Drept Civil Obliga

7/27/2019 Drept Civil Obliga

1/39

Drept Civil. Obliga iiPresta ia :

- Are ntotdeauna o valoare patrimonial- Din ea reiese obliga ia

Obliga ia de a face - debitorul este inut s presteze (de facto; ex.: contractul de munc)

Obliga ii ad rem - cnd obliga iile de a face se refer la lucruriObliga ii scriptae in rem - specie a obliga iilor ad rem, cu specificatia ca executarea lor poate ficerut si unei alte persoane dect debitorului ini ial. Aceste obliga ii fiind legate de lucru, insotesc bunul care chiar daca isi schimba stpnul, acesta din urma poate fi inut sa executeaceea i prestatie la care era inut si antecesorul sau Obliga ii propter rem - sunt sarcini reale, accesorii juridice impuse celor care stapanesc un bun

Obliga iile de mijloc - debitorul este inut s foloseasc toate mijloacele necesare pentruatingerea rezultatului promisObliga iile de rezultat - debitorul este inut s procure creditorului rezultatul promisUtilitate practica a distinctiei: Sarcina probei neexecutrii obliga iei cade pe umerii creditorului doar in cazul obliga iilor de

mijloace (trebuie sa demonstreze ca debitorul nu a folosit toate mijloacele adecvate de caredispunea pentru a se ajunge la atingerea rezultatului)

Obliga ia de a nu face - restric ii concrete pe care debitorul i le asum fa de creditor (abdicri de la o libertate a debitorului). De regula nu sunt generice

- Obliga ia de bun credin nume te o crean (obliga ie), este o ndatorire

Obliga ia de a da - transmite drepturi reale (sunt reduse la numrul drepturilor reale)- Drepturile reale sunt imobile, obliga iile le confer dinamism (transmisiune)

Obliga ile naturale:- Le lipse te sanc iunea - Sunt obliga ii civile care nu s-au nscut perfect- Odat pltite, nu se mai poate cere restituirea

- Creditorului nu are ac iune- Ex.: joc, pariu

Obliga ii simple : presupun un raport juridic intre un singur debitor legat de un singurcreditor, cruia ii datoreaz o singura prestatie

Obliga ii complexe :


2/39

A. Obliga ii obiectiv complexe - ipoteza in care obliga ia are un obiect multiplu, acesteafiind datorate simultan, iar debitorul nu se poate libera dect executnd toate presta iile datorate

1. Obliga ii conjunctive - raportul de obliga ie impune o aditionare de mai multe prestatii,dintre care debitorul nu poate sa aleag doar una, el fiind inut la ndeplinirea lor cumulativ

2. Obliga ii alternative - presupune tot un raport de obliga ie cu pluralitate de obiecte,

libertatea debitorului facandu-se insa prin alegerea ndeplinirea unei singure prestatii De regula algerea prestatie revine debitorului- Excep ie: alegerea poate apar ine creditorului doar in mod express, conventional sau legal

Iniferent cui apar ine dreptul de alegere a prestatiei, daca partea nu si-l exercita in termenulacordat, alegerea prestatiei va apar ine celeilalte pr i

Cnd alegerea apar ine debitorului, acesta este inut, atunci cnd una dintre prestatii a devenit imposibil de executat chiar din culpa sa, sa executa una din obliga iile alternative

- Daca toate presta iile devin imposibil de executat, iar imposibilitatea cu privire la unaeste din culpa debitorului, acesta este inut sa plteasc valoarea prestatiei care a devenit ultimaimposibil de executat

- Daca toate obliga iile devin imposibil de executat, fr culpa debitorului si fr ca acesta

sa fi fost pus in ntrziere, obliga ia se va stinge Cnd alegerea apar ine creditorului, daca una dintre prestatii a devenit imposibil de executat,

fr culpa vreunei dintre pr i, Creditorul este obligat sa i primeasc pe cealalt- Daca imposibilitatea de executare a uneia dintre obliga ii este din culpa creditorului, a est

poate pretinde executarea altei obliga ii, fiind obligat sa l despagubeasca pe debitor pentruprejudiciile suferite sau sa l libereze de obliga ie

- Daca imposibilitatea de executare a uneia dintre obliga ii este din culpa debitorului,Creditorul poate sa ceara despgubiri, fie executarea altei prestatii

- Daca din culpa debitorul devin imposibil de executat toate presta iile, Creditorul poatecere despgubiri pentru oricare dintre acestea

3. Obliga ii facultative - are un singur obiect principal, dar debitorul se poate libera prin

executarea unei prestatii op ionale Are o singura prestatie principala, celelalte fiind doar accesorii si op ionale

Debitorul este liberat, daca presta ia principal devine imposibil de executat fr culpa sa

Op iunea prestatiei apar ine doar debitorului si se exercita la momentul pl ii

B. Obliga ii subiectiv complexe - cnd obliga ia are o pluralitate de subiec i (fie mai mul i creditori care in un debitor, fie mai mul i debitori inu i de un creditor)

1. Obliga ii conjuncte/divizibile - obliga ii care au fie mai mul i creditori, fie mai mul i debitori, presta ia impartindu-se intre ace tia Fiiecare debitor poate fi obligat numai la o frac iunea din obliga ie; Fiiecare creditor este

indreptatit sa primeasc numai o parte din prestatie2. Obliga ii solidare - cnd obliga ia exclude divizarea att a datoriei ct si a crean ei intre titularii lor Este o excep ie de la divizibilitatea obliga iilor

- Solidaritate activa - mai mul i creditori in la plata un singur debitor (acesta poate plti oricrui creditor, iar ceilal i creditori solidari se vor ndrepta mpotriva accipiens-ului pentru recuperarea crean ei


3/39

- Solidaritate pasiv - un singur creditor tine mai mul i debitori solidari (Fiiecaredebitor poate fi inut separat pentru ntreaga obliga ie, iar executarea obliga iei de ctre un debitor ii libereaza pe ceilal i fata de creditor) Trebuie sa fie prevzut express de contract sau de lege

Daca unul dintre dibitorii solidari moare, datoria lui se divide automat intre mostenitorii sai

Moartea sparge solidaritatea numai intre raporturile dintre creditor si succesorii debitorului Obliga ia solidar se poate stinge, in afara de plata, prin exceptiile care pot fi opus de debitorii

solidari creditorului lor comun:-Excep iile comune - pot fi invocate de oricare dintre debitorii solidari, producnd aceelasi

efect pentru to i (ex.: prescriptia extinctiv, nulitatea absoluta a obliga iei) -Exceptiile personale - pot fi invocate de oricare dintre debitorii solidari, dar nu profita direct

dect unora dintre datornici (ex.: compensa ia)-Exceptiile pur personale - nu pot fi opuse dect dect strict in raporturile dintre debitorul

care le ridica si creditor, ele neprofitand cu nimic celorlal i debitori solidari (ex.: cauze denulitate relativa Efectul solidarita ii pasive:

- Principal: oricare dintre debitori poate obligat de creditor la plata ntregii datorii- Secundar: intre debitori exista raporturi de reprezentare reciproc, pentru orice operatiune

care nu agravat soarta lor comuna (a agrava - datoria nu devine mai oneroasa dect ini ial)- Se refer la actele juridice de procedura care pot fi fcute de un singur debitor in

contul tuturor celorlal i debitori (ex.: ntreruperea prescriptiei extinctive, recunoasterea dedatorie, punerea in ntrziere)

- Daca un debitor solidar a pltit ntreaga datorie, aceasta se stinge, iar debitorul solvensse poate ntoarce mpotriva celorlal i codebitori

- Plata sparge solidaritatea, obliga ia devine divizibil si debitorul pltite poate cere dela ceilal i codebitori partea de datorie ce revine fiecruia dintre ei

- Insolvabilitatea unuia dintre debitori se divide intre codebitori3. Obliga ii indivizibibile - presupune doua situa ii:

Cnd raportul de obliga ie are mai mul i subiec i, obliga iile indivizibile descriuno specie de obliga ii cu pluralitate de subiec i asemntoare cu Solidaritatea

Cnd raportul de obliga ie este simplu, indivizibilitatea se refer doar la modalitatea de a faceplata, regula fiind ca aceasta nu poate fi fcut frac ionat

Obliga iile de a nu face sunt ntotdeauna indivizibile - Indivizibilitate activa - novatia, remiterea de datorie, compensa ia sau confuziuneaconsim ita fata de un creditor nu stinge obliga ia dect pentru parte din crean ce revine acestuia, fata de ceilal i creditori, debitorul rmne obligat pentru tot - Indivizibilitate pasiv - novatia, remiterea de datorie, compensa ia sau confuziunea

care opereaz fata de un debitor stinge obliga ia indivizibil si libereaza pe ceilal i debitori, ace tia fiind obliga i sa plteasc debitorului solvens echivalentul par ii lor Creditorul poate sa ceara executarea intregii obliga ii de la oricare codebitor

In cazul obliga iilor indivizibile cu pluralitate de subiec i, acestea nu se pot divide intre creditori, intre debitori sau intre mostenitorii acestora

Nu exista raporturi de reciprocitate intre solidaritate si Indivizibilitate (niciuna nu o presupunepe cealalt)


4/39

Punerea in ntrziere a unuia dintr debitori nu produce efecte mpotriva celorlal i debitori lega i indivizibil

Regimul general al obliga iilor

DINAMICA OBLIGA IILOR

I.Transformarea obliga iilor:

1. Novatia - este un contract prin care pr ile sale se angajeaz sa pun capt unei obliga ii preexistente, concomitent cu generarea uneia noi Este ntotdeauna de natura conventionala

Tipuri: Novatia obiectiva - conventia prin care se modifica orice element al raportului obliga ional,

mai pu in subiec ii acestuia (schimbare asupra cauzei, obiectului, condi iilor de plata) Novatia subiectiva - conventia prin care se nlocuiesc subiec ii raportului de obliga ie

Conditii: Condi ii referitoare la natura contractual:

- Condi iile de fond impuse oricarei conven iei Condi ii specifice:

1. Preexisten a unei obliga ii civile valide 2. Inten ia de a nova - cauza juridic a novatiei, prin care se pune capt vechii obliga ii prin

transformarea ei in una noua, diferit de cea veche- Trebuie sa fie expressa, nu se prezum

3. Elementul nou - poate purta asupra oricrui element al obliga iei

Efecte: Stingerea vechii obliga ii si apari ia simultan a unei a noi

Stingerea afecteaz toate accesoriile si garan iile vechii obliga ii

In cazul codebitoriilor solidari, novatia obliga iei unuia dintre ei are efect liberatoriu si pentruceilal i codebitori solidari

In cazul creditorilor solidari, novatia consimtita de un singur creditor nunproduce efecte fata de

creantele celorlal i creditori Novatia unui raport obliga ional indivizibil va duce inevitabil la stingerea indivizibilitatii

2. Delegatia - contractul prin care debitorul ini ial (delegant) aduce creditorului sau primitiv(delegatar) angajamentul de plata al unui ter (delegat) fata de raportul ini ial de obliga ie Este nevoie de consimtamantul celor trei persoane (debitor ini ial, creditor ini ial si ter )


