Drept canonic ortodox 1

5/11/2018 Drept canonic ortodox 1

1/75

DREPT CANON IC ORTODOX ,LEGISLATIE S I ADMIN ISTRAT IE

BISERICEASCAVol. I

TlPARiT CU BINECUVINTAREAPREA PERIclTULUI PARINTETEOCTIST

PJlTRIARRtn. BlSERICIl ORTOOOXE ROMANI:

EDITURA INSTITUTULUI SlBLIC S I DE MlSIUNEAt BISERIOIJ ORiODOXE RoMANE _"_', ".:.BUCURESTI- 1990 //.r . : : " . ' .

\- , . , t .

" < ~ , . -...,: . : ' I .~ '.;~:L~~::


2/75

cuvtxr tNAINTE. De la Iaceput ne exprlmalll bucnria pentru aparltla mannalulul deDrept canontc ortodox, Ieqlslalle ~i adminlstratle blserlceasca, lucrarea~teptafa en deoscbil in t eres atll de proresortt ~i studentti Iustltutelornoastre teologlce, cit 111de toli preotlt .~i teo!ogfi ortodocsi romant,Aceasta aparltle editorialii, alit de necesara, de aproape 0[umatatede veac, a devenit poslb1l3 prin eforturile conjugate ale forurilor nons-tre btsertcestt de decizie, care au tmpulstonat permanent cadreIe di-dactice ale Instllutclnr teologice, pentru a-~i Iua , obllqatta de arezolva problema edWirif manualelor pentru pregaUrea vntortlor slujt-tori a'} altarelor, dar sl prin rivna ~i striidallia mereu cerceliitoare aprofesorilor care au facut dovada atasamentulul fala d e Biscrldi sl adaruirfi deplfnei capacHal1i teoloqfco, oferind Iucrar] de rcferfn!,'i, aUtpenlru uzul studentttor t ; : i slujitorilor altaretor, cit $1 penlru a. face (;U~noscuta pretuHndeni gindirea $i practtca Blsericii noastre strarno~e!?li_Fixali pulernie pe tradilHle ~'anaIOilSe ale invatamintului nostruteologie, care a inceput sa-!ii contnreze personalltatea sa, mal alesdupa rldicarea la rang de Patriarhle a Bisericii noastre, profesorll nos-tri an incereat ! I l l . of ere manuale proprii 'discipline!or leologice orto-doxe romanestl,

Uncle dintrc aeestea erau cursurt daclilogratiate $i muUiplicate, tnnumar Iimitat, nnmat pentru uzul studenttlor. Destul de putine Ia numarerau cele alcatntte - in buna parte - dnpa schemele unor mannaleapusene, san chiar ca simple tr a ducer! ale unor tratate aparttntnd teolo-giIor ortodocsl siraini, care s-au tiparit ca manuale sau cursurl uni-versltarc pentru rliferitele dlsclpline din cadrul secttel practice aTeologlei.In ceea ce prtveste Dreptul canonic ortodox este de semnalat Iaptulc a in secolal nostru an aparut prea putlne manuale originale. Printreaeestea, sIngura aparltle demna de un nivel unlversttar fiind aceea amanualulni alcatntt de prolesorul Va terran ~esan ~i intilnlat : .. Curs de-Drepl Blserlcesc universal, tiparU fa Cernauli in anul 1942. Dupaaceasta data tncercarj notorH de aJdituire a unni manual de Drept

canonic a facut regretatul protesor Liviu Stan, care a detlnut catedrade Drept blserlcesc de la Instltutul teologie din Bucurestl, prolesorcunoscnt pentru capacitatea ~l inalta competenta teologica. Apusulvielii pamrllte~ti at acestul mare canonist al Bisericii noastre U 1973),apreclat de tnatte Iustttutlt de invafamint tcologie ortodox din IntreaqaEuropa, ~ pus capat deniersurllor sale, dar nn ~i realizari l nazuinteisale de a se tipari un manual de Drept canonic. pentru di. asa cumera de asteptat, Ilustrnl nostru profesora pregatit din vrerne '$1 acocptat III vederea alditoirii mauualulut pe uno] dlntre eel mal binepregalili discipoIi al sal, pe aetualul protesor titular de Ia Institutulteologic din Sibiu, P. C. Arbid. loan N. Ploca, doctor in leologie, spe-claUfatea Drept bisericesc - in anut 1969 -, pentru a duce mal departe


3/75

6 DREPT CANON[C ORTODOX

munca aceasta .de elaborare ~I Uparire a manualulul, dup~ ce ,:,a fIlacot ~I studn superloare de drept la Facullatea de !;iUin)c ,Tundlcedin Bucure~ti ~t apof dln Cluj, unde :jl-a sustin"t . .. . """J ,,1""~ ~,.~",.l~~!c ; . f f ;:lo7:il rll! dor.!orat LJ ;'Jn~;~ ~~lgO. ,r::;:.

_ "'.: ~_ " .Q ~,tS!;l"l! lJ p~..~< ,3 :~~1!eCdr:~':;S(' ~ . '1' i>',1:;,i.,I!U: Drept romauesc, rremluI Slrnl';'.""-d c, -, Hi ai r ec en t de Academic pentru valo;o,s" ; ".C I ,J . ., v :, , , " . : _. ~";c,xkDreptulul remanesc, luerare aparulii in anul 1!;l80, esle 0 marturte inacest sens, ,

'DIn neaumaratele lucrari ale profesorului LivIu Stan, H'isate moste-nlre ucenicului sau P. C. Arbld. prof. dr, loan N. Ploca, cum retese dinlnsust testamentul cltat in prefata autorulul, lucrarl Indicate tmpreunacu bogata blbliografie de specialhateTa sUr~Uul fledirui volum alacestu] manual, se poale vedea ce efort urlas a fost Intreprlns pen-trn alcatuirea unel lucrari uuitare, asa cum se cereaconform progra-mel analitlce.Anallzind contlnutul acestul manual 'de Drept canonic ortodox,legislatle ~1admtnlstratte blserlceasca tacem constatarea tmbucuratoareeli el otera studenttlor teolog1 ~l slujttor tlor altarelor noastre, elemen-tele prlncipale de Drept canonic cu care fie care poate sa-sl alcatula.scaImaglnea reala a Blserleil noastre Orlodoxe, sub infati~area el deInstitutle reUgioasa.Desl socoUm di nn mai este necesar sa aratam cit de importanteste ca studentli leologi sa inteleaga ~l sa cnnoasca in amanunt cumsa Incadreaza Blserlca, aceasta Instltutte dlvlno-umana, in anqrenajulvielii sociale, Unind seama de speciflcul el, de structura ei, pastrtn-dU-$1 loate alribulele cu care a fost tnzestrata de Mintuitorul nostruIisus Hris I os, intemeietoruI ei totusl, pentru a evldentta ctteva dinvlrtutlle acestui manual, Yom aminti di temelia pe care a Iost zidiUiBiserica sa aHa expres exprtmata in Sfinta Scriptura st in Sfinta Tra-dille, care dau Impreuna martnrte, oricind, despre specifieul Bisericiica Instltulle religioasa, enemata sa se ocupe de mintulrea oamenilor,fara sii se erijeze nieidecum inlr-o Institutle Iumeasca, asa cum aprecizat Insust Intemeietorul ei care a spus: Datl Cezarulut cele cesint ale Cezarului ~i lui Dumnezeu cele ce sint ale lui Dumnezeu(Matei 22, 211 . Pe acest fundal scr lpturlstlc se cladeste intregul edificiu,cuprinzind - metodIc - materialul didactic, cu care este inzestratmanualul de fata. Sint prezentate pe rind, mai intU msustrlle sauatributeie Bisedcii (sfinlenla, unitatea, sobornidtatea ~i apostolicitatea),ariHi lld cit intre aees(ea existi i 0 strtnsa legatura organlca.Cum era !ii firesc autorul acorda 0 i.mportanta deosebWi princi-piilor de constituire Iili organJzare a Biseridi, prezentind - pe rind -.mal intii pe cele canonice cu fond dogmatic ~i juridic ~1' anume : prin-cipiul edesiolog!c-insutuflonal, principiuJ organic, principlul ierarhtc,principiul sinodal, pr inciplul iConomiel sau al pogoriimintului ! il prin-cipiul loia[Wi!ii fata de Stat; $i apoi pe cele canonice eu fond slmplujuridic, adicoi; principiul auloeefallei, prlnclpiul autonomie! interne,principiu[ nODlocanonic sau pravilnlc, principiul teritorial. EvidenfiemalCl modul in care autorul prezinta. dintre acestca principiul slnodal,san principiul sobornicWitii." Acesta consta In rinduia.la pofrivit

r'-

cuvlNf INA1NTE 7

careia, organele superloare de eonducere a Blsf'l"lcil nu sint celc lndl-vldualc,' reprezentate ( 1 < > f'i'''' r ~ "",. , .. '" ", -,. .. ., ., 1', .'. h,,,', "'"i ..

_ ',I _- E . ' . . . :. ~ '1' ;' ~'" ....; " ,: : ~ . , > ; " " : ' ~ ~ Z : 5 : i; ; : ' : ~ ~ \ ; 1 ~ ~ ' 8 " : ': ' : ~ i:~Il'~~rit:5:;;~11P'C1I'0 ; l ~ ~ : ~ .- G . , . , ; , . " . \ .d'~pa'slsfemul autocrat al lumil de atuncisl dispunind ca t011 Al"0510 )!sa slujeasca ~i s a conduca impreuna Blsertca (p. 197).Din modul in care Silnlll Apostoll au dat urmare acestel po runrl,lucrind in chIp sinodal (Faple 1, 15-26; 6, 1-6; 15, 6-2~), I'fC':llJll$1 din modul in' care Sflnta Tradllle a preclzat invatatura ca au~oHI"-,teasuperfoara in Blscrlca 0 delln slnoadele la diverse ntvelurl, ra r ~1\'vreo dipetenie Ierarhlca in mod Indtvldual (d. CanoaneJe: 34, J~Apost.; 4, 5, 6 Sin. I ec.; 6 Sin. II ec. etc.], ~e ~bselva ce Impml


4/75

B DREPT CANONIC ORTODOXdragostei crestlne care iUlblua autorltatea cu libertatea, ~I pe prln-clplul responsablritatll generale a tuturor membrilor Blserlcll, penhubuna el chlvernlslre. Aceste forme sint colegiHe, adunartle, congresele,consiJiile, comitetele, sinoadele arhlerestl, ea ~l slnoadele mlxte ~i orl-care aile forme care fac poslblla conducerea treburiJor Ilecarel uniUiliblserlcesll, prin cotaborarea in splrilnl dragostei ~I cu constllnta ras~punderil solidare pentru Biseridi a tuturor membrltor Bisericii, in frunleell clerul sl Ierarhla (p. 1971.

Potrfvlrea Iucrartl Biserlcll ell lucrarea lui Dumnezeu pr ln vremecum se ex p rima autorul, a fost ~i ramtne 0 IInle de condnlta permanentaill Biserica nOits!ra. Ea nu este chemata sa-~i savlrseasca Incrareaei mtntnltoare dedt in condiUi pe care nu Ie creeaza ea, ci pe careIe crecaza aceeasl putere divina, care a intemetat-o pe ea, $1 care,pr in intermediul legilor naturlt, Iioferilun cadru care Irebuie socoHIvolt de Dumnezeu, in aceeasl masur11 in care este yoWi 'ii lucrareaBiser lei, In spirltul acesta, in Orlodoxie -se paslreaza ~i se ex-Jlrima ill ceJe mal variate forme cotaborarea Blserlcil conducatoareeu credlncloslt laid sau mirenl, Btserlca se sltueaza in mljlocul lor,alit prln luerarea el sacerdotalii clt ~l prin celelalte lucrdrl legalede organizarea :;:1 ctrmulrea chipulul s5n social. Ea nn se situeaza~ nu este deasupra poporulut, nil se distanteazli de el, ci lot ceeace face, face Ja aratare, in tata poporulul ~i sub eontrolu.l credin-clcsltor, Intocmal dupii chipul ill care se otlclaza sfintele slujbe numaiill prezenta poporulul, in vederea lui $1 p entru ell) (p. 415-4161. A$3trebuie inleleasa Biserica, Trupul tainIe al Domnului, marele corp alobstii bisertcestl, in totalltatea lui, cler !?I credlnclosf, care conformsplrltulul traditlel noaslre cauonice se bucura de aslstenta DuhuluiStint !ii prln aceasta de Infailibilitate (p. 414).

Ar putea H rellefate inca multe elemente valoroase din continutulacest ul manual Ioarte uti! invalamintului nostru teo logic !ii lu-Iregii Blserlcl Ortodoxe Romane, atit din punet de vedere teoretlc c r t5i practic. Ne limW'im insa doar Ia ctteva apreclerI generaJe, seuma-lind sl evidenjiind Importanta $1 utilltatea apartttel acestul manual deDrept canonic ortodox, leqlslatie sl admlnlstratle btserlceasca, ati!pentru invafamintul nostru teolog!c nnlversltar, cit $1 pentrn toti sluji-torii altarelor noastre strabune, -Prin publicarea acestut manual aducern omagiul nostru, alit re-

qretatulul Preot profesor Dr. Ltviu Stan, fost titular al Catedrei deDrept canonic de Ia Instilutul Teologic din Bncurestl, cnnoscut pentrucontrtbutllle sale remarcahlle ill prezentarea $1clar lflcarea unor lmpor-taute probleme ale acestel discipline teoJogice, - cit ~i D-Iui Prof.Dr. lorgu Ivan, eel care a onorat catedra slrnilara de la InstItutul Teo-logic dill Sibiu, pentru infreilga sa cere-etare in acest domcniu.

