Drept Comunitar Al Afacerilor

5/7/2018 Drept Comunitar Al Afacerilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/drept-comunitar-al-afacerilor 1/50

DR. COMUNITAR AL AFACERILOR

Dr. European si dr. comunitar al afacerilor “Lato sensu” dreptul european al afacerilor. reprezinta un ansamblu format din dr. afacerilor, din Tratatul C. E. (E) sau din dreptul comunitar al afacerilor ( acesta inglobeaza reguli care ddin Tratatul C.E.C.A. –Paris 1952 - precum si din extinderea sa asupra altor state nememb

comunitatii prin efectul Acordului asupra Spatiului Economic European –E.E.E. ( S.E.E.), semnat la Porto, 2 mai 1992.Dr.european este aplicabil si altor state membre .“Stricto sensu” sintagma dr. comunitar al afacerilor exclude regulile concurentei sau concurentei.Izvoare:1. Tratatul instituind Comunitatea Europeana2. Principiile generale de drept comunitar 3. Dr. derivat constitui din actele institutiilor comunitare4. Tratatele incheiate intre statele member

Dreptul comunitar al afacerilor este dreptul afacerilor a carui sursa este comunitara.

• Obiectivul dreptului comunitar al afacerilor- afacerile care sunt guvernate de dr. c. activitatile economice ale persoanelor private insa pot sa priveasca si activitatile instit

publice care nu vizeaza functionarea institutiilor comunitare. Aceste afaceri nu privmod necesar, relatiile economice dintre statele member. Regulile dreptului comunaplica fie persoanelor stabilite intr-un stat membru a carui cetatenie o are, fie resortissau rezidentilor statelo member.

• Cele 3 specii de reguli de drept comunitar:I specie: o constituie relementarile care formeaza un corp unic, omogen, direct ap

fara restrictii in comunitar;a) dr vamal comun, regulile referitoare la transferurile monetare

b) regulile concurenteiA II-a specie: o constituie regulile care se suprapun regulilor de drept national

masura necesara stabilirii pietei unice ( spatiului economic) . Prevaleaza fata dreglementarile nationalea) interzicerea taxelor cu efect echivalent drepturilor de vama

b) masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative la import-exportc) principiul libertatii de prestare a serviciilor

A III-a specie: Regulile stabilite prin directivele comunitare care nu suntaplicabile direct in dreptul intern insa destinul lor este acela de a fi transpuse in dr.nat. in vederea armonizarii legislatiilor:

a) directivele din material societatilor comerciale b) directivele privind desfasurarea anumitor activitati in sectorul bancar, a asigurarilor.

Documentele comunitare- tratatele



1. Primul tratat- Tratatul instituind C.E.C.O.- aprilie 1951, Paris. Palnul Schuman din 9 m1950 care viza punerea in comun a producerii si distribuirii carbunelui, fierului, otelului.Tratat C.E.C.O nu avea ca obiectiv stabilirea economiei de piata cid oar plasa ansamblul productisi distributiei otelului sub o autoritate unica. A desfiintat barierele intre statele membre a stabireguli privind concurenta pe piata si controlul concentrarilor, reguli privind ajutorul de stat acordintreprinderilor. Tratatul a intrat in vigoare in 1952, este de inspiratie dirijista si planificator, nliberal.1. Tratatul de la Roma – 25 martie 1957 se instituie Comunitatea Europeana a Energi

Atomice si C.E.E.EURATOMUL – reglementare speciala- Rusia nu mai putea sa detina monopolul asuparmelor nucleare.Institutii ale Tratatului de la Paris dar identice cu cele infiintate de …….: Comisia, AdunareConsiliul, Curtea de Justitie.Comisia si Consiliul erau asistate de un Comitet economic si social. Finalitatea EURATOM ede a pregati cdt. proprii industriei nucleare.

In domeniul commercial- Tratatul favoriza exploatarea comuna a mijloacelor pe care detinea…., schimbul de informatii, sistem original de brevete de inventii.C.E.E.- Roma- finalitate: extinderea intregului system la toate produsele si toate activitatieconomice cu urmatoarele exceptii:

1. domeniile rezervate atomului, carbunelui si otelului2. prerogativle lasate suveranitatii statelor member in sectoare ca: materale de razbo

productia si comertul cu armeObiectivul C.E.E. este deschiderea unui spatiu economic larg sau crearea unei piete inintreprinzatorii sa poata actiona intr-o concurenta loiala si reala, in favoarea tuturor parteneconsumatorilor.

Intr-o perioada de 12 ani se eliminau obstaclele din calea liberei circulatii a marf persoanelor si serviciilor.

In cadrul C.E.E. se instituia un tarif vamal unic in scopul uniformoizarii conditiilor de intrarimporturilor in acest nou ansamblu. Desavarsirea uniunii vamale a avut loc in 1 iulie 1968.• Actul Unic European- semnat la Luxemburg 17 feb.1986 si Haga 28 febr….-cel mimportant document dupa semnarea Tratatului de instituire a Comunitatii, reuneste intr-un singudocument dispozitii privind reforma UE si extinde domeniie de competenta comunitara privind…reguli privind cooperarea in domeniul politicii externe. Se considera ca reprezinta un mandate drelansare institutionala . Este un suport juridic pentru realizarea UE -1992.

Actul Unic European inlatura ultimele bariere in calea realizarii pietei unice si largeste campcomunitar de actiune in domeniul social, protectia mediului, cercetare si dezvoltare tehnologic

•

Tratatul de la Maastricht- Tratatul asupra UE adoptat la 10 dec 1991 si semnat la febr.1992Obiectivele UE stipulate:

- promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil prin stabilirea ununiuni economice si monetare cu o moneda unica;- punerea in pactica a unei politici externe si de comunitate comuna- abordeaza si cultura si invatamantulInstitutiile UE desemnate sa realizeze aceste obiective in limita puterii conferite: ParlametEuropean, Consiliul European, Comisia Europeana, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi.



• S.E.E.-Spatiul Economic European- semnat la Porto , 2 mai 1992. Zona stabilita prin aceaccord este cel mai mare ( + 370 milioane personae) si are un P.I.B. de 6.750 miliarde dolari. Aintrat in vigoare la 1 ian 1994• Tratatul de la Amsterdam- oct.1997, introduce 4 mari domenii:1. libertate, securitate, justitie2. Uniunea si cetatenii sai3. politica externa eficienta si coerenta4. probleme institutionale• Tratatul de la Nisa – semnat la 26 febr. 2001 si stabileste conditii prealabile pentru admiterede noi membri in Uniune. Acest tratat contine prevederi referioare la distributia puterii de decizin Uniune in perspectiva in care U.E. va avea 27 de state.• Conventia privind viitorul U.E.- cadrul institutional al dezbaterilor privind viitorul Europei sifost lansata official la 7 martie 2001 la initiative Comisiei europene.• Tratatul Constitutional al Europei - semnat la Roma 29 oct.2004, Constitutia ptr. UE.

Drept comunitar al afacerilor. Curs nr. 2

I. Libertatea de circulatie a marfurilor II.1. Uniunea vamala si Codul vamal comunitar

Sediul materiei:

1. Regulamentul Consiliului 2913/19922. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 82/1997 de modificare a prregulament

3. Regulamentul Parlametului European si al Consiliului 955/1999 din 13 aprilie 19modificare a primului regulament privind Regulamntul de transit extern

4. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului 2700/2000 din 16 noiembrie20modificare a primului regulament

Domeniul de aplicare a acestui Regulament



- prevazut de art. 1,2 din primul Regulament- reglementarile vamale se compun din Codul Vamal Comunitar si din dispozitii de pun

aplicare a acestuia adoptate la nivel comunitar sau pe plan national- codul se aplica fara a aduce atingere regementarilor speciale prevazute in alte domenii.

a. comertului dintre comunitate si tari terte b. marfurilor ce fac obiectul tratatelor CECA, CE, CEIA

Daca nu exista dispozitii contrare fie in conformitate cu conventiile internationale sau cu pracutumiare, fie in conformitate cu masurile autonome ale comunitatii, reglementarile vcomunitare se aplica uniform pe intreg teritoriul vamal al comunitatii. Anumite dispozitii ale cse pot aplica inafara teritoriului comunitatii, fie prin norme care reglementeaza domenii spefie prin conventii internationale

2.Teritoriul vamal al comunitatiiPotrivit art. 3 din Regulament, teritoriul vamal al comunitatii cuprinde: teritoriul reg

Belgiei, Danemarcei, Republicii federale a Germaniei, regatului Spaniei,Republicii Elene,RepFranceze, Irlandei,Republicii Italiene, marelui ducat al Luxemburgului, regatului tarilor de jEuropa, Republicii Portugheze, Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de nord.

Regulamentul prevede ca anumite teritorii din afara statelor member fac parte din teritoriulal comunitatii.

2. Tariful vamal al comunitatilor europene(TVCE)-incadrarea tarifara a marfurilor

Potrivit art.20 din Regulament, TVCE cuprinde:

a. nomenclatura combinata a marfurilor

b. orice alta nomenclatura ce se bazeaza partial sau integral pe nomenclatura combinata saadauga la acestea; orice subdiviziuni si care este stabilita prin dispozitiile comunitreglementeaza domenii specifice in vederea aplicarii masurilor tarifare referitonomenclatura cu marfuri

c. ratele si elementele de taxare aplicabile in mod normal marfurilor cuprinse in nomencombinata in ceea ce priveste:

- taxele vamale- taxe la import prevazute in politica agricola comuna sau prin masurile specifice aplicate an

marfuri care rezulta din transformarea produselor agricole

d. masurile tarifare preferentiale cuprinse in acorduri pe care le-aincheiat comunitatea cu anumite tari sau grupuri de tari si care prevad acordarea tratametarifar preferential

e. masurile tarifare preferentiale, adoptate unilateral de comunitate pentru anumite tari ,grupuri de tari sau teritorii

f. masuri autonome de suspendare care prevad o reducere sau oexonerare de drepturi de import a anumitor marfuri

g. alte masuri tarifare prevazute in legislatia comunitara

Clasificarea tarifara a marfurilor



Reprezinta stabilirea potrivit reglementarii in vigoare a:- subpozitiei din nomenclatura combinata sau a subpozitiei din orice alta nomenclatura men

la litera b de la tariful vamal sau…..- subpozitiei din orice alta nomenclatura care se bazeaza in intregime sau partial pe nomen

combinata sau care adauga la aceasta orice subdiviziune si care este stabilita de discomunitare care regementeaza domenii specifice cu privire la aplicarea altor masuri dectarifare referitoare la comertul de marfuri in care marfurile urmeaza sa fie clasificate.

Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite marfuri pe motivul naturii lordestinatiei lor este reglementata de conditiile prevazute in conformitate cu procedura comitExpresia tratamentului tarifar favorabil reprezinta o reducere sau suspendare a unui drept de chiar si in cadrul unui contingent tarifar.

Potrivit art. 4 (10) din Regulament, dreptul de import reprezinta:-taxele vamale si taxele cu effect achivalent prevazute la importul de marfuri- taxele agricole si alte taxe la import indroduse prin politica agricola comuna sau prin reguli spaplicabile anumitor marfuri rezulate din transformarea produselor agricole.

Originea marfurilor

Potrivit Regulamentului, originea marfurilor poate fi preferentiala si nepreferentiala.Art. 23 – 26 Din Regulament definesc originea nepreferentiala a marfurilor.Potrivit art. 23 marfurile originare dintr-o tara sunt acele marfuri obtinute sau produse in intregtara respectiva.Expresia marfurilor obtinute in intregime intr-o tara reprezinta:

a. produse minerale extrase pe teritoriul tarii respectiva b. produse vegetale cultivate in tara respectivac. animale vi nascute si crescute in tara respectiva

d. produse obtinute de la animale vi crescute in tara respectivae. produse de vanatoare sau de pescuit obtinute ---///----f. produse de pescuit maritime si alte produse obtinute din apele maritime din afara

teritoritoriale a unei tari de catre navele inmatriculate sau inregistrate in tara respectiva arboreaza pavilionul tarii respective

g. marfurile obtinute sau produse la bordul navelor uzina de produse mentionate la litera f provin din tara respectiva cu conditia ca astfel de nave sa fie inmatriculate sau inregistrate respective sis a arboreze pavilionul acesteia

h. produsele obtinute de pe fundul marii sau din subsolul marii inafara apelor teritoriale cu c

ca acea tara sa aibe drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul respectiv.i. produse din deseuri si produse reziduale obtinute din operatiuni de fabricare si srticole uzacestea au fost colectate de acestea in zona respectiva si sunt potrivite doar pentru recupmateriei prime

j. marfurile care sunt produse in tara respectiva exclusiv din marfurile de la litera a-i sderivatele lor in oricare stadiu al productiei.

Marfurile in producerea carora intervin doua sau mai multe tari sunt considerate originare din care au fost supuse ultimei transformari sau prelucrari substantiale justificata economic, efeintr-o inteprindere in acest scop si din care a rezultat un produs nou sau care reprezinta un st

de fabricatie important



Potrivit art. 25 din Regulament orice transformare sau prelucrare pentru care s-a stability sau care faptele constatate justifica prezumtia ca unicul sau scop a fost de a se sustrage dispozaplicabile in comunitate, marfurile din anumite tari, nu se considera in nici un caz ca ar comarfurilor obtinute astfel originea tarii in care aceasta a fost efectuata.Originea nepreferentiala a marfurilor este regelementata de art. 27.Valoarea in vama a marfurilor importate se stabileste conform art. 29-32 din Regulament.Valoarea in vama a marfurilor importate este valoarea de tranzactie, respective pretul efectivsau de de platit pentru marfuri atunci cand sunt vandute pentru export pe teritoriul vam

comunitatii ajustat atunci cand este cazul cu conditia:• san u existe restrictii privind cedarea sau utilizarea marfurilor de catre comparator, altel

restrictiile care sunt impuse sau solicitate prin lege sau de catre autoritatile publicomunitatii care limiteaza zona georgrafica in care marfurile pot fi revandute sau nu afsubstantial valoarea marfurilor

• vanzarea sau pretul san u fie supuse unor conditii sau considerente pentru care san u pstabilita o valoare cu privire la marfurile care se evalueaza

• nici o parte a profitului din nici o revanzare ulterioara, cedare sau utilizare a marfurcatre comparator san u revina direct sau indirect vanzatorului decat daca se poate efe

ajustare adecvata conform dispozitiilor Regulamentului• cumparatorul si vanzatorul san u fie legati sau atunci cand sunt legati valoarea tranzac

fie acceptata in scopuri vamale.

Cand valoarea in vama nu poate fi stabilita conform art. 29, ea se determina privind parcusuccesiva a urmatoarelor :

1. valoarea de tranzactie a marfurilor identice vandute ptr export in comuniexportate in acelasi sau aproximativ acelasi moment cu marfurile care se evalueaz

2. valoarea de tranzactie a marfurilor similare vandute pentru export in comunexportate in acelasi moment cu marfurile ce se avalueaza

3. valoarea bazata pe pretul unitar care corespunde vanzarilor in comunitate de mimportate sau de marfuri identice ori similare importate totalizand cantitatea cmare catre personae ce nu au legatura cu vanzatorii

4. valoarea calculate egala cu suma:-costului sau valorii materiale si fabricarii sau altor transformari in procesul de fabrmarfurilor importate

- valoarea profitului si cheltuielilor generale egale cu cele ce se reflecta in mod obisvanzarile de marfuri de aceeasi natura sau de acelasi tip cu marfurile evaluate care sunt fabric

producatori in tara exportatoare pentru a fi exportate in comunitate

- costului sau valorii urmatoarelor elemente: cheltuieli de transport si costul asimarfurilor importate; cheltuieli de incarcare si manipulare legate de transportul marfurilor import

Regimurile vamale

Potrivit art.59 din Regulament toate marfurile destinate plasarii sub un regim vamal fac obiectudeclaratii pentru regimul vamal respective. Potrivit art. 84 exista doua categrii de regimuri varegimuri suspensive si regimuri cu impact economic.