5/39

Tipuri: Delegatia perfecta - cnd debitorul ini ial este scos din raportul obliga ional, acesta fiind

nlocuit cu un ter (novatie subiectiva) Delegatia imperfecta - cnd pr ile convin ca ter ul sa plteasc alturi de debitorul ini ial

- Lsa sa subziste garan iile constituite ini ial

II. Transmiterea obliga iilor:

1. Subroga ia personal - este un mecanism de transmitere a obliga iilor, prin platacrean ei de ctre un ter (solvens), care prin plata urmre te sa se substitutie in drepturile creditorului ini ial (accipiens), toate acestea fr concursul debitorului ini ial Subroga ia nu functuoneaza dect prin plata (diferen a fata de cesiunea de creanta)

Tipuri: Subroga ia legal - func ioneaz doar in cazurile artat express de lege

Subroga ia conven ional - este un contract- Consimtita de creditor- este un contract intre creditorul ini ial si un ter , prin care la

momentul pl ii crean ei de ctre ter , creditorul ii transmite acestuia toate drepturile sal mpotriva debitorului (nu este nevoie de consimtamantul debitorului)

- Consimtita de debitor- este un contract prin care debitorul se mprumut de la un ter spre a-si plti datoria, transmi ndu-i ter ului drepturile creditorului ini ial

- Este valabil numai daca:1. Actul de mprumut si chitan a au dat cert2. Suma sa fi fost imprumutat cu inten ia de a se plti datoria3. In chitan a emis de creditorul ini ial (accipiens) se men ioneaz ca plata s-a fcut cu

bani imprumuta i de la ter ul subrogat (solvens) - Subroga ia conven ional nu opereaz dect printr-un contract sau clauza express,

deasemenea se cere forma scris pentru opozabilitate fata de ter i si daca nu este fcut prin actautentic se cere data cert

2. Cesiunea de crean - contractul prin care creditorul (cedent) transmite creanta sa uneialte persoane (cesionar), fr concursul debitorului ini ial (cedat) Este un contract translativ de drepturi, care produce efecte doar inter vivos

Conditii juridice:1. Conventia cu efect translativ

- Trebuie sa ndeplineasc condi iile de validitate generale cerute oricarui act juridic2. Obiectul cesiunii- De regula, sunt cesibil orice crean ei civile privite ut singuli (in cazul transmisiunilor

universale sau cu titlu universal nu se aplica regulile speciale de la cesiunea de crean a)- Crean ele declarate prin lege netransmisibile, cele intuitu personae sau cele

indisponibilizate conventional nu pot constitui obiectul unei cesiuni3. Voin a debitorului ini ial

- Consim mntul debitorului cedat este irelevant pentru ncheierea valida a cesiunii


6/39

- Excep ie: este necesar consimtamantul debitorului cedat in cazul unei crean ei inalienabile conventional sau a unei crean e intuitu personae

- Pentru a-si produce efectele, cesiunea de creanta trebuie fcut opozabilitatedebitorului cedat prin comunicare (instiin are realizata in scris care indica cesiunea) sauacceptare (se face de ctre debitorul cedat printr-un act cu data certa)

- Pentru opozabilitate erga omnes cesiunea de crean trebuie nscris in AEGRM- In cazul cesionarilor succesivi ai aceleiasi crean e, va avea prioritate cel care si-a nscris primul creanta in AEGRM

Efecte: Odat cu crean a, se stramut cesionarului si garan iile si accesoriile crean ei cedate

3. Preluarea datoriei - operatiunea juridic prin care se schimba debitorul ini ial cu o altapersoana, care va fi tinuta fata de creditorul ini ial in cadrul aceluia i raport obligational Implic ntotdeauna consimtamantul debitorului cedat

Tipuri: Preluarea de datorie ini ial de creditor - operatiunea ncheiat de ctre creditorul ini ial cu un

ter , care va fi noul debitor- Inten ia de a prelua datoria este esential- Nu este nevoie de consim mntul debitorului ini ial - Nu este nevoie de notificarea debitorului ini ial

Preluarea de datorie ini ial de debitor - operatiunea ncheiat de ctre debitorul ini ial cu un ter , care va fi noul debitor

- Este necesar consim mntul creditorului ini ial - Este necesar comunicarea cesiunii creditorului ini ial

Efecte: Liberarea debitorului ini ial se face sub rezerva ca noul debitor sa fie solvabil la data cnd apreluat datoria

Se pstreaz toate garan iile si accesoriile crean ei

4. Cesiunea contractului - operatiunea juridic prin care se inlocuie te cel pu in una dintre pr ile unui contract deja existent cu un ter

Conditii juridice: Condi ii referitoare la natura contractual:

- Condi iile de fond impuse oricarei conven iei Condi ii specifice contractului cedat:

- Forma cerut de lege pentru contractul cedat va fi respectata si pentru contractul de cesiune,dar si pentru acceptarea cesiunii

- Formele de publicitate la care a fost supus contractul cedat trebuie respectate si in cazulcontractului de cesiune

- Consim mntul cedatului este necesar- Cedatului trebuie notificat cu privire la substituire, sau acesta trebuie sa o accepte


7/39

STINGEREA OBLIGA IILOR IN LIPSA PL II

1. Compensa ia - reprezint stingerea reciproc a doua sau mai multor obliga ii pana la

concuren celei mai mici dintre ele Are sens doar daca intre doua persoane distincte exista cel pu in doua datorii, ocupnd pozi ii juridice antinomice in raporturi diferite de obliga ie

Tipuri: Compensa ia legal - i produce efectele de drept, daca sunt ndeplinite condi iile specifice

Compensa ia contraven ional - rezultatul voin ei partilor

Compensa ia judectoreasc - se dispune de ctre instan a

Condi ii specifice al compensa iei legale: 1. Obliga iile trebuie sa fie reciproce - fie care e debitor, respectiv creditor in alt raport, dar fata

de aceea i persoan2. Prestatiile reciproce sa fie omogene - obiectul obliga iilor reciproce trebuie sa fie bunuri

fungibile, de aceea i natur3. Obliga iile trebuie sa fie certe, lichide si exigibile

Excpe ii - compensa ia nu opereaz cnd: - Crean a rezulta dintru-un contract fcut cu inten ia de a pgubi - Crean a are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau comodat- Crean a are ca obiect un bun insesizabil

Compensa ia conven ional - trebuie sa respecte doar condi iile generale impuse oricrui contract

Efecte: Compensa ia stinge pe lng datorie si toate accesoriile sau garan iile care sunt ata ate crean ei

In cazul solidarita ii pasive, compensa ia nu opereaz intre creditor si debitorul solidar dect in limita par ii din datorie ce ii revine debitorului

In cazul obliga iilor indivizibile compensa ia care opereaz fata de un creditor nu stinge obliga ia dect pentru partea din creanta ce ii revine acestuia

In cazul cesiunii de crean , acceptarea cesiunii valoreaz renuntarea la compensa ie - In schimb daca cesiunea de creanta devine opozabilitate prin comunicare, debitorul cedat

poate opune compensa ia cesionarului doar pentru datoriile pe care le avea fa de cedent pana la momentul comunicrii

Compensa ia produce efecte erga omnes

2. Confuziunea - exista atunci cnd in cadrul aceluiasi raport obligational calitatea decreditor si debitor se unesc in aceea i persoana, obliga ia stingandu-se de drept Opereaz si raportat la succesiunea legal sau testamentara, astfel daca debitorul l mo tene te pe creditor (sau invers) datoriile se sting prin confuziune


8/39

Conditii juridice:1. Este necesar o imprejurare, de orice fel, care s determine contopirea calitatiilor de creditor

si debitor in aceea i persoana2. Datoria si crean a s se regaseasc nu numai in aceelasi patrimoniu, dar si in aceea i masa de

bunuri apar innd persoanei care invoca confuziunea

Efecte: Efectul extinctiv al confuziunii opereaz ope legis

Extinc ia prive te nu numai obliga ia dar si toate accesoriile sau garan iile ei - In schimb, daca obliga ia a fost garantata de un ter , confuziunea poate interveni:

- Intre creditor si garant - confuziunea nu stinge dect garan ia, datoria rmnndneatins

- Intre debitor si garant - confuziunea nunstinge nici garan ia nici datoria In cazul obliga iilor solidare si indivizibile, confuziunea produce efecte extinctive par iale, doar pentru partea de datorie ce revenea debitorului confuzionat, celorlal i codebitori solidaridiminuanduli-se proportional cuantumul pe care l au de pltit

Efectul extinctiv este erga omnes

3. Remiterea de datorie - operatiunea juridic prin care subiec ii unui raport obiliga ional renun la crean Este o liberalitate care nu se poate ntrupa dect fie intr-un contract inter vivos, fie intr-unul

mortis causa Acordul debitorului este esen ial pentru ca el sa fie liberat de obliga ie (este un contract

unilateral)

Condi ii juridice:

Trebuie ndeplinite condi iile specifice actului juridic concret prin care se realizeaz- Dac este realizat printr-un contract acesta trebuie sa ndeplineasc condi iile specifice

donatiei, mai pu in cea de form

Efecte: Stinge obliga ia si libereaza pe debitor de plat

In cazul obliga iilor solidare si indivizibile, remiterea de datorie produce efecte extinctivepar iale, doar pentru partea de datorie ce revenea debitorului liberat, celorlal i codebitori solidari diminuanduli-se proportional cuantumul pe care l au de pltit

Remiterea de daorie stinge pe lng datorie si toate accesoriile sau garan iile care sunt ata ate

crean ei

- Renun area express la un privilegii sau o ipoteca fcut de creditor nu prezumremiterea de datorie in privin a crean ei garantate

4. Darea in plat - reprezint stingerea unei obliga ii prin plata unei alte prestatii dect ceaini ial conventit intre pr i Ca efect al liberta ii juridice, subiec ii crean ei povara modifice obiectul acesteia

- Daca o fac nainte de plata este o nova ie obiectiv


9/39

- Daca o fac la momentul pl ii este dare in plat Este ntotdeauna de natura conven ional

Condi ii juridice: Fiind un contract, trebuie sa ndeplineasc condi iile generale de ncheiere a unui act juridic,

singurele elemente specifice tinand de cauza si de momentul ncheierii- Cauza contractului trebuie sa reprezinte modificarea prestatiei unui raport obligational

preexistent, iar intelegerea trebuie fcut odat cu plata

Efecte: Stinge debitul si accesoriile crean ei

5. Imposibilitatea fortuita de executare - reprezint situa ia in care o obliga ie civil s-a nscut valid, dar care devine ulterior obiectiv imposibil de executat, fr culpa debitorului

Condi ii juridice:1. Trebuie sa existe o obliga ie valid si posibil de executat2. Este indiferent con inutul concret al raportului obligational

- Prin excep ie, in cazul obliga iilor de a da (dare) un bun de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuita de executare3. Trebuie ca evenimentul fortuit sa se fi petrecut nainte ca debitorul sa fie pus in ntrziere

- Prin excep ie de la punerea in ntrziere, imposibilitatea fortuita de executare va opera siin situa ia in care cazul fortuit libereaza pe creditor de ns i executarea obliga iei