EDlTURA INSTlTUTULUI I lIELlC

PREFArA

Manualul de Drept Canonic Ortodox, legjslatie!'ii admmlstrattcbiseI_iceasdi pentru lnstitutele Teolog.iee Universitarea foot alertluitpe baza programei analitice, aprobate de Sfintul Slnod, ell tnalta btnc-cuvtntere 6 Prea Feridfu'lui Pil ri' Ill tc, TEOCTIST, Patrliarhul \Bisericti Or-todoxe ROJ"Qarte.In vederea j"ntocmirii temelor, [inlnd seama de -exi-geritcle ~tiintiiiteactuale, autorul a consultat izvoarele ~i bibliografi.a de baza a dlscl-plinei: Canoanele Blsertcii Ortodoxe, Legiuirile Biserlcil Ortociox:eRomane, Tratatele de Drept canonic si Iucrarrle ~i studiile .elaborare ~leprofesorii ~i doctoranzil specialist! in materie, surse de mformare JIl-dicate la blbliografie, pe capilole, ce lucrart de referinta, ~i a urmatindeosebi Iucrarile profesorului siiu indrum/Hor sl purinte suilctcscpreot Livln Stan, unele alcatulte cu scopul de a constitui p~irti dintr-unviltor manual. precum $i - penlru uncle capitole - Iucrdrile pubticatesau alabor ate In coleborare ell alti canonlstl, ale D-lui Prof. Dr. IGJ~JllIvan, fost - mulUi vreme - titular al Catedrei de Drept canonic de JaInsti tutul Teologic din Sibiu.Autorul considers c1 i a dat astfel manualului 0 unitate de con-ceptie, respeotind tr a e L i [ia canonica ortodoxa romaneasdi, $i a dus laindeplinire obliqatie asumatd prln intele-gerea survenite $i indatorireace 0 are ca legatar testamentar instituit de regretatul protesor mdru-mater ~i parinte sufletesc Liviu Stan, diruia, prin tiparirea lu crdrli defata. i se aduce ell recunostlnta un profund omagiu. Aceasta ~i da-torita Iaptulul eli ilustrul profesor, prin ultima sa dorintti a dtspus printestament: Biblioteca, carlile $1 elaboratele me/e ciirtuiiiresi], le lasmo.~lenjrc tlcenieului .~iiuluJ meu suitetesc loan Floca,Mw}umim, ou J' iasaa SUPUlllICI, Prea Fericitul.ui, Pli:ninte TEOCTJST,Patrierhui Biser-icii Ortodoxe Romane, pentru larga Inteleqere, inte-resul ~i sprijinul material : ; : i moral acord.a.t in vederea apa~i~iei accs~l~~manual care,qMturi de aUe manuale $i lucrari teologice de deosebll


5/75

ABREVIERI

Anc, - AnctreAnt. - Antiohia.Ap(os/). - Aposlol [i c]Art. - ArtlcolBasil . ;. Basllicele8.0.R. - .Revlsla eBiserica Or!odo][a

RomAnli.Can. - CanonCmt. - CartaglnaC.F. - Ccdul PamllleiC.l. - Cercetari istoriceClemen! Rom. - C l em e n t R o m an u!C.J .C . - Codex Jur is Ceuonlcl,Cod. - Codex.Cod. Just. - Codex JustinleneusCod. Theod, - Codex ThecdostanusCot. - ColoenaConst(M !.). - Constantlnopot (Cpol)Canst. Aposf. - Constltutiile apostcllce.C.P. - Codul PenalDecr. -' DecrelDig. - DiqestaDlonisie Alex. - Dlcnisie el Alexandria;Epri sl ). - Epls!olaEus lst. B, - Eusebiu de Cezereea, Is-toria blsericeascdG.B. - Revls ta Glasul Blser iciiGangr . - Gangra

G/. - GlavaOrlgore Naz, - Gr.lgore de Na;:lanz1 ~1 /I . - I nsH tu tio nesl oan' Pos t. - loan Postnkul-Laod. - LaodlceeaM.A. - 'Relllist


6/75

12 DREPT CANONlC ORTODOXviate blscrtceasca nu se poate sustrage legilor de drept, ele Ilind pre-zente $i actionind ~i In viata Bisericii co ~i in oriee forma de via\a- religioasil organizatli ill genere.DUp1l aceastil sumard infilli~are a ceea ce poate si'i insemne drep-tul, legea de drept, !?i studiul dreptului, sa vedem acum principalele as-pecte ale vietli in genere care sint strict determinate de legile de drept,in sensul cil ecestea creeazd felurHe cadre legale in care Iiecere individ,at it ca mernbru sau cel51ean al unui stat !i i al orlcdrei societa\i Iaice,cit ~ ca membru ill oriciirei grupliri rellqioase, si al Blserlcii Indeosebi,trebuic s a lr~jjascii conforrnlndu-se normelor pe care legile de drept Ieimpun pentru vlata ~i aclivilatea oamenilor.

Leqile de drept merg alit de departe in determinarea identitatli iud i-vidului, Inclt ilau in .vedere chiar Inatnte de a se naste, stabillnd enu-mite drepturl pe seame lZitului, Intrccare eel dinttl este dreptul de aSI ? naste dupa ce a fost conceput, aparmdu-I de curmarea artificialil a\'ielii abia incepule, astqurtndu-l apoi palernitatea sl 0 sumd de altedrepturi legate de familia in care urmeazii s a se nasca san !i i numai demama care n va nastc, desi atit lnainte de nastere cit ~i timp tndelunqatdupiJ . nastere, noul subiect el dreptului este inconstient $i nu poate inmod personal si'i".; ;j exercito vreun rlrept sau s! :i-$i tndeplineasca vreolndatori r eo

Din momentul in care se naste, vlata copilulul se desfasoera in con-formitate eu anumite legi, care creeaza 0 sumil de drepturl $i indatoriri"tit pentru et cit si pentru p


7/75

14 DREP,TCANONIC ORTODO~cazuri - sub aeela de drepluri etunct dod este vorba s~ prlmeascavreun ajutor, vreo indemnlzetie, vreo retrlbujle sau contrevaloarea unorbunuri etc.In fine intr-aUfeI un decedat poate sa con t inue limp indelungat ~ichiar nellmltatsa eonteze ca subiect de drept, in rarele cazurl in caree1 creeazaun ,a~eZamlntsau 0 Iundatla devenind etitor al aceleia. Selnteiege Cd in asemenea cazurt volnta sa, care este suportul subiectuluide drept pe care I-a reprezentat decedatul continua sa determine acte~Ireletl! juridice reale ca sl ctnd ctltorul ar Iiill viata.

!:~a se prezint~ mai concret ~i mal precis feluritele aspecte alevietH omenestl care stnt reglementate prin legi de drept. Incaz~l IndU~arii JegiIor dupa care trebule savtr~ite actele legatede hecare din .starile ~i. rel,alHle pomenite, atunci rntervlne tot legea dedrept care aphc~ sanctlun] sau pedepse Ielurlts dupa natura ~i gravi~tatea 5~caIc~rii legii. $i aceste pedepse slnt pr~vazu1e in anumite legisau chiar In ~orpuri de 1eg i numite Coduri, tntre care eel mal 'de temutes~e a~a l!-um1tU!C~d Penal, adica Codul pedepselor pentru faptele carepn~e!d~leSC - pnn indiIcarea leg-if - fie vlate indivizilor, fie viatasOcletatll sau a Statulul,Dar i I _ l a:ara de aspecteJe aratate ale VietH omenesti ca reglemen-tate, pe dlfarlte etape, prin legi de drept, mai exlsta Iii 0 suma de alteaspecte ale vletii omenestt care depasesc cadrul individual ~i care sintreglementate tot Ia fel prln felurile legi de drept. .Astle!, pe~rnga uni tatea sociala pe care 0constitute familia, oameniis-au asoelat. sr au creat felurite aIle grupuri, asoclatil, societati sauorg?n!zatU .fle In scop de Intr-ajutorare, fie pentru realizerea altor sco-pun c :are depasesc puterlle individuale. Ele pot fi create in scopul de amunci Impre una spre a produce cele necesare traiului, tn seop de ap~-r~re! in scop ~e, asistenl1i sociala, adica de tntretlnerea celor neputin-

CIO~I, a celor ~lPSlli, apoi a copillor orfani, in scop profesionai - sindieal,in scop .a~tlshc, cultural sau sportiv, In scop de cercetare ~tlintifid1, inscop re1lglOS, in scop de a ap6ra pacea $1 In fine in felurite alte scopurllegate toate. de apara,rea vietii $1de dezvoltarea mijloacelor prin carese po~te ~sl~ra 0 vlata d! mal ~una oamenilor. In acest chip ~i cuacelasl obiectlv au aparut $1 a~a-zlsele a~ezaminte sau fundatii pre cum~l numeroase institufii .

. Toate aceste eseciatil sau grupari omenestl organizate au devenitSU?lecte de drept: iar activit1l.Ule $i relatiHe lor autost incadrate In leg1,adldi, au fast stnct reglementate prill legi de drept. Deasupra tuturoracestora s-a impus organizatia statala sau StatuI, care a aparut de Ia in-c:p~t, inve~mintat in legi de drept ~i chiar ca generator, ea izvor, ori Cdfaun tor al acestor legi. Ca atare StatuI insu$i. ca $i diversele sale orgal1.e .eaf~ formeaza impreuna aparatul de stat, stnt purtatori ai calitatiideSubl:~le de dre.pl sau au calitatea de subiecte de drept, far activitatile $irelatllie lor, abt intre ele, dt ~i cu persoanele individuale, sub feluriteforme de : asociatii, societali, organhatii, a~ezamin1e ~i insUtutii, sin'Ureglementate tot prin legl de drept.

15Din toate ceJe aratate pe scurt in cele de pina acl, se vede eli subieo-teIede drept din cadrul unul terltorlu determinat, deci ale unei tari sauale. unui .stat stnt ori individuale, ori soclale, cele dintti numindu-se. persoane flzfce iar cele din a doua categorie numlndu-se persoane juri-dice. persoanele fizlce se mal numesc In mod curent ~i cetatenl, in de-finirea situatfel lor legale Intrdnd ca un element de baza !nsa~i celttateade cetafean. FaFi de numarul mare al cetatenilor numarul necetatenllorsi al persoanelor juridice, care au liecare alta situatie legal~, apare cafoarte redus, Cu toate acestea persoanele juridice indeplinesc uneori,chiar daca nu fac parte din aparatul de stat, rosturi mult mal importantededt Indivlztl .In cadrul Statului si cu 0 natura d.jstinctii de Stat a aparut ~i seg1'ise~te acolo unde s-a putut organiza, 0persoana juridica aparte, adieu 0asoOla1ie, 0 comunltate sau orqsnlzatte religioasa cunoscuta sub diversenumiri, dintre care cee mal Iolosita este aeeea de Bisericd. In limbajuljuridic modern sa incetafenit numirea de cult peotru a dssiqna' atttBiserica propr lu-zlsa clt $i celelalte orqanizau! reliqloese, Indiferent cumspar numt dupa specificul lor, insa numai in eazul dnd au dobindit call-tatea de persoane jurldice, adica de subiecte sodale de deept.Se tnteJege c~ st vtata ~i activitatea sau Ielurltele relatll juridiceale ecestora slnt reglem~ntate tot prta leg1 de drept, dintre care unelestnt emenate de Ia autontatea de stat lar altele de la autoritaUle propriiale diverselor blser lci sau culte.Cele ce s-au spus pfn~ aci,in prlvlnta legilor de drept ~i a modululin care aces tea Intra activ in reglementarea drepturilor ~i Indatoririlorlegate de fiecare etapa a vietH omene~i sau de Hecare aspect deosebitI'll el, sereferd numai la legislaUa Interne a unul stat sau numal Ia dreptulintern de stat, adidi 11'1dreptul din Intariorul unei tihi. Dar In afara delegB:. ~i ~e dreptul de acest fel mal exista legi care reqlementeaza $1reia1uJe dmtre state ca ~i dintre membrii sau ceta~enii diferitelor state.

