Drept comunitar

Click here to load reader

  • date post

    31-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    94
  • download

    3

Embed Size (px)

description

Drept comunitar

Transcript of Drept comunitar

  • DREPT COMUNITAR

    CURS UNIVERSITAR SELECTIV

    MIHUT GABRIELA GYONGY MIHUT MIKI

  • PREZENTUL SUPORT DE CURS ESTE SUPUS,CONFORM LEGII NR.8/1998, DREPTULUI DE AUTOR AL D-REI MIHUT GABRIELA GYONGY CUMPARATORUL NU-L VA PUTEA TRANSMITE UNEI ALTE PERSOANE . IN CONSECINTA ,ESTE INTERZISA MULTIPLICAREA, TIPARIREA, PUBLICAREA SAU TRANSMITE FARA CONSIMTAMANTUL EXPRES AL AUTOAREI, DAT IN FORMA SCRISA. IN CAZ CONTRAR FAPTUITORUL VA SUPORTA CONSECINTELE LEGII PENALE SI CIVILE.

  • UNIVERSITATEA WALES-ROMANIA FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZAREA MANAGEMENT

    ANUL II DE STUDII

    I. TEMATICA LA EXAMENUL DIN SESIUNEA IANUARIE 2008 ANUL II DE STUDII LA DREPT COMUNITAR:

    1. TRATATELE INSTITUTIVE SI MODIFICATOARE:- TRATATUL DE LA PARIS- CECO(CECA)-1952- TRATATELE DE LA ROMA- CEEA, EURATOM- 1957- ACTUL UNIC EUROPEAN-1987- TRATATUL DE LA MAESTRICHT-1993- TRATATUL DE LA AMSTERDAM-1999- TRATATUL DE LA NISA-2003- TRATATUL DE LA LISABONA-2007

    2. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE;- PARLAMENTUL UNIUNII EUROPENE- CONSILIUL UNIUNII EUROPENE- COMISIA UNIUNII EUROPENE

    3. REGULAMENTUL, DIRECTIVA, DECIZIA,4. AVIZUL, RECOMANDAREA5. GRILELE

    II. DESFASURAREA EXAMENELOR EXAMENUL SE VA DESFASURA PE O PERIOADA DE 2 ORE SI VA CONSTA IN:- UN EXAMEN SCRIS TIP GRILA DE 10 INTREBARI TIMP: 30 MINUTE- UN EXAMEN ORAL- TIMP: 1 ORA SI 30 MINUTE

    III. MODUL DE NOTARE VA FI URMATORUL:- 1 PUNCT DIN OFICIU;- 1 PUNCT PENTRU PREZENTA LA CURSURI;- 1 PUNCT PENTRU PREZENTA LA SEMINARII;- EXAMENUL SCRIS SI ORAL: - EXAMENUL SCRIS: 10 INTREBARI A CATE 1 PUNCT. - EXAMENUL ORAL: 3 INTREBARI NOTATE CU CATE 3,33 PUNCTE

    PENTRU EXAMEN STUDENTII TREBUIE SA DETINA DOAR PAGINILE CU SUBIECTELE DIN TEMATICA

  • CAPITOLUL I. PREMISELE CREARII COMUNITATILOR EUROPENE

    I. Europa n perioada interbelica Ideea unei Europe Unite a framantat mintile cele mai luminate inca din antichitate si pana in secolul XX. Incepand cu Imperiul roman, Imperiul Caroligian sau Sfanul Imperiu Roman de Neam German toate marile minti ale lumii(Europei) au dorit unificarea Europei. Primele indicii concrete ale dorintei de a crea o Europa unica au aparut ntre cele doua razboaie mondiale. Imediat dupa primul razboi mondial ntreaga Europa zacea n ruine, bilantul fiind tragic: aproape 10 milioane de morti. n timpul primului conflict mondial a avut loc si revolutia din octombrie din Rusia. n scopul mentinerii pacii popoarelor a fost semnat Tratatul de la Versailles care a marcat sfrsitul primului razboi mondial. Pentru prima data Statele Unite ale Americii s-au implicat n mod decisiv n solutionarea problemelor existente pe plan european. Liga Natiunilor a fost creata pentru solutionarea amiabila a eventualelor conflicte ce ar putea aparea n viitor. Astfel, ca urmare a declinului politic al Europei problema organizarii ei ncepe sa fie limpede perceputa. Deja apare opozitia ntre doua conceptii diferite despre construirea Europei:1) O simpla cooperare care sa menajeze suveranitatile statale existente. 2) O depasire a suveranitatii printr-un proces de unificare, de integrare a Europei, cum se va spune mai trziu.