- Deasemenea, debitorul pus in ntrziere va fi liberat singuri cnd creditorul nu ar fiputut, oricum, sa beneficieze de executarea obliga iei, din cauza Imprejurarile fortuite4. Trebuie ca neexecutarea sa se datoreze unui eveniment fortuit, adic unui eveniment exteriorcampului de influen a al debitorului

- Debitorul trebuie sa notifice creditorul intr-un termen rezonabil, in caz contrar acesta esteraspunzator pentru prejudiciu

Efecte: Fie stinge datoria (cnd datorit naturii ei, aceasta devine absolut si permanent imposibil de

executat), fie o suspend Se sting pe lng datorie si toate accesoriile sau garan iile care sunt ata ate crean ei

6. Prescrip ia liberatorie - datornicul nu va mai putea fi constrans, dup mplinireatermenului de prescrip ie, sa i execute obliga iile

Orice crean este prescriptibil extinctiv, termenul general fiind cel de trei ani

EXECUTAREA OBLIGA IILOR

I. Executarea voluntar a obliga iilor:


10/39

1.Plata - este re inut pentru care ini ial creditorul si debitorul s-au obliga i juridic; Astfel, prin plat debitorul se libereaz, iar creditorul ob ine satisfac ia juridic

Natura juridic: Plata este un fapt juridic - dovada pl ii se poate face prin orice mijloc de prob

Pentru ca plata sa aib efect extinctiv, aceasta trebuie sa fie animate de inten ia de a stinge oobliga ie (animus solvendi)

Condi ii juridice:1. In principiu, plata poate fi fcut de oricine (in afara de obliga iile intuitu personae)2. Plata poate fi primit doar de creditor

- Plata fcut cu buna credin unui creditor aparent, rmne valabil- Daca Creditorul refuza nejustificat sa primeasc plata, acesta poate fi pus in ntrziere

Efecte juridice: Obliga ia pltit se stinge pe viitor

Plata stinge si accesoriile si garan iile afectate de executarea ei

II. Executarea silit a obliga iilor:

Conditii preliminare - pentru a se ajunge la executare silit, in afara de refuzuldebitorului de a plti o obliga ie valabil, creditorul trebuie sa ndeplineasc cteva conditii:

1. Titlul executoriu - este un nscris oficial constatator al unei crean e certe si lichide,justificnd astfel nceperea efectiv a executarii silite Doar legea poate sa dispun care nscrisuri sunt si au for a de titluri executorii

- Titluri executorii de plin drept- nscrisuri care devin executorii posturilor ncheierii lor

Executarea silit se prescrie in termenul general de 3 ani, care curge de la data la care se na tedreptul de a ob ine executarea silit

2. Punerea in ntrziere a debitorului - reprezint mecanismul civil prin carecreditorul frustrat se manifesta intr-un sens invers, artnd debitorului ca intrazierea sa iicauzeaz o pagub

Natura juridic: Formal, punerea in ntrziere este o n tiin are pe care creditorul o face printr-o notificare, sau printr-o cerere de chemate in judecat debitorului, prin care se reitereaza existen a uneiobliga ii exigibile

Substantial, punerea in ntrziere este un act juridic prin care creditorul cere executareacrean ei, deoarece intrazierea ii produce daune pe care debitorul va trebui sa le repare


11/39

In principiu, exista trei cai care l duc automat pe debitor in ntrziere:1. Ex contractu - cnd voin a subiectiilor a fost manifestarea in acest fel, stipulandu-se ca

simpla mplinirea a termenului stabilit pentru executarea silit valoreaz ntrziere2. Ex lege - debitorul este pus de drept in ntrziere in cazul:

- n care nu a fost executat obliga ia de a plti o suma de bani, asumate in exercitiulactivit ii unei ntreprinderi- n materie de vinderi, cumprtorii fiind de drept in ntrziere la scaden daca nu a pltit

pre ul3. Naturalier - cnd din cauza naturii obliga iei/prestatiei, aceasta nu poate fi executat utildact intr-un anumit interval de timp

- Este de drept in ntrziere si debitorul unei obliga ii de a nu face, de la data actiunii salecontrare

- Este de drept in ntrziere si debitorul care a fcut imposibila executarea in natur aobliga iei prin fapta sa, ori daca Crean a se na te dintr-un fapt ilicit

Efecte juridice: De la data punerii in ntrziere se datoreaz despgubiri (moratorii sau compensatorii)creditorului

Stramutarea riscului neexecutrii fortuite a obliga iei in sarcina debitorului- Excep ie: cnd cazul fortuit l libereaza pe debitor de ns i executarea obliga iei

Creditorul, cu sau fr titlu executoriu, care nu cere executarea silit are dreptul sa ceararezolutiunea contractului

Formele executarii silite:

1. Executarea silit in natur: Obliga iile de a face (facere), care nu sunt ad rem, ci presupun o ac iune persoanale a debitorului, nu pot fi, in principiu, executate silit in natura, prin constrangerea persoaneidebitorului

- Prin excep ie obliga iile de a face pot fi executate silit in natura sau prin echivalent, dar nu cu concursul debitorului original

- Si obliga iile de a nu face pot fi executate silit in natur, daca creditorul este autorizat deinstan

2. Executarea silit prin echivalent: Daca executarea silit in natura nu mai este posibil, obliga ia va putea fi executat prin

echivalentul sau banesc Echivalen a presupune pre uirea in bani a obiectului prestatiei in natura, datorat si neexecutat

Sumele datorate in schimbul prestatiei in natura sunt denumite daune interese

Executarea prin echivalent este o tehnica judiciar care dep e te sfera obliga iilor contractulale, fiind aplicabile la nevoie oricrui tip de crean , indiferent de sursa sa


12/39

DREPTURILE CREDITORULUI ASUPRAPARTIMONIUL DEBITORULUI

1.Gajul general: Dreptul comun se intemeiaze, cu titlu de regula, pe ipoteza crean elor obi nuite sau chirografare- Exceptia de la aceast regul de drept comun, o reprezint obliga iile garantate

Garan ia comuna tuturor creditorilor chirografari este gajul general (activul patrimonial aldebitorului)- In cazul divizarii patrimoniale, creditorii ale cror crean e s-au nscut in legtura cu o

anumit diviziune a patrimoniului, trebuie sa urmreasc mai nti bunurile din acea masapatrimonial, iar doar daca aceste bunuri nu sunt suficiente, creditorii pot urmarii celelalte bunuriale debitorului, pentru satisfac ia crean elor

- Excep ie: daca divizarea patrimoniului e impus de exercitiul unei profesii autorizate,creditorii ale cror crean e s-au nscut in legtura cu profesia respectiv vor putea urmri doarbunurile afectate profesiei debitorului Existen a gazului general este de drept public, con inutul sau nu este

Egalitatea creditorilor chirografari - nu au preferin si vor imparti proportional cu valoareacrean ei att bunurile debitorului ct i insolven a acestuia

Pentru a limita aceste riscuri, creditorii chirografari pot folosi clauzele de preferin (privilegiile, ipotecile si gajul)

2. Msuri conservatorii si de protec ie a crean ei:

1. Ac iunea oblic - reprezint mijloacele juridice prin care creditorul urmre tevalorificarea unui drept apar innd debitorului sau, in beneficiul celui din urm Nu este in toate cazurile o ac iune in justi ie, ideea fiind c creditorul exercit drepturile si

ac iunile debitorului sau pe cale oblic, iar nu direct

Condi ii juridice: Domeniul de admisibilitate (se refer la obiectul ac iunii):

- Sunt excluse drepturile extrapatrimoniale (ex.: identificarea persoanei, stare civil etc.)- Sunt excluse deasemenea drepturile care presupun o apreciere subiectiv si persoanal a

debitorului (ex.: revocarea unei dona ii)- Nu este compatibil cu crean ele de a face (facere)- Doar drepturile patrimoniale cesibile pot sa justifice o ac iune oblic- Dreptul nu trebuie sa fie doar patrimonial si cesibil, dar si ut singuli (nu se poate in cazul

universalita iilor juridice) Condi iile specifice actiunii oblice:


13/39

1. Atitudinea indolent a debitorului - pasivitatea juridic daunatoare patrimonial adebitorului (daca indolen a debitorului are ca efect nu o pierdere efectiv, ci refuzul unui c tig, ac iunea oblic nu mai este legitim)

2. Creditorul reclamant sa aib o certa si exigibil mpotriva debitorului subrogat Vor trebui ndeplinite, pe lng condi iile actiunii oblice si condi iile proprii ac iunii concret

intentate

Efecte juridice: Paratul poate opune creditorului-reclamant tot ceea ce putea opune si debitorului

Conservarea patrimoniului debitorului - consecin a admiterii unei ac iuni oblice se produce exclusiv in partimoniul debitoruli, deci se prezerv astfel partimoniul datornicului

2. Ac iunea revocatorie - ac iunea prin care creditorul reclamant urmre te ca anumite opera iuni juridice, ncheiate in frauda sa de debitorul su cu ter ii, sa fie declarate inopozabile fata de el Nu are efect distructiv, ci face ineficientvactul atacat inter partes, pe viitor

Conditii juridice: Domeniul de admisibilitate a ac iunii:

- Nu poate fi promovat mpotriva unor acte ale debitorului care privesc drepturiextrapatrimoniale sau drepturi patrimoniale intuitu personae

- In cazul coproprieta ii, creditorii chirografari pot s fac opozi ie la partaj, sau pot s participe la acesta, insa daca creditorii nu folosesc aceste mijloace, ei nu mai au ac iune paulianadect daca dreptul lor de interven ie a fost ignorat Condi iile specifice actiunii revocatorii:

1. Frauda debitorului in contra intereselor unui creditor de al sau

- Contractul este ncheiat de debitor cu un ter :- Contract oneros - si debitorul si ter ul trebuie sa fie prta i la frauda creditorului reclamant

- Contract gratuit - participarea ter ului nu mai este cerut, ter ul nefiind protejat nici daca este de buna credin

2. Creditorul sa aib mpotriva debitorului o crean cert- Nu conteaz dac crean a este lichid si exigibil

Efecte juridice: Fata de creditorul reclamant, actul atacat va fi declarat ope judiciis inopozabil

- Legea asigura aceelasi efect doar pentru creditorii intervenien i, cei care nubparticipa la

proces nu vor beneficia de inopozablitate- Odat ce conven ia a devenit inopozabile, creditorul poate urmri bunurile ini ial Instrinate Fata de ter ul contractant, admiterea ac iunii indisponibilizeaz bunul pana la ncetarea

executarii silite a crean ei, intemeiaze pe catiunea revocatorie In raporturile dintre debitor si ter , admiterea actiunii nu produce nici un efect

Ac iunea revocatorie se prescrie intr-un an


14/39

3. Ac iunea direct - ac iunea prin un creditor are posibilitatea de a cere plata direct de laun debitor al debitorului sau Este de stricta interpretare, ea fiind ntotdeauna opera legii, prevzut in cazuri strict

determinate

Conditii juridice:1. Sa existe o norma legal care sa permit unui creditor sa se adreseze nemijlocit unui ter care

este debitor al debitorului sau original2. Crean a trebuie sa fie cert, lichid si exigibil