. Cu. alte cuvinte, .exi~tli u~ rept intern ~i un l i l i~~_!-xte.rnJ adicaeXlstli un drept propriu fledirel rl ~i un rept comun mal mUltor Flrisan tuturor tarHor. Cel dintU se numeste drept de stat sau dreptul internal unul stat, .rar cel de al doilea se numeste drept International, drept alpopoareJor (volksrrecht), dreptul gintilor (jus gentium) sau si dreptinterstata!.Dup~ cum s-a vazut, subiectele dreptului intern sint de obicei indi~vizii sau persoanele care se numese ce1ateni, adica membri! cu toatedrepturile civile ~i politice pe care Ie con~era legisla~ia unni stat. Darfn af~ra de cetatenii propriu-zi~i ai unu! stat pe teritoriul. lui mal potsa eXlste._~i cetateni ai altar state, fie c~ ace~tia se gasesc Intimplatorsau In t(ecere prin statuI respectiv,fie di s-aU a$ezat pentru un timp maitndelungat j'n vreun interes oarecare. Mai poate exista $i 0 alt~ e-ategoriede Iocuitori, adidi cei - n i r a de nid 0 ceHitenie a$a numitii apatrizi. Infine, vicisitudinile vremii ~i ale is'toriei a'll facu~ Cii In unele state s11semai gaseasdi ~i alte categorii de locuitori cum au fost odinioara sclavii,libertii, peregrinii ~i cum srnt acum refugiatii, e~igrantii etc,


8/75

J G DREPT CAf"O:'-


9/75

18 OREPT CANONIC ORTODOXB . N O TIU NE A D RE PT U LU I

Pentru a putea dezvalu! rna] bine miezul cuvintului, notiunli sauconceptului de drepl, ca sirealitatea care 0 exprlma acest cuvlnt ~i spr ea-I putea deosebi de aile notiuni eu caracter tot attt de general, dar ~ide specific itiaceJa~i tlmp, precum ! ; i i pentru a-I putea deosebi si de (lltevalori cere-s! anrma 0 prezenta vie ~i 0 putere diriguitoare in viataomeneescd, va trebui s a procedam Ia examina r ea celor mai 9r~li toareincerdiri ce s-au facuI pentru determinarea notiunll de drept , $i anume,analizarea tntelesului termenllor ~i cuvlntelor prln care se expruna 'inmod curent notiunea de drept : ';1notiunl le inrudite, in diverse limbi, sianalizarea det luit li lor pe care Il lozofl l : , ; i juri!;itii le-au dat dreptului,

1. Termenii speclflel $1cuvlnlele inruditeprtn care se exprlma nollnnea de drept in Ilmba 'romAnaIn mod curent In llmba noestra se folosesc pentru exprimarea no-tiu nii d e drepl trei cuvinte sl anum e : dreptul, dreptatea :,;1Jegea. Teateau ecelast mteles generic de drept. Primul, dreptul exprimind nojluneade drept in sens de putere sau de valoare superloara, ori in sensul malconcret al unei Indreptati ri ee-l revine cuiva.Al doilea, dreptatea , are intelesul de sta re creala prin apliearea drep-tului, adica. de stare prin care se stabilesta dreptul culva sau prln cereSe inlatura a nedreptats.in al treilea tnteles, adica in cel exprlmat prin cuvintul lege, drep-tul este infiiti$at Intr-un chip rnai concret, ca materializat in lege sau cetnvesmtntet in forma ei.In oricare din aceste trei Intelesurl gindirea poporului nostru punentreaga not luna de drept , chiar dadi, prln cuvintele foloslte, ele relevanumai cite un aspect sau cite 0 lucrare, oricum am spune numai cite 0anumita tpostaza a uneia $i acelelasi realitati.Cuvintele ceIe -trei pe care le-arn mentionat ca fiind de circulatieIanot In vcrblrea curenta pentru a exprima notiunea de drept, l:.;i au cores-pondenjele lor, aUt ca forma, cit $i ca tnteles ~i in aIte limbi. Ceea ceconstitula spedficul limbii $i gfndirii poporului DOStIU in leglHudi cunotiunea de drept se poate re leva printr-o analizare mal precisa a cuvin-~ului drep~ in primul rind 51 apoi a unor expresii profane $i a altorexpresi i religioase, fojosi te ill mod cure nt, precum 1 , i i a continutuluiideii de drept ca 0 sinteza a gindirii lui asupra acestei rea liHl.ti.S a vedem deci ce sens trezeste sau sugereaza cuvintul drept, lua!in cel mai simplu Inteles al sa u ?Acest inteles este unul fizic, material, este 1ntelesul rectiliniu, adicade conformitate eu linia dreapta. Numai ca aceasta conformitate cu liniadreapta uu se refera la insu$irile unor lucruri materiale ci la insu~irBe

uno)"' fapte omene~ti. Aceste fapte sinl masurate cu un instrument sall eu

~ l t ~ , t > ' ~ ~ j ~ f t ; ! ? t J ~ ' : ; : ~ " ~ : : , ~ : ,, ' , "l ~ , , , . . . ' " " " " " " INTRODUGERE~,~.~,~'-,~~,t~''.--~-:' . l ID / . , : , t , / : " i i u ' c;iteri~ care este eorespunzator 1 i . n i t e ~ ! ~np~~i~c~~~~i S~~~~Tl~; , : " " : - " ciaz1i'rectitudinea sau dreptatea unei ap e,L . ' ' ' ' ; ' . ' ' , s te n um iU i stctmbatate sau nedreptate. hzic sau material al ClIVil1-Y 'Dupa cum este u~or. de In\e1es 5e1!s~1 idle s ecific. Acest Iucru ~(,.tului drept primeazii faPI. de S~DS~l l~! J~n) I ca~e-I are zicala edit (1(:scoate :? i mai bine in relief ,pnn mt~ esu, 1ea indita sa stem strrrnb ~l sa vorbim drept. 'r sp . . . tI d ept mai are In IlJ1lhilDupa intclesul Iizic $autn~a:~~l~!s C~V~;la~ca:e se eviden\iazu pr innoastra sl un foarle pronun a Ieexpresla . ee-l drept, nu-l pacat, ,cuvi'ntuluidrept j s~ mai a~ribuie ! ; i i un sens reIig~~:, s~~n~~~~~ ~ ; : ~ ~ i :" d s folose.:,;te expresie : sfmta dreptatell, care e~~nperl:tiVa le i care poate sa n junga insusi dreptul. , '. .. ltci 1 isericesc pe care-l \J",qm, Un alt rnteles esto aeela stnct re 191OS, )1 , " I J ' ... V hl 1 . Testamenb) "drepill oac \llltin expresii ca acest~a ; "dr.ep~!1 ~~ l~ ui drept,ii ca lumin1itorii strulu-~i Ana, dreptul prrn credlll\il va I VIU", 1 a notiune-i do d rel'\~ :S~~~ ;~~ ' a~ l : ~ : ~ : ~~e::~nat ~:u"~~Ca!~:~ted~ ~ i~ tUi t ,mlnt~lire~ lnsii)i

fiind Dum ita tndreptare. , tIn fine, sonsul juridic cornun pe care-I are cuvintul d~,ept ~1;I~l~;\~il!noastrli este acela de lucru ce lse cuvme cuiva in baza legn, sa .ljudeca;li prin care se aplidi Iegea. . ~'. v .' ,Daca incercern 55 tragem 0 concIuzi.e din cele aratale pilla aIICI"ill,1 1 mai concret pe care- (.r'legatura cu in~elesul ma i gener,a si ~e . .. . SM a con-cuvintul drept in limba noastra vorn ajunqe tocmBl la :eea ce ." ).cretizat ca sens hi ideea de drept, formata pe lDasura mtelegelll poperului nostru $i.dupa modelul Iui de a lnteleqe dreptuL

Cese cuprinde in aceasla idee? '.' . ,. "d v d ideimai 111,Hun\('In aceasta idee gcner!'iUi se cuprin 0suma , e, ,,: , ,sau 0 sl i ina de clemente care intr4 in al~atuirea e~, dl~ ldU~I . un c,Olli l .J~":Inalt ca 'unele ce slnt renec~ari 'ate un?r r~alit~tl oblCCt.l~~, prm CdCdreptul . t~i afirma prezenta si lucrarea III viata omeneasc

C~r~ sint aceste ldei sau elements ?. Mai intiiavem ideea fizidi de milsura reetilinie a faptelo: Oll1~~~ne~U.Apoi aveID ideea de drept ill sens moral ~~a:e~a de dr.ept ,111 srJ)!;religios, iar in fine pe aceea de drept in sens JurtdlC propn~-zls. ;'".. Dar toate acesle idei nu constituie elemente Ce sta~ alaturat f < ~ f < 11eg~tUr1:ilntre ele, ci. elemente ce se g!1sesc in interact~tme, rezf;'m~n-du-seunul pe aUul SI f1 ! . c i nd ca - prin interventia f i eca !rU l a i? domC.1Dl t11, , . " f' eallzil 0(rep"realit5tHor : ; ; i actelor juridice ale omulU1 - Sa se poa d rtate cit mai desavir$ita.Dar realizarca acestei drepta\i nu est~ lasata la aprcciercn ,~;;11bunavoinla CUiVil ~i I1ki nU este numai recomandata, ci ea este cernlli III


10/75

20 DREPT CANONIC ORTODOXmod impcrativ, in sensul en in oricare dill elementele relevate ale Idailde drept, ca ~i in toate impreuna se s im te p re ze nta unei porunci, a unu limperativ mult mal rigid ~i rna] leqat de coricret decit este Imperativulmoral sau ee l religios. Accst Imperat iv este iusa ancorat $i in valorisupcrioar e dreptului propriu-zis, adica in veloarea numita bine, ca. siill aceea de adcvar ~i In uceca reJigioas5. numlta sflntenle, incit cu ra-por tere In acestee dreptul npare lnt r-o s ituatie dependenta : ; ; i fa(a de su-pre-mil valo a re eticd a binclu i~i aecea ncetlca a adev5rului, ca ~i fatiid(> aceee rel iqioasa e sfintenio].

Acestul mod de a inteleqc dreptul i S8 da axpres ie sl prin claslcadefinilie a dr eptului po care 0g1'isim formulatf in Pravila cea Mare inIolul unnator :Dreptatca iaste un lucru mal adevdrat dedt toate, care da Hesca-ru ia d rep ta te .Deflnltia Pravilei introduce un element nou pentru exprimarea

conceptului sau notiunil de drept ~i anume pe eel de adevarJ>, careoxprtma $i el ideea de valoare sau putere suprema In care ancoreazadreplul. de, n ivelul acelelo eu care sa exprima sflntenia sau divlnul, ingeneral.

2. Elimologia jnrididi.Termenii specifici care sa folosesc in alte, Iimbi. pentru a exprlmanottunea de drept, arata eft ~i creatorii acestora au pus in cuvintelerespective un Inteles asemlinator cu acelea pe care le-a pus si poporulroman. Exista Iireste si deosebiri care se vor vedea din scurta trecerein revista a calor mai graitoare cuvinte prln care sa exprima notlunaade drept la unele popoare, cuvinte care au caracterul de tenneni ten-nici juridici,

Sa incepem cu termenii rotosttt in 1imba latina, adica in Iimba maes-trilor ciasici ai dreptului.In aceasta limba. se Io losesta In mod cureut, ca tennent pentrn ex-prima rea nothmii de drept, cuvintu~ care vine de 1a supinul jussuma! verbului [ubeo =poruncesc. E1 a te deci tntelesul de porundi. De Iacine emana insa aceasta poruuca r Evident ca de 1a un poruacltor, care

dup;:; epoci a fost considerat fie Jupiter, adica divinitatea lor suprema.fie senatul ~i poporul roman ... (senatus populusque romanus).In limba populara sau in latina vulgara notiunea de drept s-a expri-mat ~ prin cuvintuljirectum sau dereptum, derivate di. verbuI-..?i~ig~ _=conduc, c:irmuiesc, diriguiesc. In aeest In te le s el nu i n s e amna_ lnsa

allcevd declt diriguirea prin lege care arata linia dreapta pentru con-duita oamenilor, cuvintele respective avilld acela~i 7nteles simplu, f iz icsau material, pe care-I are ca inteles originar ~i cuvintul drept in rama-ne$te, care - se injelege foarte simplu - deriva din direetum sau de-reptum. forma lui veehe fUnd dirept sau derept, Cll derivatul direptate$i cu aceia de dereptate.

21.::... Acelas! rnteles orlqlner $i simplu de n~ctilini.u n au ~i.cuvintcl,eneol ;at iile: diritto (tm l imba iteliana], dereche (in hmba spam?la)._slrQlt: ,


11/75

DREPT CANONIC 0IHODO~

. Astfel celebrul So era t e f (469 - 399 i.d.Hr.) a detinit dreptul ingenere ca 'fiind con onnitatea cu volnta zellor, iar mai cO.ncret ca. fi~n~conforroitlltea cu binele, clici, ziee el, intre a face diu cuiva sl a-i facenedreptate. nu-"est#iQi ,Ci 0 deoseblre, iar nedreptatee este in 'oric~ cazun ra"!! ~i 0 ru s lne , A face nedreptate, t nseamnn a face c el e r el e, ia r anu face nedreptate, tnsaamna a face cele bune, _, Glndtnd aproape in ecelasl lei, ffi';j-~-;J(428~348 .d.Hr.], defl-neste dreptul ca virlutea cea mal cuprlnzatoere care se numeste drep-tate (ap;~lOau'rlJ) sl care ar n rellexul cel mai depIin in Imancnta a reall-

tatii supreme !? i absolute 'tG 6.. Dreptatea S8 gase~te in fruntea celor-lal te trei virtu]i fara d e c are viata omeneasca ar fl lipsWi de consistentaSf anume a vlrtuti lo r : sofia kr . !G 't l 1 t1"l ' fpo~"Ia t ' = _ intele_pciunea), an d ria((n8pe!~ =barbDtia) ~iSofrosini (aGfPoorh'tj ' ;" cumpatareal;Vfrtuli carentct 'nu pot exista. f1{ra de dreptate (ik ltl l to auY 1 j). -

La cunostinta dreptului sau la Inteleqerea drepUitii omul -ajungeprin dreapta judecata, eare iidescoperi:i' eli dceptul este conformitatea cuadevarul ~~ reprezirrta reflexul binelui in vlata omeneasdl. 13 1 nu secuprinde in mad eseutlal in leg1 sau in alte lucrurl, cl in natura ~i dinnatura se manlfesta prin dreapta [udecata.G - r) s tot e 1'1(3 84 - 322 i.d.Hr.) deflneste dreptul ca virtutea su-prezyg suo chipul drept1itii despre care zlce : dreptatea este virtuteaprln care tot! primesc ale lor, precum cere legea, iar dreptatea -este ceamai bun a dintre vlrtutl, cea mai desavlr~itll, in care se cuprind toatecelelalte vlrtuti sau intreaga virtute, Ca atare ea reprezinta blnele eelmal tnalt a carei aplicare in viata omeneasdi este tot una cu aplicarealegii prin care se da fiecarula ce este. a l sau, Ca atare dreptul repreztntaceea ce este egal ~i echltabll, Binele este prezent In drept prin echi-tate, iar echitatea este mal m l 1 l t decit legalitate, pentru el i l eqile po-zitive nu sint intotdeauna echllabile, ~i astfel echitatea este un dreptchiar contra calut Ieqal,

Dreptul echitabil aplicat la vlata omeneasca apare ca virtutea socialaa dreptatii prln care se exprima binele ~i adevarul in relatiile dintr~oameni. _lFilozoful Zen o-~7(336 - 264 r.d.Hr.), Intemeietorul stolcisuiului.defineste dreptuI ca 0 forma a onestului !i i un chip al blnelui, Cunos-clnd dreptul in acest chip, care selamure!ite numal in eugetareadreaptd a omulut, el traie~te in eonformitate cu natura sa, dupa vir-tute, adidi f a r a contrazicere en sine insu!ii.~IE-r i~ t - ; - t l ( 5 0 - 138, d .Hr.) defh;e!ite dreptul cu raportarela aa~pUIiii&alegile eele mai adevarate sint cele mai drepte.Cit despre' adevaru l suprem, pe ~cesta Epictet il i denHf i ea e l l d i-vinitatea.