In cazul in care se utilizeaza expresia regim suspensiv se intelege ca aplicandu-se in cazul marnecomunitare urmatoarele regimuri:



1. tranzit extern2. antrepozit vamal3. perfectionare active sub forma sistemului de suspendare4. transformare sub control vamal5. admitere temporara

In cazul in care se utilizeaza expresia regim vamal cu impact economic se intelege ca aplicaurmatoarele regimuri:

1. antrepozit vamal

2. perfectionare active3. transformare sub control vamal4. admitere temporara perfectionare pasiva

Utilizarea oricarui regim vamal cu impact economic este conditionat de eliberarea autorizatiei dautoritatea vamii.Conditiile in care este utilizat regimul in cauza sunt mentionate in autorizatie.Titularul autorizatiei are obligatia de a instiinta autoritatea vamala despre existenta tuturor factorse ivesc dupa acordarea autorizatiei si care pot influenta mentinerea sau continutul acesteia.Drepturile si obligatiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi transferate succconditiile prevazute de autoritatea vamala unor alte personae care indeplinesc conditiile pre

pentru a beneficia de regimul respective

Tranzitul extern

Regimul de transit extern permite circulatia dintr-un punct in altul pe teritoriul vamal al comunita• a marfurilor necomunitare, fara ca aceste marfuri sa fie supuse dreptului de import si alto

au masuri de politica comunitara• a marfurilor comunitare in cazul si in conditiile determinate in conformitate cu proc

comitetului pentru a evita ca produsele care fac obiectul sau beneficiaza de masuri de exp

poata fi sustrase acestor masuri sau sa beneficieze nejustificat de acesteaRegimul de transit extern se aplica fara a adduce atingere dispozitiilor specifice aplicabile circmarfurilor plasate sub un regim vamal cu impact economic.Regimul de transit extern ia sfarsit cand marfurile si documentele sunt prezentate la biroul vadestinatie in conformitate cu dispozitiile regimului respectiv.Autoritatile vamale incheie regimul atunci cand sunt in masura sa stabileasca pe baza compdatelor disponibile de la biroul vamal de plecare cu cele de la biroul vamal de destinatie ca regluat sfarsit in mod correct.Potrivit art. 93, regimul de transit comunitar extern se aplica marfurilor care trec pe teritoriul un

terte doar daca:1. o astfel de posibilitate este prevazuta prin accord international2. transportul prin acea tara este efectuat in baza unui document de transport unic intoc

teritoriul vamal al comunitatii.

Antrepozitul vamal

Permite depozitarea intr-un antrepozit vamal:1. a marfurilor necomunitare fara sa fie supuse dreptului de import sau masurilor de p

comunitara



2. a marfurilor comunitare pentru care legislatia comunitara care regementeaza domenii sp prvede ca amplasarea lor intr-un antrepozit vamal atrage aplicarea masurilor legate in modde exportul acestor marfuri.

Antrepozitul vamal reprezinta orice loc aprobal de autoritatile vamale si aflate sub controlul lomarfurile pot fi depozitate.Antrepozitul vamal poate fi public sau privat.Antrepozitul vamal public reprezinta a.v. care poate fi utilizat de orice persoana pentru depozmarfurilor, pe cand cel privat este rezervat antrepozitarii marfurilor de catre antrepozitar.

Perfectionarea activa (p.a.)

Potrivit art. 114 din Regulament, regimul de p.a permite ca urmatoarele marfuri sa fie utilizteritoriul vamal al comunitatii in una sau mai multe operatiuni de transformare:

1. marfurile necomunitare destinate reexportarii de pe teritoriul vamal al comunitatii sub produselor compensatoare, fara ca aceste marfuri sa fie supuse drepturilor de impomasurilor de politica comunitara

2. marfurile puse in libera circulatie cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import aunor asemenea marfuri daca sunt exportate pe teritoriul vamal al comunitatii sub for

produse compensatoare.Prin operatiuni de perfectionare intelegem:

• prelucrarea marfurilor inclusive montarea, asamblarea, fixarea lor la alte marfuri• transformarea marfurilor • repararea marfurilor inclusive restaurarea lor • utilizarea anumitor marfuri definite in conformitate cu proc. Comitetului care

regasesc printer produsele compensatoare dar care permit sau faciliteaza fabricarea produse chiar daca ele se consuma complet sau partial in cursul acestui process.

Produse compensatoare sunt toate acele produse ce rezulta din operatiuni de perfectionare.Marfurile echivalente sunt marfuri comunitare utilizate in locul marfurilor de import fabricarea produselor compensatoare.

Transformarea sub control vamal

Potrivit art. 130 din regulament, acest regim permite ca marfurile necomunitare sa fie utilizteritoriul vamal al comunitatii in operatiuni ca modifica natura sau starea fara sa fie sdrepturilor de import sau masurilor politice si comerciale si permite produselor ce rezu

astfel de operatiuni sa fie puse in circulatie cu plata drepturilor de import datorate in mod n pentru astfel de marfuri; asfel de marfuri sunt numite produse transformate.

Curs 3



ADMITEREA TEMPORARA

Acest regim permite utilizarea pe teritoriul vamal al Comunitatii cu exonerare totala sau pde dreptul de import si fara a fi supuse masurilor politicii comerciale a marfurilor necomudestinate reexportului fara sa fi suferit vreo modificare in afara deprecierii normale datorata utlor.Autorizatia de admitere temporara se acorda la cerere persoanei care utilizeaza marfurile sau percare se ocupa ca aceste maruri sa fie utilizate.

• Perfectionarea pasiva- potrivit art. 145 din Regulamentul care instituie comunitatea vregimul de perfectionare pasiv apermite ca marurile comunitare sa fie exportate temporateritoriul vamal al comunitatii pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare , iar prorezultand din acele operatiuni sa fie puse in libera circulatie cu exonerarea totala sau partdrepturi de import.

Exportul temporar al marfurilor comunitare atrage dupa sine aplicarea drepturilor de expmasurilor de politica comerciala si a altor formalitati prevazute pentru scoaterea marcomunitare de pe teritoriul vamal al comunitatii.Nu pot fi plasate sub regimul de perfectionare pasiva marfurile comunitare:

- marfurile comunitare al caror export implica rambursarea sau remiterea drepturimport;- marfrile care anterior exportului au fost puse in libera circulatie cu exonerarea to

drepturi de import in temeiul destinatiei, atat timp cat conditiile pentru acordareastfel de scutiri continua sa se aplice;

- marfurile al caror export implica acordarea restituirilor la export sau pentru care se un alt avantaj financiar decat restituirile in conformitate cu politica agricola comu pexportului marfurilor respective.

EXPORTUL

Potrivit art 161 din Regulamentul, regimul de export permite marfurilor comunitare sa iasateritoriul vamal al comunitatii. Exportul presupune aplicarea formalitatilor de iesire inclusiv a made politica comerciala si dupa caz a drepturilor de export.Cu exceptia marfurilor plasate sub regimul de perfectionare pasiva, toate marfurile destinate expsunt plasate sub regimul de export. Situatia si conditiile in care marfurile care ies de pe teritoriul al comunitatii nu fac obiectulunei declaratii de export se stabilesc in conformitate cu proComitetului.

TRANZITUL INTERN

Regimul de tranzit intern presupune circulatia matfurilor comunitare intr-un punct in altul pe tevamal al cominitatii trecand pe teritoriul unei tari terte fara vreo modificare a satatutului lor vama

ZONELE LIBERE SI ANTREPOZITELE LIBEREPotrivit art. 166 din R, zonele libere si antrepozitele libere fac parte din teritoriul vamal al comunsunt situate pe acel teritoriu si separate de restul, in care:

a) marfurile comunitare sunt considerate, in aplicarea dreturilor de import si a masur politica comerciala referitoare la import, ca neaflandu-se pe teritoriul vamal al comunimasura in care nu sunt nici puse in libera circulatie sau plasate sub un alt regim vamautilizate sau consumate in alte conditii decat cele prevazute in reglemantarile vamale;



b) marfurile comunitare pentru care exista o astfel de dispozitie in confrmitate cu lecomunitara care reglementeaza domenii specifice, beneficiind de masurile legate iobisnuit de exportul marfurilor pe baza plasarii lor intr-o zona libera su un antrepozit lib

Statele membre pot desemna parti ale teritoriului vamal al comunitatii ca zone libe pot autoriza infiintarea unor antrepozite libere. Statele membre determina limita geogrfiecarei zone, incintele care urmeaza a fi stabilite ca antrepozite libere trebuie aprobate dstatele membre.

Potrivit art. 169 din Regulament, atat marfurile comunitare cat si cele necomunitare

plasate in zonele si in antrepozitele libere. Cu toate acestea, autoritatile vamale pot cmarfurile care prezinta risc sau pot sa deterioreze alte marfuri sau care, din alte motive, nconditii speciale, sa fie plasate in incinte dotate special pentru a le adaposti.Nu exista nicio limita a duratei in care marfurile pot sa ramana in zonele sau antrepozitele

insa pentru anumite marfuri care sunt cuprinse in politica agricola comuna se pot stabili tespecifice in conformitate cu procedura Comitetului.Potrivit art 177 din Reglament, marfurile care ies dintr-o zona libera sau un anterpozitexportate sau reexportate de pe teritoriul vamal al comunitatii sau pot fi introduse intr-o alta teritoriului vamal al comunitatii.

REEXPORTAREA, DISTRUGEREA SI ABANDONAREAPotrivit art. 182 din Regulament, marfurile necomunitare pot fi reexportate de pe ter

vamal al comunitatii, distruse sau abandonate in favoarea bugetului statului cand legcuprinde dispozitii in acest sens.Reexportarea implica, dupa caz, aplicarea formalitatilor prevazute pentru iesirea marfinclusiv masuri de politca comerciala. Cu exceptia situatiilor determinate conform procComitetului, reexportarea sau distrugerea fac obiectul unei notificar prealabile a autorvamale.Abandonarea se efectueaza in conformitate cu dispozitiile nationale.

Distrugerea sau abandonarea nu presupun nicio cheltuiala de la bugetul statului. Odeseuri sau resturi care rezulta din distrugere li se atribuie una din destinatiile prevazute de

pentru marfurile necomunitare.

Cap. 2INTERZICEREA TAXELOR VAMALE SI A TAXELOR CU EFECT ECHIVALE

Art. 9 si 12 din Tratat cer eliminarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent

schimburilor dintre statele membre.Taxele vamale stricto sensu sunt acele taxe aplicate la intrarea pe terioriul national a marstraine sau la iesirea din tara a marfurilor autohtone. Desfiintarea taxelor vamale pe tercomunitatii a fost posibila pe de o parte datorita regulii sau principiului stand still predatorita unui calendar in care s-au stabilit cu precizie termenele pentru demobilizarea tintre statele membre.

Regula stand still- potrivt art. 12 din Tratat statele membre se vor abtine de la a intintre ele noi taxe vamale la import si la export sau taxe cu efect echivalent precum si demari pe cele care se aplica deja in relatiile comerciale dintre ele.



Tratatul de instituire a Comunitatii a prevazut eliminatrea fara distinctie a tuturor taxelor vidf ca ar fi vb de taxe specifice care ar avea caracter de protectie sau ar servi exclusiv pealimenta trezoreriile nationale.Intr-o decizi pronuntata la 10 dec 1968, Curtea de Justitie a Com. Europ. A decis ca vamale sunt interzise independent de toate consideratiile care au fost avute in vedmomentul instituirii acestora, cat si de destinatia fondurilor pe care le procura.De asemenea, Curtea a afirmat in mod constat ca principiul sau regula stand still este intan

si ca eceptiile sunt de stricat interpretare.

TAXELE CU EFECT ECHIVALENT TAXELOR VAMALETaxele cu efect ecivalent reprez o notiune noua legata de intrarea in vigoare a TratatuluRoma. In 1958 autorii Tratatului de la Roma presimtind intentia stelor de a mentine o prtarifara au prevazut sub denumirea de taxe cu efect chivalent toate masurile tarifare care nuinca un contur strict.Prima definitie retinuta de Curetea de Justitie intr-o decizie din 14 dec 1962 a permis degcriteriului fundamental de recunoastere aunei astfel de taxe:

Acela al unei indatoriri pecuniare cu efect discriminatoriu.

Curtea de Justitie a reluat ulterior in numeroase decizii urmatoarea definitie:Taxa cu efect echivalent poate fi considerata, oricare ar fi denumirea sa tehnica, ca

unilateral impusa, fie la momentul importului, fie ulterior si care loveste in mod spec produs importat dintr-un stat membru, fiind excluse de la aplicarea acestei taxe pro

nationale similare avand ca rezultat cresterea pretului respectivului produs, avand astfel

liberei circulatii a respectivului produs acelasi efect ca si o taxa vamala.

Aceasta definitie ne permite sa stabilim daca sarcina pecuniara astfel perceputa are unrestrictiv asupra schimburilor intracomunitare. De-a lungul timpului, criteriul efdiscriminatoriu a fost inlocuit cu acela al simpeli piedici in calea liberei circulatii a marfuriRezulta ca taxele cu efect echivalent au urmatoarele caracteristici:

1. sunt taxe pecuniare;2. nu prezinta importanta marimea, denumirea sau modul de aplicare a taxei;3. sunt impuse in mod unilateral de catre un stat membru, de catre o autoritate publ

ca efect a unei conventii incheiate intre particulari;4. sunt impuse deoarece marfurile trec o frontiera astfel aceste taxe pot sa fie inca

export sau la import;5. nu prezinta relevanta aspectul referitor la identitatea beneficiarului taxei care p

statul sau o alta persoana juridica, nici scopul in care taxa a fost instituita.

Taxele care nu sunt considerate taxe cu efect echivalent:a) taxele interne

b) taxele incasate pentru servicii prestate agentilor economici. Pentru ca o taxa sa fiecalificata trebuie indeplinite m. m cdt:- serviciul prestat sa procure un avantaj real agentului economic;- avantajul procurat agentului economic sa profite numai acestuia, nu tuturor perso

care desfasoara acelasi gen de activitati;

- cuantumul taxei sa fie proportional cu serviciul prestat.



Curtea de Justitie a apreciat ca poate fi calificata ca fiind o astfel de taxa acea taxa so pentru depozitarea marfurilor daca agentul economic are posibilitatea sa ia o decizie in acest staxa impusa la depozitarea obligatorie a marfurilor pe durata indeplinirii formalitatilor vreprezinta o taxa cu efect echivalent.

c) taxele solicitatein temeiul unor prevederi legale comunitare. In situatia in care percepute sunt aferente unor controale care trebuei efectuate pentru indeplinirea anobligatii stabilite prin dispozitiile legale comunitare ele au caracter licit. Marimea acestnu poate depasi costul real al controalelor efectuate. Aceste taxe trebuie sa fie calcu

functie de durata controlului, de numarul persoanelor care il efectueaza, de cheltmateriale angajate fara sa fie exclusa o evaluare forfetara a costului controlului prin funui tarif orar.

Nu sunt admise taxele instituite in raport cu greutatea sau valoarea marfii.

RECUPERAREA TAXELOR VAMALE SI A TAXELOR CU EFECT ECHIVALENTIn situatia in care au fost percepute astfel de taxe consecintele se produc atat pe plan norma

si pe plan fiscal.Pe plan normativ statul va renunta in intregime ori partial la masura instituita. O alta posibilitate statul sa extinda avantajele fiscale acordate produselor indigene la marfurile importate.Pe plan fiscal statul trebuie sa restituie sumele incasate. Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cechivalent se justifica prin prevederile comunitare care interzic autoritatilor nationale compaplicare aunor dispozitii contrare celor prevazute de Tratatul Comunitatii. Aceasta regula pocreeze grave inconveniente deoarece intre cele 2 momente-de instituire si momentul cand sunt decontrare disozitiilor tratatului – pot sa treaca multi ani.

Cap. IIIINTERZICEREA RESTRICTIILOR CANTITATIVE SI A MASURILOR CU EFECT ECHIVLE

Obstacolele nontarifare pot avea in plan economic efecte similare cu cele ale taxelor vama

contribuie astfel la mentinerea unui protectionism deghizat. Eliminarea acestor obstacole esteimportanta entru asigurarea liberului schimb de marfuri intre statele memebre.

Marfa- notiunea acopera o gama larga de produse: agricole, obtinute din pescuit p produsele industriale. Jurisprudenta Curtii Europene a conferit o acceptiune larga a acestei nincluzand in clasa marfurilor chiar si deseurile.Intr-o decizie din 1968 Curtea a considerat ca operele de arta sunt produse industriale si, in cons

sunt marfuri care se supun regimului liberei circulatii. Curtea a motivat aceasta asertiune prin faoperele de arta pot fi evaluate in bani si susceptibile de a forma obiectul unei tranzactii comercialIn cazul deseurilor Curtea a considerat ca ele sunt marfuri in sensul dispozitiilor referitoare la

circulatie deoarece desi nu prezinta o valoare comerciala in sine totusi operatiunile de triere, coldistrugere sau reciclare ale acestora fac obiectul unor tranzactii comerciale. In schimb, Curtea a d principiul liberei circulatii a marfurilor nu se aplica produselor a caror comercializare este intstupefiantele, armele, munitiile si alte materiale de razboi.

