa tribunalelor naGionale însărcinate cu

    reprimarea.l. unc ionarea eficace a sistemului de reprimare a crimelor de război este direct legatăț

    de reprimarea în cadrul dreptului intern a regulii competenGei universale a tribunalelornaGionale în această materie, condiGie indispensabilă pentru eliminarea reală a impunităGiicriminalilor de război: această regulă trebuie deci integrată în dreptul intern a a cum rezultă eașdin dreptul internaGional adică recunoaHterea competenGei acestor tribunale de a )udeca oricecrimă de război, fără restricGii în ceea ce prive te locul comiterii ei sau naGionalitatea autorului.ș

    innd cont de caracterul foarte problematic al reprimării violărilor dreptului conflictelorȚarmate prin tribunalele statelor implicate în conflictele interne, dezvoltarea ordinii )uridiceinternaGionale recomandă ca această competenGă universală să se e!tindă Hi asupra violărilorgrave ale dreptului conflictelor interne.

    / Aezi Commentaire des Protocoles additionnels de *+ par le C'C&, &enLve, 1'86, p. l/, note 1'.

  • 8/17/2019 Drept International drept Umanitar

    21/21

    /. $ompunerea tribunalelor militare competente să )udece crimele de război poate pune problema în măsura în care organizarea acestora a fost determinată în general la originede funcGia lor aproape e!clusivă de a menGine disciplina militară Hi de a fi în serviciulintereselor naGionale, la fel ca Hi responsabilitatea comandamentelor militare. 4oua loratribuGie de sancGionare penală a violărilor ordinii )uridice internaGionale impune tribunalelor oindependenGă foarte netă în raport cu interesele politice si militare naGionale: numireaasesorilor militari să se ocupe cu titlu temporar Hi nespecializat de )urisdicGii penale nu esteconformă acestor principii de independenGă Hi imparGialitate dacă numărul lor este ma)oritarfaGă de magistraGii de carieră membri pe deplin ai ordinii )udiciare.

    2. $ontrolul penal al aplicării dreptului conflictelor armate rămne aleatoriu în măsuraîn care autorităGile )udecătoreHti independente sub toate privinGele de comandamentul militar,nu pot asigura în zona de operaGii constatările si investigaGiile asupra violărilor legilorrăzboiului. 9ficacitatea acestui personal )udiciar este condiGionată de formarea sa specializatăîn dreptul penal al conflictelor armate.

    9. n ceea ce priveHte procedura, atenGia legiuitorului naGional se va concentra in special asupraurmătoarelor c+estiuni:

    l. Problema imunităGii penale a membrilor puterii e!ecutive în ceea ce priveHtedeciziile referitoare la metodele Hi mi)loacele de luptă impuse forGelor armate/. &aranGiile contra intervenGiilor obligatorii sau facultative ale comandantului militar

    operaGional în actele de urmărire )udiciară în materie de violări ale dreptului conflictelorarmate

    2. Procedurile cu uHile înc+ise care permit concilierea prote)ării secretului militar cuaflarea adevărului în procesele relative al crimele de război

    #. ;egula imprescriptibilităGii crimelor de război, care face parte din normele de dreptinternaGional dincolo de pre)udiciile particulare pe care statele le pot avea în mod legitim faGăde te!tul $onvenGiei 4aGiunilor 5nite din 1'68

    =. &aranGiile contra omisiunii *inisterului public de a acGiona în materie de urmărire acrimelor de război, cum ar fi rolul care poate fi recunoscut victimelor în cadrul procedurii

     penale sau interzicerea de a sancGiona aceste crime pe calea simplificată a disciplinei interneorGelor armate.M