Dintre filozo!ii romani san dintre gluditorii romani, eei care ne-auIii~at rostiri sau definitii maj grliitoare a notiunii de drept. slnt lCicero

INTRODUCERE 23{106 _ 43 td~Hr.), Seneca (4 - 65 d.Hr.) ~i Marc Aureliu (121,\8g d.Hr.). .. , '. (C ice r QJdefine~te dreptul, in forma cea mai geueralil~ c.a "ratiunec are 'p ure ed e c lin n atu ra lu cru rllo r ~ I c are n e im pin ge Ii i. sa vtrs ire a ~ uc r\1 -- lui drept !?i ne retlne de la delict. In acels!?i let general el defme,51.:.d r eptul si ca ratiunea supremo, slidita in natura, care porunce!iite cdcce trebuie Ulcute !iii opreste cele contrarfi. Aceasts porunca este gene-ro l la, ea se aduce I tt e xp re sie pr in ra tiu nea omeneasca s l deriva in cc iedin Urilla din rat iunea divlnll,

Sen e;: a detineste dreptul ca justitle sa u dreptate ~i arata ea eorezi m ratiune !it se impune ca bine ~i onest san prin bine sl ouest.C ~!a r;- Au r e lQsocoteste cA blnele eel mal inalt it repre -zinta justitia : , ; i deei ee se defineste eu raportare la bine.. .b) Deflnitl tle [urlst ltor anttct . In aIara de deJini(iile lui Cicero, carea lost nu numai mozof, ci si un mar e juris t, ne-e m at rames 0 suma derostiri deosebit de graitoare asupra dreptului de 1a numerosi juri$tiro m a ni ., In fruntea acestora amintim pe ~ J _ _ _ 1 i ) t + 129) care definestedreptul ca stiinta binelut ~i a echittitii (jus est ars boni et aequi],adidi mestesuqul sau arta de a distinge ceea ce este bine si echitabil ~ide a proceda potrivlt acestei distlnctll la stabi1irea lui jus, adieu -adreptului ~i l a apllcarea lul in viata omeneasca, --luriseonsultul.-ill_pJ_'l!l....!l_$.. (170-228) este cunoscu t ca unu 1 dilleei mal mari maestri ai dellnltiilor [urldice Iapldare : , ; i cuprinzatoare,in acalasi timp. Dlntre deflnitiile sale, retinern mai inUL una ana litidl,in care aratl'i di dreptul ar consta In tre! precepte, adica in trei pova-tuiri sau porunci, spunrnd : {.juris praecepta sunt haeo: honeste vivere,alterum non laedere, suum cuique tribuere, (preceptele dreptului sintacestea: a trlU on est, a nu vatama pe altul ~i a da Iiecarula ceea ceeste al saul.

Dupa aceasta deflnitle, contlnutul dreptului ar consta in citeva pre-cepte sau povatutri de natura morald, nidi observarea csrcre nu ar fiposibl la convietutrea intre oameni. Cu alte cuvlnte deflnltta relevd ca-racterul moral al notiunli dreptulul ,

In continuarea flrulul gindirii sale, Ulpianus infati~eaza draptul stsub aspectul sau final de [ustitle, punind accentul pe ultima porunca dinprima Sa deUnitie ~i precizind ca justiUa este vointa constanta ~i per-petua de a da fiedl:ruia dreptul sau: ({justitia est cons tans et perpetuavoluntas, jus suum cnique tribuendi.Prin aceast~ definitie Ulpianus releva rostul practie al dreptului,adHind di in cele din urma mnta lui constl1 in savir~irea clrepUqii prin-tr-o porundi cu aplicare sociaUl, prin exce1enld: "jus suum euique tet-buendj (_ada f iedhuia dreptul saul.


12/75

Q4 DREPT CANONIC ORTODOX

In modul eel mal complet ~i mai !n acord cu conceptia de vlata aromani lor, Ulpienus mai dclineste dreptu l ~i ca [urlsprudenta , inlelegindp ri n a ce st cuvint cea m ai 1 11 a1 l1 1.o rm ~ de lnteleqere a dreptului. Tal l iaC'casla defini jie : jurisprudentia est divinsrum atque humanarum rerumnotlua, jusfi atque injusti scientle (~tiinta in sensul de lntelepclune adreptului , consta in cunonsteree lucrurilor dumnezelestl ~i omenesll siin priceperea a ceea ce este just ~i a ceea ce este nejust],

Prin aceastd delinitia Ulpianus ne araHi. dreptul ca pe 0 realltatecare nu poate fi inteleasn dedt raport lnd-o la 0 real ita te rel igioasi l pecure 0repreztnta Jucrurlle dumnezelestl $i lao realitate omeneesca pecare 0 reprezlntd lucrur ile omenesti, supuse aprecier ii prln ceea ce este

J ust ~j nejust.4. DefiniUiIe Sfill \i lor. Parinli ~l ale scrtitortlorHserlcestl.

Nu mat putin dedt filo~ofii : ; ; i juri$tii anttci s-au ocupat - de pro-blema dreptului - SfintH Pi' ir inH ~i alii vechi scriitori blsericestl, Iolc-sind toate elementele pe care le-au gasit in aceasta privinta tn tezaurulculturli clasice qreco-romans si Incerctnd sa le puna in acord cu Invujil .tura crestlna sau sa Ie situeze in cadrul concepjiel crestine de viala.

Dintre ,eei m al veehi (Tu s tin F iI 0 Z 0 f U1,..3_i 1 ' , , 1 2 . . ! t ir_.ll_l( - r 165), defineste dreptul ea: "tot ceca ce totdeauna ~l pretutlndeni S-asocotit a fi just, si tot ceea ee sa prezentat rntrequlul neam omenescce dreptate. Deftnltia lui amlnteste pe aceea pe care 0 da mai tlrziuSf. Traditii, Vincentiu de Letin (t 425) ~i anume, in fond, cii Iorul carestabileste continutul notiumi dreptulu l este constl in ta comuna a omeniri i.

C I e ill e n t A I e x and r in 1 1 1 (t 21S) se or lenteazd in definireadreptu lu l dupa stoici, arattnd cii dreptul este tot 0 aspiratie dreapU'icare porunceste ce le ce trebuieM' sli se faca !it opreste sau interzice celeee nu trebuie.&tt sa se fad!.. Dar porunca aceasta care se impune prinratiuns trebuie s11 fie conforrna cu binele sl en adevarul, iar in cele dinurma cu revelatla lui Dumnezeu, care euprinde tot adevarul, tot binelesl prin urmare si tot dreptul,Or i9 e n (185 - 253) accepts vechea definltle a dreptdtii, ca 0virtute prin care ise dii fiecaruia ceea ce este al sau , sau mai precis, cum

zice el, ceea ee ise cuvine, dar adauga in plus c1'l aceasta dreptate nupoate fi bine lnteleasa de cit raporttnd-o la Injustitle sau la nedrep-tate, in contrast eu care dreptatea apare ca din contrai-iul ej . ., Dar drep-tatea in sine sau substanja dreptatii subzista numai in adevl1r !ii i ll celedin urma in Logos ~j numai din acesta deriva dreptul san dreptatea dinviata omeneasca.S f. A tan a Sie eel Mar e (295 - 373) def ine$te dreptatea saudreptul aclevarat ca fiind virtutea care dli fiediruia ce este al sau : ; ; i acilrei masura superioara este adevarul. Un al doilea fel de dreptate este

aeela care consist1i in pastrarea egaliH\tii sub controlul ratiunii.

I,_,I'

25Sf, Vas i e eel Mar e (329-379) deflneste dreptatea ~a vir-tutea prln care se da dupa vrednic1e fiec~ruia ce este al sau, din carecoooi$!~ ;impMlirea dupl'l eg.adRate. Dreptatea ~i prin urrnare dreptul estecontrar raului, conform adevarulul, iar in forma sa cea adevtlratil, este

tnsusl Hristos._' Sf.:. G rig 0 r ie deN a z ia Il,Z (329 -:- 390) socoteste dreptul sldreptatea ca rezidind in egali ta tea ~i tn dlstrfbuirea echitabiIa. a bunu-

rilor. ,Sf.' Gr ig 0 red e Ny s s a (t 394) socoteste eli rostul drept~tiieste sa impgr!~'1. In mod egal !ii dupa vrednlcie ceea ce se cuvtne 1i~-diruiaJ .dar aceasta lucrare omeneasca 0 socotestesubordonata adeva-flllui# dreptatii divine.,~ a a.n G u r 1 i d e Au r -,(354 - 407) face distinctle ,intredrep~tatea oamenilor sau ceadin legile omenesti, care, se reduce la cuqetulomen ese, ~i dreptatea divinti, In facerea dreptdtii dadi nu soar aplica ~iIubirea de oameni, ci numatdreptul, toate ar pieri. co aIte cuvinte, Sf.loan G u r a de Aur defineste dreptul cu raportare la cugetul ornenesc, Invointe 'oivina ~i Ia virtutea dragostei.,lsi_Cir i1 a 1 Ale x and r ie i (t 444) defineste dreptul ca 0putere 'morala a direi menire este pa.zirea egalito'itii, in dependenta debine si de voin ta lu i Dumnezeu.T'c() d0r din Cir (396 - 458) defineste dreptatea ca slrnetrlea peslunilor sau afectelor realizate prln staplnirea dreapta sau prin cum-pana dreapta a sutletulut,Iii_o'o is ieAr eo p a 9 it u I (sec. VI?) deflneste dreptatea caputere care in conforrnitate cu dreptatea divjn~ da fiecarnia ale saledupl'i'vrednicia flecaruie. .~M.aXim Marturisitorul (580 - 6(2), def ineste drep-tatea ca. virtute dependents de adevar prin care se d~ fleca ruia ceea ce

e sts. a1 sau, dupa vrednicie $i in mod egal. relevtnd tn acelasl timp ~icaracterul social al dreptului san al dreptatii, pe care a numeste vir-tutea care tinde la binele comun sau la Iolosul cornunitatli.Dintre rasariteIii mai amintim pe \.S f. I Q _ anD a mas chi n u 1

(675--750) care educe un element en totul nou in def inltla dreptatii,spu-ninddl. dreptul sau dreptetea conststa in tmparttrea celor egale in modnepar tini :tor, in asa fel incit sa se dea fiecaruia dupa munea sa,El concepe in acelasi timp dreptul ca fiind dependent de bine Si desintenie-, adica de elemelltnl divin,Dint re scrii to ri i apuseni amint lm mai in Ui pe \ r e r t u Ii~(160-220),care incetdnd a defini dreptul, spune, di legea .de rlrept !Ii dreptatearezidli-tn,echitatesau cu alte etivlntedi substanta dreptu}ui 0 formeaz6echitatea. '

La ct ant iu O ' prima jum. a sec, IV) t!1i insu!?e~te definHia luiPla ton si a celorlalti filozofi antici, potrivit direia dreptatea este virtu-

27


13/75

;{"iIII28 DREPT CA.'10NIC ORTODOX:

tea cea mal ina I t a care cupriode loale virtu tile, insa acelea prh care ease manifesta in,,~od deosebit slnt : pietalca sl echitatea. ,:' ':'::{,:;:',;0II a r ie de'. P I c ta v iu m (315-367) dermeste dreptatea calucrare a ratlunll d iv ine si a celel I)manl" can> pod'" ,'p'n ..1i~ nl'$~;' '-'" ,;), ,',"

-c-r;-I"L ~""'II f '~ 'r '-f nirp? ,,",~T-::r T ~ ~

. _ . . . - : 1 PO ! r~re ):3. .1Ce' ::~ ., . . ! : ; ! voinja ~t.L "~ . r - .r'.~: : r :, : - '. : .~s l c'. reptajii care constd In reallzarea 'nt! \ o ; , -- 'i d ;; , "' , i ~ " "- ' . " ,' : ..jt~:t'adka prin suum cuique, EI mai rapor teaza dreptatea ~iJa bine. : spu-nind ca dreptatea este bunatatea aplicata.

R IIfin (345 - 410) deflneste justitia ca 0virtute care consta inrectttudrnea vointei, avind ca lndrurnator principal preceptul: ceea cetie nu-ti place, altuia nu face (Tobit 4, 15). Porunctlexlreptati! slntacestea 'doua : 'a nu face rilu ~i a face bine, cautind pacea.