Potrivit prevederilor comunitare si jurisprudentei, un produs de calitate trebuie sa rasnevoilor consumatorilor dar sa nu dauneze omului sau mediului inconjurator. Astfel s-au impus mde standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata urmarindu-se in principal conin care se admite introducerea pe piata si utilizarea produselor, obligatiile producatreprezentantului autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitatii produselor psi marcajul de conformitate al produsului.



Sandardele de calitate au devenit una dintre barierele cele mai importante pentru produseleserviciile exporate in tarile dezvolatate. Aceste standarde sunt descrieri privind caracteristicile tale produselor precum si descrieri privind caliatetea acestuia.

Calitatea: continut, geutate, design, performante, durabilitate, consum de energie, manipualtele.Scopul standardelor este de a asigura protectia sanatatii consumatorilor, protectia mediului, pr

muncii si reducerea costurilor.Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme de stat sau private care au atributii de elabo

standardelor pentru produse si servicii. La nivel comunitar exista in prezent un nr de 4.184 de statendinta fiind de crestere continua. In vederea cresterii calitatii produselor, a securitatii vietii si saoamenilor, UE a introdus o serie de directive asupra specificatiilor privind prelucrarea si ambunor produse precum: jucariile, produsele de constructii, echipamentele de protectie personala, medicale, materiale chimice, produse alimentare, medicamente de uz uman, de uz vetechipamente terminale pentru comunicatii, toate articolele electrice si altele.

Curs 4

RESTRICŢIILE CANTITATIVE

Potrivit art. 28 din Tratat, sunt interzise intre statele membre restrictiile cantitative la precum si toate masurile cu efect echivalent.

Potrivit art 29 sunt interzise restrictiile cantitative la import precum si toate masurile cuechivalent.Dispozitiile art. 28 se aplica fara a se distinge intre marfurile originare din comunitate si cele cintrat in libera practica pe teritoriul oricarui stat membru. Interdictiile stabilite de art.28 si 29caracter absolut .Art 30 din Tratat prevede exceptiile de la regulile mai sus mentionate. La aceste exceptii se ada

cele consacrate pe cale jurisprudentiala.

REDUCEREA SI ELIMINAREA RESTRICTIILOR CANTITATIVE SI A MASURILOEFECT ECHIVALENT PRIN INTERPRETAREA RGANELOR DE JURSIDICTIE.

Asigurand interpretarea si aplicare normelor comunitare, Curtea de Justitie si organ jurisdictie nationale au contribuit la inlaturarea obstacolelor netarifare din calea liberei circumarfurilor.

Definitia masurilor cu efect echivalent restrictiilor cantitative a fost formulata pentru primin Decizia pronuntata in cazul Dassonville. 11 iulie 1984. Prin acesta decizie, Curtea a hotarat camasura echivalenta unei restrictii cantitative cea prin care in Belgia s-a solicitat comerciantilor cimportat whiski englez, prods ce circula liber in Franţa sa isi procure un certificat de origine din

producator.



Curtea de Justitie a aratat ca numai importatorii directi pot sa obtina asemenea certificate fintampine dificultati. Pe de alta parte, un astfel de certificat se putea obtine cu costuri mari si cu itimp indelungat.Potrivit Deciziei sus mentionate, masurile cu efect echivalent sunt orice reglementari comerci

statelor memebre menite sa impiedice direct sau indirect, in mod real sau potential cointracomunitar.Prin masuri cu efect echivalent se inteleg legi, regulamente, prevederi administrative, padministrative precum si toate instrumentele care emana de la auoritatie publice, in

recomandarile.Practicile administrative sunt, potrivit Directivei 70 /50 orice standarde sau proceduri folosite iobisnuit de o autoritate publica.

Recomandarile sunt instrumentele care emana de la o autoritate publica si care, desi nu ii oblig pe cei carora li se adreseaza, ii determina sa aiba o onumita conduita.

Def. masurilor cu efect echivalent: sunt dispozitii scrise sau practici ale autoritatilor pubafecteaza schimburile intracomunitare si care nu intra in domeniul de aplicare al art 30.Sunt incluse in acesta categorie: hotararile instantelor judecatoresti, regulile deontologice stabili

organizatie profesonala abilitata sa aplice sanctiuni disciplinare, practicile constante si generorganelor administrative, pasivitatea organelor administrative fata de faptele unor particulari cdrept consecinta impiedicare libertatii de circulatie a marfurilor.In ceea ce priveste distinctia dintre masurile cu efect echivalent si.....Printr-o hot din 1973, Curtea arata ca restrictiile cantitative sunt masurile prin care se interzice to

partial importul, exportul ori tranzitul marfurilor.Masurile cu efect echivalent au consecinte similare restrictiilor cantitative insa denumirea si teh

juridice foosite sunt diferite, ele reprezentand obstacole care afecteaza direct sau indirect cointracomunitar.

In categoria restrictiilor cantitative si a masurilor cu efectechivalent sunt incluse:1. masurile privind productia marfurilor (acestea pot consta in norme nationale prin c

reglementeaza denumirea, forma, dimensiunea, greutatea sau compozitia marReprezentativa este Decizia curtii de Justitie pronuntata in cazul Cassis de Dijon. PDeciziei s-a hotarat ca un bun fabricat si comercializat in mod legal intr-un stat membrufi comercializat, in principiu, in orice alt stat mebru.

(Alte exemple-compozitia pastelor italiene, compozitia si denumirea de bere, denumirea clcafe, soia);

2. masurile referitoare la modul de prezentare a marfurilor destinate vanzarii. Prevederile prin care se solicita folosirea unor ambalaje specifice sau a unor etichete in limba statuimport pentru termeni si expresii cunoscute in general de consumatori ori pentru dencare pot sa fie intelese datorita similitudinilor ortografice au fost considerate masuri cuechivalent. Intr- o speta C. J a hot ca este o masura cu efect echivalent aceea potrivit caBelgia margarina vanduta cu amanuntul trebuia sa fie ambalata intr-un mod special inmargarina importata din satatele membre nu mai putea fi comercializata decat in condidificile si mai oneroase;

3. masurile prin care se instituie obligativitatea analizarii de catre importatori a mar

comunitare.In cazul acestor masuri, se poate solicita importatorilor sa verifice in



sistematic conformitatea compozitiei marfurilor cu indicatiile furnizorilor straini efectueze anumite controale chimice in laboratoare ori sa obtina anumite certificate csunt eliberate decta de catre statul de destinatie.

4. masurile care implica realizarea anumitor formalitati pentru desfasurarea importurilorexporturilor. Prin asemenea masuri se pot conditiona importurile sau exporturile de marobtinerea unei licente indiferent de imprejurarea ca aceste licente sunt eliberate tsolicitantilor fara ntarziere. In mod exceptional, licentele pot fi impuse numai in baz

derogari acordata de Comisie. Intr-o speta, C.J. a hotarat ca este o masura cu efect echicea prin care in Franta exrtul de marfuri era subordonat obligatiei de a prezenta o deccare urma sa fie vizata de organele administrative.

5. masurile prin care li se sugereaza consumatoilor sa cumpere produsele indigene. C. J aca in unele cazuri campaniile publicitare efectuate in favoarea achizitionarii unor nationale sunt susceptibile de a afecta comertul dintre statele membre. Exceptie faccampanii care au ca scop evidentierea insusirilor specifice ale produselor autohtone.

6. masurile prin care se reglementeaza pretul marfurilor. In cuprinsul Directivei 70/50 adeclarate ilegale masurile prin care se stabilesc, pentru produsele importate, preturi msau maxime sub care sau peste care importurile sunt interzise, reduse, sau supuse altor ccare pot sa le afecteze precum si masurile prin care se stabilesc preturi mai putin favo

pentru produsele de import fata de cele autohtone. Masurile de control asupra pretului ninterzise daca ele se aplica in mod unitar bunurilor importate si produselor nationale.

Potrivit C. J sunt calificate drept masuri cu efect echivalent acelea prin care preturile sunt sla un nivel maxim prea scazut care nu permite importatorilor sa obtina profit si cele prin care prsunt stabilite la un nivel minim prea ridicat, anihiland avantajul concurential al produselor import

7. masurile prin care se instituie controale sanitare si fitosanitare de catre statele membre;Aceste controale sunt permise daca se efectueaza prin sondaj insa sunt interzise daca au casistematic. Controalele sanitare si fitosanitare stabilite in mod unilateral de catre statele msi care au caracter sistematic sunt interzise deoarece imobilizeaza marfurile la fr

provocand astfel intarzieri in circulatia marfurilor si costuri suplimentare. In schimb, controbligatorii prevazute de normele comunitare si aplicate de autoritatile statelor memeconstituie masuri cu efect echivalent;

8. masuri privind rambursarea pretului la anumite medicamente de catre organismedomeniul securitatii sociale. Potrivit jurisprudentei, limitarae rambursarii pratului lamedicamente pentru persoanele care beneficiau in Olanda de asigurari socialeconsiderata drept masura cu efect echivalent deoarece medicamentele la care pretul rambursat fusesera stabilite in mod discriminatoriu;

9. masurile referitoare la achizitionarea de bunuri de catre stat si alte persoane juridice d public. In cazul in care cumpararea unor produse de catre autoriltatile publice se realizefunctie de nationalitatea furnizorilor sau de originea marfurilor se aplica dispozitiile Tracare interzic restrictiile cantitative si masurile cuefect echivalent la import;



10. Potrivit Directive 70/32 sunt considerate masuri cu efect echivalent cele prin cimpiedica furnizarea unor produse straine, se limiteaza folosirea acestora sau utilizaeste subordonata unor cerinte calitative si tehnice care nu sunt impuse in cazul bunindigene. In jurisprudenta s-a cosiderat ca aduc atingere principiului de circulatie a marurmatoarele: prevederile prin care se cere furnizorilor straini sa depuna o cautiundispozitiile care permit achizitionarea unor marfuri straine sub cnditia reciprocita

prevederile caietelor de sarcini care contin prescriptii tehnice aplicabile atat bunurilor cat si celor indigene referitoare la calitate, compozitie , proprietati mecanice, chimi

fizice ce depasesc efectul restrictiv spacific unor asemena criterii.

Nu sunt masuri cu efect echivalent reglementarile nationale prin care se limiteaza interzic anumite modalitati de vanzare in ipoteza in care se aplica tuturor agentilor economicexercita acelasi gen de activitate pe teritoriul statului membru in cauza si daca ele afecteaza iidentic, in drept si in fapt, comercializarea bunurilor indigene si a celor straine (C.CJ.E24 noi.speta Kek si Mithouard)

B) REDUCEREA SI ELIMINAREA RESTRICTIILOR CANTITATIVE SI A MASURCU EFECT ECHIVALENT PRIN ARMONIZAREA LEGISLATIILOR DIN STAMEMBRE

Principalele prevederi sunt cuprinse la art. 95 din Tratat. Potrivi acestui art, Consiliul masurile care vizeaza aplicarea dispozitiilor legislative de reglementare si a dispozitiilor adminisale statelor membre care au ca obiect instituirea si functionarea pietei interne hotarand co

procedurii prevazute la art. 251 din Tratat si dupa consultarea Comitetului Economic si Comisia porneste in elaborarea propunerilor sale in materie de sanatate, securitate protectia med

protectia consumatorilor de la un nivel de protectie ridicat tinand seama de evolutia bazata pstiintifice. Atat art 95 cat si art 94 dinTratat permit adoptarea unei masuri de armonizare a legisl

statelor membre pentru aprofundarea pietei interne sau comune.Art. 95 se refera la aceste masuri in general iar art. 94 se refera numaila directivele de apro

legilatiilor tarilor comunitare. Aceasta deosebire indreptateste Consiliul sa adopte in temeiul inclusiv regulamente si decizii.

Prevederile art.95 nu sunt aplicabile dispozitiilor fiscale, celor referitoare la libera cir persoanelor, celor care privesc drepturile si interesele lucratorilor salariati precum si situatiilor tratatul dispune altfel.

In scopul armonizarii legislatiilor intre statele membre au fost adoptate: Directiva Consiliu89/106 din 21 dec 1988 privind materialele de constructii

Directiva Consiliului nr. 89/622 din 13 dec 1989 referitoare la etichetele produselor din tutuDirectiva Consiliului nr. 89/686 din 21 dec 1989 privind echipamentele de protectie indiviDirectiva Consiliului nr. 91/250 din 14 mai 1991 referitoare la protectia juridica a program

calculator;Directiva Consiliului nr. 91/477 din 18 iunie 1991 privitoare la controlul achizitiilor si de

de arme;Directiva Consiliului nr. 93/42 din 14 iunie 1993 referitoare la dispozitivele medicale.

EXCEPTIILE DE LA PRINCIPIUL LIBEREI CIRCULATII A MARFURLOR a)exceptiile prevazute de art. 30 din Tratat si

b) exceptii jurisprudentiale



a) potrivit art. 30, art. 28 si art.29 nu impiedica interdictiile sau restrictiile la import, exptranzit justificate de: motive de ordine publica, morala publica, securitate publica, prsanatatii si a vietii persoanelor si animalelor, ocrotirea vegetalelor, proectia tezaurelor nacu valoare artistica, istorica sau arheologica, protectia proprietatii industriale si comerciatoate acestea, aceste interdictii sau restrictii nu trebuie sa constituie un mijloc de discrimnicio restrictie deghizata in comertul dintre statele membre.

Exceptiile prev de art 30 privesc restrictiile cantitative la import sau export precum si masurile c

echivalent. Aceste prevederi nu pot fi invocate in materia drepturilor de vama ori a taxelor cuechivalent.Enumerarea prev. la art 30 are caracter limitativ si este de stricta interpretare.

1. morala publica- justifica intrezicerea importului de bunuri indecente sau obscene insa scauza trebuie sa adopte masuri care sa impiedice fabricarea ori comercializareaasemenea marfuri pe propriul teritoriu

2. ordinea publica – in jurisprudenta ordinea publica permite nterzicerea exportului de mdin aliaj de argint batute i Marea Britanie care nu mai au curs legal dar a caror distrugeinterzisa in acesta tara.

3. securitatea publica - Curtea a hotarat ca securitatea publica justifica instituirea unei autspeciale pentru tranzitul marfurilor care sunt materiale strategice sau justifica oblimportatorilor de produse petroliere de a se aproviziona pentru o parte a necesitatilor acde la o rafinarie situata pe teritoriul national a carei existenta este necesara in scopul desintereselor generale. (C.J. C. E 10 iulie 1984);

4. protectia sanatatii si a vietii persoanelor- potrivit C. J., protectia sanatatii si a persoanelor justifica interdictia importurilor de cascaval in cdt in care la fabricarea aces

a folosit un antibiotic ce permite o conservare mai buna a produsului dar care, pe termeeste nociv pentru sanatatea persoanelor;Aceeasi exceptie a fost invocata de Curte intr-o speta in care a hotarat ca este just

reglementarea legala engleza prin care era prohibita inlocuirea de catre farmacisti medicament determinat cu altul similar pentru ca prescrierea unui medicament tine sea

particularitatile psihosomatice ale pacientului a caror ignorare poate sa puna in pericol viata

5. protectia sanatatii si a vietii animalelor justifica prevederile legale germane privitonecesitaa prezentarii unui certificat eliberat de autoritatile veterinare ale statului exportato

unei autorizatii acordata de autoritatile veterinare ale tarii importatoare pentru achizitifurajelor straine.

6.ocrotirea vegetatiilor justifica interesul prin care se............al produselor importate din membru pentru a lupta impotriva daunatorilor.

7. protectia tezaurelor nationale justifica prevederile legale prin care se interzice exobiectelor de arta si istorie de interes national.

8. protectia proprietatii itelectuale si industriale justifica opozitia titularului unui dr de

intelectuala fata de importul produsului obtinut in alt stat membru si care este ocrotit in propria t



comunitate. Orice dr. de proprietate intectuala protejat prin reglementarile nationale este prevederilor art. 30.

Semnificatia notiunilor din art. 30 este stabilita de fiecare stat membru.Orice stat membru poate sa determine care sunt exigenetele moralei publice pe propriul teritocare doreste sa le asigure. Controlul invocarii exceptiillor prevazute de art. 30 in raport cu cerintcomunitar se realizeaza de Curtea de Justitie a Comunitatii Europene.

EXCEPTII JURISPRUDENTIALE

1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

CLAUZELE DE SALVGARDARE

In cadrul politicii comerciale ale UE, statele membre pastreaza posibilitatea de a lua anumite ma privire la statele terte, cu cdt. ca acestea sa fie conforme politicii comune.