    Manifestul Pan Europa al contelui Kalergi

    Pentru prima data proiectul unei Europe unite a dobndit contur precis gratie actiunii diplomatului (contele) COUDENHOVE KALERGI sustinator al celei de-a doua conceptii asupra Europei n mod deschis federalista. Astfel n 1922 contele Kalergi a publicat la Viena manifestul PAN EUROPA1 n care afirma: Problema Europei se reduce la doua cuvinte: unificare sau prabusire. n 1923 el reuneste la Viena Congresul constitutiv al Uniunii Pan Europene la care iau parte 2000 persoane. Proiectul unui Pact Paneuropean elaborat de contele Kalergi cuprindea 20 de articole in care erau enuntate principiile potrivit caruia statele suveraneVor alcatui o alianta eterna pentru a asigura pacea europeana. Noua organizatie urma sa poarte denumirea deStatele federale europene, toti cetatenii statelor federate devenind in acelasi timp si cetateni europeni. Membrii federatiei urmau sa respecte Pactul Ligii Natiunilor si Pactul Briand-Kellog, iar diferendele dintre state urmau sa fie judecate de catre o Curte Federala. Minoritatile nationale trebuiai sa se bucure de drepturi egale cu majoritatea cetatenilor in fata legilor, precum si in ceea ce priveste liberul exercitiu al limbii, invatamantului, presei si practicarea cultelor religioase. Tratatele comerciale intre statele federate urmau sa fie pe bazaClauzei natiunii celei mai favorizate, iar tratatele politice si militare urmau sa fie abrogate daca nu se inscriau in ideile federatiei.

    1 Dreptul integrarii europene-Tratat elementar-prof.univ.dr.Victor Duculescu- ed. Lumina Lex, Buc.2003

  • Organele federatiei erau: Consiliul, cuprinzand cate un reprezentant al fiecarui stat, cu drept de vot: Adunarea, insumand delegati ai parlamentelor sau institutiilor analoage si Curtea federala, care examina conflictele intre statele federate, decizand totodata in ceea ce priveste conflictele dintre autoritatile federale si guvernele statelor federate. Aceasta miscare s-a inspirat din modelul federal oferit de Statele Unite ale Americii.

    Europa Communis

    Mai putin cunoscut, danezul Heerfordt a publicat n 1924 un eseu intitulat Europa communis care continea o critica acerba a Societatii Natiunilor a carei slabiciune indica deja ca aceasta interzice realmente recursul la razboi, dar si o analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei Europe Communis, viitorul stat federal european . Heerfordt a prevazut n proiectul sau o adunare interparlamentara, un director al sefilor de stat dispunnd de un drept de veto si un minister federal responsabil n fata Adunarii, un regim special pentru Agricultura si o perioada de tranzitie nainte de realizarea unei uniuni vamale.

    Ideile federaliste ale lui Aristide Briand Mai rasunatoare a fost initiativa lui Aristide Briand, ministrul francez de externe n anii 1929-1930. n septembrie 1929, Briand a rostit n fata celei de-a zecea sesiuni a Adunarii Societatii Natiunilor un discurs care desi a avut un mare impact asupra opiniei publice europene, era totusi destul de echivoc: Ideea europeana care a obsedat imaginatia filozofilor si poetilor a progresat n spirite. Cred ca ntre popoarele care sunt grupate geografic asa cum sunt popoarele Europei trebuie sa existe un liant federal. Asadar Briand, cu toate ca este un partizan al notiunii de federalism precizeaza de ndata ca liantul federal nu va trebui sa atinga suveranitatea nici uneia dintre natiunile care ar putea face parte din aceasta asociatie.

    Memorandum-ul privind Uniunea Federala Europeana Echivocul existent n discursul lui Aristide Briand nu a fost nlaturat nici n memorandum-ul mai detaliat privind Uniunea Federala Europeana, redactat de secretarul general din ministerul afacerilor externe francez Alexis Lejer, si prezentat Adunarii +Societatii Natiunior pe 1.05.1930. Nu se poate nega ca ideea unui federalism european, chiar lipsit de orice consecinta pe plan practic a ridicat foarte multe obiectii n plan guvernamental. Dintre membrii Societatii Natiunilor doar Iugoslavia si manifesta adeziunea fata de proiect. De pe o pozitie conservatoare, Anglia s-a limitat doar la a reaminti legaturile sale speciale cu Commonwealth-ul.

  • CAPITOLUL II UNIUNEA EUROPEANA(FOSTELE COMUNITATI EUROPENE): ISTORIC, INSTITUTII, PROCESE DECIZIONALE

    Procesul de integrare european

    Comunitatile europene au avut drept scop stabilirea intre membrii lor a unei aproprieri mai puternice decat cea care rezulta din organizatiile de cooperare. Avand acest scop, ele s-au plasat intr-o perspectiva mai apropriata aspiratiilor federale care au fost, totusi, exprimate la Congresul de la Haga, din mai 1948, lovindu-se, atunci, de conceptiile partizanilor unei cooperari institutionalizate2. Ideea unei Europe unite a fost susinut de-a lungul secolelor de mprai i intelectuali deopotriv, dar numai dup cel de-al doilea rzboi mondial statele europene au instituionalizat forme de cooperare internaional, cu competene n domenii specifice, cum ar fi: Organizaia pentru Cooperare Economic European (OCEE)3, Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)4, Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizaii au pus bazele unei solidariti mai strnse ntre statele europene, dar nc manifestau trsturile clasice ale unei uniuni a statelor i ale cooperrii interguvernamentale. nceputul procesului de integrare european - caracterizat prin trsturi originale i specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene - poate fi considerat anul 1950, cnd ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea ctorva state europene ntr-un proiect de cooperare mai strns, comparativ cu formele tradiionale existente la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate ctre o organizaie cu puteri de constrngere asupra membrilor si. Iniiativa a constat n integrare