Fer. Aug us tin (354 - 430). Pentru a defini dniplul,' Fer. A u -gustin ilreporteeza la bine, la edevar ~i Ia Dumnezeu, ara ttnd cU numaiin Ielul acesta trebuie lnteles continutul ~i rostul dreptului !;i al. drep-tatii care consta in .a da fiediruia ce este al sau, Astfel lucrind, droptulsau dreptatea savtrsesc binele, iar binele statorniceste pacea. potrivltdreptdti i cele i adevarate , care este adevaratul Dumnezeu.lsi do r deS e v iII a (560 - 636) defineste dreptul si dreptateaca virtute care prlveste toate raporturile posibile ale omulul cu Durn-nezeu sieu semenii sai, atit cele juridice, cit ~i cele morale. .Din cele arl.ltate pe scurt, in legiUura cu elementele dill care se pottrage concluzh asupra notiunii de drept, rezulta el i ill afara de cele treiaspects comune ale sale, care sint: dreptul - ca instrument de care seservese oamenii spre a stabiH 0 anumlta s-tare de ordine in vlata lorsociata, dreptatea - ca stare reallzata prin aplicarea dreptului - : ; ; ilegea - ca expresie pozitiv.1 a dreptulul sl a dreptatii -, ginditorii dinantichi tate au relevat ~i aHe aspecte, a diror cunoastere arunca 0 lu-mini! mal clara asupra nottunf t de drept.Aceste aspecte noi stnt : cele care rezulta din raportarea dreptuluila 0 suma de aIte Idel sau notiunl $1 cele care rezultd din raportarea luila realitati le vletii omenesti.Raportind dreptul 1a idei sau notiuni superioare, care se mal nu-mesc ~i valori, in sensul di eIe slnt socotlte ca niste sinteze de puteri

diri,guitoare; ale vietH omenestisi cu raportare 1a care se aprectazaInsa~i valoarea dreptului Si a manifes tarllor lui, s -a constatat cli dreptuleste socotit ca 0valoare dependenta de bine, de adevar, de sflntenie, denictate, sau cu alte cuvinte, de valorile superioare religioase pe care IeInsumeeza in eele din u rm a divinul, ldeea div ina salt real ita tea div ina,adlcd Dumnszeu. ' ,Raportind dreptul 1a anumite realitati sl nevoi ale vietH soclale

S -a constatat ell. dreptul este socolit ca avlnd in prtmul rind un rost

INTRODUCERE

soclalsau ca regie men lind relatii soclale, potrivit unor reguli ca~e ~acpo;;iQiHi convtetulrea soclald sl-i asj(furil ,~,~jDt1lr(","-ceste reguli ,smtcuprrnse in ceea ce se P.tl"To~.C:;~p .",...j.. :t ~~ ~ ...... f.l.,...,~,..,,~ _, . . . . . . .

:'_ ~,.~_ ;.i_ ~;(::'.... . ~ :" r ~ ~ ~ ~ . . : . : ;; ~ . - , .C'o:n-


14/75

IIDREPTUL IN VIATA BISERICII

A. FACTORII CARE AU DETERMINATFORMAREA DREPTULUI BISERICESCProblema elernentului juridic, a dreptului, a normei [uridlce saoh:gii de drept, ca un al treilea Hant de cea mai mare eficienFi, al corpu-lui Eiser icii, alatur ! de normele credintet religioase crestine $i de nor-rnele ei dice, Ia l'nehegarea, conducerea si orqaniznrea prlmelor cornu-niiali crestine, sl prin ele, a Bisericii intreqi, constitute una din celemsi delicate sl controversate problerne. .Ceea ce trebuie precizat de la inceput este Iaptul di elementului

jurldic is-au dat numiri felurite, Iolosite in acceptiuui tot atit de Ielu-rile, niciode ta idenlice, atr ibulndu- l- se cind un rost exagerat, cind mtnt-malizlndu-I sau declarlndu-l inconciliabil en natura Bisericii, numa-r indu-I chiar Intre elementele revelate, care tin de natura dumneze-i as ce a Biserlcii.Asttel, elernentul sau factorul jur idic, operant in viata biser iceasca,a lost numit : Lege divin~, Lege eterna, Drept divin, Lege naturala, Dreptnatural, sau sirnplu, Lege, in sensul de Lege Veche, sau de Lege Noua,adica a Vechiului $i Noului Testament, apoi iS-a mal zis por urrca, r in-dui


15/75

GO DREPT CANONIC ORTODOX'Iormatl llor rel igioase , Incluslv a organizari i Biseric ii ~i pe baze juri~~~.e,prin norme sau Jegi de drept. . ,,-eu prlvire 1a Biserlca prima inlrebare care se pune este : De, ce, a.recurs Blserlca ~i la serviciile dreplulul, Ildica la Iolosirea norrnelor[urldica alaturi de eele religioase ~i elice specifice et? far a douaintrebare este: Cum ~i de ctnd ~i-a creat Biserica norme juridice 7seu : De unde ~i le-a Iuat ?

1. Motivarea Iolosi rt i normelor 'de drept de catre BtserlcaRaspunzind la prima Intrebare, in esenta, ariWirn asUel cum s-aajuns Ia folosirea normelor de drept de clitIe Diseridi :a) Biserica este "des tinata sa lucreze sub cateqorle, limp, iar timpuleste inegal;el cuprinztnd epoci l1i rinduielide vlat1'i, care reclama 'himodinexorabil $i elementul DrepL Necesitatee lui pentru Biser idi de-curge din vr eme, adicli din condljiile vietil omeaesti, care au facut saapara dreptul si care IilegHimeaz~ inca Iolosirea, e1 continutnd sa fieun element constitutiv al oridirei rlnduieli de viafa, diu epoca I'll care aaparut Blserrca, pind azi. In acest interval de timp, oamenU nu s-au Iip-sit $i inca nu se pot Ilpst de drept in niei 0 forma de viata orqanrzeta,deci n ici in Biserica.b) Dar se va zice : Biserica a fost tDzestrati:i de Mintuitorul cu toateelementele necesare pentru a-sl lndepllni misiunea, sa, iar diatre acesteelemente Iipses te Dreptul, ~i atund, nu curnve folosirea lui este deprisos, sau nu constitute cumva chiar 0 alterare a naturii ~i lucrarnDisericii, 0 cadere dill har ? Nu este el in dezacord en natura Bisericii 7Credinta $i herul nu exclud in nici un fel dreptul?Soan pus asHe I de Intrebarl, ridlcindu-se prin ele obiectiuni, careignorau natura sl rostul Blsericii.Este adevarat ca Mintuitorul n-a inzestrat Biserica en norrne dedrept, cu un ecod de legi [uridice, ci numai ell har, eu adevarurt de ere-dintli ~i en norme religioase sl morale. Si nici Apostolil ~i Evangheli:;;tiin-au dat caracter juridic normelor pe care Ie-au fixat in scris, sau pecare le-au transmis oral. Revelatla Noului Testament nu cupr inde norme[uridlce , DreptuI nu intrn in continutul rsvcla tlel noutestamentare, Nu-mai folosirea tradi~ionaUl a notiunilor, sau confuzia lor, i-a f1kut pemUlti sa dea In~eles de norme juridice unor invajaturi sau indrumari ale}\,1inluitorului sau ale sfintilor SiU ucenici.c) Cum jnsa. Biserica era destinata sa luereze in toata vremea" $i


16/75

32~ D _ R _ E P _ T - - G A N _ - - O _ N _ I _ C - - O _ R _ T _ O _ D _ O - - XCu toate di penetratia normelor [urldlce vcchitestamentare in Bjse~rica a ' lost stnvi l i fi : i" constatam cn evreii cre"ttni, pen tru staruinte lor dea so pr lm i legile juridicc ale Vechiului Testament tn Biseridi, gasiserilun ternei valabil !n laplul dl. multe diu acestea aveau uu euprins revelat,

L1esi ulterior suferisera alterari. Si, jnlr~adevilr, pe cW i vreme revelatiil.noutestamentara n-are cuprins juridic, CM vechitestamentara are unbogat cuprins de aceasta natura. Cum se explidi deosebirea, sub acest_raport, dintre Vechiul ~j Noul Testament? Mai tntii ea trebuie explicata prin osebitele trepte pe care s~a gusit si pe care le-a parcurS orne-nirea, de la cliderea in pacat pina Ia venirea MintuitoruluL Inainte deeMerea in pacat, nici rellqia, Did morale, nlci dreptul n-aveeu ratlnne Iele erau n i r a object , ! ii nu erau necesare omului aflat in starea de pet fee-[iuue edenica, in care 'vedea pe Duronezeu fa\i1 ditre fata,!ii nu cunosteebinele $i raul, drmuit fiind nurnai de legatura desavir~irii care estedragostea. Abia starea in care a ajuns dupa dider.ea tn pikat. legiti"meaza necesitatea reiigiei sl a moralel, ca mijloace de ridicare din noua omului cazut. Dar strididunea provocaUi de pacat n-a putut fivinde~cala nrln mijloacele pe care iIe ofere a "ini tial rel igia ~i morale. Ea l-atmpins Ia Hir5.delegi, care l-au prabusit tntr-o noua cadere. care, prinurmariia sale, a impus necesitatea inzestrarii lui, pe calc de r.~velatie,~i ell. le9i [ur idice, pentru eli cele reUgioase !iimorale de ptna atunci numai erau s ll ficiente pentru a-t s tapini dezlantuirea patimi lcr pe pov lr-ntsul deschts de noul pacat. Cind s-a produs aceasta prabu"ire $t in ceanuma va Ii constat, nu putem preciza in mod cert. Cu toata probahili-tntea i!lsa, ea se va fi produs tnainte de cea dintii lege juridicii revelaUl,: , ; i va Iiconstat in paco.tul care a generat impar tirea societati i in stapinisi stapinill, pentru ca, tnainte de a se despica, printr~un astfel de pacatuni tatea nearoului omenesc, dreptul n-avea rati1.1Ile, n-avea rost, 1\-0. veaobject.Antidot temporal al pacatului celui nOll, intios omului ca ominllde ajutor pentru redresare, pentru conditiile in care a trait poporul luiIsra il pina 10 . venirea Mintuitorului, dreptul revelat i~i plerde oriceputere dupa ridicarea pacatuIui lumii prin Iisus Hristos.Prin actul mIntuiri i obiective i se dil poSibiHtateo. oridirui credil1~.dos il l Domnului sa reaasca Ia 0 viata nona, sa vietuiascu in har !it s ase apere, cu puterea lui, de pacat.Penlrn a astfel de vietuire, lui it sint de aju.ns normele religioase ~i 'morale, desprinse din adevarul pe care la intrupat $i propovMuil Dom-nul, fJr" _b ) Nu tot astfel s-au petrecut ins1\: 1 1 . ._,or lor cu Iumea din ilfard Blserlcii c - c U~~Ufl e In ce priveste relaliile'~ aparat de stat al imperlulul ro'm~l semenn lor necrestini $ ! cu i_mensn!j s~le, de 0 tot atH de irnensf rotea d i~Ve~~jn~at in toate tnchateturt lo-J atdoma unel u rl as e p in ze de p l i o . eegl [uridlce. Aceasta se inril\isa,o f 1 1 , 1 , 1 numa t in viaje mild ci chia; ~~nrn.'pe dcare n -o putea evi ta ni rnen i ,1 .- _ Jncatusali piou la sufocilre in cl~aln~\e I e ~l se naste, si dupa moarte.~i tina seama de ele ca de un f t lOgle egl or romane, ei trebulau 55~ fugind din Iume, ~i, datil 0 b~I~'"u~" p~ ~are nu-l puteau evita dedtI [uridice in familia cea mare ere


17/75

34 DREPT CANONIC ORTOOOXCum se prezentau ~i cum se comportau obstile cre$line In. Ia\ptuturor acestor realWltl ? . . .:Datele ee ni s-au pnstrat asupra rnodulul in care s-au constitult ' caunWiti sodale pr iniele grupor i de crestinl arata Cdaeestea au avut liber -

tntea de a se organiza in Iormele pe care ~i Ie alegeau, dupl1 putertle,prieeperea ~i interesele membrilor lor. As tlel slnt atestate unitati' orqa-nlzate dupa rnodelul sinagogilor , allele dupa modelul Iemillllor , obser -vind formal r indulelile familie! gentiliee j al te le ea grupari constl tu ltedupl:i limba sau neam, altele in chip de asociatn eu seop religlos, cultlcsau chiar de ajutor 'reciproc si, in line, altele organizate [inlnd seamatn special de nevoile materiale ale membrilor lor,' ca asoclatii' .alesarectlor.

Nu a existat o norma sau 0 rindulala juridici!. pentru-orqanlzarea,Intr -un fel sau al tul , a c om u nlts ttlo r c re sttn e, s au p en tru organizarea lorintr-un singur tel. Dar modelul care S-a lmpus ca fiind mal corespunzatorcuvintului Evaughsliei s i nevoilor credinciosilor a fost acela al Iamiliei.Dupa r.induielile normals ale organizl!.rii unei familii , ~i apllclnd inrelatilla dintre mernbr ii ei princlpille Evangheliei, comunitatlle astfelal!:;?i.tl,l~teaveau in fruntea l or c ir m ui to ri ! ' ; i i s lu jl to rl c ar or a Ii s -a ' zlspariQ.ti,~ .nume care s-a perpetuat pin a azt -, iar eel care indeplineausarc; !'nUn: legaturl i cu condueerea parin teasdi a comunitat ilor se numeaubatrrni, 1 stan, delimitate in 'mod rigid. Peste barlere ca aceslea nuse r"Q. .~ea ! rece, pe~tru di .se l~veva rntf,-un interes vital al statului roman,~ ~ f j0 v_ ea In or~.ndurrea Iui sociala sl in eorespunzatoarea lui ordine jur i-IC ,.lmpUSa ~1 apilrat1:l cu stra~llicie de paznicii rei romanae.Parlea cea mal numeroesa 11 ' credincio~i1or BiseIjiLe.r.~ formaW dinc1~sele s~race, din selav!, d in l ib~.J: tL~Lp~@ill ini . Put ln] la nuffia' I""era-u-pnnt~e er c~tateni romani,. impl'ir titi .st acestla in ma] multe cateqorli,~orh .se mal adau!1~u si alte eategorii deIocuitorl ai Imperiulul. Ineqa-1ttll.te~.de stare soclala ~i ~e drepturt dintre acestle nu Ie perrnitea, dupalegll:,fomane, s a se constitute Impreuna, sa formeze lmpreuna esoclatllde n.lcl.un f:I, care sl:l f ie recunoscuto ~isa beneficieze de libertatile ~idrept.l,lrlle difetltelor asodatii licite. .