Art. 134 din Tratatul de la Roma permite statelor membre sa solicite Comisiei Europene de masuri restrictive in 2 situatii principale:

a) in cazul deturnarii de traseu- importul prin intermediul unui stat tert al CE ptr. a ocoli mde politica comerciala a statelor membre de destinatie a marfurilor.

b) Cand conformarea politicii comunitare a acelui stat cu dreptul comunitar ar antrena difeconomice.

Dupa ce Consiliul European a adoptat o masura de armonizare, un stat membru considera nementinerea/introducerea unor dispozitii nationale, justificate prin exigente impuse referiprotectia mediului inconjurator natural/ambiental – probe stiintifice

Niciun stat membru nu e obligat sa transmita informatii a caror dezvaluire este cointereselor ce tin de propria securitate.Orice stat membru poate lua masurile necesare ptr.protectia intereselor sale n mate

securitate / in legatura cu productia sau comertul cu arme, munitii, materiale de razboi.Statele membre se pot consulta pentru a adopta in comun dispozitii necesare in vederea e

situatiilor pietei comune ar putea fi afectata de masurile pe care u stat membru s-ar vedea nevoiia in situatiile generate de unele tulburari interne care aduc atingere ordinii publice in caz de rtensiuni internationale grave care constituie pericol de conflict armat ptr. a-si indeplini angajamasumate in vederea mentinerii pacii si securitatii internationale.

In aceste cazuri Comisia Europeana poate recomanda masurile de cooperare si poate au

statele membre sa adopte masurile de protectie necesare. Intotdeauna insa Comisia va controla c



care justifica luarea acestor masuri de protectie si va stabili, in functie de protectia lor, produsefac obiectul lor, masuri de salvgardare puse la dispozitia lor.

REGIMUL DE PROTECTIE IMPOTRIVA PRACTICILOR COMERCIALE NELOIALEPot aparea in cadrul relatiilor externe ale comunitatii.

Fac obiectul acestui regim:- practicile de dumping- obstacole la comert

- contrafacereaUn produs va fi considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul sau de expoComunitate este mai mic decat un pret comparabil pentru un produs similar in cursul obiscomertului din tara exportatoare. Suma cu care pretul de export depaseste valoarea normala a bimportat in Comunitate se concretizeaza intr-olimita (marja de dumping) in functie de care se vortaxe de protectie fata de statul exportator in trei situatii:

- cand practicile de dumping provoaca pierderi materiale industriei comunitare;- cand exista o amenintare ca asemenea pierderi se vor produce;- cand acestea provoaca intarzirea materiala a aparitiei unui sectori industrial in Comunita

Impotriva obstacolelor la comercializare, atunci cand se constata ca e necesar, in inComunitatii pot fi luate urmatoarelor masuri:

o suspendarea/ retragerea oricaror concesii rezultate din negocierile de pcomerciala;

o cresterea cuantumului taxelor vamale existente/introderea altor taxe;o stabilirea unor restrictii cantitative, a unor masuri de modificare a conditiilor de i

export; eistenta sau stabilirea unor masuri care afecteaza in alt mod comertul cutert in cauza.

Marfurile contrafacute- interzisa punerea in circulatie a acestora pe teritoriul comunitar. Fa

incalcate celelalte drepturi la actiune. ale titularului marcii de comert despre care s-a constatat cautilizat n mod fraudulos, statele membre vor putea adopta masurile necesare pentru aermite autorcompetente:

- sa distruga marfurile constatate a fi contrafacute;- sa dispuna de ele in afara canalelor comerciale astfel incat sa reduca la minim pag

titularului marcii de comert fara nicio compensare;- sa ia cu privire la aceste marfuri orice alte masuri care au drept consecinta lipsirea

raspunzatori de beneficiile importante ale tranzactiei si de a constitui un factor proeficient pentru tranzactii viitoare de acelasi gen.

EXCEPTIILE JURISPRUDENTIALE CARE JUSTIFICA DEROGARI DE LA PRINCINTERZICERII RESTRICTIILOR CANTITATIVE SI A MASURILOR CU EFECT ECVALEN

Obstacole la libera circulatie intracomunitara rezultate d deosebirile existente intre legislatiile na privind comercializarea produselor trebuiesc acceptate in masura in care pot fi apreciate ca necescopul indeplinirii unor exigente imperative re tin mai ales de :

- eficacitatea controalelor fiscale- protectia sanatatii publice- corectitudinea tranzactiilor comerciale



- protectia consumatoril, a patrimoniului cultural sau a mediului- protectia industriei cinematografice- protectia creatiei si diversitatii culturale in domeniul cartii- protectia agriculturii, reteleipublice de telecomunicatii- protectia libertatii de expresie si a pluralismului presei

CONDITIILE IN CARE POT FI INVOCATE CONDITIILE JURISPRUDENTIALE

a) toate exigentele imperative sa fie justificate de existenta unui interes general; b) sa nu existe o directiva de armonizare a legislatiilor statelor membre care sa urmaacelasi scop cu masura ce se doreste a fi adoptatata;

c) sa nu se instituie prin intermediul acestor masuri discriminari intre bunurile expimportate pe de o parte si cele indigene pe d cealalta parte, comercializate pe piata coma unui stat membru;

d) masura sa fie necesara pentru indeplinirea obiectivului urmarit;e) masura sa fie proportionala prin adoptarea obiectivului avut in vedere.

2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR SI SERVICIILOR

Sunt libertati indinspensabile in vederea exercitarii unie cetatenii europene intemei principii democratice exprimate in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Cele 2 liconcura la realizarea pietei comune pentru exercitarea activitatiilor economice si se sprijina recipsunt diferite prima referindu-se la libertatea de stabilire a cetatenilor unui stat membru pe teritoriustat membru pentru a exercita acolo anumite activitati iar a doua avand ca obiect oferirea, infrontierelor lor, de servicii clientilor rezidenti in alt sta. Cele doua libertati se adreseaza atat perso

fizice cat si juridice.

Accesul persoanelor fizice pe teritoriul statelor membre

Art 17 si 18 din Tratatul de la Roma stipuleaza in favoarea cetatenilor statelor membre un dracces liber si de sejur in toate statele memebre. Acesta libertate nu este neconditionata, statele impune restrictii atunci cand acestea sunt justificate pe motive de ordine publica, securitate sau sa

publica. Initial dr. de intrare si de sejur era recunoscut numai persoanelor care desfasoara o activ baza art. 39 (libera circulatie a muncitorilor), art. 43(libertatea de stabilire), art.48 (libera preserviciilor), art. 49(dr. de sejur temporar limitat la durata prestatiei, avand in vedere fina

economica urmarita de Tratatul de la Roma. In timp tartatul a evoluat iar dr. de acces a fost genesi acordat inclusiv resortisantilor comunitari inactivi, indiferent de participarea sau nu laeconomica.

Cetatenia U.E. acordata oricarei persoane care are cetatenia unui stat membru, recunoMaastricht si reafirmata la Amsterdam confera un drept de acces si sejur cetatenilor U.E. lib

principiu, neconditionat de finalitatea economica. Exista insa, in continuare, rezerva limitaconditionarilor prevazute de tratat si de dreptul derivat.

Conform Directivei 148/1973, membrii familiei mgrantului comunitar beneficiaza, caccesoriu, de dreptul de a migra in comunitate (sotii si copiii mai mici de 21 de ani, ascendedescendentii lor daca se afla in intretinerea migrantului). Directiva recunoaste dreptul de int

simplifica conditiile exercitarii lui. Accesul pe teritoriul statelor membre este subordonat



prezentarii unui card de identitate sau pasaport valabil. Membrii familiei sale, beneficiari indirecfi obligati sa obtina viza daca nu sunt resortisanti ai unor state membre.In acest caz, statul membru se obliga sa le acorde asistenta si sprijin pentru obtinerea operadocumentelor solicitate. Niciun alt document nu poate fi solicitat migrantilor comunitari.

Dupa intrarea pe teritoriul statului membru, dreptul de sejur este acordat automat, tem pentru prestarile de servicii si permanent pentru cei ce vor sa se stabileasca pe teritoriul respectiv

Exceptii de la dreptul de deplasare si dr. de sejur:1. exceptii privind ordinea si securitatea publica- in absenta unor definitii , C.E.J a tras

intermediul jurisprudentei limitele acestei exceptii:a) prima limita – imposibilitatea de a priva un particular de libertatile comunitare pen

motiv de ordin general. Aceaste libertati nu pot fi ingardite decat pe baza unor mindividuale, intemeiate exclusiv pe comportamentul persoanei in cauza. N sunt admdecizii de indepartare a strainilor de pe teritoriul unui stat membru bazate pe o mascaracter general.

b) Cea de-a doua limita – priveste masuri ce vizeaza aparent comportamentul unui idar in realitate sunt destinate unui grup de starini (hot. Bonsignore- autoritatile germmotivat decizia de expulzare a unui imigrant italian care omorase o persoana in ticurata o arma pe care o detinea ilegal, prin necesitataea preventiei generale data deimpotriva delincventei in randul imigrantilor. Curtea de Justitie a considerat o asemotivare ca fiind incompatibila cu dreptul comunitar).

Hotararea Ivonn Van Duyn vs. Home Office ( Ivonn-membru al bisericii sientologice)- mfiind ca biserica scientologica reprezinta un pericol pentru securitatea publica. Instanta a precaderarea la acest grup ar implica o identificare cu planurile si scopurile sale. Gruparea nu era indar aderarea persoanelor putea fi considerata pericol pentru scuritatea publica.

c) imposibilitatea de a deduce dintr-o simpla condamnare penala existenta unei ameindividuale impotriva ordinii si securiatii publice. Este necesara o apreciere glofaptelor si personalitatii persoanei vizate in urma careia sa rezulte o amenintare r

suficient de grava care sa afecteze un interes general al societatii.Statele membre sunt libere sa aprecieze, conform nevoilor nationale, necesitatea invocarii

publice dar cu respectarea principiului nediscriminarii ce impune luarea de masuri reale si eimpotriva nationalilor lor, autori ai acelorasi tulburari a ordinii publice.

2. Sanatatea publica – refuzul admiterii pe teritoriul unui stat membru nu poate fi justif prezenta uneia din bolile care sunt enumerate in Anexa 148/73. Expulzarea nu poate fi daca migrantul comunitar se imbolnaveste pe teritoriul statului de primire.

3. Garantiile procedurale- au rolul de a proteja migrantii comunitari impotriva arbitraliului. Atrebuie mai intai informati asupra motivelor pentru care sunt expulzati sau pentru car

interzice accesul pe teritoriul unui stat membru . Exceptie de la acesta obligatie de informamotivele ce tin de siguranta statului. In urma acetei informari, cand nu exista o situatie c justifice urgenta trebuie acordat migrantului un termen pentru parasirea teritoriului nu mai 15 zile, respectiv 1 luna daca este vorba de un strain care are un document de sejur.

Trebuie sa fie acordata posibilitatea introducerii unui recurs jurisdictional avand aceeasi natcel oferit natonalilor si acelasi eventual efect suspensiv.Dupa trecerea unui termen rezonabil trebuie sa fie posibila prezentarea unei noi cereri de admi

teritoriul statului respectiv. In 1998 au fost adoptate trei directive care extind dreptul de deplasejur la studenti, pensionari si subsidiar la toti resortisantii comunitari, drepturile astfel acordataceleasi cu cele recunoscute resortisantilor care desfasurau o activitate conform Directivei 148/19



Pentru a evita ca acesti migranti sa devina o poavara pentru statul de primire, aceste trei diau mai instituit conditii legate de resursele financiare pentru accesul pe teritoriul statelor membregula generala, resursele migrantilor trebuie sa fie superioare nivelului sub care sunt acordate ajsociale in statul de primire cu exceptia studentilor care trebuie sa obtina o declaratie de sufinanciara de la parinti.

ACQUISUL SCHENGEN Directivele mentionate anterior nu prevad inlaturarea controalelor fizice la frontiere. Acest lu

presupun o interconexiune a politiilor nationale in special. Din 1985 o serie de state s-au angacest sens: Franta, Germani, Benelux initial; Italia in 1990, Spania, Portugalia in 1991; Grecia in

pentru ca SISTEMUL INFORMATIONAL SCHENGEN sa devina operational din 1995. Norvegia, Islanda, Finlanda au aderat in 1999. Marea Britanie si Irlanda nu au prevazuta o data.acord statueaza o cooperare mult mai stransa decat cea care rezulta din dreptul comunitar in m

justitiei si politica si a fost integrat printr-un protocol anexat Tratatului de la Amsterdam.



Curs VI 16. 03 ( poate fi subiect de examen )

Notă: Libertatea de stabilire

Speţă: Cazul Centros din 9 martie 1999 ( decizie a Curţii Europene de Justiţie): Soţii Bcetăţeni danezi au constituit în Marea Britanie un private limited company denumită Centro

stabilind sediul social la domiciliul unui cetăţean englez, prieten al soţilor Bryde.Societatea a fost înregistrată în Anglia la 18 mai 1992.Ulterior înregistrării societăţii în Anglia, cei 2 soţi solicită înregistrarea în Registrul Com

Danez a unei sucursale a societăţii Centros Limited.Direcţia Generală a Comerţului şi Societăţilor a refuzat înmatricularea în Danemarca a suc

societăţii Centros Limited, motivând că prin creerea acestei sucursale, societatea urmăreşte în resa-şi stabilească sediul principal al acivităţii comerciale în Danemarca, eludând dispoziţiilnaţionale care prevăd o limită minimă de capital de 200.000 de coroane daneze.

Mai mult decât atât, din dosarul firmei Centros Limited rezulta că aceasta nu a desfăşuratactivitate în mod efectiv în Anglia.

Soţii Bryde au atacat hotărârea şi au pierdut în primă instantă, atacând apoi soluţia la inssuperioare.

În faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene s-a invocat ca şi chestiune prejudurmătoarea problemă:

- este compatibil cu art. 52 şi 58 din Tratatul Comunităţii Europene refuzul unei auadministrative de a înmatricula o sucursală a unei societăţi comerciale legal constituite alt stat membru?

Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene pronunţă următoarea hotărâre :- art. 52 şi 58 din Tratatul Comunităţii Europene se opune ca un stat membru să

înmatricularea unei sucursale a unei societăţi constituite în conformitate cu legislaţia unmembru pe al cărui teritoriu îşi are sediul fără să fi exercitat activităţi comerciale, atuncsucursala este destinată să permită societăţii în cauză să exercite ansamblul activităţilorstatul în care se va constitui această sucursală, evitând constituirea unei societăţi şi eastfel aplicarea regulilor de constituire a societăţilor care sunt mai constrângătoare în mliberării capitalului social minim.

Totuşi, spune Curtea, această interpretare nu exclude ca autorităţile statelor membre să poorice măsură de natură a preveni sau sancţiona fraudele, fie faţă de societatea însăşi, prin cooperastatul membru pe al cărui teritoriu s-a constituit, fie faţă de asociaţi care au urmărit în realitate, pconstituirii unei societăţi, să scape de obligaţiile lor faţă de creditorii privaţi sau publici stabteritoriul statului membru în cauză.

In această privinţă, problemele care se pun sunt:1) Care sunt autorităţile care pot să refuze?2) Ce fel de măsură?3) In ce constă cooperarea?

4) In ce constă sancţiunea?



Directivele comunitare în materia societăţilor comerciale

1) Directiva 1 nr.68/151/CEE din 9 martie 1968 privind publicitatea, validangajamentelor şi nulitatea societăţilor comerciale

Domeniul de aplicare-se aplică societăţii pe acţiuni, societăţii în comandită pe acţiuni şi SRL-ului.

Publicitatea operaţiunilor privind societăţile comerciale vizateDirectiva prevede următoarele reguli:

a) constituirea la nivel naţional a unui registru naţional care va conţine toate datele publicităţii, potrivit dispoziţiilor lrgislaţiei comunitare sau naţionale; Acest registru trebasigure transparenţa informaţiilor, realizând accesul publicului, contra cost, direct sau in

prin corespondenţă, prin solicitarea de copii de pe actele depuse.

b) constituirea unui dosar al societăţii comerciale înmatriculate;

c) publicarea într-un Buletin Oficial, în întregime sau extras, a actelor şi informaţiilor publicităţii.