Efecte juridice: Fiind un drept propriu al creditorului-reclamant, debitorul originar nu va mai suporta concursul

altor creditori Creditorul-reclamant va trebui sa suporte doar concursul creditorilor debitorului solvens

Plata debitorului solvens l va libera pe debitorul originar

Garantarea obliga iilor

Garan iile - instrumente juridice care constituie excep ii de la regula egalitatii intre creditorii chirografari Un creditor garantat rmne si unul chirografar, iar decaderea din garantie, sau stingerea

acestora, naintea pl ii crean ei, va face ca creditorul garantat sa redevine unul chirografar

I. GARAN IILE PERSONALE:

1. Fideiusiunea - este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obliga fata de cealaltparte, care are intr-un alt raport obliga ional calitatea de creditor, sa execute, cu titlu gratuit sauin schimbul unei remunera ii, obliga ia debitorului daca acesta nu o execut

Tipuri:Fideiusiunea este ntotdeauna de origine contractual, doar ca ea poate fi impus fie de lege, fiede instan Fideiusiunea voluntar/conven ional - obliga ia ncheierii ei depinde exclusiv de voin a

subiectiilor raportului de obliga ie Fideiusounea judectoreasc - este impus de instan a prin hotrre judectoreasc

Fideiusounea legal - obliga ia de constituire a garan iei izvoraste direct din lege

Caractere juridice: Este un contract accesoriu si solemn, unilateral (dac e gratuit), bilateral (dac e oneros)

- Chiar daca fideiusiunea este gratuit, fideiusorul se va subroga prin plat in drepturilecreditorului accipiens si va putea sa regreseze in contra debitorului principal

Conditii juridice:


15/39

Conditii generale, care in de validitatea oricarei conven ii: - Contractul se ncheie intre fideiusor si creditor, deoarece nu se cere acordul debitorului

principal- Trebuie sa mbrace forma fie a unui nscris autentic, fie a unui act sub semntura privat

Conditii speciale fideiusiunii:

1. Crean a garantat:- Poate fi garantata orice crean - Obliga ia garantat trebuie s existe in prezent si sa fie valid juridic la momentul

ncheierii contractului de fideiusiune- Prin excep ie se pot garanta si crean ele viitoare sau cele afectate de o condi ie - Fideiusorul este inut exact la tot ce datoreaz debitorul principal, inclusiv accesoriile

obliga iei- Prin excep ie, pr ile pot conveni sa garanteze numai o frac iunea din crean

(majorarea valorii obliga iei nu este posibil)2. Conditii referitoare la calita iile persoanei fideiusorului

- Se aplic doar dac creditorul nu a cerut ca o anumit persoana sa devin fideiusor,

garan ia fiind adus ori propus la ini iativa debitorului - In acest caz, fideiusorul trebuie sa aib capacitate deplina de exerci iu, sa domiciliezein Romania si sa fac dovada ca de ine bunuri urmaribile in Romnia care sa satisfac crean a Efecte juridice: Produce o garantare personal a crean ei, deoarece fideiusorul rspunde cu tot activul saupatrimonial

Creditorul are dreptul de a cere plata fideiusorului, iar acesta este obligat sa o plteasc doardaca debitorul principal nu e execut- In ipoteza in care creditorul ignora sa l urmreasc mai nti pe debitorul ini ial, fideiusorul

are la dispozi ie exceptia beneficiului de discu iune, prin care garantat cere ca naintea sa sa fie

executat debitorul principal- Consecin a admiterii excep iei este ca creditorul va trebui sa nceap urmrirea silit a

debitorului principal- Condi iile beneficiului de discu iune:

1. Exceptia nu poate fi ridicat de garan ii judiciari, de fideiusorii care au renun at la ea, sau de fideiusorii care au devenit solidari cu debitorul principal

2. Fideiusorul care ridica excep ia va trebui sa indice creditorului, bunurile debitoruluisupuse discutarii si s ii avanseze creditorului sumele de bani necesare executarii silite Fideiusorul poate sa opun creditorului orice excep ie de drept comun

Fideiusorul are dreptul de a fi informat de ctre creditor, la cerere, asupra tuturor elementelorobliga iei principale, precum si asupra statiului executarii sale

Fideiusorul nu poate renun a anticipat la beneficiul de subrogatie- Daca beneficiul de subroga ie este pierdut de ctre fideiusor din culpa creditorului,

fideiusiunea se stinge Fideiusorul solvens are dup plat un recurs subrogatoriu sau un recurs personal in contra

debitorului principal- Recurs subrogatoriu - fideiusorul solvens se subroga de plin drept in drepturile

accipiensului; pe calea recursului subrogatoriu, fideiusorul va dobandi si crean a pltit si toate


16/39

accesoriile acesteia, inclusiv beneficiul solidarita ii (daca acesta a garantat pentru to i codebitori solidari)

- Recurs personal - fideiusorul solvens se poate ndrepta in contra debitorului, dup plat,intemeindu-si ac iunea in regres fie pe mandat (daca debitorul a cunoscut contractul defideiusiune), fie pe gestiunea de afaceri (daca debitorul a fost strin de fideiusiune); recursul

personal nu ii conserva fideiusorului accesoriile creantei pltite, dar ii d dreptul la dauneinterese Fideiusorul solvens are nainte de plat un recurs anticipat in contra debitorului principal (in

caz de prorogare a scadentei, legea ii confer fideiusorului op iunea unui recurs anticipat incontra debitorului)

In caz de fideiusiune cu subiec i multipli garantii urmrit de creditor poate sa ridice acestuiabeneficiul de diviziune (este o excep ie prin care unul dinte fideiusori cere creditorului sa i divid urmrirea la numrul de garan i si sa o reduc la numrul fiecruia)

Stingerea fideiusiunii: In cazul in care fideiusiunea se stinge indirect (accesorium sequitur principale) prin dare in

plat si ea s-a concretizat intr-un bun, fideiusorul va fi eliberat chiar daca creditorul esteulterior evins din proprietatea acelui bun

In cazul confuziunii intre debitorul principal si fideiusor nu stinge ac iunea creditoruluiprincipal

Confuziunea intre creditor si fideiusor va stinge fideiusiunea pe cale direct

Tot pe cale directa se stinge fideiusiunea, dac creditorul reduce ansele fideiusorului de arecupera prin subrogatie de la debitor, ce a pltit creditorului

Pe NCC fideiusiunea nceteaz prin decesul fideiusorului, obliga ia acestuia nume transmite lamostenitori (ca si pe vechiul cod civil)

2. Garan iile autonome - sunt garantii care odat executate nu dau automat recurssubrogatoriu garantului mpotriva debitorului neplatitor Pentru a recupera ceea ce au pltit, emitenti garantiilor autonome beneficiaz de un recurspersonal

Garan iile autonome nu ofer beneficiul de discu iune, beneficiul de subrogatie, sau beneficiul de diviziune

Garan iile autonome angajeaz patrimoniul garantului, care promite fie sa fac el plata incontul debitorului, fie sa execute o anumit prestatie

Tipuri:

1. Scrisoarea de garan ie- angajamentul irevocabil si necondi ionat prin care o persoana,

numita emitent, se obliga la solicitarea unei persoane, numita ordonator, in considerarea unuiraport obligational preexistent, dar independent de acesta, sa plteasc o suma de bani unei ter ipersoane, denumit beneficiar, in conformitate cu termenii angajamentului asumat

Este un contract ncheiat intre creditor si garant, dar spre deosebire de fideiusiune caregenereaz o obliga ie subsidiara, scrisoarea de garantie genereaz ntotdeauna o noua obliga ie a crui obiect este ntotdeauna o suma de bani


17/39

Obliga ia pecuniar generat de scrisoarea de garantie nu este un accesoriu al crean ei, ci este juridic independent de ea

Emitentul nu este un debitor subsidiar, astfel el nu se poate folosi in contra creditorului deexceptiile pe care le avea debitorul (ordonatorul)

Scrisoarea de garantie exclude subroga ia legal, dar o poate admite pe cea conven ional

2. Scrisoarea de confort - angajamentul irevocabil si autonom prin care emitentul i asumao obliga ie de a face sau de a nu face, in scopul sus inerii unei alte persoane, denumit debitor, in vederea executarii obliga iilor acesteia fata de un creditor al sau

Este un act juridic unilateral, ea cuprinznd promisiunea emitentului de a avea o anumitconduit fata de debitor

Pentru a fi eficient juridic, actul unilateral al scrisori de confort trebuie acceptat de ctrecreditor, in caz contrar nu valoreaz garantie

In cazul in care debitorul nu i executa obliga ia, emitentul scrisori de confort nu poate fi obligat la executarea nici in natur, nici prin echivalent a obliga iei debitorului pentru care s-a

garantat- In aceasta ipotez, emitentul este dator doar la plata de daune interese fata de creditor Emitentul scrisorii de confort nu se poate folosi in contra creditorului de exceptiile pe care le

avea debitorul Emitentul va beneficia de un recurs personal in contra debitorului, bazat pe mandat sau pe

raspunderea debitorului

II. GARAN IILE REALE

I. Garan iile reale fr deposedare:

1. Privilegiile - desemneaz un tip aparte de garantie legal, care confer ope legis titularuluisau un drept de preferin , ceea ce l face c tigtor in concursul cu al i creditori concuren i Sursa privilegiilor este exclusiv legal

Privilegiile sunt de strict interpretare

Este un beneficiu obiectiv oferit direct de lege creditorului, titular al unei crean e trecute delege intr-o categorie special

Caractere juridice: Privilegiile se grefeaz fie pe bunuri determinate special de lege, fie pe bunuri precizare doar

general de lege Privilegiul este indivizibil (garanteaz in ntregime crean a favorizat si nu se divide nici

mortis causa Asigura o prioritate la plata crean ei pe care o garanteaz, din pre ul ob inut din vinerea silit a bunului pe care in vizeaz

- Daca aceasta vinderi devine imposibil, ca efect al dobandirii bunului de un ter ,privilegiul trebuie considerat stins


18/39

Privilegiile sunt de regula oculte, ele nefiind supuse nscrierilor in sistemele de publicitate- Prin excep ie daca privilegiul mbrac forma unei garan ii reale, atunci trebuie nscris in

sistemele de publicitate

Tipuri:

Privilegii mobiliare Privilegii imobiliare

Privilegii generale - obiectul este determinat doar generic, si poarta asupra unui ansamblu debunuri

Privilegii speciale - obiectul derivat este precizat exact, prin identificarea unui bun ut singuli

Cauze legale de preferin - privilegiile generale (nu confer drept de urmrire)

Garan ii reale privilegiate - ipotecile mobiliare (confer drept de urmrire)

2. Ipotecile - este un drept real accesoriu cu func ie de garan ie, care apar ine creditorului in favoarea cruia a fost constituit ipoteca Este de doua ori accesorie - ipoteca este atacat unei crean e si ipoteca este accesorieproprieta ii

- Efectele combinate ale dublei accesorialit i determina atributele pe care ipoteca le ofertitularului sau: dreptul de urmrire si dreptul de preferin