Asadar, cornunitatllo crestine, in cadrul carora inlrau credinclosllr l j I _ l loate clasele ~i eates.oriile sociale, n-an putut avea statut legal.ehla.rdad s-au eonsmuIT ~i au Iuncticnat de fapt . Privite initial ca aso-eiatH.ale unel secte iudaice, ele au fost tolerate. Curind iDsa se ta u celedinUi mssur] impotriva lor de clHre Imparetul Claudiu, Ia anul 51 sau52, e~xpuI~indu-i 2_inR~.!!la, apoi se declenseaza de ditre Nero, Ia anul64,eea. dint li ectiuna de reprimare stnqeroasa, ca ase.menea rnasurt sacontinue sub urmasii lui, ptna in anul 313. Este adevarat c a nu toateactiuniIe represive au fost generale, si, dupa cum se' stie, u-au avut efec-t~l. dorit, Prin ele s~a urmarlt lichidarea asociatltlor crestlne, deci a Bisc-ricilor- +ocale, sl prin ale,' a 'Bisericti in totalitalaa ei, Cu toale acesteacele rna] muIte Biserici nu numai c a au supravletuit, d s-au constituit fr~unitaU teritoriale din Ce in ce mai marl $i mai bine organizate.

f).Cum a iost posibll, oare, ca in' condlth ca acelea, in care Iozincapu1,,;rii romane era non lieet esse vos (sctliter bhristtanos), sa supra-vietuiasea totu~i, !i i chiar sa se organizeze mai bine tirii tati le biserice$ti ?Jnti~, prin toleranta unor imparaU ~i a autorita ti lo r ' romane din ceti lli$1 pI:ovjncii, apoi prin adoptarea de dHre cre~tilli a unor fonne de orga.

~izare lieHe: adica. permise- in mod legal, cum au fost ((collegia fUnera-lla", "collegia t enuIOruml l ~i altele.. In primul eaz, comunWltile cre~tine {unctionau ca asoda! ii neingli-dUlte de, le.~e. - collegia iIlicita -, din rindu! dirora fdceau parte $ialte.asoelatll, In ml'lsura In care' n u se poticnea de ele autoritatea de stal.Toate aceslea existau dcfapt, ~i puterea romana 11-;;1prQcedat dedt Ii'!dlzo .lyp_rea lor temporaia, iar IlU la ' in teriicer'ea lor c u :desa\'ir~ire ~i pen-tru totdeauna. A~a ineH a existat. continuu posibiIitCitea constituirii sifUlletioniirii comunitiitilor cre~tine, sub forma de ((collegia Jicil,v,aproape pretu tindeni in imperiu.

,,i!

/II


18/75

36 DREPT CANONIC ORTODOX:,Unde Iise rapea aceasta posibilitate, crestlnh au recurs, dupd apre-cierea lor, la oriee forma de organizare, eompatibHa cu credinta lo c ~ip ot ri vi fa s pr e a-sl putea duee viata dupa r induielile religioase ~imoraleale Bisericii. Dar ~i tntr-un caz ~l in altut, ei au fost obllqa]! de condl-ti ile obiect ive sa adopte ~i norme [uridice, pe lil1gli cele religloase stmorale, conformlndu-se exiqentelor lmpuse de aceste condltti, aUt ince priveste relattlls interne ale mernbr ilor lor, cit ~i In ce prtveste rela-(iile din afaril, fie eu statui $1 legUc lui, fie eu unitiitile btserlcesti st-milare sau supcrioare.

g ) Datortta pestritel Ior corupozljlt sodale, comunltatile crestines-au viizut in situatia de a apela - in cazurtle care impuneau sa fie re-prezcntate de persoane care aveau un statut juridic mat sigur ~i un maiIiifa exercitiu al drepturilor civile ~l polttlce -, in primul rind, Ia cres-tinii cetiljeni !? i apoi !a crestiui! din rlndurile peregrinilor. !;ii mal ales,datorttanumarulu! conslderabil de pereqrlni, membr i i al Btserteit, $i afolosir ii acestore. cresttn ii s-au numit adeseori, e ll t tlc , straini s i cu ll itoripe acest pamfntn [Evr. XI, 13). De asemenea, datorlta rinduielii prtvi- 'toare fa propnetatea obsteasca a comunttattlor si a practieiirii ei ras-plndite, crestinli s-au numit sl saraci .., ca unii ce nu aveau bunuri per-senate, jar hunurile comunitdtilor s-eu numit avera a sdrncilor .. , acestennmiri neexprimtnd decit to parte realitatea di,mal ttrzlu - din veaeu-rile II-HI tnatnte - Btserlca se ocupa In mod organizat de ajutorareasarecilor,Adaptindu-se partial si incetul ell Ince tul eonditiilor ill care puteausQ;jdesfa~oare ! ! . !. tY . .t t_ a ! ea ,c om u n it at il e c re s tl n e si-au insu$JTainTirep---til!R(J[J1an norme juriaice, fie punindu-Ie de acord eu credinta st cunormele lor morale, fie Ioloslndu-Ie ca auxillare ale acestora, Si, in Ielulacesta, pe calc practidi s i Impus de necesitati le vietH, 9r.e.Qt~IU..::.uncet!:.tcnit in Biserica inca din veacul I, ci~tigind apoi, cu vremae, din ce in-&;~ri:--fnsii~iI:ea1raezvoltarea norrnelor juridice elaborate

!Ii adoptate de Biserica, adica insusirea princlpialti sau textuela a: lor dinIeqile de stat a fost favorizata in mare masura de ralatiile patrimoniale1IIeroffiunitatilor, did nici un alt fel de Iucruri n-a [ ,!lcut obiectul leqt-lor de drept, in masura ill care l-au facut !;it continua sa-l faea ~i azibunurrle rnateriale ~i relati i le determinate de ele, cum slnt diferitelemoduri de achizi tie sub diverse tiUuri, de posesiune sau de proprietate,prin donatii, cumparare, mo~tenire, apoi, relatiile de sehimb, de folo-sin la , de instrainare ~i de admioistrare.Indi ferent de faptu l e ll ~ric ile JQ~ . ! IJ~$i chiar unele unitiiti teri-toriale de rna! tirziu au avut san nu calitate legala , deci indi fereool ; decaracterul lor l ic it sau ilieit, ele au detinut - Ca posesoare sau ca pro-prielare - diferite feluri de ul1nuri: case, Ioea~uri de cult ~i cimitire.In cazurile cind Ji s-au ap l i ca t masurile de dizo!vare, in calitate decole-gi l il ic ite , bunurile lor au fos t , fie impartite iotre membrH lor,inconfonnitate eu legea comuna, dadi respeetivii aveau calitatea legalasprr; a Ie putea detine, fie conf iscate pe baza masur ilor cxceptionale, pre~v iizu te i n ed ic te l e eu caracte r represi v, iar cinel S c revenea asupra aees~

m T R O D U C E R E . 3 7tor masurt, bunurile care Ie Jusesera luate erau redate Bisericilor fiec a acestea erau colegii I lc ite , f ie c ii erau iiicite, '..,:?-cestea au fast principalele premise din Iatura Iumeasca sau 11v le tn p .r 0f .a ~e . ca~e a. l l d etc rm in at a tl t in su~irea de'dilre Biser i ca a nor-~elo~ jurldlce, C !t ~!c0.n tm~tu~ ?-cesto~a, Datoritii lor, vrind-nevrind,Blserica a mtrat In clrcuitul Jund lc al VietH obstestl ca un nou subiectde drept, .cintl :~ntestat, clad admis, dar mereu prezent in fapt, orljntr~~n Chip,. on. Intr-altul, ~j imbrllclnd direrUe forme de organizareJoeala sau tentonala.

f,r"j

3. specn tco t normelor de drept create pentru BlserlcaTil' afara de prc/~is~/c din catcgoria atuintlui, au mal lost date: stallele, care au contribuit jn luturo reJigioasa .y / moro/Q la insw;irea ~iekibosure de.~dlreBise~ic{j a ' Iorme/or de iirept, dlndu-le specilieul careIe face psooru spte a I J iotost:. in scopu] misiunii sale Care au iostacestea? . . "

. . i l J 1! : p ri m u l _ ri n, ? con~mnla de Sine a B iseric rl . M ai precis, COIl-. $t~~nla c~ ~a ~:>ntlnua. l~crare,a mintuitoare a Intemeletoruiut sau I con-~tun.la ~llJ.slUnll,ale d~v~ne pnntre credinciO$ii afJati sub urmllrile pilca-tllJul.onglOar $1 SUP~$l mereu cilderi i in pnCilt. In Biserica veche stdpineaconvmgere~ i~!e':Delata ca nu credincio$ii sint ai Bisericii, ci Biser ica~ste a CredInelO~ll~r.Ca atere, ea este destinata pentru el, indiferent!n ce stere s-ar gaSl pe s.cara u.,:z\'olUlrii vietH omenestt $i indi ferent detarea .Ior moral a , mal virtos Iiind chemata sa-$i desfasoere lucrarea inr~ndunlc celor padHo~i, d!ci eel bolnavi au nevole de doctor nu ceiSi l l l ~ to~~ , ) , . (Luca V..31) iar pastorur eel bun, sulletul i$i pune pentnt oaiacea rli tac.ltd.(Matel XVlTI, 12; loan X, 11}. De aceea, Blserlca nu seputea pO!Icn~de tartul ea stares I!l0rala a credinciosilor i rnpunaa folosl-rea dreptu!UI ,ca mtjloc de neoeollt,_ pentru organizarea si cirmuirea lor,p.entru. clHa?zlrea lor spre Hrislos. Ca urmare, ea a acceplat acest mljloc,$1ta :IlSU~lt, l-e modelat ~i I-a transformat intr -un auxiliar al lucriir iisa e ~m~U1toa,r~, pe c?r; 0 jni ilp!uie~te tn mod principal, prin mi jJoaceproprn $1 speclfice, re1iglOBse ~i,IDoral-reJigioase.

b] Diseriea S-a lovlt de realitatea pe care 0 reprezentn dreptul ir,lumea ve~?e, ca de Un mijloc pe care IUmea de atnnei iIfolosea aUituride aI te ml]loace create de om, cum sint cele 1:ehnice ~i celc cuituralc ingener~. Pe nici une!e din aceslea ea nu Ie pulea ignora !? i nu pntea saSe ablll~li d~.la IOI0sltea lor, in inleresul misinnii sale. De aeeea, a$a Cllma IOl?Slt mlJloacel~ tehnice, cum ~i-a Insw:; it valorile cullurii profane,folosmdu-Ie dIn plm, tot la leI ~i-a fnsu~it 1; i a folosit $1 dreptul saunormele juridiee.

~}. ,Dar, cum dreplu l vrerni i de alunci cuprindea felurite princip ii ;;iI lorm.e ,. :~a~? segi iseau In contrazieere cu princip ii Ie$i normele propriia.le nl~e.nCl1.ea a procedat in chip deosebit fata de acestea, respecUndu~Je!, 'I aplJcllldll-Ie in viata $i luerarea sa, dar ca legi de slat, ~i din respcctulda10l"?~ statuilli, dar. nu. ~.j Ie-a insu~it ~ nu Ie-a transforrnat In normapropru, nu Ie-a fmblsenC;l t . AceS! lucru I-a Uicut numai el l acele prin-


19/75

38 DREPT CANONIC ORTODOXcipii ~i n'onne [uridlco care erau pasibtle de lmproprlere, m r a a-i atingcnatura ~i"ll1isiullea sa. Fdclnd aceastd dlstlnctie, Blserica a Iolosit.Totust,or i ce norma juridicc in acttvltetea sa, pe cele dintii ca lucrurl strame,Cd mijloace exteruo, iar pe cele din a doua categorie ca mijloacetpro-pr li interne. 'Dec i , I3iserica nu a creat Dreptul, c t l -a g55 i t confectionat in vlata d est u t, di n care l -a l uat si l- e folosit. Ja r 0parte a lu i , in m asura in careNl posibil sli fie pus de acord cu normele sale religioase sl morale, aincadrat-o in sistemul acestora, sl numai In ecesl sens se poate spunecit Biserica si-a crcet dreplul situ propriu, prin asimilarea unor principii~i normejur idlca care permitean acest Iucru,Trebuie sa relevam faptul cii procedind in felu} ariHat, Biserica acint, :!rit mereu valoaroa prtnciplilor ~i norrnelor sale jurtdice, raporttn-du-Ie tit la adevdrul cuprlns in Reveletla supraneturels !i i exprimataprln liwapHuri ~i nor me religioase ~imoral- rellqloase, cit ~i la cupr insulrevelutiel naturale, exprimat prln indreplatjrHe seu postulatele societe$i juridice ale naturu omenesti.Asada r, urmind culea ar.'itatti, Biserica a aplicat in via [a sa pina $1norrnelo dreptului de stat referitoare la condltie juridica a sclavllor, desiIl'mli din prj ncipiile sale de bazi'i constd tocmai in afirmarea e9,!Jitli\iiIIItnror oam eni lor inatntea lui Dumnezeu ca frali ai ace luiast Parfnte $[ca membri at mari i famil ii crest tne,Cit pr iveste principiile st normele jurrdlce pe care le-a asirnilat,adaptindu-Ia la in\'ati'itura sa, mentlonam monogamia, disatoria Iegala,ptedlcile la casdtorie, dreptul la mostenire etc., apoi unele principii dejusti\ic".ca non bis in idem, !i i altele pr ivi toare la felur ite acte ~i relatujuridicev Cu vremea, numarul acestora a crescut ~i s-a prod,us .~i,.pro-cesu I jmlers de instl,}ire din partea dreptului de stat a unor pnncipu saunorme di)l Draptul Biserlcesc. '

d) Dill obisnulnta ell Dreptul $i din trebuinf~ de a-l ,.a~a~t~ la sped-Iicu Iv ieth sa Ie, Biserica a tors apoi mai departe f1rullegu [uridiee, tntoc-rnindu-st singura norme [uridlce corespunzatoere dezvoWhii sale, la :pas< ' : 1 1 dezvolturea soclctajli. , 'Din eategoria acestora este destul sa amintlm cele prtvltoare Iamembr il Ier a rhtei ~i Ia tatne, ca elemente de instltulre dtvtna, apoi, mailirziu, cele privitoare la ierarhia de instituire bisericeasca :-:- tum. sin!:de exemplu, horepiscopi i, arhiepiscopii , mitropol it ii , exarIUl, patnarhu-. la sinoade, Ia disciplina bisericeasdi etc. '