Validitatea angajamentelor societăţiiDirectiva prevede următoarele reguli:

a) prima regulă o găsim în art.7 din Directivă care prevede că în ipoteza actelor juridice închecontul societăţii comerciale în perioada de constituire, adică înainte de înmatriculare, nepde societate după înmatriculare, răspunderea pentru executarea obligaţiilor asumate infondatorilor care au încheiat actele respective;

b) a doua regulă este prevăzută în art.8 din Directivă care prevede că dacă s-au îndeplinformalităţile de publicitate referitoare la persoanele care au capacitatea de a angaja sau reprsocietatea comercială, nici o neregularitate privind numirea acestora nu poate fi opusă terţiexcepţia cazului în care societatea comercială face dovada că terţii cunoşteau

neregularităţi.

Nulitatea societăţilor comercialeDirectiva prevede următoarele reguli:

a) prima regulă care se degajă cu privire la nulitate, este regimul restrictiv al nulităţienumerarea limitativă şi expresă a cazurilor de nulitate şi prin consacrarea efectului neretral nulităţii societăţilor comerciale.

Art.11 din Directivă enumeră cazurile de nulitate care sunt în număr de 6:



1. lipsa actului constitutiv, nerespectarea formalităţilor de control preventiv ori a autentice prevăzută de legea naţională;

2. caracterul ilicit sau contrar ordinii publice, al obiectului social;3. lipsa următoarelor menţiuni din actul constitutiv: denumirea, aporturile, va

capitalului social subscris şi obiectul social.4. nerespectarea limitei minime de capital social prevăzute de legea naţională;5. incapacitatea tuturor fondatorilor;6. nerespectatea numărului minim de asociaţi.

2) Directiva nr.77/91/CEE din 13 decembrie 1977 privind constituirea societăţii pe amenţinerea şi modificarea capitalului social

Reguli rezultate din Directivă:1) realitatea capitalului social sau obligativitatea evaluării aporturilor în natură;2) intangibilitatea capitalului social- în acest sens Directiva prevede următoarele reguli:

a) interzicerea distribuirii de dividente fictive; b) reguli privind deţinerea propriilor acţiuni.

3) modificarea capitalului social, care e posibilă fie prin majcapitalului social şi în acest caz Directiva prevede dreptul de preferinţă la subscrierea acţiuni în favoarea acţionarilor societăţii, fie prin reducerea capitalului social.

3)Directiva nr.78/855/CE din 9 decembrie 1978 cu privire la fuziunile societăţilor anonim

Această Directivă prevede următoarele:a) modalităţile de realizare a fuziunii, care sunt: absorbţia, constituirea unei noi societăţi;

b) condiţiile de valabilitate a fuziunilor ( întocmirea proiectului de fuziune, adoptarea hAdunării Generale a Acţionarilor a fiecărei societăţi participante şi publicitatea fuziunii);

c) efectele fuziunii;d) măsurile de protecţie a asociaţilor şi creditorilor societăţilor participante;e) nulitatea fuziunii( efectele nulităţii şi înlăturarea neregularităţilor fuziunii).

4) Directiva a şasea nr.82/891 din 17 decembrie 1982 cu privire la divizarea societăţiacţiuni sau anonime

Această Directivă prevede următoarele:



a) reglementează felurile divizării ( anume- prin absorbţie sau achiziţie, prin constituirenoi societăţi, divizarea sub control judecătoresc);

b) prevede condiţiile de validitate ale divizării (întocmirea proiectului de divizare, adohotărârii Adunării Generale a Acţionarilor a fiecărei societăţi participante şi publidivizării);

c) efectele divizării.

5) Directiva a patra nr.78/660 din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipsocietăţi comerciale ( SA, SCA şi SRL )

6) Directiva a opt-a nr.83/349/CE din 13 iunie 1983 cu privire la conturile consolidateIniţial domeniul de aplicare al acestei directive era Societatea pe Acţiuni, SocietaComandită pe Acţiuni şi SRL-ul, însă prin Directiva 90/604 din 8 noiembrie 1990 a fost eaplicarea sa şi la SNC şi SCS.

7) Directiva a opt-a nr. 84/252/CEE din 10 aprilie 1984 privind acordul perso însărcinate cu controlul legal al documentelor contabile Notă: ultimele 3 directive privesc drreptul contabil.

8) Directiva a 11-a nr.89/666/CEE din 21 decembrie 1989 privind publisucursalelor create într-un stat membru de către anumite societăţi aflate sub incdreptului altui stat

9) Directiva a 12-a nr.89/667/CEE din 21 decembrie 1989 privind societăţile comcu răspundere limitată cu asociat unic

Directive în materia dreptului bursier

10) Directiva nr.82/121/CEE din 15 decembrie 1982 privind societăţile cobursă

11) Directiva nr.85/611/CEE din 20 decembrie 1985 privind organismele de plas

colectiv în valori mobiliare12) Directiva nr.89/298/CEE din 17 aprilie 1989 privind oferta publicită

valori mobiliare

13) Directiva nr.2001/34/CE din 28 mai 2001 privind admiterea valorilor mola cota oficială şi publicarea informaţiilor asupra acestor valori

14) Directiva nr.2003/6/CE din 28 ianuarie 2003 asupra operaţiunilor de iniţmanipulare a pieţei (abuzul de piaţă)



Directive privind dreptul fiscal

15) Directiva nr.90/ 434/CEE16) Directiva nr.90/ 435/CEE

- ambele din 23 iulie 1990 referitoare la regimul fiscal al fuziunilor, divizaporturilor de activ, privind societăţile din state membre diferite

17) Regimul fiscal comun aplicabil societăţilor mame şi filiale din state mdiferite

Recent a fost adoptată Propunerea Parlamentului European şi a Consiliului privind Directivaa nr.2005/56/CEE asupra fuziunii transfrontaliere a societăţilor de capital adoptată decembrie 2005 statele membre fiind obligate să transpună această directivă în legislaţia naţ

până la 15 decembrie 2007.

SOCIETATEA EUROPEANA SI GRUPUL EUROPEAN DE INTERES ECONOMIC

Regulamentul 2157/2001 referitor la statutul societăţii europene, a intrat în vigoareoctombrie 2004.

Potrivit art.12 din acest Regulament, una dintre condiţiile de validitate a înmatriculărsocietăţi europene, constă în stabilirea unui cadru legal în statele membre, privind imp

salariaţilor în această structură societară.



Directiva 2001/86 care completează Regulamentul 2157/2001, cuprinde diferite modaliimplicare a salariaţilor în societatea europeană. Astfel, poate fi vorba de dreptul de informsalariaţilor şi dreptul de consultare sau poate fi vorba de un drept de participare al salariaţilor în organelor de conducere sau supraveghere ale structurii societare.

Implicarea salariaţilor în această structură societară, presupune o negociere între dirsocietăţii comerciale şi reprezentanţii salariaţilor. Această procedură negociere-----------------------------------------------------

După ce-------------------------------------------- stabilesc proiectul de constituire a soeuropene şi după publicarea acestui proiect, au obligaţia să iniţieze negocieri cu reprezesalariaţilor, asupra modalităţilor de implicare a salariaţilor în structura societară.

Directiva prevede că pentru această negociere, se constituie din partea salariaţilor un gnegociere, mandatat în acest sens. Aceste negocieri---------------------- nu pot dura mai mult de Durata poate fi prelungită cu încă 6 luni, însă prelungirea e posibilă numai cu acordul tuturor pimplicate în negociere.

In toate cazurile, această negociere trebuie consemnată în scris.

Directiva 2001/86, stabileşte într-o anexă dispoziţii de referinţă care se aplică numai paflate în procedura de negociere.

Aceste dispoziţii de referinţă trebuie să fie prevăzute de legea naţională a statului membrucărui teritoriu îşi va avea sediul societatea europeană.

Constituirea societăţii europene

Potrivit Regulamentului 2157/2001, accesul la această structură societară e rezervat entităţilor care-şi au sediul statutar şi administraţia într-un stat membru. Entităţile care nu îndepaceste condiţii nu pot constitui o societate europeană însă pot dobândi calitatea de asocursul--------------------------------------------------

Totuşi, statele membre au facultatea de a permite unei societăţi comerciale care nu a avut cadministraţiei sale într-un stat membru, ci doar sediul său statutar, să participe la constituiresocietăţi europene.

Art. 2 din Regulamentul 2157/2001 vizează doar anumite forme de societăţi sau entităţi jde drept privat sau public care pot să participe la constituirea unei societăţi europene.

Formele de societate- pot fi fondatoare ale unei societăţi europene SRL-ul şi SA-urile.Sunt excluse din categoria fondatorilor persoanele fizice.Cu toate acestea, nu se poate afirma că societatea europeană e constituită numai din soc

întrucât o persoană fizică poate deveni acţionar la o societate europeană atunci când această strucconstituie sub forma unui holding prin transformarea unei societăţi pe acţiuni în societate eursau prin fuziune, oricând se constituie o societate europeană care face apel? public la împrumut.

Art.2 şi 3 din Regulament prevede limitativ tehnicile de constituire a societăţii europene:



- holding;- filială;- prin fuziune;- prin transformarea unei societăţi pe acţiuni în societate europeană.

Constituirea societăţii europene prin fuz iuneRegulamentul prevede că două sau mai multe societăţi pe acţiuni pot constitui o so

europeană prin fuziune, societatea absorbantă luând forma unei societăţi europene sau, fuziunea

să aibe ca rezultat constituirea unei societăţi noi sub forma societăţii europene.

Regulamentul prevede ca o condiţie de valabilitate a constituirii unei societăţi europene, puţin două dintre societăţile fondatoare să aibe sediul statutar şi administraţia centrală în state mdiferite.

Directivea conţine prevederi referitoare le proiectul de fuziune, publicitatea datei fuefectele fuziunii.

Astfel, proiectul de fuziune va cuprinde:- denumirea socială;- sediul statutar al societăţii care fuzionează;- sediul societăţii europene;- raportul de schimb al acţiunilor şi, după caz, limita sultei;- modalitatea de predare a acţiunilor societăţii europene; etc

Fuziunea care are ca rezultat constituirea unei societăţi europene, produce efecte de lînmatriculării societăţii europene. Înmatricularea însă, nu se va putea face decât după eliberarecertificat sau aviz emis de organul competent din statul membru pe al cărui teritoriu îşi are societatea participantă, aviz din care să rezulte că au fost publicate în Buletinul Oficial Naţiona

menţiunile prevăzute de art.2 din Regulament.Regulamentul lasă în competenţa legislaţiei statelor pe al cărui teritoriu este situat sediul f

societăţi participante, stabilirea sau organizarea controlului de calitate al fuziunii. Astfel, o anautoritate trebuie să aibă competenţă să ateste îndeplinirea condiţiilor legale şi a formal

prealabile fuziunii.In acelaşi timp, Regulamentul conţine reguli prin care se asigură protecţia credi

obligatarilor, purtătorilor de titluri speciale precum şi protecţia acţionarilor minoritari.Regulamentul prevede că un stat membru poate institui un drept de opoziţie la fuziu

favoarea unei autorităţi competente pentru motive de ordine publică, această opoziţie fiind susce

de a fi atacată cu recurs.Efectele fuziuniia) transmisiunea universală a patrimoniului societăţilor care fuzionează către soc

europeană; b) acţionarii societăţii care fuzionează devin acţionarii societăţii europene;c) încetarea existenţei societăţii absorbite.

După înmatricularea fuziunii, fuziunea nu mai poate fi anulată iar sncţiunea care poate fi asocietăţii europene este dizolvarea.



Constituirea societăţii europene sub forma holdinguluiPotrivit Regulamentului mai multe societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limita

iniţia crearea unei societăţi europene holding dacă cel puţin două dintre ele au sediul statutar îmembre diferite sau dacă aceste societăţi au de cel puţin 2 ani o filială al cărei sediu este situat îalt stat membru decât acela în care se află administraţia centrală a societăţii.

Prevederile art.32-34 din Regulament impun o mare transparenţă a constituirii unei so

europene holding.Astfel, organele de direcţie sau administraţie ale societăţilor participante stabilesc un proconstituire al societăţii europene pe baza unui raport care justifică aspectele economice şi juridoperaţiunii şi care determină consecinţele asupra salariaţilor şi acţionarilor.

De asemenea, acest proiect trebuie să stabilească procentajul minim de părţi sociale sau pe care asociaţii societăţilor participante trebuie să le aporteze la societatea europeană.

Proiectul face obiectul publicităţii în Registrul Comerţului în care sunt înmatriculate soc participante, cu cel puţin o lună de la data stabilită pentru Adunarea Generală a Asociaţilor a fsocietăţi participante, convocată în scopul pronunţării asupra constituirii societăţii europene.

Regulamentul prevede că unul sau mai mulţi experţi independenţi elaborează un raport proiectului de constituire asupra societăţii europene.

Adunarea Generală a fiecărei societăţi va decide, cu respectarea condiţiilor de cvormajoritate cerute pentru deciziile care nu modifică actul constitutiv.

Societatea se constituie în termen de 3 luni de la data aprobării proiectului de către Adfiecărei societăţi participante.

Dacă au fost îndeplinite toate condiţiile de constituire a societăţii europene, fiecare so participantă va efectua o menţiune la Registrul Comerţului în care este înmatriculată.

Regulamentul permite statelor membre să stabilească prin legea naţională dispoziţii v prezervarea drepturilor acţionarilor minoritari care se opun acestei operaţiuni precum şi dis privind protecţia creditorilor şi a salariaţilor.

Constituirea unei societăţii europene filialăOrice societate, în sensul art.48 din Tratat sau orice entitate juridică de drept public sau

constituită în conformitate cu dreptul unui stat membru şi având sediul statutar şi administraţia ce

în comunitate, poate constitui o filială sub forma unei societăţii europene dacă sunt îndeplinite ancondiţii:- trebuie să existe cel puţin 2 societăţi comerciale implicate în această operaţiune;- cel puţin 2 dintre ele trebuie să aibă sediul statutar în state membre diferite sau fiecare

ele să aibe de cel puţin 2 ani o filială al cărei sediu statutar este situat într-un alt stat mdecât cel pe al cărui teritoriu se află administraţia principală.

Modalităţile de subscriere a titlurilor filialei sunt guvernate de dreptul naţional al fsocietăţi participante care este aplicabil la constituirea unei filiale a unei societaţi pe acţiuni.

Această tehnică de constituire este accesibilă nu doar societăţilor pe acţiuni şi SRL-urilo

diferitelor forme de grupuri private sau publice.



Transformarea unei societăţi pe acţiuni în societate europeană

O societate pe acţiuni care are sediul său statutar şi administraţia centrală într-un stat mem poate transforma în societate europeană dacă are o filială care prezintă o legătură juridică cu un membru.

Transformarea nu provoacă nici dizolvarea societăţii în cauză, nici crearea unei noi pe

juridice.Transformarea nu trebuie însă să aibe drept consecinţă transferul sediului într-un alt stat me

Limitarea libertăţii statutare şi dreptul aplicabilSocietatea europeană este, în principiu, o societate pe acţiuni guvernată de disp

Regulamentului dar şi de dreptul statului pe al cărui teritoriu îşi are sediul şi administraţia centralExistă anumite domenii pe care Regulamentul nu le acoperă şi anume: fiscalitate, concu

proprietate intelectuală, insolvenţă. În acest caz se vor aplica dispoziţiile din dreptul naţional al fstat membru pe al cărui teritoriu îşi are sediul social.

În ceea ce priveşte libertatea statutară, putem aprecia că aceasta este limitată prin dualitalegislaţii a societăţii europene şi anume, regulile comunitare şi legile statului sediului soeuropene. În acest sens, putem afirma că societatea europeană este o societate cu variaţiuni naţion

Înmatricularea societăţii europene- se efectuează în statul membru pe al cărui teritoriu îşi are sediul societatea europeană, î

Registru stabilit de legea statului respectiv conform primei directive comunitare.Cu toate acestea însă, înmatricularea unei societăţi europene face obiectul unui aviz pu

pentru informare în Jurnalul Oficial al U.E., ulterior publicităţii naţionale.

Societatea europeană dobândeşte personalitate juridică din momentul înmatriculării sale înmembru şi, sub rezerva dispoziţiilor Regulamentului, ea este tratată în statul membru de înmatrca o societate pe acţiuni autohtonă.

Capitalul social şi denumirea societăţii europeneCapitalul minim prevăzut pentru constituirea acestei structuri societare este de 120.000

toate acestea, legislaţia statelor membre poate să prevadă un capital subscris mai ridicat

societatea europeană care se constituie pe teritoriul lor şi exercită anumite tipuri de acneprecizate de Regulament.Denumirea socială trebuie să fie precedată sau urmată de sigla S.E. care îi este exclusiv rez

Preluarea angajamentelorRegulamentul prevede că dacă în perioada de constituire a societăţii s-au încheiat anumite

numele societăţii, persoanele fizice sau juridice care le-au încheiat răspund solidar şi nelimexcepţia unei stipulaţii contrare.