Caractere juridice: Dreptul de urmrire - permite creditorului ipotecar sa execute bunul grevat oriunde s-ar afla

acesta la nceputul executarii silite Dreptul de preferin - permite creditorului ipotecar sa fie pltit cu prioritate fata de orice

creditor garantat de grad inferior, si fata de orice chirografar, indiferent de vechimea sauvaloarea crean ei acestuia

Ipoteca este un drept real accesoriu indivizibil- Ipoteca graveaz ntreg bunul asupra cruia a fost constituit- Ipoteca garanteaz pana la plata ultimului rest de datorie ntreaga obliga ie, ca si cum nu s-ar

fi pltit nimic nainte- Ipoteca nu este divizibil nici mortis causa, mostenitorii debitorului rmn indivizibil

lega i la executarea ipotecii Dreptul de ipoteca este unul public, fiind supus unor formalit i speciale de publicitate (poate

sa i ndeplineasc func iile de urmrire si preferin doar dac poate fi opus ter ilor)

Dinamica ipotecii:- Ipoteca este un drept real accesoriu transmisibil- Dreptul de ipoteca poate fi mutat de pe in bun pe altul- Se poate schimba rangul ipotecii, pe cale contractual, doar intre creditorii ipotecari ai

aceluia i bun- Se poate ceda ipoteca ctre un creditor chirografar- Toate modificrile ipotecii trebuie notificate debitorului si trecute in sistemele de publicitate


19/39

Tipuri: Ipoteca conven ional - este un act juridic solemn, permis celor care pot dispune de bunurile

lor Ipoteca legal - este rezultatul legii si este de strict interpretare

Ipoteca special - obiectul este determinat ut singuli

Ipoteca general - poarta asupra unui ansamblu de bunuri (greveaz universalitatea de fapt)

Ipoteca perfect - trebuie sa ndeplineasc doua rnduri de conditii:- Sa fie nscris in AEGRM- Sa produc efecte specifice (produce efecte doar din data de la care obliga ia garantat ia

na tere, iar constitutorul dobandeste drepturi asupra bunurilor ipotecate) Ipoteca imperfect - cea care nu produce efecte specifice, urmnd sa fie perfectat (exista insa

de la momentul ncheierii contractului)

A. Ipoteca imobiliar:

1.Ipoteca imobiliar conven ional - dreptul de ipoteca este generat voluntar, printr-uncontract ncheiat intre creditor si constitutorul ipotecii, care poate fi debitorul sau un ter cedore te astfel sa ofere o garan ie a executarii datoriei debitorului principal

Caractere juridice: Este un contract constitutiv, unilateral, gratuit, solemn si public, fiind accesoriu la crean a

Trebuie ncheiat in forma autentica ad validitatem (sub sanc iunea nulita ii absolute)

Odat ncheiat contractul, acesta trebuie intabulat in CF, cu efectul opozabilita ii erga omnes

(sub sanc iunea inexisten ei actului juridic) Contractul de ipoteca este accesoriu creantei (accesorium sequitur principale)

- Ipoteca garanteaz crean a si toate accesoriile sale (ex.: dobnzi, comisioane, penalita i, cheltuieli fcute cu recuperarea sau conservarea bunului)

Condi ii speciale: Persoana care constituie ipoteca trebuie sa aib capacitate deplina de exercitiu si sa fie titularul

dreptului ce urmeaz a fi ipotecat Consimtamantul pr ilor trebuie dat in forma autentica

Cauza contractului de ipotec trebuie sa fie constituit de inten ia de a garanta o datorie

preexistenta, viitoare sau chiar eventual- NCC impune ca in contractul de ipoteca sa se arate si cauza obliga iei garantate (cu ce titludebitorul datoreaz obliga ia principal) Obiectul contractului trebuie sa fie reprezentat de bunul sau dreptul real pe care se fixeaz

ipoteca- Se poate ipoteca si un bun afectat de o cauza de inalienabilitate sau insesisabilitate

conventionala (este considerat bun viitor)


20/39

Ipoteca sa extinde ex lege si asupra fructelor imobilului grevat, fructe produse dup notareanceperii urmririi silite

Ipoteca trebuie inatbulat in CF, prin aceasta primind rang (care este reprezentat de ordineanregistrrii cererilor de nscriere in cartea funciar)

Clauze interzise - NCC reglementeaz 4 tipuri de clauze care sunt fr valoare juridic daca suntinserate in contractul de ipotec:

- Ineficien a clauzelor de inalienabilitate a bunului ipotecat- Ineficien a clauzei penale care impune debitorului executarea anticipata si imediat a

obliga iei garantate- Ineficien a anticrezei (punerea in posesie a creditorului ipotecar)- Ineficien a pactului comisoriu (clauza care l autorizeaz pe creditorul ipotecar sa devin

proprietar al imobilului grevat, fr respectarea formalita iilor de executare silit)

Realizarea ipotecii imobiliare: Contractul de ipoteca este si titlu executoriu, dar creanta trebuie sa fie certa, lichid si exigibil

pentru a demara executarea silit n cadrul urmririi silite ipotecare, ter ul dobanditor al imobilului ipotecat are un beneficiu de

discu iune- Beneficiu de discu iune (ipotec) - reprezint dreptul ter ului urmrit de a se opune vnzrii

imobilului sau ipotecat, atunci cnd au rmas alte imobile ipotecate in proprietatea debitoruluiprincipal, ter ul solicitnd urmrirea prealabila a acestora Debitorul urmrit ca si ter ul dobanditor pot sa opun creditorului ipotecar orice excep ie care

ar rezulta din titlul creantei sau din contractul de ipotec

Concursul creditorilor: Va exista concurs cnd exista mai mul i creditori ipotecari cu rang diferit asupra aceluia i bun

Creditorul cu rangul cel mai mare (cu ipoteca nscris prima) se indestuleaz primul, urmndapoi creditorul cu rang imediat urmtor

Daca doua sau mai multe ipoteci au aceelasi rang aceste se anihileaz reciproc, iar ipotecariiintra in concurs precum chirografarii

In caz de concurs intre creditorii ipotecari imobiliari si cei ipotecari mobiliari, concursul serezolva tot in func ie de rang, de i ipotecile au natura diferit

In caz de concurs intre creditorii ipotecari si creditorii privilegia i, de regula, creditoriiipotecari vor fi prefera i

- Prin excep ie vor fi prefera i creditorii privilegia i cnd ace tia au crean e reprezentnd: (1) Cheltuieli de judecat fcute in interesul comun al creditorilor

(2) Cheltuieli de nmormntare a datornicului In caz de concurs intre ipoteca imobiliar si privilegiile speciale mobiliare, cele din urma vor fipreferate

Stingerea ipotecii ipotecii imobiliare conventionale: Ipoteca se stinge doar prin radierea din CF, care se poate cere doar atunci cnd dreptul de

ipoteca nu mai produce nici un efect substantial


21/39

Este prescriptibil extinctiv in 10 ani

NCC: chiar dac crean a garantat s-a prescris extinctiv ac iunea ipotecar nu se stinge automat, creditorul poate sa urmreasc imobilele ipotecate insa doar in limita valorii acestorbunuri

2.Ipoteca imobiliar legal - este generat automat, ope legis, la momentul la care sena te o crean special, indicat de lege, animate de o anumit cauz, legea prevazand express crean ele care se bucura de o garantare ipotecar automata

B. Ipoteca mobiliar:Este o garantie reala fr deposedare, ce poartabasupra unui anumit mobil, sau asupra uneiuniversalita i mobiliare, care confer creditorului garantat posibilitatea de a urmri real si de a seindestula preferen ial din bunul ipotecat, in situa ia in care debitorul nu face plata la timp Poate sa poarte att asupra mobilelor corporale ct si asupra mobilelor incorporale

Condi ii juridice: Condi iile de validitate ale actului

- Trebuie sa respecte toate condi iile generale de validitate ale oricarei conven ii juridice - Trebuie sa mbrace forma unui act autentic sau unui nscris sub semntura privat- Partiile trebuie sa aib deplina capacitate de exercitiu- Consim mntul partilor trebuie sa fie liber si neviciat- Cauza contractului de ipotec mobiliar o reprezint tot inten ia de a garanta executarea unei

obliga ii- Obiectul contractului de ipotec mobiliar se refer la crean a pe care o garanteaz si la

bunul asupra cruia poart- Ipoteca se extinde si asupra fructelor si productelor generate de bunul grevat

Condi iile de eficacitate ale contractului de ipotec- Ipoteca trebuie supusa formalitatiilor de publicitate (nscrierea in AEGRM)

Realizarea ipotecii mobiliare: In caz de neexecutare a obliga iei, creditorul garantat are dreptul sa aleag intre urmtoarele

forme generale de realizare a ipotecii sale mobiliare:- Sa vnd bunul ipotecat- Sa preia bunul in proprietate- Sa preia bunul in administrare

Concursul creditorilor:

In cazul concursului intre un creditor ipotecar si unul gajist, va fi preferat creditroul ipotecarchiar daca gajistul are rang superior fata de ipotecar In cazul concursului intre ipoteca mobiliar si privilegiile speciale mobiliare, ipoteca va fipremears de privilegiile speciale mobiliare

Stingerea ipotecii mobiliare:


22/39

NCC: chiar dac crean a garantat s-a prescris extinctiv ac iunea ipotecar nu se stinge automat, creditorul poate sa urmreasc imobilele ipotecate insa doar in limita valorii acestorbunuri

II. Garan iile reale cu deposedare:

1. Gajul - este contractul real prin care se nmneaz creditorului un bun mobil cu scopul de ase garanta astfel plata crean ei sale Obiectul deposedarii poate fi un bun corporal sau titluri negociabile emise in forma

materializat Stapanirea este o deten ie precar

Are si un drept de urmrire, prin posibilitatea creditorului de a cere restituirea gajului (existadoar cnd creditorul a fost deposedat fr voia lui de un ter )

Gajistul nu poate sa se foloseasc de bun sau sa-i culeaga fructele

Func ia de garan ie a gajului se manifesta prin dreptul de preferin , pe care l confer titularului sau, atunci cnd intra in concurs cu al i creditori ai aceluia i debitor

Dreptul de gaj nu se divide, ca urmare a transmisiunilor creantei nici mortis causa, nici ca efectal pl ii par iale acceptate de creditor

Dreptul de gaj se prezint ca o garan ie specializat, trebuind identificat atat bunul pe carepoart, ct si creanta pe care o inso e te

Conditii juridice: Condi iile de validitate ale actului

- Trebuie sa respecte toate condi iile generale de validitate ale oricarei conven ii juridice

- Este un contract accesoriu, real, unilateral si cu titlu gratuit- Partiile trebuie sa aib deplina capacitate de exercitiu- Consim mntul partilor trebuie sa fie liber si neviciat- Cauza gajului o reprezint tot inten ia de a garanta executarea unei obliga ii - Obiectul gajului se refer in special la bunul mobil, asupra cruia se constituie

- Poate fi orice bun mobil corporal- Bunul trebuie sa existe efectiv, sa nu fie viitor sau eventual

Clauze speciale: Pactul comisoriu inclus in contractul de gaj este ineficient sub NCC

Publicitatea gajului: NCC dispune c publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaz:- Prin deposedarea debitorului (este si o condi ie de validitate a gajului)- nscrierea gajului in AEGRM