0) 0 importanta deosebi tii pentru incetatenirea tO,t ma,i .te~einica adreptului in Biseridi ilavut atitudinea : ; ; i scrisu! renuulltulUl JUrI,st roman: ; . i scriitor bisericesc Tertulian (t 220). din Afnc~ de Nord, apo~ opereteallOt"doi ,.mari juri~t i contemporani eu el, ca UIpzan~s (t, 23,8).SI ,:r-..fodes-tinllS ( 'i ' 244), in precepte\e cihora i~i gasesc expresze pnnczpu:;;l .normed:" :Ir~p~~eo:riu ne ,5iBiS'~Hcii.' . . . ',' "en " '~poca ,


20/75

40 DREPT CANONIC ORTODOX

Paslrtnd mdsur a lucrurilor, Biserice crestind ortodoxe rasariteana afolosit ~i (o\OSC!1tc drcptul Iii I-a Insustt, $i sl-a HiurH diu ':1.un auxiIiarpretios al )ucrlirii mintultoare, Iar Imbinlnd normele jur idice ell c:lercJigioase ~i moral-reHgioase, $i-~ ,~oust lt llit un ~rept 81 s~u propnu,dreptul cano nic sau dreptul 13lse rH: :J1 Ortodoxe - JU s eccleSI~s~lcum -in sens proprlu , a cilrui individuaJilate , ; ; i utl l i tate pontru misiuuea saau Iost verllicate !7 i confirmate mal presus de orice indoial5.In concluzle retinem cll Biserlca, sub forma ei de societate r e li-g i08S5, pent ru a lua f i i n t i l , a se inch ega, 11 se constltut, a se menlin~ :;ia-sl putea asigura lntereselo, a socotit eli es l e necesar en vtaja el sil sereazeme nu nurnai pe anumite prccepte si norme religioase ~i mora le,cl ~i pe norma de drept, nelllnd suf icleute primele doulL Norrnele jur i-dice seu canonice i-au fost necesarc pentru reglemcnlareil faptelor ~:reJaliilor externo ell ceracter social, din Ire membrii sai, ~i pentru a cr e as tarca de ordine necesara In condltulo concrete social-economice ~ichiar polilice ale sccletattl in care se olganizeazii.r - : - : Daca Bivscr i ca IlU soar fi lov it , de concUl i. ile unei 50deWU or~aJ\; -, zale pc baza de norrne de drept : ; ; 1 dadi ar Ii putut face abstractle o e! acest Iucru , n -a r H avut nevoie pentru organizarea ~i Iunctionarea e iI de no rme_ .2 _~__d r .( ! j?UE~a fn s a in:v~tabili1 adopt~rea ~i erca~ea n~>r~e!or----;Je


21/75

42 , - < . ~ - ~ : , ; 'D RE PT C ANO M C O RT OD OXpulJl i'cii asimi la ta: ca dreptur i cu lustltuttlle publice, Iie . c a instltutteapa rta, 'f ie ea simpll'i Institutie partic)llar~. S.tilt~le ,moder~e . :r~te~za

(~~s:~~C:a~~e~~s~~~tk;~o!iunea de cult III llrnba] bisertcesc filnd ~~~l,l~l~a,

Sa a juns la aceasta situatle ca institutia rel.igios-moraUi.:,.B.is'ctka,sa fie cOllsideratii cult , [ inlndu-so seama. dev rea}.lt?tea" Cd rehgla, ere-----unnareligioasa, faptul de a avea 0credln,l,il ~ehgloasu ,sau nu, este achestiuna pertlcutara, 0 chestluna de con~t!lntn pentru Ilecare o:n, ,Dardacil. credinta religioasil exista i n c o ns tt in ta . oamendo:, e? constttute ?r ealitata pentru tOIi eeJ ee 0 au, precuT ~i pentr~ !Ojl eel ce au relatucu ei 0 realitate de care trebuie sa tina s ea ma o ncm e are de. a face cu. . . - ,"i'lce$tia. . _, -.

Cum insa credtnta reliqloasa trece de Ia domeni,ui con~t,iilltei _~ i .i~d o rneniul extern 'al VietH, maulfestlndu-se concret pnn arrumite pracuci~i e t i tud in i de natura a _crea 0_ olldaritate lnt~e toti c~i co _ :; in ,t J de _aceeasl credinta, ea rnceteaza de a mai ri 0 chcstlune parh;ulara ~l.d~:vine in chip firesc 0 chestiune soclala, ~!a ~ta~e,. 0 reah!ate a ,":lelusoctale. Religia fiind deopotrrva ~i 0 reahtate mdlvldu_ala ~I 0 real!tatesocial ii, ee a fast tratatii ~i privHa in viata de stat, alit ca 0 chestiunepart icu lara ci t ~i ca 0 chestiune sociala.

In:diferent de felul in care i~i explidi aparijia Ienomenului reli-gios, indiferent de rosturile pe care Ie atrib~ie. sau nu, ".ietii,. rel~~ioa~e,practic, fiecare Stat tine searua de faptul ca viata re!Jg~oasa ~xlsta Inmod real. ca este 0 realitate ce prln simplul fapt al eXlste~ltel ~.al: ~eimpune Statului :::a 0 problema de int,eres pentru , vla~a, lIlC\lVI-d\lala, iar prin aceasta sl pentru viata sociala a ceUitem,lor slh,. Pe d:aIt5 parte, in cadrul unei socie tii ti ?ma,ne ~)fga~izate , credlnta rel[~:po~sanu se ponte sustrage procesului de tnstltutlonalizare. Ea nu poate r~Rlln:111starea difuzi:'l, la starea de constrinta, ci in ~ocl f~tal 5 : ~oncr,et!zeazaprin manifest5rile el externe in Instltutii proJ~~l :o~lal-rel~gl~a~~. Acesteinstiturii au tos t suficente in vremea soeietall,l f a _ ru s t at , l .nsil I II vre_m~~societatii cu orqantzape statala, procesnl de Instltu~lOnah.z~re c : ~elllJl~1se acceutueaza st, de Ia faza de slmpUi Institutie svo~lal-rehglOa~a,~eh~l~trece In faza insti tu ttonaltzart ! ei juridice , imbr~cInd ~orm~ ull~shtutleljurtdics religioase, Cercetarea stiintifidi ~i realitatea ls~onca 11~ aratiica ~ reIigia a trecut in dezvoltarea vietii ei , prin aceleasi faze pn~ ,carea trecut viata seculara a s'Ocietatli. , , '. _.Societatea fih1i sta t cUnoa!?te insti tu~ii Je social rel ig icasc, para lel cupropriile sale insti tutH social -seculare. Socie tate? ~i org~ni:a ti~ , s ta ta iacunoa~te instituiiile juridice-religioase, fie in rind ell l~lSl!~~ltl~~eal~juridic~-seeulare, fie in r ind eu institutiile politice, - c~ ll:stH~~tll tO~u~1JpiE'[C L, fie ca institutii juridice !i t politice de stat, Ca msht~~11 pUbh~e:ca inslil uti i ale statului, de pe vremea in care statui a av~t ~l preoc~lpa:'I,reJiroioase, creind ~i diri jind inslituti ile rel ig ioase ca p~ onea.re alte In~il"._Ilqii' publice ale sale. Stalul totU!1i nu a cre.a~, r eligl~ deSl ad~s('on ~O[(f,1llizat-o institutional-juridic !i i pOlilic, a dlrl]at.o ~l s.-a servlt de ,ea,c


22/75

:4 4 DREPT CANONIC ORTODOXI Intre valorile ocrotite prlu norme canonlce !'ii valurlle ocrotlte prinnorrnele religioase ~i morale e::dsHi 0 strlnsa legatur~. Prin nO.rme ~ano.nice se reglemellteaz~ numa] valorile care. au careoter social , " ,: ,Izin?co..mpof.tamcntuI credinclostlor II I cadrul s.ociet.lIi.i..iIeligiaa~e b.i~eIlce~t!.Celclalte valort superioare stnt aerolite prin norme ettce ~I normereJigioase, . ... . .Valorlle reliqlos-morete din cadrul Biseflcll repr~zmt~ sc?punblsericest] ~i act iunl preferen\laie, cum shrt : adevtirul, stintenia, blll~le_;responsabllltataa, echitatea, drcptatea, liberta te~,:tc, EI~exprnua("('dnlele funi :lamenlale ale comportementului credJncJosul~1 In cadrulcOJnuniUiliior religioase biserlcestl. Toate celelaltevaloTl,. I~ c?d~ull.Iisericii se raporteazfl In cele reli910s-morale care constitule limiteespiratiilor credlnciosilor, supor tul for lei acestora , reprezlnla fun,da.mentul lriiirilor $1satlsfactiilor superlnare blsericesti. Ierarhls valortlorcit s l relaji ile stabil ite intre ele, ill Blse ricd, se prez intji astfel : in irunteslil. adevarul care se idcntifidi In final cu dlvlnilatea, ell Durnnezeu,dllp.':i care u~meaza sffnlenia, binele $1 dreptul, Ele se gasesc ins~ ins!rinsa concordantfi, dar in raport de subordonare. " < v . , ..Veiorl le canonlco reprezlntd aspiratli le credlnciosului sp~e !eaIJ-zarea ldealulul rellqios-moral in Biseridi , cil~re carc, se .Hnde pHO inter-rnediul normelor canonice , ele au un contuiut oblectiv , supo:t~1 lor11 constituio relatlile blsericesti cu caracter social, care exlsta l~d~.pendent de viata credinclosulul $1 pe car~ a~esla inceardi., sa .1: ~.snnl-Ieze conthiuuwalorjztndu-Ie. Ele se constituie [n vederea mdicarlllsta~bWrii compor.iamentului !=redinci~sului. in cadru.1 Biseri~ii ; au un car~c-ter nonnativ si au drept seep SCI reahzeze unitatee dl?t~e prevederileinvajiiturii despre mlntuirea in Biserlcf : : ; i Intercsele fdlgiO.s-m?~?le alecredlneiosllor spre rcalizarea mintuirii proprii in cadrul Blseucu... .Normele eanonice prezinta unele caraeteristid in raport cu prmci-pii le sau nonnele religioase : : ; i cu norruele etice rezultate. din acestea,Norma canonice, principlul sau regula de drept canonic are un r?l

~deosebit In ansamblul norrnelor reliqioase ~i n~o:al~, rol ce decur.ge dIUI pozltie pe care 0 are dreptul CanOll!C !11 Bls.en~il !'ii de Iorta de mtere-sore pc care 0 exercita asupra congulte!_sredm.fIO?.!.!or.:.__- ---Norma canonidi are, jn pr incipiu, ca ~i orice norma jurldicd in gene-ral un csracter imperativ, general : : ; i abstract I are 0 aplicabiHtat,e repe-ta!;~ sau chi-a! con,tinlla si slabHe~te 0 conduitil tipic1i sau condmta eta-lon, dupa CBre credincio$ii, fie ca persoane ~zice, fie Cil in.stiluli.i, .organizafii, nnWi t i organizatorice, se guverneaza, se conduc InactJvltatealor Icligios-moraUi in cadruI Bisericii.~4L.~ imperativ aI normelor canonice rezulia d~n fapt.ul cn easLa6lJe~te 0 comportere obligalorie, de la care nu adml1e OlCI 0 aba-[ere, Ea arata cum trebuie sa se comporte credinciosul in relatiile salecu (

i.j

1 1J,;. ,. !


23/75

46 v d a e nu sintdefinitii dogmatice, care toate au 0 valoare ca~on.lca, ar cr ..in ele insele norma de drept canonic. Ele coutribule in.sa Ja clanncareatntelesulul anumitor principii, reguJi sau Dorme. cil,n?n1c:. '" " "' Nor el canonlce, ca de aUlel ! i i i !!_ormeJe ur ldice, m gen~~ald)o~ -Ii c1asifica dupa difcrite (criterli I dup 0 iectul reglem:nHilll, fortacanomce caraderul conduitei pres crise, gradul de de~ahere sau degenerali~are, sau dupa anumlte :tr~slHuri, structurale [lpoteze, ~~c-

tiunea, etc.). " . 1 d 1 t",Pupa obiectul lor de reglementare, adica dUPa domeniu e re a 11bisericestl eu caracter social asupra carula este indfe~tala no~~a res-pectiva, se cunosc norme apartlnind diferitelor do~en~i .~e activltate aBiserici i, cum slnt : norme privind organizarea .~IS~rlC~l ,. . c?nd?ce~~aBiser tci t, admlnlstratla, ralatii la ext erne, membru Biserieii , ins ti tut ii lebiserlcestl, etc. . . .t.. Dupa {ofta can~nica, in fun:Ue' de pozitiacano~ulUl, ,in, care . s r ncuprinse, in cadrul slsternulul de lz,:oare ale dreptulul, se dlstl;g Donnecanonlce cuprmse in canoane ale Smoadelor ecumemee,. ale slnoadel~rlocale, recunoscute ca av~nd .v~loare generaUi. de un slued ecumemc!a slnoadelor locale aIe Btserlcilor autocefale, etc. Imp~rtant~ aces t elclasillclirl rezidii in regimul aplidirii normelor respective, l;l natuI.8reqlementarilor ce le cuprind 1 unele a~ arlie!!.!:f:Lg~m~rala, alteh~ ~ . ! . ! , -care locala, unele au fond dogmatic-jUflC!"tC, far altele au numei lond-siiIiplu juridic. .Dupa caracteru~eJi~rig,. ~orm~le canoruce se imparttn : nonne .imperatlve.. perrmsrve, dlSpOZlh_ve !jl d~ reeom.and~Je.Normele impera t i ve impun sa u interz.lc ~ actiune. ~md. lmp~n 0actiune se numesc norme onerative [obllgatlonale}, clnd interzlc 0act lune se numesc norme prohibitive. v v "Normele permisive autorizeeza sa se faca anumlt: actiunl. .. Normele dispozitive, confera dreptul de a determine, in mod VOlt,condulta pe care trebuie s a 0 desfasoare. . 'Nonnele de recomandare in cadrul Blserlcii stnt acele norme 'PHncare 0 unltate blsertceasca autocetala regiementeaza anumite ~specteale activita~H unel unit/Hi autonomedin cadrul ei, sau normele pnn ca!econducatorul sau capetenla Bisericii autocefale reqlementeaza anurmteaspecte ale actlvitafil unitalilor din cadrul ~jseric~i, ~stf~l de normedevin insa obligatorH in momentul in care umtatea, institutle sau cornu-nita tea respectiva si-a lnsusit recomandarea.DllpasIera.2..~..ilR..l~3t ~dul d~LII;liWe ale normelor cau.o-nicecIisHiigem: norme generate, norme spectate, norrne de exceptie,. Norrnele generaIe definesc lnstttuttt de drept canonic, iar cele spa-ciale se refera Ia anumite fapte antireligioase l;i antirnorale cu .caractersocial. Relatia dintre ele este ca $i aeeea de 18 g.ener~I la seeCIal . N?r~meIe de exceplie instituie un regim derogaton~,. ".lzi~d ~ 1 1 : . ~peclalprotecUa ailumitor categor ii de credinciosi , membru al Bisencli dmc~l~t rei sHlri bisericesti. , ". .Importanta aces tei c1asifidir i rezida in: aeeea dl normele ~~eciale:lerogi'l de la normele generale, deci ip .i~oteza uno! reglementan :00't raclictor ii se apJid\ norma speciaUll ca $1 III aeeea ca normele de excep-