Regulamentul nu prevede modalităţile de preluare a angajamentelor încheiate în perio

constituire, în consecinţă, se vor aplica regulile statului de înmatriculare a societăţii europene.



Regimul societăţii europene

1) Organele de direcţie şi administrare a societăţii europeneRegulamentul prevede că direcţia şi administrarea societăţii europene poate fi organi

alegerea membrilor fondatori după un sistem monist de administrare sau un sistem dualist formorgane de direcţie şi supraveghere.

Regulamentul prevede reguli comune celor 2 sisteme şi reguli proprii fiecărora dintre ele.

Dispoziţii comuneRegulamentul prevede că membrii organelor de direcţie şi administrare sunt numiţi pe o pedeterminată care nu poate fi mai mare de 6 ani dar care se poate înnoi nelimitat cu excepţia restrstatutare.

Membrii, dacă nu există stipulaţii contrare, pot fi persoane fizice sau juridice.Statutul membrilor organelor de administrare a societăţii europene nu este determin

Regulament, aplicându-se astfel dispoziţiile naţionale care reglementează societatea pe acţiuni.Aceleaşi dispoziţii se aplică şi în cazul incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute

membrii organelor de administrare.

În ceea ce priveşte regulile de desemnare a membrilor organelor de administrare, acesstabilesc prin statut conform regulilor statului membru pe al cărui teritoriu îşi are sediul socireguli care se referă la societatea pe acţiuni.

Membrii organelor de administrare a societăţii europene sunt ţinuţi de obligaconfidenţialitate chiar şi după încetarea funcţiei lor cu excepţia cazului în care divulgarea de info

privind societatea europeană este permisă de dreptul naţional aplicabil societăţii pe acţiuni saaceasta se impune din interes naţional.

În ceea ce priveşte resposabilitatea membrilor organelor de administrare a societăţii euraceasta este guvernată de regulile naţionale.

Membrii organelor de administrare deliberează potrivit următoarelor dispoziţii supletcvorum şi majoritate:

- în principiu, cvorumul este de jumătate din membrii prezenţi sau reprezentaţi iar decadoptă cu majoritatea membrilor pezenţi sau reprezentaţi, votul preşedintelui fiecăruifiind decisiv cu excepţia stipulaţiilor contrare.

Regulamentul prevede că statutul societăţii europene trebuie să menţioneze categoroperaţiuni care fac obiectul unei autorizări prealabile a organului de supraveghere sau a unei dexprese a organelor de administrare.

Cu toate acestea, potrivit Regulamentului, statele membre au facultatea, pe de-o parte prevedea că organul de administrare poate să decidă el însuşi dacă supune autorizării anumite cade operaţiuni şi, pe de altă parte, poate decide el însuşi categoriile de operaţiuni care trebuie insestatut.

Dispoziţii particulare sau proprii fiecărui sistemRegulamentul detaliază mai mult sistemul dualist de administrare a societăţii europene.

Sistemul dualist cuprinde un organ de direcţie şi un organ de supraveghere.



O persoană nu poate fi simultan membru în cadrul celor două organe.

Organul de direcţie este însărcinat cu gestiunea societăţii. Cu toate acestea, Regulamentstatelor membre libertatea de a stabili că un director sau mai mulţi directori generali sunt respocu gestiunea curentă a societăţii în aceleaşi condiţii ca şi în cadrul societăţilor pe acţiuni care au

pe teritoriul său.

Membrii organului de direcţie sunt numiţi şi revocaţi de către organul de suprave

Regulamentul lasă Adunării generale……………………

Organul de direcţie este ţinut să informeze organul de supraveghere ori de câte ori apeveniment susceptibil de a avea repercursiuni sensibile asupra societăţii europene.

Organul de supraveghere controlează gestiunea fără a putea el însuşi să asigure această gesMembrii săi sunt numiţi de Adunarea Generală, primii dintre ei fiind numiţi prin statut.Organul de supraveghere alege dintre membrii săi un preşedinte, însă Regulamentul nu p

nimic cu privire la atribuţiile sau puterile acestui preşedinte astfel că o vor putea face fondatoriactul constitutiv.

Pentru a-şi exercita atribuţiile de control, organul de supraveghere are dreptul de a sorganului de direcţie informaţii de orice natură.

Organul de supraveghere poate să procedeze la verificări de orice natură inerente îndepatribuţiilor sale.

În sistemul monist organul de administrare gestionează societatea însă, ca şi în cazul sistedualist, legea statului naţional poate să prevadă că unul sau mai mulţi directori general

responsabili de gestiunea curentă a societăţii. Numărul de membri ai organului de administrare este determinat prin statut însă acest num

poate fi mai mic de 3 atunci când participarea salariaţilor în cadrul organului de administrrealizează conform Directivei nr.2001/86/CE.

Membrii organului de admiistrare din sistemul monist sunt numiţi de ………………… primii membri fiing numiţi prin statut.

Regulamentul nu prevede nimic cu privire la revocarea administratorilor, aplicâ

dispoziţiile din dreptul naţional referitoare la societatea pe acţiuni.Organul de administrare se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni.

Ca şi în cazul sistemului dualist membrii organului de administrare aleg din interiorul preşedinte.

În ceea ce priveşte puterile organului de administrare, în lipsa prevederilor din Regultrebuie să se aplice regulile naţionale referitoare la societatea pe acţiuni.



2) Adunarea Generală a AcţionarilorExistă puţine dispoziţii în Regulament referitoare la AGA. Astfel, pentru desfăşurarea Adu

procedurile de vot se vor aplica regulile stabilite pentru societatea pe acţiuni în statul membrucărui teritoriu îşi are sediul.

AGA este organul suveran de deliberare şi decizie al societăţii europene.Art.52 din Regulament menţionează că AGA nu decide decât în cazurile în care i-a fost at

o competenţă specifică prin dispoziţii naţionale referitoare la AGA a unei societăţi pe acţiuni dinrespectiv.

AGA trebuie să se reunească cel puţin o dată pe an în termen de 6 luni de la închexerciţiului financiar sub rezerva unei frecvenţe mai ridicate prevăzute de statutul societăţii europ

AGA poate fi convocată în orice moment de organul de administrare, direcţie sau supravegsocietăţii europene sau de orice altă autoritate abilitată de legea statului pe al cărui teritoriu sediul societatea.

De asemenea, unul sau mai mulţi acţionari reprezentând cel puţin 10% din capitalul subscris sau în procentaj mai mic dacă statutul prevede astfel, pot cere convocarea AGA şi fordinii de zi.

În lipsa convocării AGA, în termen de cel mult 2 luni de zile de la data cererii acţionarautoritate judiciară sau administrativă competentă în statul de înmatriculare a societăţii poate,ordone convocarea, fie să autorizeze acţionarii care au făcut cererea, să convoace AGA.

AGA adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate valabil.Pentru modificarea actului constitutiv se cere o majoritate calificată de cel puţin 2/3 din v

exprimate.Atunci când există mai multe categorii de acţiuni, hotărârile care pot aduce atingere drep

unei categorii de acţionari trebuie să facă obiectul unui vot separat în cadrul adunării acţionaril

categoria respectivă. Hotărârile se adoptă în acest caz cu o majoritate de 2/3.

Transferul sediului societăţii europene dintr-un stat membru în alt stat membruRegulamentul nu consacră decât un articol pentru transferul sediului societăţii europene d

stat membru în alt stat membru dar care conţine 16 paragrafe.Potrivit art.8 paragraful 1 din Regulament, sediul societăţii poate fi transferat într-un a

membru fără a avea drept consecinţă dizolvarea societăţii sau crearea unei noi persoane juridice.Astfel, acest text consacră principiul continuităţii personalităţii juridice a societăţii europ

caz de transfer. Nu au dreptul de a-şi transfera sediul societăţile împotriva cărora s-a deschis procedura lich

insolvabilităţii sau încetării plăţilor.

Hotărârea de transfer a sediului societăţii se adoptă cu majoritatea calificată de 2/3 din vexprimate valabil.

Transferul sediului şi modificările statutare conexe produc efecte de la data înmatriculRegistrul Comerţului din statul pe al cărui teritoriu va fi situat noul sediu.



La data la care se va recepţiona notificarea noii înmatriculări, se va radia din RegComerţului al statului pe al cărui teritoriu s-a constituit iniţial societatea, sediul acesteia.

Încetarea societăţii europeneExistă două modalităţi prin care societatea europeană poate înceta ca structură:

1) transformarea societăţii europene în societate pe acţiuni;Pentru această operaţiune trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a) societatea europeană să fi funcţionat cel puţin 2 ani după înmatriculare;

b) conturile anuale pentru această perioadă să fi fost deja aprobate.Procedura este aceeaşi prin care societatea pe acţiuni se transformă în societate euro

2) dizolvarea şi lichidarea societăţii europene care se face cu aplicarea renaţionale referitoare la societatea pe acţiuni.

Grupul european de interes economic

Sediul materiei îl reprezintă Regulamentul nr.2137/85.

Acest Regulament a fost transpus în legislaţia noastră naţională prin Legea 161/ 2003.

Constituirea grupului european de interes economicG.E.I.E. reprezintă o asociere dintre două sau mai multe persoane fizice sau juridice con

pentru o perioadă determinată sau nedeterminată în scopul înlesnirii sau dezvoltării econommembrilor săi precum şi în scopul îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.

Un G.E.I.E. trebuie să fie format din cel puţin două părţi care provin din state membre difeRegulamentul nu conţine o limitare a numărului maxim de membri însă legislaţiile uno

precum Grecia, Irlanda, România prevăd un număr maxim de 20 de membri.Membrii unui astfel de grup pot fi societăţi comerciale, persoane fizice independente (arhconsultanţi fiscali, jurnalişti, artişti), entităţi de drept public (universităţi, camere de comerţ, loc

judeţe) şi alte entităţi juridice.Poate dobândi calitatea de membru orice persoană care are domiciliul sau sediul central în

dacă înainte de fondarea G.E.I.E. a desfăşurat o activitate economică.Legislaţiile statelor membre pot să prevadă restricţii privind anumite categorii de profesi

exemplu, în Franţa le este interzis notarilor publici să formeze un G.E.I.E.

G.E.I.E. se constituie în temeiul unui contract care poate să îmbrace forma înscrisul

semnătură privată sau forma autentică.



Acest contract trebuie să conţină cel puţin următoarele date:- denumirea grupului care trebuie precedată sau urmată de iniţialele G.E.( G.E.I.E.

sintagma “grup european de interes economic”;- sediul grupului:- obiectul grupului;- datele de identificare ale fiecărui membru;- durata grupului.

G.E.I.E. se înmatriculează în Registrul Comerţului pe al cărui teritoriu îşi va avea sediul.La Registrul Comerţului vor trebui menţionate datele de identificare ale persoanelor careprezenta grupul şi se vor depune specimenele de semnătură ale acestor persoane.

Obiectivele şi obiectul G.E.I.E.Principalele obiective pentru care se constituie un G.E.I.E. sunt:- crearea unei structuri de coordonare sau crearea unei structuri de gestiune pentru coord

activităţilor grupului şi gestionarea bunurilor implicate în desfăşurarea activităţii grupul

Obiectul grupului trebuie menţionat în contractul care reprezintă actul constitutiv al grupul

Interdicţii prevăzute de Regulament- un grup nu poate fi membru al unui alt G.E.I.E.;- grupul nu poate angaja mai mult de 500 de salariaţi:- grupul nu poate exercita o putere de conducere sau de control asupra activităţii membril- grupul nu poate acorda împrumuturi membrilor săi.

Personalitatea juridică a G.E.I.E.De la data înmatriculării în Registrul Comerţului grupul dobândeşte personalitate juridică

are capacitate juridică.

Capitalul G.E.I.E.Regulamentul nu prevede dispoziţii care să stabilească limite minime sau maxime pentru c

Cele mai multe dintre grupuri în momentul constituirii nu au un capital, astfel că membrii deci participă sau nu la formarea capitalului.

RăspundereaMembrii grupului răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sale, această responsab

fiind subsidiară. Cu toate acestea, Regulamentul garantează fondatorilor o mare libertate contraastfel se poate prevedea în contract că unii dintre fondatori răspund în proporţii diferite pentru anobligaţii sau se poate prevedea în actul constitutiv că unul sau mai mulţi membri răspund ex

pentru un anumit tip de obligaţii.

AdministrareaAdministratorul unui G.E.I.E. trebuie să fie o persoană fizică şi numai în anumite con

persoană juridică.În cazul în care administratorul este o persoană juridică, aceasta trebuie să-şi desemn

reprezentant, persoană fizică.

Condiţiile de numire, revocare şi puterile administratorului se stabilesc prin actul constituti



30.03. Libertatea de circulaţie a capitalurilor sau a transferurilor monetare

Dualitatea izvoarelor de drept în această materie

Prima categorie de izvoare cuprinde:- dispoziţii comunitare- art.56-60 din Tratatul C.E., capitolul IV, titlul III, partea a treia;- dispoziţii de drept derivat:

a) Directiva din 11 mai 1960 privind liberalizarea investiţiilor directe;

b) Directiva 86/566 din 17 noiembrie 1986 privind liberalizarea operaţiunilor de aca acţiunilor sau obligaţiilor emise de societăţi comerciale;c) Directiva 88/361 din 24 iun. 1988 care a realizat liberalizarea completă a capitalu

A doua categorie de izvoare cuprinde:- dispoziţii de drept naţional care diferă de la un stat la altul.

Principiul libertăţii circulaţiei capitalurilorAcest principiu a fost enunţat pentru prima oară în art.31 din Directiva 88/361, care prev

statele membre elimină restricţiile circulaţiei capitalurilor între persoanele rezidente în statele mem



De asemenea, acest principiu este enunţat şi în art. 56 din Tratatul C.E.

Determinarea transferurilor monetare libereArt.56 din Tratat face distincţie între circulaţia capitalurilor şi plăţile curente. Deşi Trata

defineşte aceste noţiuni, le consacră, revenindu-i Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene sarcindefini aceste noţiuni.

În Decizia de referinţă din 31 ian.1984, Luisie şi Carbone, curtea defineşte circulaţia de capfiind o operaţiune financiară care vizează esenţialmente plasamentul şi investiţiile şi nu remununei prestaţii.

Directiva 88/361 conţine în anexa I, nomenclatura circulaţiei capitalurilor vizată de art.1. sunt enumerate în această anexă mişcările de capital care sunt libere, însă se prevede în mod expenumerarea nu are caracter limitativ.

Sunt asemenea mişcări de capital:- investiţiile directe;- investiţiile imobiliare;- operaţiunile asupra titlurilor care circulă pe piaţa de capital;- operaţiunile asupra organismelor de plasament colectiv;- operaţiunile asupra titlurilor de pe piaţa monetară;- operaţiunile în conturile curente şi depozitele din cadrul instituţiilor financiare;- creditele legate de tranzacţiile comunitare sau de prestările de servicii la care pa

un rezident;- împrumuturile sau creditele financiare;

- garanţiile peersonale sau reale;- mişcările de capital cu caracter personal (donaţii, legate, succesiuni);- importul sau exportul material de valori;- alte mişcări de capital.Între toate aceste mişcări, un loc important îl ocupă investiţiile internaţionale, adic

intracomunitare sau cele făcute între statele membre şi ţări terţe.Aceste investiţii se încadrează fie în categoria achiziţiilor de titluri naţionale de către un re

fie în categoria achiziţiilor de titluri naţionale de către un nerezident, fie în categoria invesdirecte.

Constituie achiziţii de titluri naţionale de către un nerezident, investiţiile de portofolii carcumpărările de acţiuni sau obligaţiuni făcute numai cu intenţia de a realiza un plasament financiade a influenţa gestiunea unei societăţi.

Suntem în prezenţa investiţiilor directe atunci când investiţiile, oricare ar fi natura lor, făcrezidenţii comunitari sau rezidenţii ţărilor terţe, servesc la crearea sau menţinerea de relaţii duîntre finanţator şi conducătorul întreprinderii sau relaţii care se stabilesc între finanţaîntreprinderea însăşi, fondurile puse la dispoziţie de către finanţator fiind destinate exclusiv desfăactivităţilor economice.

Plăţile curente



Aceeaşi decizie pronunţată în cazul Luisie şi Carbone defineşte şi plăţile curente. Acestetransferul de sume care reprezintă o contraprestaţie în cadrul unei tranzacţii principale. Suma dcare circulă liber reprezintă echivalentul unei contraprestaţii.