Punerea in stpnire a gajistului asigura nu numai perfectat si publicitatea, dar si conservarealui, deoarece gajul exist numai atat timp, ct creditorul de ine bunul gajat

Detentia gajului poate fi exercitat si prin alta persoana dect creditorul gajist, in afara deconstitutorul sau


23/39

Concursul intre creditori: Rangul creditorului gajist este dat de data punerii sale in posesie

In cazul concursului intre gaj si dreptul de reten ie, gajistul va fi premers de retentor

In cazul concursului intre creditori gaji ti si creditori privilegia i special, gajistul va pierde in

favoarea celor din urma

Stingerea gajului: Daca in mod voluntar, gajistul restituie bunul constituitorului de garan ie, faptul poate fi

interpretat ca o renuntare la garan ia reala, crean a devenind chirografar Pieirea totala a bunului dat in gaj va duce deasemenea la stingerea garan iei, gajistul devenind

chirografar In cazul in care datoria este stins prin prescrip ie, aceasta va duce indirect si la stingerea

gajului

2. Dreptul de reten ie - este refuzul de restituire a unui bun al altuia, pana la momentul sisub condi ia pl ii datoriei nscu i in legtura cu acel bun Stapanirea asupra bunului este o deten ie precar de sorginte legal

Nu are dreptul sa culeag fructele bunului de inut si nici sa le impune asupra datoriei (diferen fa de gaj)

Este un drept real accesoriu cu func ie de garan ie care poate sa poarte asupra mobilelor sau imobilelor

Dreptul de urmarire: NCC d retentorului dreptul de a cere restituirea bunului de la undobanditor care nu poate sa justifice o cauza legitima de dobandire (doar in cazul mobilelor)

Dreptul de preferin : in cazul unui bun mobil reten ia devine un privilegii special mobiliar

Nu necesit publicitate, dreptul de reten ie fiind opozabil erga omnes fr vreo nscriere insistemele de publicitate Este o garan ie indivizibil ntruct nu se poate cere restituirea in cazul pla iilor par iale

Condi ii juridice: Poate sa poarte asupra oricrui bun corporal sesizabil ce se afla in circuitul civil

Bunul re inut trebuie sa fie proprietatea exclusiva a debitorului

Deposedarea ini ial trebuie sa fi fost legitim, iar retentorul sa fie de bun-credin

Debitum cum re junctum - legtura care trebuie sa existe ntre reten ie, bun si datoria care sereclama a fi pltit. In lipsa acestei conexiuni dreptul de reten ie este ilegitim

Efecte juridice: Retentorul se opune la restituire, opozi ie ce va fi legitima pana la momentulin careproprietarul bunului nu achit datoria conex bunului

Astfel se va manifesta dreptul de preferin al retentorului:- Bunuri mobile: reten ia este un privilegiu mobiliar special- Bunuri imobile: prioritatea nu mai este la fel de mare, retentorul fiind premers de toate

ipotecile anterioare


24/39

Dreptulmde reten ie se fructifica prin procedura de drept comun a executarii silite

Stingerea dreptului de reten ie: Indirect: mai ales ca urmare a achitrii datoriei conexe acestuia

Direct: pieirea bunului (reten ia se stramut pe intemnizatia de asigurare doar in cazul

bunurilor mobile); deposedarea voluntar si remiterea bunului celui in drept (simpladeposedare involuntara nu produce efecte)

Izvoarele obliga iilor

I. FAPTUL JURIDIC LICIT (cvasi-contractul)Situa ia in care o person sufer un prejudiciu, in sensul cel mai general al termenului, depierdere patrimonial, datorit actiunii sale proprii si licite, cu efectul corelativ al spoririipatrimoniale a altuia, caz in care echitatea comand ca acest prejudiciu sa fie acoperit

1. Gestiunea de afaceri - un fapt juridic licit concretizat in administrarea intereselor uneialte persoane, savarsit fr tiin acesteia si in beneficiul ei Este un izvor de obliga ii deoarece faptele gerantului l vor obliga pe gerat fata de gerant sipoate de ter ii cu care acesta a tratat, geratul fiind ndatorat s restituie cheltuielile fcute inbeneficiul sau de ceilal i

Obliga ia nu se nasterii acordul sau din contractul ncheiat de gerant si gerat, ntruct lipsesteun asemenea acord, ci din faptele gerantului si din litera legii

Conditii juridice:

Condi ii obiective - obiectul gestiunii si caracterul actelor de administrare1. Obiectul gestiunii de afaceri - se concretizeaza in opera iunile juridice sau faptelemateriale, evaluabile patrimonial pe care gerantul le savarseste pe seama geratului (in lipsa unorasemenea fapte, bunurile geratului fie ar fi pierit, fie ar fi fost degradate)

2. Gestiunea fcut de gerant trebuie sa fie oportunitate geratului (utilitatea si necesarulexclud orice activit i de imbunata ire a bunului) Condi ii subiective - inten ia si atitudinea celor implica i in gestiunea de afaceri

- Gerantul trebuie sa actioneze con tient ca administreaz bunurile altuia, fiind animat deinten ia de grea afacerile altuia

- Daca geratul cunoa te faptul ca altcineva a nceput sa faca acte de gestiune cu bunurilesale, va exista gestiune de afaceri numai in situa ia in care geratul nu este in msura sa gseasc

un mandatar sau sa ingrijeasc singur de interesele proprii- Capacitatea persoanelor implicate in gestionea de afaceri nu intereseaz precum lacontracte (cnd gernatul savarseste doar fapte juridice, capacitatea nu intereseaz deloc; prinexcep ie problema capacita ii poate fi ridicat dac gernatul ncheie contracte)

Efecte juridice: Gerantul trebuie sa continue actele de gestiune pana cnd geratul va fi in stare sa le preia singur

Gernatul este inut sa actioneze pentru gerat cu diligen a cu care ar ac iona pentru sine


25/39

Gerantul este inut sa informeze de ndat pe gerat sau pe mostenitorii acestuia desprenceperea actelor de gestiune

Gerantul trebuie deasemenea sa dea geratului socoteal pentru gestiunea de afaceri

Gerantul este indreptatit sa ceara rambursarea cheltuielilor gestiunii de afaceri si reparareapagubelor pe care aceasta i le-a produs

- In acest sens NCC ii ofer gerantului o ipoteca legal asupra bunurilor geratului

2. Plata nedatorat - este faptul licit de a plti o datorie care nu exist, cu efectul obligariicelui care a primit zisa plat la restituirea ei Plata poate fi restituit benevol, iar daca nu, solvensului are o ac iune persoanal in restituire

ndreptat mpotriva accipiensului (ac iune in restituire/repeti iune)

Conditii juridice:1. Presta ia solvensului trebuie fcut cu titlu de plat (inten ia solvensului trebuie sa fie determinat de animus solvendi)

- NCC instituie prezum ia relativ c plata s-a fcut cu inten ia de a stinge o datorie proprie 2. Plata indebitului trebuie fcut din eroare (solvensului trie te cu impresia ca ar fi debitorulaccipiensului)

- Solvensului trebuie sa fie de buna credin - Dac solvensul plte te cu inten ia de animus jocandi (in joac) nu mai are ac iune

intemeiata pe gestiunea de afaceri, deoarece nu este de bun credin (are ac iune intemeiat pe imboga irea fr just cauz)

- Este indiferent daca accipiensul este de buna sau de rea credin 3. Lipsa debitului - obliga ia sa nu existe in realitate

Efecte juridice:

Daca accipiensul a fost de buna-credin a cnd a primit indebitul, el restituie bunul dar re ine fructele acestuia

- Dac a fost de rea-credin acesta este inut sa restituie atat bunul ct si fructele, in plus aceste este obligat sa achite solvensului si contravaloarea folosin ei bunului Ac iunea in justi ie difer dup natura bunurilor care fac obiectul pl ii nedatorate:

- Bunuri generice - ac iunea este de drept comun, avnd un caracter persoanal si divizibil,ea fiind prescriptibil extinctiv in termenul general

- Bunuri certe - ac iunea va fi una in revendicare

3. Imboga irea fr just cauz - const intr-un fapt juridic licit concretizat intr-ocre tere patrimonial nregistrat de o persoan pe seama alteia, fr ca aceasta sa fie juridic

justificat, dnd dreptul la recuperarea scderi patrimoniale Trebuie inteleas ca o sporite patrimonial datorat executarii unei prestatii de a face (facere),

oricare ar fi obiectul ei concret

Conditii juridice: Conditii juridice:


26/39

- Ac iunea intemeiata pe imboga irea fr justa cauza nu va fi admis dac nsrcitul are o alta variant juridic de recuperare a scderi sale patrimoniale cum ar fi o ac iune ex contractu,ex lege, sau chiar pe plat nedatorat

- Inexisten a unui just titlu al imboga irii - Imboga irea trebuie sa nu fie imputabil mboga itului - imboga irea nu trebuie sa fie

rezultatul faptului ilicit al mboga itului (mboga itul nu trebuie s fie in culp fa de mbog it) Conditii materiale:- Se refer la constatarea unei mriri si a unei scderi corelative patrimoniale, acuzate de

persoane diferite

Efecte juridice: Daca sunt ndeplinite condi iile, imboga irea fr justa cauza se concretizeaza intr-un izvor de

obliga ie concret care d drept nsrcitului sa ceara mboga itului ntoarcerea sporului patrimonial

Se datoreaz numai sporul de valoare, in cazul mboga itului; respectiv se poate pretinde dectpierderea de valoare patrimonial, in cazul nsrcitului

II. ACTUL JURIDIC UNILATERAL

Actul unilateral apt sa genereze obliga ii civile este cunoscut sub denumirea generic deangajament unilateral Actele unilaterale sunt supuse comunicrii doar cnd constituie, modifica sau sting drepturi ale

destinatarului si ori de cte ori informarea destinatarului este necesar potrivit naturii actului

Actul unilateral ca izvor de obliga ii:1. Promisiunea unilateral - este promisiunea fcut cu inten ia de a se obliga, independent de

acceptare, care l leag numai pe autorul promisiunii NCC: promisiunea unilateral este o oferta de a deveni debitor, care cade in gol daca nu este

acceptat de o alta persoan

2. Promisiunea public de recompens - este un act juridic unilateral prin care promitentul face opromisiune in public de recompensa material pe cel care ii va face un serviciu sau va rspunde laprovocarea lansat NCC: promitentul este obligat automat, de ndat ce se executa serviciul cerut de el, fr ca

voin a executantului sa conteaz juridic pentru ca premiul sa fie datorat Actul unilateral al promisiunii de recompens produce efecte juridice prin ndeplinirea

cumulativ a trei factori de natur diferit:

- Factorul voli ional- Factorul de facto- Inciden a legii

- Obliga ia de a plti recompensa nu se na te in lipsa acestora sau doar din ndeplinirea unuia dintre ace ti factori

III. CONTRACTUL


27/39

1. Formarea contractuluiNCC, spre deosebire de vechiul cod civil reglementeaz si maniera de formare a contractului,concentrndu-se pe imprejurarile care anticipeaz sau premerg momentul realizrii acorduluijuridic de voin e