INTnODUCERE' 47

Ii- .~. ,

tie, slnt intotdeanna de strictu interpretare, nepulind Ii aplicate dccitin. liraitele expres previlzllte de canon. Distlnctla inlre normele gene-raIe, speciale l;i de exceptie ("stc insa relatlva. ,. 'D u pa trasaturile elementelor structurale, normele canon ice, eft dealUeJ ~i llormele jur idice, seclasif ica in: norme determinante, a dirorstruetura.so gas.e~te integral in cuprinsul unui canon, in norme de tri-miters, a caror structura se intrege!jte Hkind apel ~i la prevederile alter canoane in vigoare I ~i norme in alb care tn rnomeutul elaborllrii, nucuprind toate elementeh! structurale; .acestea.iurrnlnd a fi completateprln canoane ulterioare.N.ormeIe 2.n~mice, ca ~i normele juridice in general, .!!9i9ncil_~~._sau l ! i i l )~1!5esc aphcare in ! imp, iflE. !Iiu Si aSl. !J>.! lJ?er~9anelor.In , trmp, nOtl llele canonice proou-c efecte si Sa apfidi numai IClIaptecarese petrec In pertoada.tn care slnt invigoare. In principiu, norrnele. cano~!ce i';ltrafn vigoare din momen t u l elaborant lor. De regula insanu-sa stabileste durata aplid:irii lor nu se Indica momentul final al.fneet~rii actiunii lor. Doctrina canOlllci:i nu cunoaste actele ,abrog5rii(desh,IDtarea sau scoalerea compleUi din viqcare], deroqarii (desfiin-tare~tempor~lra ! ; l i partiald], subrogil.rii (adauqerea unei part i noi la 0lege~xistenta). obrogarii (scoaterea unet parti Si Inloculrca partlala ellaltenorme), sau prorogarii (prelungirea valabilWitii unei legi, data nu-mal pentru 0 anummi perioadll), prin care Incetaaza senctlunea unei legiprofane'sau de stat. De obicet actiunea unei norme canonice tnceteezaprln desuetudtna, neaplicare. nernaiexistrnd mobilul care a dus laformularea el., In .spatlu norma eanonicd Se aplica nur-iat in cadrul Biseriei i $i nuin afaril. de ea ; - iar ell privire la persoane se aplidl. tuturor mernbri-Jo t Bisericii, indiferent de starea in care se dfla. Exista ro s a norme cane-Il . ice special.e ,care se apI.ieii .unei categorii de membri, dupa slarea bise-nceesca, pnvmd cleml $1 pflvind monahtt, Traducerea in viata a prescriptiilor normelor canonice se realizeezain dou~ moduri sau pe doua c a i ! ; l i anume : - prin abtinerea de la tncal-carea, normelor prohibitive (interdictii) I- prin savir~irea unor actiuntconforme cu prevederile legi i ( recomandari) , Ca urmare unor aseme-D~a actiunl se nasc, se modifiea sau se schimbs anumlts raporturt juri-dice (rl_at_iisociale r~glementate prin 1egi).

Achvltalea menlta si:i traduea in . .viata normele canonice sau Jegilede Drept blsericesc, a eanoanelor, se numsste activitate de Clplicare adreptulul canonic.In'sens strict juridic aplicilrea dreptulu i canonic se real izeaza prinactivitatea practici:i, in Cursul ciireia organele biserice$ti jurisdictio-naJe"competenle, specia!izate, instantele formale sau instanlcle jude-calore~ti"jnfapttliesc prevederile canonlce activind catitulari ai aulo-ritlitii bisericesti. .Ac'tivitatea deGl)licar!J a dreptului canonic se materializeaz5 prin / - V - -,_e~aborar~a. din RW~_o_rg_


24/75

48 DREPT CANONIC ow-rODOXAplicarea dreptu lui canonic la siluat ii le (cazurlle) concrete impuneorgane Or t serlcestt , chemate s11faca aceasW operallune, anumit e sar-clni caracteris tice peutru toate organele de apllcare,Organeie biser rcesrt chemate sa solullcnese un Iitlqlu concret sintobligate: - sii veriCice Imprejursrtle in care s-a petrecut fapla, - sacunoasca matcrialullegislativ in vigoare care ar putea .fi aplkat in acestcaz, - sii inlerpreteze corect, si s a gaseasdl solujie canonloa cea rnai

potrtvua pentru cazul da_t_.----nAslfel, procesul de ( a p lica rer a dreplului canonic la cazur i indlvi-t: duale trebulo sii treaca prin urm3toarele faze principale: - stabiHreasti1rii de fapt; ~ st@lJirea elementelor ~ice (in cadrul dlrora unrol deasebit de important 1 1 arc fnterpr~tarea); - sl rC.!Qlvarea COIl-_creta a problemelor potrivtt constatarii sUirii de fapt sl a pnwederiicenornce . .Acesle faze nu se succed in mod ooIigaloriu, eu exactitate ino rdluea de mal sus. Elementele (aplei cu elernentele [uridicc Sf: imbinHstrins in tat cursul procesulul aplicarii dreptului canonic pIlla la olabo-rarea definitiva a solu iei. -,- Siabilirea still" de fa t consta in culegerea tUlmor in[ormatiilornecesare pentru descoper irea adevarului in speta data. Se cere ca staredde fapt stabili ti l sa concorde eu real itatea obleotlva . Concordanta dintreconstatarea Hkulli de organele bisertcestl cornpetente, respeetiv Iap-tele acceptate ca adevar ~i realilatea concret lstorlca, reprezlnta ade-

vilrul obiectivr pe cind concordanta dintre ccnstetdrlle facute de orqa-nele competente cu conditiila normal legii (canoanelor) - forma cerutllde lege - reprezlnta adevarul formal. Instanta de judecata ca orqande decizie este obI igaUi s a cerceteze nemijloclt toate elementele careinlereseaza dezlegarea prlclnil ~i sa ia cunosunta nemijlocit de reali-tatile de fa t, stabiIind adeyarul material.- Stab!!!@~_em,~!!!~L~Il_q_~ consta in s~lecti.0I,1area sau a~-gen'a normelor canomce ce urmeazli a fl aplicate sltuatiel de fapt.- ,"-' Aceastii --;t"apalmplidi: - identificarea acelei reguli de drept ca-nonlc, in a direi ipoteza sa gasesc rmprejurante de fapt, rezultate dinIntormajiile culese . - verificarea autenttcitatil norrnel [este in vi-goare) ; - verificarea legalitiitii. normei, in sensul ~onf


25/75

DREPTCANONIC ?~TO~~ ..5') --- - --- ..

. _ ~ .. . . . . : . , , . . ; , . ~ . ; = : . : ; - ~ . : - . . . ~ - : . :


26/75

52 DREPT CANONIC ORTODOXpoarta denumiri dilerlte dupa pozltia orqanului de [urisdlctie in .ierar-hia treptelor orqanclor de jurlsdictle [hotarln, decizii etc.) ~i trebuie 55indeplineasd'i 0ser io de conditil de forma~i de fond din cele malv anate : sii arate organul care. emite aotul, starea de fapt In speta: date.spre rezolvare, probcle administrate in vederea descoperir ii adevj lruluiniaterial , incadrarea canonicd ~i indicarea normei canoniee date , illsp\Ct5, solutia adoptata, sanctiunea apllcata, modul de executare sl or-gi:IIU! indreplatit a dues Ia indeplinire hotilrirea Iuata, Actul de,apli-care, hotartroa sau dcclzla Iorulul de jurisdlctie, formal are douii PUTti :in partea intii sa descrie pe Iarq rnodul in care s-a desfdsurat procesul,iar in partea a doua, dispozttrvul, se indica solutia, baza legal5 ~i modulducerii la Jlldeplinire a hoHlririi.Cind normele canonice Iau forma scrisa a declzlei sau hoHidriis lncadelor gencrale ale Bisericii , numite Slnoade ecumenice , se numesclegi b lsericest i sau canoane (lndreptare) , legi ale Bisericii.. .,..Int ructt canoanele , uneori, cuprlnd slalleelemcnte decit cete purjuridlce, de reglementare a comportamentului credlnclosltor in cadrul\'ielii religiaase cu caracter social, se impart, dupa continut in urrnd-toarele eategorii: canoane ell cuprins juridic, .cenoene cu continutmoral sau et ic , cu cont inut doct rinar san dogmatic , ceremonial- liturgic$i ell cuprlns mixt.Cu privire la autorilatea canoanelorse considera cll. acestea; caIeqi bisericesti , s iut it t gellere tot atH de neschlmbatoara sau de, Intan-gibile ca si normele de morala sau adevarurlle de credinta. Trebuie ins.J.sa preclzam di nu toate canoanele au acest caracter, intrucit cuprmsullor diferii ~i nu se reduce, in total itate, la un fond dogmatic. : san, moral.Cele de cuprlns dogmatic sau moral evident ca nu slnt ~i nu pot Iisupuseschlmbartlor . Cele cu fond sau cuprins juridic propriu-zis. adica cele alecaror cuprins a fost deterrninat de condltiile obiective ale vletli sociale,san ale celei sociale-biserlcesti in special, sint supuse schimbilrii inacelasi Iel in care se schimba conditlile care le-su determinat. "De aceea, in cezul canoanelor, prin ceea ce ele reprezlnta c?-ele-rnent jur idic proprhi-zls, stnt supuse schimbar ii, pe cind in eeea ce repre-zinta elementul religios, dogmatic , s tnt neschimbabi le. In ce pr.iye~tecanoanele de cuprins ceremonial-liturgic, v aloarea lor este detennlnatade conforrnitatea sau neconformitatee acestut cuprlns cu ade"iirur ilede credinta sau moraUi,adidi in masura tn care ele stnt sau nu ~xpresiiale acestor adevlhuri. .I n afar ') de canoane, Biserica se folose~le !? i de, alte tipuri ,du _Iegi$clU de masuri legale dupa trebuinta. impuse de dezvoltarea con-tinuii a organizatiei biserice~ti. Astfel s-a aju~s ~a J~_gifera~eabisericeasdi ~i mijloacele de care se serve~te Blsenca sa devmillot mai numerOi lse. Ele slnt menite s a reglementeze ~i in Biseridi rela-tide e:derne eu caracter social, adidi aCea ca1egorie de relatH comunepe care 0 reglementeazi l Iegile dedrept In societatea la icd, In st~t.In ce priveste scopul normelor canonice, a .cilnoanelor sau nor~melor de drept in Biserica, acesta se deoseheste in mod ese11tial descopHI legilOt de dTept din stat , pentru ca, pe Hngl' i $Coput lor eomun,d! a stabili 0 stare de ordine in rela \ii le d int re credincio~i . legile biseri-ce~ti Irebuie s5 Ufln5reascu in mod principal sprijinirea stopului gene-

IIIjI~jI

If~tl

1II\I!Iil

, INTU " (lDUCERE ' 53raj 'il Bisericii , al scopului ei religios suprern, care estemintuirea ere.dincio~ilor.. . ... C~ legi de ~rept, canoanelc sau legOe blsericest] trebuie sa Indo-pllI~eascll.' ca once lege de altfel, 0 serle de eandita caresint: s a ser veasdi .Vlata omeneasca in generul$i scopul Blserlcit tn special, sa fiein confbrmitata ell legile morale ~i en normele de credintl1 a -Biseticii ;s~ ,ftet:~nf?rme cu doctrina. ceaontee sell conceptta despre drept, a.Bise-r!cl. ir sa fie date d.e autorltatea biserlceasca competenta $i numal in111~lltel~.co~,?etentel eo!Iv.~a se ineadreze in sistemut de drept canoniceXI~t~l:tj~a .he clare, fara echivocurl , s a fie aplicabile etc. ., e u pnVlre 1a numarul ~i felul canoa:nelor, ca leg i btserlcesu, aces.~ea se .fmpar t in ~~uamild. cate.gOnt : in canoane, legi saumasurj legaleInterns.. en valablhtate In mtenorul Iiecarel Biserici locale seu perttcu-l~re, .sr, in ,.cano?ne, 1~91.sau masur! exter

Drept canonic ortodox 1

Documents

Transcript of Drept canonic ortodox 1