Aceeaşi decizie prevede că transferul material de bilete de bancă nu poate fi calificacirculaţie de capital atunci când transferul corespunde unei obligaţii de plată care rezultă dtranzacţie din domeniul schimbului de mărfuri sau servicii.

Rezultă că plăţile făcute în scopuri turistice, de călătorie, de afaceri, de studii sau în smedicale, nu vor fi calificate mişcări de capitaluri chiar dacă sunt efectuate prin transferul mate

biletelor de bancă.

Restricţiile prohibite sau interziseArt.56 foloseşte sintagma “toate restricţiile”. În doctrină şi în jurisprudenţă se consideră că

restricţii vizează atât restricţiile discriminatorii cât şi cele nediscriminatorii.

Restricţiile discriminatoriiDiscriminarea prohibită poate fi directă sau indirectă.Discriminarea prohibită este directă atunci când:a) un stat membru interzice persoanelor rezidente pe teritoriul său, să dobândească

emise de o societate străină ( Decizia CJCE din 26 septembrie 2000, cazul Cîmpotriva Belgiei).

b) situaţia în care, pentru motive legate de apărarea teritoriului naţional, un stat mimpune autorizarea administrativă prealabilă pentru orice achiziţie de imobile într-o zonă declarată ca fiind de importanţă militară, fiind dispensaţi de aautorizare resortisanţii săi ( CJCE Decizia din 13 iul. 2000 pronunţată în cazul Alb

c) ipoteza în care se rezervă numai instituţiilor de credit care au sediul sau o sucurteritoriul unui stat membru, competenţa de a constitui garanţii sau cauţiuni cerute obţinerea unei autorizaţii administrative ( CJCE, Decizie din 7 feb.2002 pronuncazul Comisia împotriva Italiei).

d) ipoteza în care un stat membru interzice investitorilor unui alt stat membdobândească mai mult de un anumit număr de acţiuni la societăţile constituteritoriul său ( CJCE, o Decizie din 4 feb. 2002, Comisia împotriva Portugaliei).

Restricţii discriminatorii indirecte:1) Decizia din 14 noi. 1995, Svensson şi Gustavsson – Curtea de Justiţie a decis că dacă membru supune acordarea unui ajutor social pentru construirea de locuinţe condiîmprumuturile destinate finanţării construcţiei, cumpărării sau reabilitării unui imobilcontractate cu instituţiile de credit stabilite pe teritoriul său, atunci statul respectiv î

principiul liberei circulaţii a capitalurilor.

2) Decizia din 6 iunie 2000 prin care Curtea a hotărât că exonerarea de la plata impozitudividente acordată persoanelor fizice cu condiţia ca aceste dividente să fie distribusocietăţi care au sediul pe teritoriul său, reprezintă un caz de încălcare a principiului

circulaţii a capitalurilor.



Restricţii nediscriminatorii:1) Măsura care se aplică creditorilor rezidenţi şi nerezidenţi, care rezultă dintr-o reglem

naţională din care este obligatorie înscrierea în monedă naţională a unei ipoteci cu cgarantează o creanţă plătibilă în moneda unui alt stat membru (CJCE, 16 martieTrumber şi Mayer).

2) Reglementarea naţională care prevede eliminarea egalităţii de tratament între operatori

pieţele financiare din cauza naţionalităţii lor ( Decizia CJCE din 4 iun. 2002, Cîmpotriva Portugaliei).3) Reglementarea naţională care atribuie Guvernului anumite prerogative de interven

structura acţionariatului şi a gestiunii întreprinderilor private (CJCE, Decizia din 4 iun.Comisia împotriva Portugaliei).

Limitele libertăţii transferurilor monetareDistincţia între relaţiile intracomunitare şi relaţiile cu ţările terţe

Nu există diferenţe între regimul aplicabil transferurilor monetare în interiorul comuniregimul aplicabil în relaţiile statelor membre cu ţările terţe, însă regimul unitar nu a fost extinlimitele libertăţii transferurilor monetare.

Astfel, din prevederile Tratatului rezultă că există limite comune şi limite proprii acategorii de relaţii.

Limitele comune rlaţiilor intracomunitare şi relaţiilor cu statele terţeAceste limite constă în anumite puteri sau prerogative pe care Tratatul le conferă s

membre.1) prerogative în materie fiscală şi în materia protecţiei ordinii publice.Decizia CJCE din 14 dec.1995 Sanz de Lero??, în această decizie Curtea arată că art.56 şi

Tratat nu se opun reglementării naţionale care subordonează în manieră generală exportul bilete bancă şi cecului la purtător, unei autorizaţii prealabile. Dar textele menţionate se opun ca o asoperaţiune să fie subordonată unei declaraţii prealabile.

2) Decizia CJCE din 14 martie 2000- Asociaţia Bisericii Scientologice, Cinterpretând art.58, paragraful 1, lit.b, a stabilit că e interzis un regim de auto

prealabilă a investiţiilor directe, străine, care se limitează la definirea în mgenerală a investiţiilor vizate ca fiind investiţii de natură să pună în pericol o

publică sau securitatea publică.

Curtea arată că în cazul unei astfel de reglementări, cei interesaţi nu sunt în măsură să cucircumstanţele specifice în care o autorizaţie prealabilă este necesară.

3) Decizia CJCE din 13 iul. 2000- cazul Albore, Curtea arată că se încadrerestricţiile interzise de art.56, obligaţia impusă de un stat membru străinilosolicita o autorizare administrativă pentru orice achiziţie de imobile situate într-de pe teritoriul naţional, declarată de importanţă militară.

Limite comune care privesc obligaţia statelor membre de a lua măsuri restrictive pentru lîmpotriva spălării banilor



Există situaţii în care statele membre au nu numai puterea ci şi obligaţia de a adopta m proprii pentru restrângerea libertăţii transferurilor monetare.

Aceste cazuri sunt definite în Directiva 91/308/CEE a Consiliului din 10 iun? 1991 referit prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.

Directiva impune statelor membre să edicteze în sarcina instituţiilor de credit şi a institfinanciare , diverse obligaţii de supraveghere, informare a autorităţilor naţionale şi refuz de executranzacţiilor suspecte.

Limite comune care se referă la restricţiile permise în materia dreptului de stabilireAceste restricţii rezultă din următoarele texte: art.58 paragraful 2, art.45, art.46, art.296.

Statele membre pot adopta măsuri care limitează libertatea de circulaţie a capitalurilor, îobligaţia de a respecta finalitatea puterilor care le-au fost conferite. Art.58 paragraful 3 prevmăsurile şi procedurile de limitare a libertăţii de circulaţie a capitalurilor nu trebuie să constitmijloc de discriminare arbitrală, nici o restricţie disimulată la libera circulaţie a capitalurilor şi paşa cum e definită la art.56.

Limite proprii relaţiilor între statele membre şi ţări terţeExistă 3 categorii de limite în acest sens:

1) limite care privesc natura operaţiunilor de circulaţie a capitalurilor;

2) limite care privesc circumstanţele în care se realizează circulaţia capitalurilor;

3) limite care privesc simultan, circulaţia de capitaluri şi plăţile.Potrivit art.57, limitele la libertatea de circulaţie a capitalurilor izvorăsc fie din disp

comunitare, fie din dispoziţii naţionale.1) Limite care privesc natura operaţiunilor de circulaţie a capitalurilor

Art. 57 paragraful 1 stabileşte aceste limite în funcţie de natura operaţiunii de circulaţie:- investiţii directe;- investiţii mobiliare;- sedii;- prestarea de servicii financiare;- admiterea de titluri pe piaţa de capitaluri.

2) Limite care privesc circumstanţele în care se realizează circulaţia capitalurAceste limite sunt prevăzute de art.59 din Tratat. Potrivit acestui text, atunci câ

circumstanţe excepţionale, circulaţia capitalurilor având ca destinaţie sau provenind din statecauzează ori ameninţă să provoace dificultăţi grave pentru funcţionarea Uniunii Economice MoConsiliul, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii CEuropene, poate lua cu privire la ţările terţe măsuri de salvgardare pe o perioadă de cel mult 6 lunacestea sunt strict necesare.

3) Limite care privesc simultan, circulaţia de capitaluri şi plăţileAceste limite sunt prevăzute de art. 60 din Tratat.



Europenizarea proprietăţilor intelectuale

Art. 30 din Tratat prevede că art.20 şi 29 nu împiedică interdicţiile la import, export sau justificate, printre altele, de motive privind protecţia proprietăţii industriale şi comerciale.

Expresia “protecţia proprietăţii industriale şi comerciale” se întinde la protecţia proprietăţilor intelectuale: drepturile de brevet, de marcă, drepturile asupra desenelor şi moddrepturile de autor.

Aceste categorii de drepturi sunt, prin natura lor, drepturi care împiedică sau restrâng im

exportul sau tranzitul mărfurilor.

Tehnicile de europenizare a proprietăţilor intelectuale sunt:- Directivele care trebuie transpuse de legislaţia naţională şi regulamentele;- Directive în materia drepturilor de autor – nu există o directivă generală în a

materie însă au fost adoptate directive speciale în scopul unificării anumitor a privind drepturile de autor şi în scopul protejării anumitor creaţii.

Din prima categorie de directive fac parte următoarele:1) Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noi. 1992 referitoare la dreptul de locaţ

drepturilor de autor în materia proprietăţii intelectuale;2) Directiva 93/98/CEE a Consiliului referitoare la armonizarea duratei de protecţie a dreptur

autor şi a anumitor drepturi vecine;3) Directiva 2001/29/CE a Consiliului din 22 mai 2001 asupra armonizării anumitor aspecte p

drepturile de autor şi drepturile vecine în societăţile de informaţii.

Din a doua categorie fac parte următoarele:1) Directiva 91/250/CEE a Consiliului din 14 mai 1991 privind protecţia juridică a programe

calculator;2) Directiva 93/83/CEE a Consiliului din 27 sept. 1993 referitoare la coordonarea anumitor

privind drepturile de autor şi drepturile vecine aplicabile în materia radiodifuziunii prin saretransmisiunii prin cablu;

3) Directiva 96/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 1996 privind pr juridică a bazelor de date;

4) Directiva 2001/84/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 sept. 2001 referitdreptul de urmărire recunoscut în favoarea autorului unei opere de artă originale;

5) Directiva 98/71 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 oct.1998 privind pr

juridică a desenelor şi a modelelor;6) Directiva 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind protecţia mărcii;7) Directiva 98/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 1998 privind pr

juridică a invenţiilor bio-tehnologice.

Proprietăţile intelectuale comunitareAceste proprietăţi care sunt instituite de reglementările comunitare nu se substituie

recunoscute de legislaţiile naţionale ci se juxtapun acestora.



Astfel, un creator nu este ţinut să se supună regimului comunitar de protecţie ci poate alegmulţumească cu protecţia oferită de legislaţia naţională. Aceste proprietăţi însă, dobândesc o prunitară şi produc aceleaşi efecte pe întreg teritoriul comunităţii.

Regulamentele în materia drepturilor de autor şi proprietăţii intelectuale comunitareRegulamentul nr.40/94 al Consiliului din 20 dec. 1993 asupra mărcii comunitare-

regulament conţine numeroase dispoziţii de drept material şi de procedură, atât administrativă judiciară.

De asemenea, instituie un oficiu de armonizare în interiorul Uniunii, organism carindependent şi dotat cu personalitate juridică, având competenţa de a lua decizii administraaceastă materie.

Regulamentele în materia denumirilor de origineRegulamentul 1493/99 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pi

sectorul produselor vitivinicole.

Regulamentele în materia desenelor şi modelelor comunitareRegulamentul 6/2002 al Consiliului din 21 dec. 2001 asupra desenelor şi modelelor comun

13 aprilie

CONCURENTA1. NOTIUNI GENERALE

Concurenta este unul din instrumentele de constructie europeana alaturi de libertatile fundamAbordarea problematicii dr comunit al concurentei presupune utilizarea a 3 concepte:

A)concurentaB)piata relevantaC)intreprindereA) Concurenta- din perspectiva juristilor, concurenta a reprezentat „ o stare a pietei”, o s

neputinta generala de principiu constand in incapacitatea oricarui agent economic de a influenta nmediu al ofertei sau al cererii de pe piata altminteri decat prin ameliorarea propriei efic

economice.( definitie jurist german: F. Bohm.Din perspectiva economistilor Conurenta este un comportament prin care mai multi rivali caatinga acelasi scop ptr a-si promova randamantul orientat catre profit. ( Ullrich Meyer- CoÎmbinand cele doua elemente, OCDEE a adoptat urmatoarea def:Situata de pe o piata in care firmvanzatori se lupta in mod independent ptr a castiga clientela cumparatorilor in scopul de a atinobiectiv economic de ex profitl, vanzari si / impartirea pietei.

Definitia lui Capatana care considera ca prin concurenta intelegem confruntarea dintre aeconomici ( intreprinderi) cu activitati identice sau similare exercitata in domeniile deschise

pentru castigarea si conservarea clientelei in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi.



B) Piata relevanta (piata pertinenta sau de referinta) semnifica locul teoretic unde se concererea de produse sau servicii si oferta considerata de cumparatori sau utilizatori ca fiind substiintre ele dar nesubstituibile cu alte bunuri sau servicii oferite.Potrivit Consiliului Concurentei, piata relevanta este piata pe care se desfasoara concurenta cupr

un produs sau un grup de produse si aria geografica pe care acestea se produc si /comercializeaza. Analiza pietei relevante implica identificarea planului sau sectorial si ageografic.

Planul sectorial sau piata produsului include toate produsele considerate de catre consuma

interschimbabile sau substituibile datorita caracteristicilor pretului si utilizarii acestora.Din punct de vedere geografic, piata relevanta cuprinde zona in care sunt situati aeconomici implicati in livrarea bunurilor incluse in piata produsului, zona in care conditiconcurenta sunt suficient de omogene si care poate fi diferentiata de arii geografice vecine dconditiilor de concurenta substantial diferite.

C) Intreprinderea este definita ca o entitate care exercita o activitate economica, dotatautonomie de decizie suficienta pentru a-si determuna comportamentul pe piata fie ca respentitate este o persoana fizica sau juridica de dr pbl sau privat , fie un aansamblu de mijloace masi umane fara personalitate juridica.

2. FUNDAMENTELE TEXTUALE ALE DREPTULUI CONCURENTEIPrincipiul liberei concurente este un principiu de baza a aconstructiei europene fiind preva

toate cele 3 tatate europene. Aceste fundamente se regasesc in dr fundamental, cel derivat , dealte txt.

In dreptul fundamental- art. 3 lit g din Tratat si art . 81-97 din Tratat.Dr derivat cuprinde Regulamentele care contin fie reguli de procedura, fie reguli de

directivele si deciziile Comisiei.Regulamente referitoare la reguli de procedura:

1.Regulamentul 17 din 6 febr 1962 relativ la aplicarea art. 81 si 82 din Tratat.

2.Regulamentul 3385/94 din 21 dec 1994 referitor la cererile de notificare3. Reguamentul 99 din 25 iulie 1965 referitor la audieri4. Regulamentul 2988 din 26 noi 1974 referitor la prescriptie5. Regulamentul 3384 /94 din 21 dec 1994 referitor la notificarile, termenele si au

prevazute de regulamentul referitor la controlul operatiunilor de concentrare.Regulamente care contin reguli de fond: ansamblul regulamentelor adoptate de Consil

Comisie si Regulamentul 4064 /89 din 21 dec 1989 revizuit prin Regulamentul 1310/97 din 301997 refreitor la conztrolul concentrarilor.

Texte fara valoare normativa pe cre intreprinderile trebuie as le ia in considerare in desfas

activitatilor: comunicari asupra acordurilor de cooperare si sustunere, comunicari privind coopdintre institutiile nationale si comunitare in materia aplicarii dr concurente.

3. FUNCTIILE CONCURENTEIArt 3, pct g prevede ca pentru atindgerea scopurilor enuntate la art. 2, activitatea comunitatii cuprun regim care sa creeze siguranta ca in cadrul pietei interne concurenta nu este denaturata. Art din tratatul de la Maastricht denota „ o economie de piata deschisa in care concurenta este libera”Al 14-lea raporta supra politicii de concurente evidentiaza cele 3 functii ale concurentei:

1. functia de alocare a resurselor ptr ca permite o mai buna utilizare a factorilor de prodisponibili in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor



2. functia de stimulare pentru ca determina firmele sa-si amelioreze performantele raporse unele la celelalte

3. functia de inovatie pentru ca favorizeaza introducerea pe piata de noi produse si atiunor noi nivele in procesele de productie si comercializare

In opinia CJ, functia de alocare este aplicata gratie concurentei prin preturi: „ functia concurematerie de preturi este mentinerea preturilor la cele mai saczute nivele si favorizarea circ

produselor intre statele membre in scopul permiterii impartirii optime a activitatilor in fun productivitatea si capacitatea de adaptare a intreprinderilor.”