I. Negocierile contractuale - sunt fcute posibile de libertatea contractual a fiiecaruiadintre noi, care ne permite sa dezbatem toate detaliile viitorului contract, nainte de ncheierea lui

Clasificare: Contracte negociate - au o faz anterioar ncheierii, care presupune dezbaterea intre viitoarelepr i a contractului

- Cuprinde contractul cadru - care genereaz un ansamblu de norme private pe care pr ilelui urmeaz sa le aplice in special cu ocazia ncheierii contractelor de aplica ie Contracte nenegociate - cuprinde acte care nu pot fi practic supuse negocierii, categorie

ingloband contractele de adeziune si contractele tip

A. Comportamentul prescris legal la negocieri: Regulile statornicite de NCC sunt impertinenta numai dac se refer la buna-credin si la

confiden ialitatea negocierilor, in rest de poate deroga1. Libertatea negocierii - persoanele care vor sa ncheie un contract au libertatea ini ierii,

desfasurarii si ruperii negocierilor2. Buna credin n negocieri - reprezint corectitudinea si onestitatea care trebuie sa

caracterizeze par iile- Buna-credin se raporteaz la inten ia ncheierii unui contract

3. Pstrarea confiden ialita ii - datoria de a pstra confiden ialitatea cu privire la datele si informa iile ob inute cu ocazia negocierii

B. Antecontractele - exista mai multe specii de conven ii care pot fi subsumate categorieigenerice de antecontracte:

1. Pactul de op iune - este o conven iei prin care o parte i exprima consimtamantul la ncheierea unui contract concret, iar cealalt parte i rezerva dreptul de a achiesa la acelconsimtamant, pana la o anumit dat ncheierea contractului concret este automat, prin simpla achiesare a beneficiarului la

consim mntul cuprins in pactul de op iune

Aplica ii de lege lata:Pactul de op iune in materie de vanzare a unui bun individual determinat Se respecta regulile precizare anterior, la care se mai adaug doua detalii:

1. Indisponibilizarea bunului in patrimoniul celui care si-a manifestat deja consim mntul lavindere

2. Pactul de op iune trebuie notat in CF, in cazul imobilelor


28/39

2. Promisiunea de a contracta - se prezint ca un contract prin care cel pu in o partepromite ca i va da consimtamantul necesar la ncheierea unui contract viitor si concret Partiile promisiuni de a contracta amn ncheierea contractului concret, si implicit efectele

acestuia pana la o data ulterioar In situa ia razgandirii unui contractant, promisiunea de a contracta deschide celeilalte pr i

dreptul la daune interese (regula) sau executarea for ata in natura a promisiunii (exceptia)- Executarea for at in natura se face printr-o hotrre judectoreasc care tine loc de

contract, care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condi ii:1. ndeplinirea propriilor obliga ii a par ii care cere instantei pronuntarea hotrrii 2. Nu se poate in cazul (1) contractelor reale (2) contractelor intuitu personae (3)

contractelor tu titlu gratuit (4) contractelor care constituie garan ii (persoanele sau reale)3. Promisiune de a contracta trebuie sa respecte cerintele legii pentru validitatea

contractului concret (contractul concret dicteaz forma promisiunii de a contracta)

3. Pactul de preferin - este conventia prin care o parte promite celeilalte ca o va

prefera in calitate de contractant intr-un eventual contract concret, fr ca cel preferat sa seoblige in vreun fel Consim mntul promitentului la viitorul contract nu este nc dat (ca si la pactul de op iune)

Con inutul pactului de preferin bunurile nici obliga ia de a incheia ulterior un contract concret (ca si in cazul promisiunii de a contracta)

Este ntotdeauna unilateral

Dreptul de preemtiune trebuie notat in CF, in cazul imobilelor, pentru opozabilitate erga omnes

La momentul in care promitentul se hotr te sa vnd, acesta va trebui sa-i comunicepreemptorului o oferta ferma de vanzare, iar acesta trebuie sa se decid intr-un anumit termen

Existen a dreptului de preemtiune nu excude ca bunul sa fie instrainat uneinalte persoane dectpreemptorul, caz in care vinderea se considera sub condi ia suspensiv a neexecutrii dreptului de preemtiune, deci cumprtorul va dobandi o proprietate rezolubil

- Aceasta se desfiin eaz ex tunc prin exercitarea dreptului de preemtiune, iar vindereancheiat ini ial intre vnztor si un ter se va considera ncheiat intre vnztor si preemptor, exact in aceeleasi conditii

II. Schimbul defazat de consim minte:

A. Oferta de a contracta - angajamentul juridic exteriorizat de a incheia un anumitcontract concret (policita iune) Este un consim mant, adic o voin a exteriorizata si animate de inten ia de a produce efecte

juridice Din momentul ntlnirii ei cu acceptarea contractul se va na te automat

Condi ii juridice: Actul unilateral al ofertei trebuie a mbrace forma cerut ad validitatem pentru contractul a

crei propunere o reprezint Propunerea exprimate trebuie sa fie ferma si complet


29/39

- Oferta este ferma atunci cnd ea exprima inten ia de netagaduit a ofertantului de a se legajuridic

- Oferta este concret/precis cnd con ine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima inten ia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei

- Moartea ofertantului nu afecteaz, de regula, validitatea ofertei (prin excep ie, in cazul

contractelor intuitu personae oferta se stinge odat cu moartea ofertantului)Comunicarea ofertei: Poate fi fcut prin orice mijloc

Produce efecte de la momentulin care ajunge la destinatar

Din momentul receptarii ofertei ncepe sa curga termenul in care trebuie emis acceptareaofertei

Retractarea ofertei: Este un act juridic unilateral al crui efect esen ial este neutralizarea ofertei

Pentru ofertele revocabile, retrectarea poate avea loc oricum

Pentru ofertele irevocabile, retrectarea produce efecte doar daca este primit de destinatarnainte sau simultan cu oferta

B. Acceptarea ofertei de a contracta - este un act juridic unilateral care cuprindeconsim irea autorului ei la oferta de a incheia contractul propus de ofertant

Conditii juridice: Trebuie sa fie ferma si sa aib caracter pur si simplu

- Acceptarea este ferma atunci cnd ea exprima inten ia de netagaduit a par ii acceptante de a se lega juridic

- Prin caracterul pur si simplu al acceptarii trebuie n eles ca acceptarea trebuie sa fie oaprobare intru totul a ofertei, fr rezerve sau modificri

- Daca acceptarea con ine rezerve sau modificri aceasta reprezint o contra-oferta Acceptarea trebuie emis in termenul prevazut pentru men inerea ofertei

Comunicarea acceptarii: Trebuie fcut in forma pe care legea o impune ncheierii contractului, forma pe care si oferta

trebuie sa o aib

Retractarea ofertei: Reprezint razgandirea acceptantului

Retrectarea produce efecte doar daca este primit de ofertant nainte sau simultan cu acceptarea

2. Efectele contractului

Consecin ele for ei obligatorii a contractului:


30/39

Impreviziunea - pr ile pot redeschis contractul, devenit dezechilibrat, cu scopul de aasigura egalitatea de principiu a prestatiillor datorate intre ele Clauzele de indexare - prevd ajustarea valorii prestatiillor contractuale prin raportare la un

anumit etalon Clauza de hardship - specifica raporturilor de afaceri interna ionale, prevede obligativitatea

partilor de a renegocia contractul, daca echilibrul ini ial este rupt

NCC prevede express revizuirea judiciar in caz de impreviziune

Pentru a fi admis revizuirea judiciar in caz de impreviziune trebuie ndeplinite urmtoarelecondi ii:1. Sa existe un contract sinalagmatic valid in curs de executare2. In cursul executarii s survin o cauza externa exceptionala3. Cauza externa sa determine o onerozitate excesiva si vadit injusta pentru unul dintre

contractan i4. Debitorul sa nu i fi asumat express suporterii riscului

5. Debitorul trebuie sa probeze ca a ncercat sa renegocieze cu buna credin a si intr-untermen rezonabil contractul dezechilibrat

Denuntarea unilateral a contractului - este o manifestare de voin a unilateralexprimate de unul dintr contractan i in sensul ncetrii pe viitor al contractului Este posibil fie in temeiul legii, fie in condi iile precizare in contract

Contracte cu executare succesiv ncheiate pe o perioada nedeterminat - poate fi debutatoricnd de oricare dintre pr ile sale, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz

Contracte cu executare succesiv ncheiate pe o perioada determinata - se executa pana la

mplinirea termenului extinctiv al angajamentului (NCC recunoa te validitatea clauzelor dedenun are unilateral, dup respectarea unui termen rezonabil de preaviz) In toate cazurile clauzele de denun are unilateral opereaz doar pentru viitor

Regula relativita ii: Un act produce efecte numai fata de autorii ori autorul actului, fr a putea sa profite sau sa

dauneze altor persoane

Pr ile contractante - persoanele care si-au exprimat consimtamantul cu ocazia ncheieriiactului (pr i originare)

- Doar pr ile originare pot cere anularea contractului

Ter ii - persoanele care nu suporta nici un efect al contractului, fiind strini de acesta- Sunt inu i sa respecte contractul (efect al opozabilita ii)

Avnzii-cauz - desemneaza trei categorii distincte de persoane care pot suporta anumiteconsecinte ale normei private generate de pr i

- Creditorii chirografari - sunt singurii avnzi cauz


31/39

Situa ii in care un ter devine creditor sau debitor, fr sa i fi dat acordul nici la ncheierea contractului, nici ulterior:

1. Promisiunea faptei altuia - este o figura juridic de natura contractual prin care o persoanase oblig fata de contractan i sau sa determine o ter persoana sa ncheie, sa ratifice sau sa

execute un act concret- Obliga ia promitentului este de rezultat

2. Stipula ia pentru altul - contractul ncheiat intre promitentul si stipulant prin care primul seangajeaz fata de cel de al doilea ca va oferi direct un beneficiu patrimonial unui ter denumitbeneficiar

- Trebuie sa ndeplineasc condi iile de valabilitate ale contractului- Persoana beneficiarului trebuie sa fie identificat concret- Acceptarea beneficiarului nu este o condi ie de valabilitate- Stipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipula ia (mostenitorii stipulantului sau

promitentul nu pot)

- In caz de neexecutare se poate cere executarea silit

Principiul opozabilita ii contractului: Ter ii sunt inu i sa respecte operatiuliile juridice izvorte din norma privat

Regula: opozabilitatea func ioneaz erga omnes, spontan si de plin drept- Excep ia: sistemele speciale de publicitate

Posesia joaca un rol de publicitate indiferent de msura in care ea valoreaz titlu de proprietate

Simula ia Crearea voluntar a unei aparen e nselatoare, pentru a induce in eroare pe ceilalti

Intre pr i se vor produce efectele actului ascuns, in timp ce ter ilor le este opun o realitate amagitoare

Forme: Contractul fictiv - pr ile nu ncheie nici un contract, cu doar vor sa lase aceasta impresie

cu un anumit scop Actul deghizat - se urmre te deghizarea unui contract real, cruia ii se ascunde de public

natura juridic, cauza, sau anumite clauze Interpunerea de persoane - se ascunde calitatea de titular de drepturi si obliga ii izvorte

dintr-un contract

Condi iile simula iei: Trebuie sa existe un acord simulatoriu

Trebuie sa fie respectate condi iile de fond pentru ncheierea valida a contractului secret(nu si forma)

Efectele simula iei: Contractul ocult este ntotdeauna inopozabil ter ilor


32/39

Actul ocult produce efecte intre pr i

Efectele actului public sunt rezervate exclusiv ter ilor simula iei

Simula ia nu este ilicit (decat in situa ii exceptionale, ex.: frauda la lege, frauda ter ilor)

Simula ia nu poate fi, de regula, o cauza de nulitate- Este cauza de nulitate in doua situa ii:

(1) Cnd legea prevede nulitatea pentru a lovi simula ia(2) Cnd simula ia sfideaz regulile de na tere valida a contractului

Actiunea in simula ie: Urmre te scoaterea la iveal a adevratelor raporturi juridice existente intre simulan i

Inso e te sau se grefeaz ntotdeauna pe o alt ac iune, aceasta impunand atat sanc iunea ct si regimul general de admisibilitate

Este o ac iune persoanal in constatare, imprescriptibil

Sanctiunea neexecutrii contractului

1. Nexexecutarea fortuit: Un contract valid ncheiat nu i va produce efectele intentionate de pr i din cauze

independente de voin a acestora Aceste evenimente fortuite exclud orice vinova ie sau culpa a pa ilor

Contracte unilaterale - riscul este suportat ntotdeauna de creditor

Contracte bilaterale (sinalagmatice) - riscul este suportat de debitorul obliga iei imposibil deexecutat, care nu mncare nici un temei sa ceara executarea obliga iei corelative din parteaceluilalt conntractant

- VCC: riscul pieirii fortuite a bunului urmeaz traseul juridic al proprietatii, proprietarul suportariscul, inclusiv in ipoteza in care nu a intrat efectiv in posesia bunului- NCC: riscul pieirii fortuite a bunului rmne in sarcina debitorului obliga iei de predare, chiardaca proprietatea a fost instrainat debitorului

- Regula este rasturnat, cu efectul ca riscul va fi suportat de Creditorul obliga iei de a predabunul, cnd creditorul este pus in ntrziere

- In cazul existentei unei condi ii suspensive, pendente conditione exista doi proprietari, iarriscul va fi suportat de acel proprietar care are stapanirea bunului, indiferent daca proprietateaeste rezolubil sau suspendat

Efectul imposibilita ii fortuite de executare:- VCC: contractul nceteaz pe viitor- NCC: contractul este desfiin at ex tunc (actul este considerat ca nu a existat niciodata)

Contractul desfiin at este cu executare imediat - par iile trebuie sa i restituie reciproc presta iile par iale


33/39

Contractul desfiin at este cu executare succesiv - imposibilitatea fortuita opereaz doarpentru viitor, presta iile deja executate rmn c tigate

2. Excep ia de neexecutare a contractului: Presupune ca una dintre par iile unui contract sinalagmatic poate legitim sa refuze sa i

execute propriile obliga ii, atta timp ct nu a primit ceea ce ii se datora de la cellaltcontractant

Condi ii de admisibilitate:1. Trebuie sa fie vorba de o obliga ie sinalagmatic2. Obliga iile sinalagmatice trebuie sa fie scadente simultan

Nu este necesar punerea in ntrziere a debitorului

Exceptia nu poate fi ridicat daca potrivit imprejurarilor si tinand seama de micinsemnatate a prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei credin e

Efectele excep iei de neexecutare: Suspenda executarea obliga iei excippiens-ului, pana la momentul in care cellalt se va decide

sa i execute obliga ia la care e inut Efectul suspensiv este opozabil erga omnes (inclusiv fata de creditorii chirografari)

3. Rezolu iunea contractului Este o cauz de de desfiin ate a unui contract valid ncheiat ca urmare a neexecutrii acestuia,

indiferent de vinov ia debitorului sau cauza concret a neexecutrii In caz de neplata la scaden , de i e indrepta it sa cear executarea silit a obliga iei, creditorul

ar putea sa aleag rezolu iunea contractului, la care sa adauge angajarea rspunderii debitorului ru platnic

Forme: Rezolutiune judiciar - cnd este pronuntarea de o instan a, la cerere

Rezolu iune conven ional - cnd opereaz in condi iile prestabilite printr-o clauz rezolutorie(pact comisoriu)

Rezolu iunea judiciar - poate fi pronun at de instan doar daca se face dovada unei neexecutri de o anumit gravitate a obliga iei deja exigibile- Pentru contractele cu executare succesive, rezilierea se poate cere chiar daca neexecutarea este

de mic nsemnatate, insa neindeplinirea trebuie sa aib un caracter repetat- Se poate cere indiferent daca neexecutarea este culpabil sau fortuit- Actiunea in rezolu iune este una personal, in realizare, prescriptibil in termenul general de 3ani

Rezolu iunea conven ional - se realizeaz introducerea de ctre pr i a unor clauze rezolutorii(pacte comisorii) in contract, derognd astfel de la dispozi iile legale, evitnd imixtiuneainstan ei in desfiintarea contractuluinpentru neexecutare


34/39

- Pactul comisoriu cu notificare - prevede ca rezolu iunea este precedat de punerea in ntrzierea debitorului si produce un efect dilatoriu

Rezolu iunea unilateral - este un act juridic unilateral si irevocabil, prin care se declararezolu iunea contractului, ce opereaz de drept

- i produce efectele ca si pactul comisoriu fr notificare- Este o notificare a debitorului, care trebuie nscris in registrele de publicitate pentruopozabilitate erga omnes- Trebuie emis in termenul de prescrip ie extinctiv prevazut pentru actiunea in rezolu iune - Este posibil in trei cazuri:

(1) Cnd pr ile au convenit astfel(2) Cnd debitorul se afla de drept n ntrziere(3) Cnd debitorul a fost pus in ntrziere prin notificare si nu a ndeplinit obliga ia in termen

fixat prin punerea in ntrziere

Efectele rezolu iunii:

Contractul desfiin at prin rezolu iune sa considera ca nu a fost ncheiat niciodata - Contractele cu executare succesiv nu sunt reziliate dect pe viitor Efectele rezolu iunii sunt, de regul, totale privind toate efectele si consecin ele contractului Excep ie:- Clauzele referitoare la solu ionarea diferendelor, sau cele destinat sa produc efecte chiar incaz de rezolu iune- Clauzele compromisorii, clauzele penale, clauzele care reglementeaz raspundereacontractual, clauzele exoneratorii etc. Rezolu iunea poate avea loc doar pentru o parte a contractului, numai atunci cnd executarea sa

este divizibil sau in caz de contract plurilateral (neindeplinirea de ctre una dintre pr i aobliga iei nu atrage rezolu iunea contractului fata de celelalte pr i, cu exceptia in care presta ia

este esen ial) Consecin a fireasc a desfiin ri prin rezolu iune este ca pr ile sa i restituie presta iile

executate deja Efectele desfiin ri se produc fata de to i, orice act subsecvent contractului rezolvit, va fi lipsit

de vigoare juridic

4. Reducerea presta iilor: Este un mijloc de diminuare a valorii sau a obiectului presta iilor contractuale, pe motiv de

neexecutare a obliga iilor corelative- Se poate cere si daca neindeplinirea este de mic importan , atunci cnd rezolutiunea nu se

justific, neexistand o neexecutare grav- Pentru contractele cu executare succesiv se poate cere si daca neexecutarea este de micinsemnatate, daca are un carecter repetat si daca natura concret a prestatiei o permite

5. Rspunderea civil contractual: Nendeplinirea obliga iilor voluntare este cauza tipic si unic de angajare a rspunderii

contractuale


35/39

Efectul specific este generarea unor obliga ii pecuniare ce mbrac forma daunelor-interese, pecare debitorul le datoreaz creditorului cu titlu de despgubiri pentru prejudiciul cauzat prinneexecutarea contractului

Se poate angaja raspunderea contractual si fr desfiintarea contractului (executarea silit aobliga iilor poate fi nso it de angajarea rspunderii debitorului ru-platnic)

Este necesar existen a unui prejudiciu (o neexecutare, chiar culpabil care nu este nso it de o daun diferit de neexecutare, nu va justifica angajarea rspunderii contractuale)

NCC prevede express raspunderea pentru fapta ter ilor (rspundere contractual indirect)- Se poate angaja doar daca debitorul nu execut el personal obliga iile, ci se pentru executareaobliga iilor de o alta persoan

Non-cumulul raspunderilor civile Aceasta ragul mpiedica sa se invoce raspunderea delictual daca sunt ndeplinite condi iile

rspunderii contractuale Clauza prin care se deroga de la regula nou-cumului este nul

Excep ie: n situa ia in care inexecutarea contractului este in acela i timp si un delict civil, victima poate sa aleag intre cele doua forme de rspundereCondi iile angajarii rspunderii contractuale: Daca in spe este un act juridic unilateral sau o figura juridic ce nu poate fi subsumat

categoriei de contract, singura rspundere ce se poate angaja este cea delictual In faza precintractual raspunderea va fi delictual, daca nu s-a ncheiat nici un acord

Se angajeaz doar intre pr ile contractului

Condi ii :1. Faptul ilicit- nendeplinirea obliga iilor la care debitorul s-a angajat2. Vinov ia - nendeplinirea obliga iilor voluntare trebuie sa fie culpabil

- Culpa debitorului unei obliga ii contractuale se prezum prin simplul fapt al neexecutrii- Creditorul nu este inut sa fac proba vinov iei - Regula prezum iei de culp se aplica doar obliga iilor de rezultat; in cazul obliga iilor de mijloce, creditorul este inut sa dovedeasc ca rezultatul promis nu a fost ob inut din cauza lipsei de diligen a debitorului

3.Prejudiciul- creditorul este inut sa faca dovada ca inexecutarea contractului i-a pricinuit opaguba- In materie contractual e reparabil doar prejudiciul previzibil (cel care putea fi anticipat depr ile contractului la data ncheierii actului)Modalit i de masurarea a ntinderii prejudiciului:

(1) Evaluarea legal - prejudiciul este stabilit automat de lege, in caz de neexecutare lascaden , iar cuantumul este dat de dobnda legal

(2) Clauza penal - acordul prin care pr ile stipuleaz ca debitorul se obliga la o anumit prestatie in cazul neexecutrii obliga iei principale

- Clauza penala poate supravie ui rezolu iunii si i produce efectele specifice doar in ipoteza in care rezolu iunea este imputabil debitorului- Ca efect al activrii clauzei penale creditorului ii se deschide un drept de op iune intre apretinde fie executarea silit in natur, fie executarea presta iilor prevzute de clauza penal


36/39

- Creditorul nu este obligat s dovedeasc existen a vreunui prejudiciu, el poate sa reclame direct plata presta iilor penalizatoare

(3) Evaluarea judiciar - in ipoteza in care legea nu prevede vreo modalitate special deevaluare, iar pr ile nu au ncheiat o clauz penal, instan a va trasa disputa - Instan a dispune nu numai repararea prejudici

Drept Civil Obliga

Documents

Transcript of Drept Civil Obliga