4. INTINDEREA DOMENIULUI DE APLICARE A DR CONCURENTEI-S-a creat un model care a devenit sursa de inspiratie ptr legislatiile nationale ale statelor m

si terte. State precum Italia, Spania, Grecia au adoptat reguli nationale in materia concurentei indin modelul comunitar. Exista cazuri in care chiar inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de ina comunitatii statele au reformat acest drept dupa intrarea in vigoare.

A)Competenta ratione loci - aplicabiltatea dr comunit al concurentei se bazeaza pe priteritorialitatii. Dr comunitar se aplica pe intregul teritoriu al comunitatii .

Principiul teritorialitatii este limitat de principiul transnationalitatii operatiunii care psolutionarea conflictului intre aplicarea dr comunitar si a drepturilor nationale.

Principiul teritorialitatii- criteriul dupa care se aplica acest principiu este cel al locaefectului anticoncurential. Astfel ptr a fi aplicabil dreptul comunitar, este necesar ca anticoncurential sa se produca pe teritoriul Comunitatii. Este posibil ca o practica localizata inComunitatii dar ale carei efecte se produc pe teritoriul Comunitatii sa determine aplicarea drconcurentei. Potrivit jurisprudentei CJ aplicarea principiului teritorialitatii se realizeaza independoriginea comportamentului sau operatiunii anticoncurentiale, nationalitatea partilor sau teritoriul s-a adoptat decizia in care s-a adoptat decizia anticoncurentiala. (Decizii: Beguelin 25 .11.Ahlstrom S.A 27.09.1988-intelegere anticoncurentiala intre producatori scandinavi, americ

canadieni prin care se fixau preturile pe piata Comunitatii Europene; De Havilland- 02.04societate canadiana implicata in operatiuni anticoncurentiale dar efectul producandu<se pe terComunitatii ).

In vederea aplicarii principiului teritorialitatii Comunitatea trebuie sa coopereze cu autocompetente din celelalte state in materia concurentei. In acest sens mentionam acordul incheiaComunitate si SUA la 10 aprilie 1995.

Principiul transnatioalitatii – ptr ca dr comunitar sa fie aplicabil este necesar este neceintelegerea anticoncurentiala sa afceteze comertul dintre statele membre sau, in cazul operatiunconcentrare, este necesar ca o asemenea operatiune sa aiba dimensiune comunitara. Asadar, d

acesta, criteriul utilozat nu mai este cel al localizarii efectelor ci criteriul verificarii existenteactivitati transfrontaliere caracterizata prin locul realizarii cifrei de afceri.Daca se constata, in urma unei verificari ca nu exista o activitate transfrontaliera atunc

aplica dr. national al concurentei. In caz afirmativ trebuie sa se faca distinctie intre antante si de pozitie dominanata ptr care dr national ramane aplicabil in paralel cu dr comunitar si conceneconomice, pe de alta parte, pentru care dr national este in principiu exclus aplicandu-se nucomunitar.

Intr-o speta DELIMITIS- 28.01.1991- Curtea a hotarat ca este afectat comertul dintre membre si devine aplicabil dr comunitar in cazul in care legislatia nationala impiedica accesul pa noilor concurenti nationali sau straini.



Intr-o alta speta- MORAIS, 09.03.1992 s-a hotarat ca nu afeteza comertul intre statele memeste exclusa aplicarea dr comunitar legislatia nationala portugheza care limiteaza activitatea scolsoferi la teritoriul pe care este situat sediul intreprinderii respective.

B) Competenta ratione materiae- Tratatul nu limiteaza domeniul de aplicare a dr. comunconcurentei . Singurele limitari rezulta din txt referitoare la piete speciale: domeniul carbunotelului, domeniul energiei- EURATOM, transporturi si agricultura- politicile comunitare in metarie.

C) Competenta ratione personae- dreptul comunitar al concurentei se aplica intreprinde

statelor deosebindu-se de dr. national care se aplica doar intreprinderilor.

5. EXISTENTA UNEI POLITICI COMUNITARE DE CONCURENTA. Art 81 si Tratat contureaza o politica comunitare.

Importanta politicii comunitare:a) constituie mijloc de prezervare si consolidare a pietei comune

b) contribuie la repartitia resurselor si la eficacitatea si competitivitatea intreprinderilor eurObiectivele politicii concurentiale comunitare sunt:

1. stabilirea unei economii de piata garantandu-se libertatea intreprinderilor la acccesul pe piaofertele adreate clientilor si garantandu-se liberatatea consumatorilor de a alege produserviciile in fct dec preturi si calitate;

2. integrarea pietelor statelor membre;3. sustinetea IMM-urilor conturandu-se o politica de protectie a acestor categorii de intreprind

Politica comunitara concurentiala trebuie sa tina cont de celelalte politici ale comunitatii. In parde politica industriala, de cercetare si dezvoltare, coeziune economica si sociala, protectia me

protectia consumatorilor.

6.REGULI REFERITOARE LA INTREPRINDERILE PRIVATE- aceste reguli creglementarea antantelor, a pozitiei dominante si a concentrarilor.

ANTANTELE- sediul materiei art. 81DEFINITIA: orice intelegere intervenita intre do sau mai multi agenti economici (intreprexprimata sau nu in scris indiferent de forma, titlul sau natura actului ori a clauzei ce o conttacita, explicita ori implicita, publica sau oculta in scopul coordonarii comportamanticoncurential.Pentru a fi interzise, antantele trebuie sa indeplineasca mai multe cdt:Prima conditie : sa existe o apropiere sau o legatura intre intreprinderile implicate in operaanticoncurentiala

Art. 81 foloseste trei expresii: acordurile, deciziile, practicile concentrate.Acordurile- notiunea are o acceptiune larga, este mai larga decat un contract ptr ca ea poate itoate documentele din faza ăprecontractuala, contracte tip, angajamente de onoare, o clauza, un cin intregime, relatiile intre diferiti parteneri ai unei intreprinderi care poat incheia un acord orizonincheie cu parteneri aflati la acelasi nivel economic) , acorduri verticale ( incheiate intre partenerla niveluri diferite- ex. Producator si disztribuitor). Acordul poate fi incheiat cu un partener consau neconcurent. Proba acordurilor este relativ usor de realizat. Se poate face cu inscrisuri auncacordul a fost exprimat in forma scrisa dar poate fi si dedus din vointa comuna a intreprinderilse comporta intr-un anumit mod determinat pe piata sau poate fi dedus chiar din simpla adeziuneintreprinderi la comportamentul anticoncurential propus de o alta intreprindere - Decizia CIM



30.11.2004. CJ a hotarat ca un acord poate sa rezulte chiar din doua angajamente de onoare nesede catre parti.

DECIZIILE ASOCIATIILOR DE INTREPRINDERI – termenul de „asociatie de intrepdesemneaza grupurile de intreprinderi idf de forma acestora. Spre deosebire de acord care presvointa a cel putin doua parti, decizia este un act de vointa colectiva care emana de la organul comal asociatiei si care are vocatia de a impune membrilor sai un anumit comportament pe piata si cvocatia de a impune membrilor sai un anumit comportament pe piata chiar daca in aparenta ar fi v

simpa recomandare cu caracter neconstrangator.PRACTICILE CONCERTRATE- forme de coordonare intre intreprinderi nefinalizate pconventie propriu-zisa dar care substituie riscurilor concurentei o cooperare practica de natafecteze mecanismele firesti ale pietei. CJ, materii colarante 14 iulie 1972.

Pluralitatea de intreprinderi - din continutul art 81 rezulta ca trebuie sa existe o pluralitate de autonome. Conditia nu este indeplinita in cazul acordurilor agentiilor comerciale. Acordurile incin cadrul unui grup de societati sunt excluse atunci cand intreprinderile din grup formeaza o ueconomica in interiorul careia filiala nu are o autonomie reala pentru determinarea politicii sacordul are ca obiect impartirea sarcinilor sau atributiilor la nivel intern- Decizia CENTRAF31.10.1974

• A III-a cdt ca o antanta sa fie interzisa este sa se aduca atingere concurentei. Acesta la rantrebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

a) natura restrictiei concurenteiArt 81 cuprinde o lista care se refera la antantele asupra preturilor controlului productiei, distridezvoltari tehnice ori a investitiilor asupra repartizarii pietelor sau a resurselor de aprovizionare, aplicarii unor conditii inegale la prestatii echivalente ( discriminari) insa lista nu este exhaustiv

81, lit a-e). Astfel CJ a hotarat inztr-o speta ca simpla preluare a unei participatii minoritare societate poate conduce la o antanta in sensul art. 81 din Tratat., Decizia PHILIPP MORRIS din 1980

b)caracterul sensibil al restrictiei are in vedere nivelul ponderii de piata. Chiar daca aceanu e prevazuta in mod expres in txt art 81 din Tratat, autoritatile comunitare au considerat ca pintrezisa practica trebuie sa antreneze o restrictie sensibilasau semnificativa , afectarea concu

provocata de antanta sa atinga un anumit prag de sensibilitate- Decizia SOCEMAS , 17.07.1968 principiu al pragului minim de sensibilitate a fost consacrat printr-o comunicare a comisiei cunsub denumirea de minimis care are la baza o prescurtare a adagiului latin de minimis non curat p

(pretorul nu se ocupa de lucruri neinsemnate.) Ultima forma a acestei comunicari a fost adop2001.Art 81 exclude din sfera sa intreprinderile au grupurile de intreprinderi a caror cota de pidepaseste 5% in cazul acordurilor orizontale sau 10% in cazul acordurilor vericale.

c)sa existe o legatura intre practica anticoncurentiala si restrangerea pieteic) localizarea atingerii concurentei in cazul pietei comune.

• A IV cdt- afectarea comertului intre statele membre. Art 81 se aplica practicilor carsusceptibile sa afceteze comertul intre statele membre. In acest sens, practica treb

influenteze negativ comertul intre statele membre . In decizia Grundig din 13 iunie 1966



a hotarat ca practica trebuie sa constea intr-o amanintare directa sau indirecta, actua potentiala a libertatii de comert intre statele membre susceptibila de a impiedica realizare piete unice intre statele membre. Curtea a hotarat ca pentru a verific aindeplinirea acestrebuie vazut daca acordul in cauza , pe baza unui ansamblu de elemente obiective de dredec fapt permite, cu un grad suficient de probabilitate posibilitatea exercitarii unei infdirecte sau indirecte, actuale ori potentiale asupra cuentelor de pe piata statelor meAprecierea trebuie insa sa se faca in concreto.

EXCEPTIILE DE LA ANTANTE. Pentru a scapa de anumite cdt de interzicere a antintreprinderile pot cere autoritatilor comunitare acordarea unei exceptii in facvoarea lor. Acoexceptiilor poate fi indiiduala atunci cand intreprinderea sau intreprinderile notifica acordul lor,grup atunci cand practicile sunt autorizate printr-un regulament de exceptare. Ele sefundamentedispozitiile art. 81, paragraful 3 din Tratat. Pentru a fi acordate exceptiile trebuie indeplinite patdoua pozitive si doua negative:

1. Cdt pozitive: a) antanta trebuie sa contribuie la ameliorarea productiei sau a distr produselor ori la promovarea progresului tehnic sau economic

b) antanta trebuie sa rezerve utilizatorilor sai o parte a profitului obtinut.2. Cdt negative: a) restrictiile impuse inztreprinderilor nu trebuie sa depaseasca ceea c

indinspensabil (principiul proportionalitatii) pentru realizarea celor doua cdt pozitive;b) intreprinderile nu trebuie sa aiba posibilitatea sa elimine concurenta pe

parte substantiala a produselor in cauza.

ABUZUL DE POZITIE DOMINANATA – sediul materiei - art 82 din Tratat.Pentru ca art. 82 sa fie aplicabil trebuie verificate trei cdt:

Prima conditie- pozitia dominanta a unei intreprinderi- pozitia dominanata este acea situatie d

economice detinuta de o intreprindere care ii confera posibilitatea unor comportamente indepefata de concurentii sai, fata de clienti si fata de consumatori , implicit putinta de a denatura concefectiva pe piata in cauza. Pozitia dominanta colectiv apriveste pozitia domnananta detinuta dmulte intreprinderi. Aceste intreprinderi sunt constituite fie intr-o antanta, fie in duopoli sau oligoCriterii de apreciere a pozitiei dominante- nu exista un criteriu absolut ptr determinarea pdominanate, nici macar o lista exhaustiva a acestor criterii. Dominatia este o stare de fapt aapreciere se face contextual, ea constituie indiciul slabirii concurentei in favoarea unui singur unui grup restrans de operatori economici. Dintre criteriile utilizate ptr. aprecierea pozitiei dommai simplu si mai pertinent este criteriul statistic al partilor de piata. Curtea a retinut intr-o dec

detinerea unei parti considerabile de 80% din piata poate constitui proba pozitiei dominante (DHilti din 12 dec 1991). Curtea a mai apreciat ca atunci cand partea de piata detinuta este impointre 50% si 100%, acest indiciu poate conduce direct la concluzia ca exista o pozitie dominantadaca aceasta este o prezumtie simpla sau relativa. Atunci cand partea de piata se situeaza intre 3% alte cdt trebuie luate in considerare ptr a verifica pozitia dominanta. Jurisprudenta furnizeazade indicii fara caracter exhaustiv:

- eliminarea concurentei potentiale, puterea financiara sau economica, existenta unei conc potentiale, rangul mondial al intreprinderii, calitatea distributiei, stadiul produsului, aparintreprinderii la un grup. Simpla existenta a unei pozitii dominante nu este suficienta ptr aplicar82



A II-a cdt ptr. aplicarea art. 82 este ABUZUL:CJ a definit abuzul ca o notiune obiectiva care vizeaza comportamentele unei intreprinderi in pdominanta susceptibila sa influenteze structura pietei in care nivelul de concurenta este deja slcare au ca efect impiedicarea prin diferite mijloace de catre cei care guverneaza sau conduc pe punei competitii normale a produselor sau serviciilor inzre operatori sau au ca efcet impiedmentinerii nivelului de concurenta existent pe piata sau dezvoltarea acestei concurente ( d

Hoffman Laroche din 12 febr 1979). Jurisprudenta a stabilit o lista de abuzuri care nu are caexhaustiv:- clauze de exclusivitate sau de fidelitate, clauze privind refuzul vanzarii, al garantiei in

utilizare a produselor concurente, refuzul acordarii licentelor, refuzul omologarii, clauaprovizionare exclusivaA III cdt ptr. aplicarea art. 82- afectarea comertului intre statele membre care are acelasi inteleincazul cdt prevazute la antante.

CONTROLUL OPERATIUNILOR DE CONCENTRARERegulamentuln 4064 din 1989 revizuit prin Regulamentul 1310/97 permite controlul operatde concentrare de dimensiune comunitara. Acest Regulament este rezultatul negocierilor intremembre.

Definitia: operatiunea de concentrare este operatoiunea realizata prin orice act juridic avand ca fuziunea a doua sau mai multor intreprinderi anterior independente sau dobandirea controluluisau indirect asupra ansamblului sau partilor uneia ori mai multor intreprinderi. Jurisprudenta cdrept operatiuni de concentrare nu doar fuziunile ci si preluarea participatiei majoritare, creareintreprinderi comune, divizarile dec socoietati, schimbul de active, transferul unei parti intreprindere.Dimensiunea cominitara se apreciaza in raport de : importanta operatiunii si criteriul transnationa

Art. 1 din Regulament, cifra de afaceri totala a ansamblului intreprinderii trebuie sa fie superioarade 5 miliarde ecu si ptr a fi de talie europeana este necesar ca cifra de afaceri totala realizata indiin comunitate de cel putin doua intreprinderi implicate in operatiune sa fie superioara cifrei dmilioane ecu. S-a apreciat ca nu va fi de dimensiune comunitara operatiunea de concentrarfiecare intreprindere implicata in operatiune realizeaza mai mult de 2/3 din cifra sa de afacteritoriul aceluiasi stat membru. Aprecierea operatiunilor de concentrare se face parcurgand trei et

I etapa: determinarea pietei produselor in cauza ( planul sectoral)II etapa: determinarea pietei geografice in cauzaIII etapa- aprecierea compatibilitatii concentrarii cu piata comuna dupa criteriul p

dominante.

Drept Comunitar Al Afacerilor

Documents

Transcript of Drept Comunitar Al Afacerilor